Economia Turismului Intern i Internaional

Statistica
Ciocoiu ana maria
Grupa 501

Analiza indicatorilor turistici din judetul Harghita

Capitolul I
Prezentarea judetului Harghita

Aezare: n partea central a Romniei i n partea nord-estic a Regiunii Centru

Suprafa: 6639 kmp (2,8 % din teritoriul rii), fiind al 13-lea jude din ar ca mrime
Uniti administrativ-teritoriale: 9 orae i municipii (reedina de jude este Miercurea
Ciuc), 58 comune i 235 sate
Relieful: predominant muntos, cuprinde mai multe grupe montane din Carpaii Orientali:
la vest Munii Gurghiului i Munii Harghita, iar la est Munii Giurgeului i Ciucului, ntre
aceste dou lanuri muntoase paralele, pe cursurile superioare ale Mureului i Oltului
aflndu-se depresiunile intramontane ale Giurgeului i Ciucului. n partea de sud-vest a
judeului relieful devine predominant deluros. Altitudinea maxim: 1801 m (Vrful
Mdra-Harghita);
Clima: temperat-continental cu nuane climatice n funcie de particularitile reliefului:
climat umed i rcoros n zona montan i climat mai cald i uscat n zona de podi i
culoare depresionare
Numrul locuitorilor: 304.696 locuitori (rezultate preliminare la 2012); Grad de
urbanizare: 43,7%; Structura etnic: romni 13,3%, maghiari 84,8%, romi 1,8%, alii
0,1%

Orae: 4 municipii: Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Toplia i 5 orae:

Bile Tunad, Blan, Borsec, Cristuru Secuiesc i Vlhia
Resurse naturale: roci de construcie (andezit, bazalt, marmur, nisipuri, pietriuri),
lemn, sare, minereuri feroase i neferoase (cupru, fier, mercur), ape minerale
carbogazoase, mofete, nmoluri
Capacitatea de cazare turistic: 6428 locuri de cazare n 316 de uniti cu funciuni de
cazare turistic(2009); Numr turiti cazai: 69,4 mii persoane

Capitolul II
Obiective si forme de turism care se pot desfaura pe teritoriul
judeului Harghita

Principalele forme de turism: turism balnear, agroturism, turism montan, turism de

agrement. Obiective turistice: staiuni balneoclimaterice (Bile Tunad, Borsec, Harghita
Bi, Praid, Izvorul Mureului), rezervaii naturale i monumente ale naturii (Lacul Rou,
Lacul Sfnta Ana, Cheile Bicazului Hma, aria protejat a Munilor Climani, Poiana
Narciselor), obiective culturale i ecumenice (biserica de la umuleu Ciuc important
centru de pelerinaj al catolicilor, biserica fortificat de la Drju inclus n patrimoniul
UNESCO), castele (Lzarea), Corund (centru al ceramicii populare).
Turismul beneficiaz n judeul Harghita de un potenial important, reprezentat de cadrul
natural pitoresc, de apele minerale folosite n scop terapeutic i de obiectivele sale culturale
de cert valoare.
Calitatea deosebit a apelor sale minerale i factorii climatici au favorizat apariia n secolul
19 a formelor incipiente de turism balnear n judeul Harghita, care s-au dezvoltat apoi n

staiuni precum Bile Tunad, Borsec, Harghita Bi sau Bile Homorod. Staiunea Bile
Tunad este una din cele mai importante staiuni balneare din Romnia fiind recomandat
pentru tratarea afeciunilor digestive, endocrine, cardiovasculare, urinare, ale sistemului
nervos, ale aparatului locomotor etc. Alturi de aceasta, staiunea Borsec este una din
primele staiuni balneare din ar, cu o veche faim internaional. Datorit folosirii
calitilor curative ale srii, Praidul a devenit n ultimul timp o staiune tot mai cutat. Pe
teritoriul judeului Harghita se afl i alte staiuni climaterice de interes local precum Lacul
Rou i Izvorul Mureului.
Zona montan a judeului Harghita cuprinde o serie de areale protejate i rezervaii naturale.
De cel mai mare interes turistic sunt Lacul Sfnta Ana singurul lac format ntr-un crater
vulcanic din estul Europei i Lacul Rou, format prin bararea natural a cursului unui ru.
Lacul este situat n arealul protejat al Parcul Naional Cheile Bicazului-Hma, care mai
cuprinde o larg varietate de elemente interesante din punct de vedere geologic,
paleontologic, floristic i peisagistic. Pe teritoriul judeului Harghita se afl parial alte dou
zone deosebite protejate prin lege : Parcul Naional Climan i Parcul Natural Defileul
Mureului Superior.
Dezvoltarea turismului cultural se bazeaz pe valorificarea n scop turistic a unor obiective
cultural istorice de valoare, situate cu precdere n municipiile Miercurea Ciuc (cetatea
Miko, azi Muzeul Secuiesc al Ciucului), Odorheiu Secuiesc i Gheorgheni, dar i n localiti
rurale precum Lzarea (castel datnd din perioada Renaterii), Drju (biseric fortificat,
inclus n patrimoniul UNESCO), Corund (important centru al ceramicii tradiionale).

Capitolul III
Principalii indicatori ai ofertei din judetul Harghita
Tabel 1.1
An

Capacitate de cazare in functiune

(total unitati)

Capacitate de cazare existenta

(locuri)

2007
2008
2009
2010

977,2
918,7
863,1
952

7063
7263
6428
6909

Tabel 1.2

An
2007
2008
2009
2010
2011

Sosiri
85,3
77
69,4
76,9
100,3

nnoptri
273,9
242,3
206,9
207,6
251,2

Tabel 2.1 Calculul indicatorilor relative

Capacitate de cazare existenta judetul Harghita

Anu
l

Capacitat Modificarea Modificarea

ea de
absoluta
absoluta
cazare
cazarein Cu baza fixa
Cu baza
functiune
exitent
mobila
(mii)

Indicii
Cu baza
fixa

Indicii
Cu baza
mobila

Ritmul
Cu baza
fixa

Ritmul
Cu baza
mobila

977,2
2007 0

7063

918,7
2008 1

7263

-58,5
200

-58,5
200

102,83
94,01

102,83
94,01

-5,99
2,83

-5,99
2,83

-114,1
-635

-55,6
-835

88,32
91

93,94
88,5

-11,68
-9

-6,06
-11,5

-25,2
-154

88,9
481

97,42
97,81

107,48
110,3

-2,58
-2,19

10,3
7,48

-128,7
-304

-153,9
-150

113,17
95,69

116,1
97,82

13,17
-4,31

-2,18
16,1

863,1
2009 2

6428

952
2010 3

6909

977,2
2011 4

6759

Innoptari
(zile)

Modificarea
absoluta
Cu baza fixa

2007 0

273,9

2008 1

242,3

-31,6

-31,6

88,46

88,46

-11,54

-11,54

2009 2

206,9

-67

-35,4

75,53

85,39

-24,47

-14,61

2010 3

207,6

-66,3

0,7

75,79

100,33

-24,21

0,33

2011 4

251,2

-22,7

43,6

91,71

121

-8,29

21

Anu
l

Modificarea
absoluta
Cu baza
mobila

Indicii
Cu baza
fixa

Indicii
Cu baza
mobila

Ritmul
Cu baza
fixa

Ritmul
Cu baza
mobila

Anu
l

Capacitat Modificarea Modificarea

ea de
absoluta
absoluta
cazare
Cu baza fixa
Cu baza
exitent
mobila
(mii)
-

Indicii
Cu baza
fixa

Indicii
Cu baza
mobila

Ritmul
Cu baza
fixa

2007 0

7063

2008 1

7263

200

200

102,83

102,83

2009 2

6428

-635

-835

91

88,5

2010 3

6909

-154

481

97,81

2011 4

6759

-304

-150

95,69

Ritmul
Cu baza
mobila

2,83

2,83

-9

-11,5

107,48

-2,19

7,48

97,82

-4,31

-2,18

Tabel 2.2. Valori ajustate prin metoda indicelului mediu

Capacitate de cazare existent judetul Harghita

Timp

Anul

Capacitate de
cazare
existenta
(mii)

Valori ajustate prin

metoda indicelui
mediu (I)

2007

7063

7063

2008

7263

6921,74

116458,38

2009

6428

6783,3

126238,09

( -y

2010

6909

6647,63

68314,27

2011

6759

6514,68

59692,26

Total

34422

370703

2012

6384,38

6
7

2013
2014

6256,69
6131,56

Tabel 2.3 Valori ajustate prin metoda sporului mediu

Capacitate de cazare existent judetul Harghita

Timp

Anul

Innoptari
(mii)

Valori ajustate prin

metoda sporului
mediu ( )

( -y

2007

7063

7063

2008

7263

6987

76176

2009

6428

6911

233289

2010

6909

6835

5476

2011

6759

6759

Total

34422

314941

2012

6683

6
7

2013
2014

6607
6531

Tabel 2.4. Valori ajustate prin metoda trendului liniar

Capacitate de cazare existenta judetul Harghita

Valori ajustate prin

metoda trendului
liniar

Timp

Anul

Capacitate
de cazare
existenta

-2

2007

7063

-14126

7076,8

190,44

-1

2008

7263

-7263

6980,6

79749,76

2009

6428

6884,4

208300,96

2010

6909

6909

6788,2

14592,64

2011

6759

13518

6692

4489

Total

34422

= 10

( -y

307322,8

2012

6595,8

2013

6499,6

2014

6403,4

Tabel 2.4 Verificarea ajustarilor metodelor pentru seriile de date

Capacitatea de cazare existenta judetul Harghita

Valori ajustate prin metoda

indicelui mediu (I)

Valori ajustate prin metoda

sporului mediu ( )

Valori ajustate prin metoda

trendului liniar

3,95 > 5%

3,64 > 5%

3,6< 5%

Metoda aplicata ajusteaza

bine seria de date,
previziunile sunt bune

Metoda aplicata ajusteaza

bine seria de date,
previziunile sunt bune

Metoda aplicata ajusteaza

bine seria de date,
previziunile sunt bune

Tabel 3.1. Calculul indicatorilor relative

Capacitate de cazare in functiune judetul Harghita

Tabel 3.2.

Timp

Anul

2007

2008

2009

Capacitate de
cazare in
functiune
(mii)

Valori ajustate prin

metoda indicelui
mediu (I)

( -y

977,2
977,2

1006,51

7711,64

1036,71

30140,43

918,7
863,1
952
3

2010

1067,81

13411,95

1099,85

13411,95

1105,9
4

2011

Total

4816,9

2012

1132,84

2013

1166,82

2014

6131,56

Pentru ntreaga perioad 2008-2011,luat ca referin la determinrile si analizele realizate

este marcata tendina de scdere a capacitii de cazare existente cu un minim in anul 2010 iar in
anul 2011 constatm o cretere a capacitii de cazare existente.

Analiznd perioada 2008-2009 in cea ce privete capacitatea de cazare existent se observ c

cea mai mica cretere in valoare absoluta n anul 2008 este doar cu 200 de capaciti de cazare
existente fa de anul 2007, ceea ce din punct de vedere procentual nsemn o cretere cu 83 %.
Dac analizm anul 2009 se observ o scdere in valoare absolut de 835 unitti de cazare
existente fa de 2008.
Ritmul de cretere cel mai mare a fost nregistrat in anul 2010 cnd numrul unitilor de cazare
existente a crescut de 7,48 de ori .

Pentru ntreaga perioad 2008-2011,luat ca referin la determinrile si analizele realizate

este marcata tendina de scdere a numarului de nnoptri cu un minim in anul 2009 iar in anul
2010 constatm a numrului de nnoptri.
Analiznd perioada 2008-2009 in cea ce privete numrul de nnoptri se observ c cea mai
mica cretere in valoare absoluta n anul 2008 este doar cu 200 de capaciti de cazare existente
fa de anul 2007, ceea ce din punct de vedere procentual nsemn o cretere cu 83 %.
Dac analizm anul 2009 se observ o scdere in valoare absolut de 835 unitti de cazare
existente fa de 2008.
Ritmul de cretere cel mai mare a fost nregistrat in anul 2010 cnd numrul unitilor de cazare
existente a crescut de 7,48 de ori .