BARIERE IN CALEA INVATARII

Studiu de caz 1
Dan are opt ani i obine rezultate sub media general a clasei; cerintele educative speciale
tin de dificultti generale de nvtare din sfera limbii si alfabetizrii. Dan nu poate asculta
nvttoarea si retine greu informatiile. Are o foarte slab capacitate de concentrare,
atentia i este distras cu usurint chiar si chiar si atunci cnd lucreaz ntr-un grup mic.
Dan are dificultti de perceptie vizual si tactil, precum si ale aparatului locomotor. Are
rezultate slabe la scris. Memoreaz pe termen scurt, iar acest lucru i afecteaz capacitatea
de nvtare, pentru c uit instructiunile si multe lucruri recent nvtate. i este n special
greu s retin conceptele matematice.
Dan a nceput s citeasc, el poate citi cuvinte simple formate din trei litere si reuseste s
decodifice uneori corect cuvintele. Dan poate scrie povestiri scurte dac este ajutat, dar
detine un vocabular redus. Dan nu are ncredere n el, dar rspunde pozitiv la laude si
ncurajri. El este nesigur pe ceea ce poate face. Colegii l influenteaz foarte usor, uneori
fiind condus spre comportamente nepotrivite.
Care ar trebui sa fie obiectivele personale ale lui Dan ?
- Sa citesc cu atenie cuvintele de pe fi;
- S transcrie corect cele dou propoziii;
- S memoreze o strof din poezia preferat.
Studiu de caz 2
Maria are 10 ani si obtine rezultate de nivelul mediu; cerintele educative speciale pe care
le prezint tin de dificultti specifice de nvtare. Reuseste s si concentreze atentia doar
pentru scurt timp si are abilitti de ascultare slabe. Citeste la nivelul unui copil de 5-6 ani.
Recent, Maria si-a mbogtit capacitatea vizual si caut tiparele cuvintelor. Are dificultti
n surprinderea ntelesului textelor pe care le citeste. Are nevoie de mult timp pentru a se
gndi la cum s scrie cuvintele, lucru care se reflect ntr-un ritm de scris lent. Recent a
reusit s fac progrese n capacitatea de a scrie cuvintele, legnd literele ntre ele.
Maria are ncredere de sine redus. i este fric s nceap exercitii care ar putea duce la
un esec. Renunt usor si face eforturi foarte mici. i este dificil s se adapteze la profesori
noi. Poate avea nevoie de atentia adultilor si se comport imatur. Maria nu este prea
organizat.
Care ar trebui sa fie obiectivele personale ale Mariei?
- S-i concentreze atenia asupra ntregii lecii;
- S participe la discuiile de pe marginea textului;
- S contientizeze coninutul textului citit.
- S aib ncredere n forele proprii.
Studiu de caz 3
Eliza ntmpin dificultti la scris si citit, n special la ortografie. Face progrese
remarcabile la citit si au nceput s-i plac povestile. Mai are dificultti n anumite
aspecte ale matematicii, precum: s-si aminteasc secventele si pozitia cifrelor n
zecimale si unitti. i este greu s identifice si s comunice aspecte legate de timp, n
prezent recunoscnd doar orele si jumttile de or. Are din ce n ce mai mult
ncredere n ea nssi si rspunde pozitiv cnd este ludat.

Care ar trebui sa fie obiectivele personale ale Elizei?

- S completeze textul cu semnele de punctuaie corespunztoare;
- S transcrie un enun dintr-o poveste dat;
- S deseneze acele de ceasornic n funcie de ora scris.

Educatia remedial
Scoala din M., judetul X cuprinde elevi de etnie romn, maghiar, roma si
ucrainiean, din clasa I pn n clasa a VIII a, care provin din diferite sate ale comunei
M. n februarie 2008, aceast scoal s-a alturat unui proiect organizat de ctre o
organizatie non-guvernamental, cu scopul de a oferi sprijin elevilor dezavantajati pentru
a atinge succesul scolar.
10 elevi cu dificultti de nvtare au fost selectati de ctre colectivul didactic al scolii cu
scopul de a li se oferi sprijin n nvtare de ctre membri adulti din comunitatea local.
Trei cadre didactice din nvtmntul primar au lucrat mpreun pentru a identifica, selecta
si forma zece adulti alfabetizati, dispusi s ajute zece elevi s-si mbuntteasc abilittile
de scris si citit.
Adultii au condus sesiuni de tutorat, n format unu-la-unu, de dou ori pe sptmn, pe
durata a sase luni. Anterior acestor sesiuni, tutorii s-au ntlnit cu nvttorii, pentru a
discuta continutul si structura sesiunilor de tutorat. ntlnirile aveau loc si dup sesiuni,
cu scopul de a analiza performantele elevilor.
Structura unei sesiuni de tutorat a cuprins urmtoarele elemente: lectura unui text familiar,
lectura unui text nou, de dificultate redus, discutii pe baza textului nou, activitate de
scriere legat de textul nou, mini-lectie de gramatic, ortografie si punctuatie, lectura
unui text mai dificil cu ajutorul tutorului. Textul familiar a avut rolul de a ntri ncrederea
n sine a copilului, n raport cu sarcina de nvtare a cititului. Textul nou a fost necesar s
fie de dificultate redus pentru a nu ridica probleme elevului si pentru a putea fi citit cu
usurin. Discutiile au avut scopul de a sigura ntelegerea sensului textului. Scrisul, o
abilitate ce nu poate fi separat de citit, a fost inclus pentru a invita copilul s-si nregistreze
reactia personal fa de noul text. Mini-lectiile au fost strns legate de activittile de
scris si citit, specifice respectivei sesiuni de tutorat. Textul mai dificil a reprezentat n
acelasi timp o recompens, dar si o oportunitate pentru copil de a veni n contact cu
continuturi atractive.
n afara sprijinului pentru nvtare care s-a adresat exclusiv celor zece elevi, profesorii au
scris si publicat literatur pentru copii, inspirati fiind de personaje si evenimente din viata
comunittii locale. Aceste crti mici, cum au fost denumite n proiect, au completat
setul de lecturi familiare, folosit n sesiunile de tutorat, dar au fost, de asemenea, puse si
la dispozitia altor cititori nceptori. Caracterul familiar al acestor crti provenea att din
subiectul abordat, ct si din vocabularul simplu si accesibil utilizat n text.
De rezultatele acestui proiect au beneficiat att elevii, ct si cadrele didactice. Elevii
au fcut progrese semnificative n privinta dezvoltrii abilittilor de scris-citit si au
cstigat mult ncredere de sine, ca rezultat al sprijinului adaptat si individualizat oferit
de ctre adulti. Cadrele dicatice au avut ocazia s experimenteze mprtsirea cu
membrii comunittii a responsabilittii pentru succesul scolar al copiilor.
Scoala a oferit sprijin elevilor cu rezultate scolare sczute prin gestionarea sesiunilor
de tutorat, mai ales n ceea ce priveste elaborarea si asigurarea resurselor necesare
bunei desfsurri a acestor sesiuni, prin formarea adultilor din comunitate pentru a fi
capabili s vin n ntmpinarea nevoilor de nvtare ale copiilor si prin oferirea unui
sprijin la momentul potrivit cu scopul de a contribui la progresul elevilor si la prevenirea
abandonului scolar.

+ -informatii noi