in ultimii 15 ani numarul persoanelor care sufera de anxietate s-a dublat.

Aceasta creTere alarmanta este caracteristica omului modern din toate

societatile gi afecteaza aproximativ 25% din populatie.
Conform specialitilor insa, anxietatea dc multe ori apare mascara de
diferite afccpuni somatice, ceea ce mgreuneaza depistarea ei sj tratarea
adecvata.
Acest ghid te ajuta sa mtclegi anxietatea i iti ofera informal!! privind
modul Tn care aceasta se poate preveni gi depasj.

Cuprins
Ce estc anxietatea?

Care sunt manifestarilc anxieta|ii?

C^um apar starile de anxietate?

Cc forme ale anxictapi cxista ?

Dc ce trebuic sa apelezi la ajutorul unui specialist?

re^lual de F^rrpjMc<li^
iliulog Lawl^ tniko | Design Dr. barkany ZolEsn i Tu^le drtplunle rc?trv^te. = ^DO^i

Ce este depresia?

10

Care sunt simpromclc depresiei?

11

Care sunt cauzele depresiei?

12

Tratatnentul psihologic

13

Cum re poate ajuta psihoterapia?

14

Intrebari si raspunsuri legate de pshiotcrapie

15

Tratamentul medicamentos

15

Cum pot familia si prietenii sa ajute o pcrsoana depresiva?

16

'I'*-- -

Am crezut mereu ca nu stint deceit

o persoana care obisnuie$te sa se
ingrijoreze. Ma siml incordata $i tin
pot s<t ma relaxcz. Starilt- mele sunt
dedaiifale lie tot felitl de situatii
din viata tie zi cu zi. CSnii irni vin
musafiri fi itrmeaza sa pregfitesc o
cinafestiva sail gaiiduri legate de
cadoul potrivit pentru cieva. Pur
si simplu nu ma pot tieta^a de astfel
de preocupari, $i tleseori nu ma pot - v
1
' linigti nici dupa ce evenimenttil
respectiv a Inat sfars.it...
(Anca, educotoare, 42 dear,

Ce este

anxietatea?
Anxietatea este o stare dt neliniste, tcama si ingrijorare nemotivata, In absenta unor
cauze concrete care sa le provoace. Anxietatea se mai numeste "teama fara obiect".
Persoancle anxiost trSiesc Intr-o o stare de tensiune continua, isi fat de multe ori griji
fara un motiv real, iar canci scapa de un motiv de tearna, isi gasesc altul. De aceea, de
le mai multe ori persoanele anxioase nu pot nicioclata sa se rclaxeze si se simt mai tot
tirnpul epuizate.
Acestui disconfort psihic i se asuciaza o serie de manifestari fizicc neplacute, care due la
convingerea ca este vorba de o boala organica, (tesi rezultatele analizelor medicale arata
clar ca persoana respectiva este sanatoasa din punct de vedere organic/fizic.
Anxietatea, daca ramane nectescoperita on netratata corespunzator, duce la intensificarea
acestor simptome si va afecta tot mai mult calitatea vie|ii pe toate planurile.
Sentiment de neajutorare

Persoanele anxioase traiesc

permanent Tntr-o stare

psihica negativa, ce implicii

o sumcdcnie de ganduri i
sentimcnte negative.

Hesiguran(a, chiar si Tn situatii familiare

Lipsa energiei in fa|a factorilor extern!, pe care le
percep exagerati $j amenintatori
Teama difuza fata de un pericol real sau imaginar
Teama de a-$j expune parerea in fata altora
Teama dc a nu gresi.

Care sunt

manifestarile anxietatii?

Manifestari fizice

I Manifestari comportamentale

paloarea fete!

de;organizare in activitati

mimica tensionala (scrasnetul dintilor

in timpul somnului)

performance scazute In diferite

activita|i

ctureri de cap

uitarea sarcinilor si dificultafi de a

refine anumite informal!!

uscaciunea gurii
transpiratic generala sail a palmelor
tremuratul mainilor ^i/sau a picioarelor
batai rapide sj neregulale ale inimii

amanarea anumitor sarcini pana m

ullimui moment
icndinta de a se retragc, dc a nu se
implica in colectivitalc.

crampc abdominale
diarcif
urinare freeve nta
tulburari ale somnului (greutati de
adormire, treziri frecvL'tite. somn
superficial, co^maruri).

Aceste semne ale anxietatii s-ar

putea sa tc spcric, dar nu uita,
indifcrcnt ca esti congtienta dc
accasta problems sau nu, ea cxista
|i va continua sa-p controlczc viata.

Primul si ccl mai important pas pc care il poti face sa depa^cti

anxictatca este sa o recunosti!

Aveain probtcnw serioaze en

soinnnl. lliiele diminefi, snu chiar
'in tinifiii! tioptii, mil trezeam
tenfioiial. Awam problems de
caitceiilrare, chiar la ciliren mini
ziar snu }a irizionarea untiifiliii.
Um'ori ma siinletiiii putiti ametit.
Ininia imi batea rcpeiie sou at
putere. Si nsJn mafacea sa mii
ingrijarez si mai mtilf.
(Marcel, manager. 29 de tint)

Una dintre celc mai mari tcmcri ale cclor cc sufera dc anxietatc cstc ca
toate simptomclc de care ci sufera sunt "sense" pc frun|ile lor i sesizatc
de toti din )urul lor.

Nu eti

singur!
1 din 3 oameni a avut, are in pruzent sau va
avea pc parcursu! victii o tulburare psihira.
Conform medicilor dc familie, 30-40% din
persoanele care se prezinta in eabinetul
medical CLI diferitc probieme. sufera de
anxietate.
Anxietatea esle de 2 ori mai fre.cventa in
randul femeilor decat in randul barbatilor.
Conform psihologilor, accasta problcma
este prezenta ^i in randul barbatilor, dar
dc obicei este irientificata intr-o faza mai
tarzie, doar atunci cand au inceput sa apara
si tulburarile de panica.

..'-

: ( '

R
& '''

Cum apar
starile de anxietate?
Anxictatca cstc reactia normala a oricarui om care se simte amenintat.
Intr-o silualie potential periculoasa frica ne face mai vigilenti, inima ne bate mai
repecie, rcspiratia devine mai alerta. mus.chii se incordeaza. Cu alte cuvinte, in fafa unui
pericol palpabil anxietatea este esentiaia pentru supravietuire.

Imagincaza-ji Ins a ca
e^ci acasa, in focoliul
tau preferat, ncfiind
amcnin|at de niciun

pericol exterior.
Dintr-o data simti
cum inima i|i bate
tot mai tare, muchii
tai se mcordca/a i tc
incalzcsti brusc, doar
pentru ca te-ai gandit

la sedinta de mainc
cu directorul.
Daca aceasta esle reac(ia pe care o ai acasa, uncte e lini^te, cum vei face fata Tntalnirii
de mainc? Car daca acest lucru se repeta zilnic?

"Teama de a ne fi teama...
Anxielalea dcvine o problcma eand cste prea intensa sau dureaza prea mult prin
comparatie cu motivul declan^ator. Astfel modificarile produsc in corpul nostru de catre
adrenalina sunt inadecvate momentului si persislente, dcvenind simptome ale anxietatii.

Initial simptomele neurovegetative sunt consecinta anxictatii, in timp insa

aceste stari vor genera noi tcmcri, cum ar fi frica de a te sim(i ran, teama de
a-d picrdc contiinta, teama de moarte, etc. Astfel se declanscaza un cere
vicios prin care anxietatea se autointretine.

Ce forme
ale anxietatii exista?
Anxietatca ia forme multiple, elementul comun fiind frica si reactiile
corporale pnidusc de aceasta.

I Anxietatea generalizata
Persoanelc cu anxietate generalizata traiesc intr-o stare continua de ingrijorare si
lensiune. Ele sunt mgrijoratc in mod excesiv de problems cornune, cum ar fi sanatatea si
situalia financiara a familiei. Accste persoane nu se pot elibera de griji, desi realizeaza ca
anxielatea lor este mai intensa dccat ar fi normal In situatia data.

Tulburarea obsesiv-compulsiva
Persoanele cu tulburare obsesiv-compulsiva au tot limpul ganduri negative (obsesii) si
folosesc ritualuri (compulsii) pentru a eontrola anxietatea produsa de aceste ganduri.
De exemplu, unele persoane obsedate de bacterii sau murdarie pot dezvolta o compulsie
de a-si spala in mod repetat mainile, altele obsedate de siguranta lor pot veritiea dc rnai
multe ori daca au mcuiat usa. Persoanele sanatoase au dc asemenea ritualuri, cum ar fi
vcrificarea repetala a aragazului mainte de a pleca de acasa, dar acestea nu interfera cu
aclivitatea lor zilnica normala.

I Tulburarea de panica
Tulburarea de panica este caracterizata de cpisoade relativ scurte de frica intensa care survin
sub forma de atacuri, insofite de transpiratii, senzatie de lesin sau anicleli. Aceste atacuri pot
surveni in orice moment al zilei, se asuciaza de obicei cu senzatie de pericol iminent sau frica
de a pierde cnntrolul 5! influenteaza m mod negativ rutina zilnica a persoanelor afectate.

ITulburarea de stres post-traumatica

Aceasta tulburare apace In urma unui eveniment terifiant. Persoanele sfectate seconfrunta
cu ganduri si arnintiri legate de chinul prin care au treeut. Evenimente obis.nuite pot
provoca retrairea Iraurnci timp de cateva secunde, ore sau chiar zile. Persoanele afectate
devin amor(ite din punct de vedere emotional, Jsi pierd interesul pentru lucruri care le
placeau mai demult. au probleme de afectivitale si pot deveni agresivi sau violent!.

IFobia sociala
Persoanele cu fobie sociala devin exagerat de anxioase m situatii sociale obisnuite si au o
frica inlensa. persistenta si cronica de a fi privite si jjdecate de catre alte persoanc. Aceste
pcrsoane incep sa se fngrijoreze cu cateva zile sau saptamani Jnaintc dc un eveniment de
care le este teama. Aceasta frica cstc atat de severa fncat interfera cu munca, scoala si
alte activitati zilnice i poate fmpicdica erearea si mentinerea relaliilor personale.

De ce trebuie sa apelezi la

ajutorul unui specialist?

Anxietatea este o boala ca oricare alta. ce poate fi alinata ^i vindccata!
Anxietatea raspunde foarte bine la tratament, in special la tratamentul psihologie
Ipsihoterapie)

Netratata, anxietalea sc va intensifica s.i poate evolua spre forme mai greu de suportat
(tulburari de panica, agorafobie), sj astfel Jti va afecta tot mai mult viata.

Probabil ca Tn decursul anilor ;ii Incercat din rasputeri sa-(i Invingi friea. Daea pana
acum nu ai reusjt, nu crczi ca ar fi timpul sa incerci 5! un tratarncnt specializat?

Intreaba-li mcdicul despre posibilitatile de tratament. Imprcuna cu tine, el va decide ce

fel de tratament ti se potriveste si te va ajuta sa trcci peste aceasta perioada dificila.

Ce este

depresia?
Depresia este o stare dc sufcrinta i tristcte profunda pentru o perioada
indehmgata.
Depresia este mai mult decat o indispozijie
de moment, mai mult decat o stare de rau
ce trece cu lirnpul.
Persoanek care sufera de depresie nu pot,
pur si simplu, sa treaca peste ceea ce Ic
produce suferinta s.i sa se simta bine, sa
se bucure de viata. Depresia influenteaza
in mnd negativm primul rand parerea
persoanelor afectate despre propria
persoana si despre lumc in general.
Fara tratament simptomele pot sa dureze
saptamani, luni sau chiar ani. Dsca ramane
netratata, depresia va influenta atat
sctivitatea profesionala, precum 5! rela^iile
cu cei din jur, iar m cazurile grave poate sa
duca la tentative de suicid.
Anxictstea si depresia se intrepatrund, dc
multc ori depresia fiind consecinta starilor
anxioase prelungite.

Stiai ca

* *

3 milioane de persoane din Romania sufera de depresie

Depresia ocupa locul 2 pe lista celor mai des mtalnite afecliuni medicale, fiind
depas.ita doar de hipertensiunea arteriala
60% dintre persnanele depresive se prezinta la medic acuzand dureri fi^ice
Numarul femeilor afectate de depresie este dc dona ori mai mare decat al barbat,ilor,
fnsa dirtrc cei care se sinucid 65-75% sunt barbati
La barbati depresia dcseori se manifests prin iritabilitate exagerata sau agresivitate.
ceea ce in timp poate ducc chiar la destramarea familiei.

Mtf simteam epuizata, sloarsa t!

putere, de$i nu maifSccam mural
Mergeam cumva In serviciu f i cam atat,
acasa ma ajata mama i sotul, petit
singura nu mat faceatn falS. PlSnt
fara tnotiv ca un copil ji aveam totfeluri
de ganduri care mdinspaimantaii. ftni
era rapine. c& la 32 de am am devcnit
incapabila sa-mi rezotv sarcinile ziinice.
Maria, vanzatotire, 32 de ani

Care sunt

simptomele depresiei?
Depresia functioneaza ca un tampon intre pcrsoana
bolnava si pcrsoanele din jurul lui. Izoleaza emotional, mental si fizic!
Cine sufera de depresie de obicei:

Traies.tc o tristete continua, o teama puternica, neliniste, sau senlimentul de "goliciune

interioara"

Este lipsita de speranta

Sufera de sentiment de vinovatie si neajutorare

Isi pierde interesul pentru activitafi care Tnainte li aduceau bucune si placere, inclusiv
viata sexuala

Are tot feluri de ganduri despre mnarte, sinucidere si chiar tentative de suicid

Poate avea star! de neastampar, neliniste, intabilitatc

Sufera de tulburari de snmn: se trezeste matinal, somnul este agital s.i ncodihnitor sau
prea mult, peste 10-12 ore pe L\

m Se plange de picrderea pnftei de mancare si scadere in greutate, sau dimpotriva, pofta

de mancare exagerata si cresteretn greutate

Se confrunta cu scaderca energiei si cu o oboseala permanent^

Are dificultati de cnncentrare, memnrare si in luarea deciziilor.

Care sunt

cauzele depresiei?
Episoadele de deprcsie pot fi provocate de o varietate de cauze, care de obicei
interactJoneaza fntre ele:
Predispozijia genetica (la 20% dintre persoanele depresive 5! alti membrii din familie
sufera de aceasta boala)
Transformari hormonale si biochimicem interiorul organismului (cum ar fi Lin
dczechilibru al glandci tiroide sau suprarcnale ]
Pierderea cuiva drag, divortul, sau alte traume emotionale
Diferite cvenimenlc definitorii (de ex, pensionarca sau mutarea copiilor In
strainatate)
Factor!! de stres cronici, precum saracia, dificultatile familiale, probleme mcdicale
grave proprii sau ale unei persoane apropiate
Sindromul premenstrual, menopauza, na^terea recenla ("baby blues"]
Consuniul de alcool sau de droguri.

Starilc deprcsivc nu apar ?ntamplator,

intotdcauna cxistii tin factor declarator.

TotuI a inceput aind sotu! mt'ii i/ii-a spus

f(iurea$a ilivorteze dentinepentm ens-a
indragosfit de o attafetwie. Amfost $ocaia,
dar nu m-am ttiipatrivit.
De titiuici an irecut mni mult lie 3 aiii iar
eu lot gitigtira am raiuas. Nu ma mat pot
bitcura de nimic, vitila iitea a ikivnitfdni
niriu.it rost...
(Elena, asistenta, 45 de imi)

Tratamentul

psihologic
Psihoterapia si consilierea psihologica
sum modalitati terapeutice eficiente
in cazul anxietajii i depresiei
u$oarc sail moderate. Cazurilc
severe ncccsita tratament medical in
combinatie cu psihoterapie.

Psihoterapia este o forma de

tratament prin discut,ie, in
care psihoterapeutul utilizeaza
cunostintele sale de psihologie
pentru a ajuta oamenii sa descopere
1 sa rezolve diferite aspecte care Ti
tulbura fn viata lor, sa se vindece de
o serie de simptome neplacute.

Cat dureaza psihoterapia's

Ce este consiiierea psihologica?

Psihoterapia este un proces

indiviclualizat. durata ei depinzand
de scopu! terapiei si metoda aplicata.
In general pentru o problems mai
pu(in severa este nevoie de cateva
luni de psihoterapie, iar pentru
probleme mai complexe, pentru
dificulta(i care exista m via^a ta de
mult tirnp, psihoterapia poate sa
dureze cativa ani.

Consilierea psihologica este o

interventie de durata scurta/medie.
focalizata pe o problema bine
delimitata din prezent. Consilierea
psihologiea nu este o forma de
tratament a tulburarilor psihice
complexe, dar poate fi un prim pas
in a veciea mai clar problema cu care
te confrunti 5! posibileie rezolvari ale
acesteia.

Cum te poate ajuta

psihoterapia?
"Psihoterapia este accl cadru untie te a$tcapta
un specialist care tic sa asculte s.i sa intclcaga".

I Daca suferi de anxietate te va ajuta:

Ss in^elegi s.i sa accept! ca suferi de aceasta problema
Sa con^tientizczi cauzele acesteia, astfel treptat vei reusj sa le combati sau sa le
previi Jn viitor
Sa dezvol^i noi cornpetente care te vor ajula sa faci fata temerilor
Sa reduci stresul |i sa fii mai rezistent Tn confruntarea cu factorii stresanti
Sa Tnveti diferite tehnici de relaxare.

IDaca suferi de depresie te va ajuta:

Sa fntelegi |i sa accept! ca suferi de aceasta problema
Sa con^tientizezi cauzele acestuia. Cunoscandu-le, pe parcursul terapiei vei reusi sa le
elimini sau sa le diminuezi
S3 ajungi la un echilibru emotional. In timp vei fi capabil din nou sa traiesti emotii sj
sentimentesi va disparea acest ,,gol sufletesc"
Sa te cuno^ti mai bine 5! sa-ti dezvol(i o imagine de sine realista si sanatoasa
Sa-ji (re)gases.ti forta interioara. puterea de a lupta 5! de a face fata sarcinilor cotidiene.

Intrebari i raspunsuri
legate de psihoterapie
I edintele de psihoterapie sunt confidential?
Da. Cu exceptia situatiilor Jn care terapeutul consider;: ca exista pericolul ca pacientul
sa se sinucida sau sa faca rau altor persoane.
I Cum sa ma due la psiholog daca nici nu stiu ce sa discitt cu el?
Psihologul te va Tntreba tot ce este rcecesar s.i va dirija discutiile voastre chiar daca la
mceput nu stii ce sa-i spui.
| De ce sa merg la psihoterapie daca pot sa vorbesc cu prietenii despre problemele mele?
Conversatiile amicale te pot ajuta foarte mult, dar nu mlocuiesc terapia. Daca banuiesti ca
suferi de depresie sau de anxietate, trebuie sa te adresezi unui psiholog sau medic psihiatru!
I Ce va gandi lumea despre mine daca vor afla ca merg la psihiatru sau la psiholog?
Daca nu ai sprijinul celor din jur, poti pur si simplu sa nu le spui. Oricum, tti va fi mult
mai ujor S3 le ascunzi acest lucru, decat simptomele |i starile care se vor accentua tot
mai mult daca vei ezita sa ceri ajutor.

Tratamentul

medicamentos

Dupa inceperea tratamentului e nevoie de cateva saptamani pentru ca medicamenti.il

sa-si faca efectul.

Efectul tratamentului medicamentos difera de la o persoana la alta, ca urinare

medicul poate ajusta dozele administrate, sau poate schimba medicarnentul m timpul
tratamentului pentru a gasi medicatia cea mai adecvata.

Urmeaza cu exactitate indicajiile medicului tau!

Adreseaza-te medicului tau daca ai intrebari sau nelamuriri legate de tratament!

Tratarea cu succcs a anxieta|ii ^i deprcsici presupune combmarea

tratamentului medicamentos cu psihoterapia. Cere sfatul medicului tau!

Cum pot

familia i prietenii
sa ajute o persoana depresiva?
Majoritatea persoanelor depresivu an senzatia ca sunt o povara pentru prapria lor fainilie.
Puleti diminua accsl sentiment daea ^ineti cont dc urmatorele apccle:
Nu vii asteptaji sa-^i rcvina fara ajutor.
Ajutati-l sa ajunga la un psihiatru si/sau la un psiholog!
Asculta^i-l cu atentie.
Incurajali-l sa iasa din casa ?i sa-^i reia acele activitati care-i placeau.

Nu-l grabiti sa se implicc in prea multe yctivitaji |i prea repede.

m Sjportul familiei si al priclenilor este de ncpre|uit!

'.-.
-,"**. ->"
h

In cele mai multe cazuri, traratc corect, pcrsoanele depresivc se vindeca, '
revcnind la starea lor nonnala, Amintiti-va acest lucru s,i ave^i incrcdere in el,
i in spccialistul care-1 trateaza.

Acest material va este oferit cu sprijinul

LaborMed
PHARMA
rampanie farmaceutica tomancasca TnfinHatnTn 1991;
prezenta importynlii pe piata de medicamentc din Romania;
cea mai moderna fabrira dc medicamente ciin Romania in forme orale solide
(tablete, romprimate, capsule), construila In conformitate cu standardele GMP
(Good Manufacturing Practice: Rccjuli de buna practiea de labrieaticj ale Uniunii
Europene;
peste 80 de medicamente penttu Ualamentul afec^iunilnr apsratului cnrdiovasculai,
sistemului nervos central, aparatului digestiv, apsratului respirator etc.

Trateaza cu mcredere!