Sunteți pe pagina 1din 7

Lucrarea nr.

CONSTRUCTIA CADRULUI TIP RAMA


PENTRU MOTOCICLETE
1. Scopul lucrarii: prezentarea solutiilor constructive reprezentative de
cadru tip rama pentru motociclete, cunoasterea constructiei cadrului
motocicletelor din dotarea laboratorului, determinarea parametrilor
dimensionali ai cadrului motocicletei IJ 350.
2. Utilaje si materiale necesare: cadrul motocicletei IJ 350, motocicleta
BMW R 60/5, motocicleta BMW R 65, motocicleta SUZUKI GSF 650,
ruleta, subler, bula de nivel, fir cu plumb, raportor.
3. Consideratii teoretice
Cadrul tip rama pentru motociclete s-a dezvoltat pornind de la cadrul
bicicletei clasice prezentata in figura 1.

Fig.1.Bicicleta clasica
Acesta este o structura plana din tuburi din otel dezvoltata in planul
longitudinal, care uneste axa capului de bracare (a furcii din fata) cu axa rotii
din spate si axa pedalelor , dar trebuind sa asigure si o zona unde sa poata fi
montata saua. Se obine astfel o rama care delimiteaza doua suprafete libere,
una centrala de forma trapezoidala, a doua in spate de forma triunghiulara
unde este montata roata din spate. In zona centrala se poate amplasa motorul
si transmisia rezultand astfel motocicleta.
Una din primele motociclete realizate pe un cadru de bicicleta este
prezentata in figura 2.

Fig.2.Motocicleta Humber 1902


Cadrul tip rama cu variantele sale rama simpla, rama cu laturi duble sau
rama dubla s-a folosit de la primele motociclete pana in zilele noastre.
Observatie: Constructia cadrului este mult influentata:
-de categoria si tipul motocicletei;
-de tipul, arhitectura si dispunerea motorului motocicletei;
-tipul suspensiei din fata;
-tipul suspensiei din spate.
4.Constructia cadrului tip rama
Motociclete construite pe baza cadrului tip rama dubla sunt prezentate in
continuare.

Fig.2.Motocicleta BMW R 32 (motor M2 B 32, 494 cm3, 6868 mm, 8,5


CP/3300, trei trepte de viteza, un carburator 22 mm, magnetou Bosch, 14 l
benzina, consum 3,5 l/100 km, cadru rama dubla, 1923-1926)

Fig.3.Motocicleta BMW R 11 (motor M56, 745 cm3, 7878 mm, 18


CP/3400, trei trepte de viteza, un carburator 24 mm, magnetou Bosch 6V
30W, 14 l benzina, 3,5 l/100km, cadru rama dubla, 1929-1934)

Fig.4.Motocicleta BMW R 51 (motor 254/1, 494 cm3, 6868 mm, 24


CP/5800, patru trepte de viteza, doua carburatoare 22,2 mm, aprindere pe
baterie Bosch, 6V 45W, 15 l benzina, 3,5-4 l/100km, cadru rama dubla,
160/80 mm, 1938-1940)

Fig.5. Motocicleta BMW R 75 (motor 275/2, 745 cm3, 7878 mm, 29


CP/4400, patru trepte de viteza, tractiune si pe roata atasului, doua
carburatoare 24 mm, aprindere pe magnetou Noris, 6V 70W, 24 l benzina,
6,3-8,5 l/100km, cadru rama ranforsat cu elemente demontabile , 160/0 mm,
1941-1944)

Fig.6. Motocicleta BMW R 50 (motor 252/2, 494 cm3, 6868 mm, 26


CP/5800, patru trepte de viteza, doua carburatoare 24 mm, aprindere pe
magnetou Noris, 6V 70W, baterie 6V 8Ah, 17 l benzina, 4,5 l/100km, cadru
rama dubla, 116/104 mm, 1955-1969)

Fig.7. Motocicleta BMW R 60/5 (motor 246, 599 cm3, 73,570,6 mm, 49
CP/6400, patru trepte de viteza, doua carburatoare 26 mm, aprindere pe
baterie Bosch, 12V 180W, baterie 12V 18Ah, 22 l benzina, 4,6 l/100km,
cadru rama dubla, 208/125 mm, 1969-1973)

Fig.8. Motocicleta BMW R 80 G/S (motor 798 cm3, 84,870,6 mm, 50


CP/6500, cinci trepte de viteza, doua carburatoare 32 mm, aprindere
electronica, 12V 280W, baterie 12V 16Ah, 19,5 l benzina, 6,3 l/100km,
cadru rama dubla, 200/170 mm, 1980-1987)

Fig.9.Bascula monobrat cu bloc elasto-amortizor lateral R 80 G/S

Fig.10.Scuterul C1(un cilindru, 4 supape, 125 cm3, 56,450 mm,15CP/9250,


injectie, 12V 400W 14Ah, 9,7 l benzina, 2,9 l/100km, structura spatiala,
75/85 mm, 2000-2003)
5.Constructia cadrului din laborator
Cadrul din laborator a echipat motocicleta IJ 350.
Se va studia constructia acestui cadri tip rama cu laturi duble, se vor masura
cotele principale si se va intocmi desenul de ansamblu al cadrului dupa
exemplul prezentata in figura 11.

Fig.11.Exemplu de desen de ansamblu de cadru tip rama cu laturi duble

S-ar putea să vă placă și