SIMEON .

5IMU
Inginer liceniat in st. economiei politice.

f. Pre. Comunitii de avere. f. Deputat

Individualismul si Pmnfulla Romnii si Barbarii Uaciei

,

IN PRIMELE OPT VEACURI

J--,--,"'---J--.1L

J 1924 [
l,.--, __ ........-.r

TIPOGRAFIA LUDOVIC SZIKLAJ, LUGOj.

www.dacoromanica.ro

SIMEON SIMU
Inginer Iicentiat In t. economiei politice,
f. Pre. Comunittii de avere, f. Deputat.

Individualismul i Parnntul
la Rornnii i Barbarii Daciei,
SAU

Procesul de Individualizare Sociald

a Barbarilor Daciei in Prime le Opt
Veacuri

1924
1IPOCiftfkr111 LUDOVIC SZIKLAI

Lucia.]

www.dacoromanica.ro

Prefat.
In studiul de fata, se coprind intaile cloud capitole din
lucrarea ce va apare sub titlul : Fragmente din Evolutia

incluSoda l i Problema PAmntului In Banat

sin Confiniile Granicerilor Mi Mani.
Rezultatele obtinute asupra ideologiei sociale din
Dacia, in primele 7-8 veacuri, m'au indemnat ins sa
ma gAndesc la publicarea lor inteo brosurd aparte. Dar
in dorinta de a nu abuza inutil de cunoscuta tolerant a
opiniei publice, am socotit ca o datorie din parte-mi ca,
inainte de a pune acest studiu sub tipar, sd-1 prezint
celor mai de seamd savanti ai nostri in aceste ramuri ale
stiintei. Cuvintele lor pentru mine atAt de mgulitoare,

si pentru cari cuvinte ii rog sd-mi permitd a le multumi

si pe aceast cale , imprdstiard in fine si ultima mea

ingrijorare, ddndu-mi-se astfel posibilitatea sd psesc dela
intentie la fapt.

Caransebm Noemvrie 1924.

Autorul.

www.dacoromanica.ro

EIZONUFAMI WOW RIETEN

PRIMIIIMOMMULUI

Y.:F.. EG coontmiA.

www.dacoromanica.ro

111

INTRONCERE.
Cuvntul Individualism" a fost si este, dupd caracterul notiunilor pe care le desemneazd in diferitele ramuri
ale cercetrilor stiintifice,
diferit interpretat. Si cu tot
in strnsd
dreptul, pentrucd fiecare ramurd a stiintei,
legaturd cu reprezentdrile1) activitatii constiente sau subconstiente ale Omului", ca individ, si cu acelea ale
isi are in aceasta
Colectivittiilor, ca unitati sociale,
privintd specificul" sdu.
Cu toate acestea, pentru evitarea oricdrei confuzii,
trebue sa relevdm cd Psiliologia, adicd stiinta individului
inteleg sub Inmintal"2), si derivatele sale imediate
(lividualism cu totul altceva cleat stiintele Sociologiei
.i Economiei Pofitice.

Prima considerd Eu-ul Omului", ca un mare Insi nazueste sa precizeze fazele procesului de diferentiare ale Omului Complex", ea astfel sa
scoatd in relief facultatile lui, fie psihice, fie intelectuale.
treg,

Complex,

11) Curent zis : manifestArile.

2) Definitie folosit de Durckheim.

www.dacoromanica.ro

tn cadrele stiintelor sociologice ins, nu omul singuratec, ci colectivitatea, sau anumite grupuri de oameni
siliti la o convietuire in Imprejurdri la fel, sunt considerate

de Complexe. Sociologia nzueste asadar sA constate

eauzele ri efectele fazelor de evolutie a obiceiurilor,
normelor, legilor precum si a tuturor manifestdrilor pi
insthutiilor, cari determind raporturile de coexistenta a
Colectivitatii si a individului, ca cel mai diferentiat complex social.
Din ciocnirea reciprocd a multilateralelor reprezentri
ale indivizilor particulari i ciocnirea acelora cu reprezentdrile colectivildtii sau anumitor grupuri
luat nastere procesul de segmentarel),

de Oameni, a
diferentiare

zicem noi , a ifordei. i e firesc sa fi fost asa, pentrucd

Omul, ca individ, chiar thainte de a cunoaste puterea
senzatiei izvorite din faptul propriettii i personalittii
individuale, a avut, dacd nu constient, dar subconstient,
aspiratiile sale proprii Asa cd in momentul, cand senzatiile
provocate de constiinta de stdpanire asupra
diferitelor lucruri fizice (bunur), mai apoi de consti-

au inceput sd se manifesteze: nu Intarzid sd apard i efectul lor firesc, adecd

inta personalittii proprii

curentul de diferentiare al compenentilor Colectivitatii sau grupurilor primitive de Oameni.

Procesul de divizare a complexului Colectivitatii,
in segmente i diferite unitti sociale,
cat si diferentiarea acestora pe indivizi stdpani liberi pe
inclusiv procesul de reunire al acestor
actiunile lor
componenti sociali diferentiati in formatiuni cu structurd
grupurilor,

') SA se compare Darckheim: cociologie st metodele sociologice,

www.dacoromanica.ro

Ii numim noi : Procesul de

individualizare socialA a Omenirei.
i

caracter politic 1)

lar conceptia emanatd din senzatiile provocate de

toialitatea reprezentarilor individului, cu scopul de a obtine,
prin lupta contienta sau subcontienta, emanciparea,
autonomia sa economica i sociala, fata de reprezentrile de constrangere ale mediului natural i ale solidaritatii sociale a detinatorilor puterii de conducere,

o numim noi: Conceptia Indivicivalismului economico-socia1.2)

Pentru edificarea complet cetitorilor

folosindu-ne
de o mica digresiune explicativa,
trebue sa mai constatam, ca ordinea de rationament desvoltata pana acurn,
ne pune,
dupd noi,
inaintea urmatoarelor trei mari
etape, adeca conceptii,3) ale progresului i evolutiei vietii
sociale a omenirii.

Etapa I. o formeaza conceptia emanata din totalitatea senzatiilor omului vietuitor in horda, formnd Elapa

Constitutiei colectivitAtii omului sAlbatec.

Etapa II. are la baza, conceptia datorita senzatiilor
produse: de cunoaterea proprietatii, insuirilor acesteia
i in legatura directa cu proprietatea, de contiinta capacitatii de a fi chiar in stare sa asimileze in folosul propriu
mediul natural, in fine de rasfrangerea puterii, ca factor
de constrangere sociala al acestui mediu ; adeca de convingerea ca apararea Omului, fata de salbaticimea jurului
2) Gina, trib. cetate, stat, natiune.
2) SA se compare expunerile lui Fouconnet asupra teoriflor sociologice
ale lul Durckheim ; apoi Mihailovszky, M. I efort, J Guyorl, Heller Farkas
2) Germanul ar zice : Weltanschauung.

www.dacoromanica.ro

eXterior, numai In tovarAii de vietuire domesticA poate"li

asiguratA.

Caracteristicele acestei etape, adecti Concepfii, sunt

aadar ; Cunoalerea proprietd (ii ; resfrtingerea forfei

elementare a mediului natural ca factor direct de

constreingere, asupra inchegrii viefli sociale; lipsa

de interes fat de un fel politic definit, ca urmare

a absenfei puterii organizate ca factor de constrangere al solidaritfii sociale ; conviefuirea In clanuri
domes/ice i, ln legdfurd cu aceasta, stdpiinirea pro-

prietafii In indiviziune.
Centrul acestei etape e Omul barbar, iar baza de
guvernAmAnt a vietii sale obtesti
onal
clanicA.1)

Constitutia Comuni-

Etapa 111-a de progres i evolutie o formeazA Conceptia determinatd : de senzatiile cauzate de emanciparea
Omului fata de puterea elementard a mediului natural ca
factor direct de constrAngere sociald ; deci de senzatile
emanate din cunoaterea capacittii proprii de existenta
independentA,
MCA concursul nemijlocit al semenilor
sal ; i, in legaturd cu acestea, de senzatiile produse de
insuirile i urmArile obteti i economice ale diferentierii

sociale i a divizArii proprietatii comunionale pe familii

simple i indivizi de sine statatori ; in fine, de senzatiile

cauzate de inchegarea puterii de constrAngere tot mai
crescAndA a solidaritatii sociale i a luptei dintre aceastA
solidaritate a detinatorilor puterii de conducere i contiinta
personalitatii individuale.

Caracteristicele acestei etape, adecA Concepfii,

I) 0 vom numi i comunional

gentilica.

www.dacoromanica.ro

sunt : Infrlingerea mediului natural ca factor direct

de constrangere sociala; difirentierea tovrdqiilor
gentilice (clanice) i divizarea proprietatii comunioDale pe familii simple 1 indivizi de sine stttori
inchegarea puterii de constrngere sociala a solidarittii ob#e#i (cetate, stat, natiune) ; in fine lupta
de emanciPare, autonomie sodala i economic()
a individului fa(cl de solidaritatea autoritativd a
colectivitatii detinatorilor puterii de stat,

sau, cum

ar zice Mengeri) al statului individualist al for(ei".

Aceasta etapa reprezinta era Omului civilizat2)
adeca conceptia Constitutiei Individualismului economic social.
E lucru firesc ca aceste etape nu se pot hotarn ici,
i cu atat mai putin Conceptiile lor, in spatiul timpului ;
aa ca functionarea lor simultana, la aceleai popoare, nu
numai ca nu exclusa,
dar se poate constata aproape
cu preciziune.

Nu poate fi pus la indoiala nici faptul cd in marginile cadrelor acestor etape ale progresului,
in urma
segmentarii la Horde,
(cat i ale procesului de diferenpare, apoi de reunire a segmentelor i unitatilor comune,

sa se fi constituit diferite varietati de tipuri i specii sociale. Reese de aci, Vara sa intram in expunerea clashficarii societatilor, ca toate tipurile i speciile sociale,
,)

Menger: Statul viitor.

2) Desi ne folosim de clasarea tripartitA a Omului (qabatec, barbar,

civilizat), felul rnstru de impartire a etapelor progresului evolutiei sociale are
la bazA cu totul alte momente de manifestare socialA a Omenieri,
ca cele
cuprinse In espunerile lui Morgan, Backofen, Post etc.

www.dacoromanica.ro

in

cari au la baza structurii si reprezentArilor lor aceiasi

Conceptie de vietuire constitutionalA, formeazd Orli in-

tegrante ale unel singure etope a'e progres i evolutie

sociald a Omenirei.
Privind asadard prin aceastd prized de rationament
sociologic,
Omenirea, atunci, and in urma progresului diferentierii componentilor sociali, incepu sA devie
constientA de forta sa de emancipare fata de puterea de
constrAngere a mediului natural si a solidaritAtii sociale,
sa fie constientA adecA de insemnAtatea personalitAtii individului, ca si de insemnAtatea proprietAtii familiilor
simple si a indivizilor particulari,
se gAsi totodatd7si

pe pragul de trecere dela constitutia conceptiei Clanului

Comunional la Constitutia conceptiei Individualismului economic-social,

CA constitutia conceptiei Individualismuluil) a fost
la inceput primitivA, iar ceva mai tArziu rigida si arbi-

hard, incA nu poate fi negat. Dar multumita principiilor

sale avAntate, procesul evolutiei progresului obstesc, adecA

procesul de diferentiare individualistA din ultimii 4-5000

ani a societatii, desi trecut prin tipurile si spetele sociale atat de greoae si arbitrare ale sclAviei si apoi ale
iobagiei feudale, nu intArziA sA dea ca rezultat, acum 2000
ani, Crea'inta Crepind2), iar mai tArziu perioada reformei
si a rationalismului3), pregAtind astfel revolutiile universal
individualiste, liberalismul, cdt si marile miscAri socialiste ale
rnasselor populare din ultimele douA veacuri, in fine terenul
1) Prescurtat In loc de Individualismul economic-social.
2) Ca sA nu amintim si allele similare.
') Vezi contractul social (Rousseau).

www.dacoromanica.ro

11

Umanitarismului esit din durerile i suferintele rdzboiului mondial de de-undzil).

La intrebarea, care e timpul social de azi al Conceptiei Individualismului, ar fi greu de rdspuns cu preciziune. In ori ce caz, Constitutia Conceptiei Individualismului, se gseste din nou inaintea unei addrici prefaceri.
$i e firesc sd fie asa, pentrucd Individualismul a luat, in
ultimul veac, un aspect pronuntat universal, adecd un
aspect de aprare a intereselor individuale ale membrilor
marii multimei populare2), iar azi e pe cale sa devie
umanitar.
Universalismul i Umanitarismul influintndu-I, ii pot

imprumuta caracterul unui tip social de noud nuantd

individualistd, dar, cu toate sfortarile contimporane de
a crea un nou spirit colectiv, cu scopul de a determina
nu vor
infrangerea desevdrsitd a lndividualismului,
putea Inca multd vreme sd-1 inlocueascd cu o conceptie
constitutionald de vietuire a Omenirei, cu totul noun.
latd, in rezumat, firul principiilor de expunere al studiului de fata si al lucrdrii anuntate in prefata.

s-etp.-

') SA se compare W. Rathenau: Von Kornmenden Dingen.

I) SA se compare: Menger Op. citat.

www.dacoromanica.ro

I.

Individualismul Economic-Social
i

Poporul Romnesc In Prime le Opt Veacuri.

Chestiunea PAmntului e strAns legat de progresul

social al Omenirei".
,,Omenirea", in intelesul ei superior, ca manifestatie

sociald inaintat a geniului rasei ornenesti, nu a fost

cunoscutk pAnA in epoca, and imprejurarile istorice fA-

curA, ca mai multe popoare s se bucure de protectia

uneia si aceleasi puteri de stat centraliste, bine definite
si cu scopuri de conducere bine precizate.
In mdsura cunostiintelor istorice de pAnA acum, Imperiul Roman a fost primul, care, incorporAnd in sdnul
sAu toate popoarele din jurul Mediteranei, le puse in
situatia sA beneficieze,
pe lAnga anumite conditii de

supusenie politick
de protectia, dar mai presus de
toate, de spiritul tolerantei romane.
Intoleranta nu a fost maxima de Stat a Romanilor ;1)
prin urmare, prin abatere dela procedeele celorlalte popoare istorice, Romanii numai in cazuri exeptionale au
distrus

cu for(a cultura popoarelor subjugate.

MulWilla acestei tolerante, apoi desvoltArii uriase a

liniilor si mijloacelor de comunicatie, a comertului, a
') Dr. Fleinrick Franke (Petru Brostean). Isloria Impdralnlui Traian.

www.dacoromanica.ro

14

industriei i meseriilor, a organizatiei militare, a luptelor

plebeilor, in fine a vietii i atractiunilor Romei,
datorita
carora contactul intre popoare deveni nestanjanit i nemijlocit,
Imperiul Roman se gdsi, la un moment dat
inaintea unei contopiri i amalgamizari a diferitelor culturi. Din aceasta incruciare de culturi cu incetul, ba
putem zice pe nesimtite, rasdri o timid conceptie, o noua
mentalitate, care incepu a stapani sufletele multimei :

acea a Ornenirei", a Umanitcltii". 1)

Messias, speranta i aspiratia de veacuri a imaginatiei de salvare a popoarelor, era ateptat. Sufletele erau
pregatite, deci, cand Christ aparu sa dee forma concret
nouei credinte, rezultata din progresul cultural al sufletelor
i economic-social al popoarelor Imperiului.
Conceptia Pagana de stat, la baza careia se gsea,
ca urmare fireasca a epocei de trecere dela barbarism
la individualism( primitiv,
indreptatirea indiscutabila a
autocratismului individual al selectionatilor obtei asupra
multimii, incepu s se clatine, i, sub ocrotirea nouei i
maretei conceptiuni cretine cu privire la Umanitate,
incolti i simburele indreptatirii egalitatii drepturilor
Universal individualisie2) ale
Omului".
In ce msurd evenimentele razboinice interne i
externe anterioare, au contribuit la desvoltarea acestor
fenomene de ordin psichologic, dar i social
nu importa.
De:remarcat ] este thsa, Ca nici 'imparatii nu se putura

izola de spiritul vremii.

Aa, spre pilda, August, dete mai multe ordine
1) SA se compare : A. v. Schweiger Lerchenfeld : Die Kulturgeschichte

Werden und Vergehen im Vlkerleben ;,Menger: Op cit,

2) In curs de realizare de abia in epoca de azi.

www.dacoromanica.ro

15

pentru apararea i ameliorarea situatiei sclavilor, iar succesorii lui,

cu mici exceptii,
deschisera larg portile
dreptului latin, mai apoi dreptului roman, pentru toti
cetatenii liberi ai imperiului. $i, lasand deoparte puternica
sa desvoltare in comert i industrie, conceptia individualismului se manifesta, din cauza imprejurarilor politice
interne, chiar i in politica coloniala a Romanilor. Distribuirea pamantului provinciilor ocupate, in ultimul timp al
Republicei i al epocii Cesarilor, intre veterani i coloniti,

i ridicarea lor la treapta de mici posesori

e una dintre cele mai pipaibile dovezi ale evolutiei individualismului primitiv i rigid din epoca clasica
a dreptului roman, spre cel universal i umanitar de azi.
In timpuri de atari fermentari sociale, dupa invingerea resistentei barbateti a Dacilor,
Imparatul Traian
incepu colonizarea Daciei cu elemente latine i romanizate, iar provincia fu declarata de imperiala.1)
Dacia, ca provincie romang, bucurandu-se timp incam 120-150 ani, de o linite aproape
delungat,
complecta, se transform inteo colonie infloritoare cu multe
sate i numeroase orae. Felul cuceririi, bogatia tarii,
caracterul de provincie imperiala, cat i realismul innaspe linga imigrarea benecut al Romanilor, atrasera
erbi

void chiar, i innainte de cucerirea roma* a miilor de

oameni din Italia, Moesia, Grecia etc. cu scopul de a-i
catiga i agonisi realitati imobile, sau de a beneficia de
1) August tntroduse adecd o implirtire a suzeranitAtii puterii de stat
tntre Senat i Imperator.
Provinciile mrginase i expuse atacurilor din gall le retinu sub guvernarea direct a lui, adicd a Imperatorului, ca din veniturile acestor provincil
sd poat intretine armata. Imperiul se ImpArti deci pe provincli Senatoriale i
provincii Imperiale.

www.dacoromanica.ro

16

diferite avantagii materialel),

o colonizare sistematicd
care continua a fi aplicatd Vara Intrerupere, in tot decursul stdpinirii romane.
Astfel se imprti, intre colonitii romani, o Insemnat
parte a pdmantului. Ddnii devenird apoi cu vremea pose-

sorii,

erbii, pameintului ce-1 detineau. $i aceasta

cu atit mai mult, cu cat in urma evolutiei evenemintelor sociale interne, dreptul civil roman fu conferit tuturor locuitorilor imperiului nascuti liberi. (Caracalla). Acest eveni-

ment determind, aadar, o mai pronuntata certitudine de

drept asupra proprietatilor detinute de coloni i de o
insemnatd parte a vechii populatii Daco-Getice. Multumita acestui fapt, cit i Imprejurdrilor favorabile, de cari
sa bucurd Dacia sub stdpanirea romand, colonitii cat i
autochtonii, devenird cetateni cu o situatie sigurd, dar totodatd i contienti de insemntatea drepturilor lor. E
lucru foarte firesc, ca, pe lingd clasa micilor posesori,
erbi, (coloni i autochtoni),
sa fi existat i proprietari cu marl moii (latifundii), fie ale lor proprii, fie arendate dela fisc.2)
La Romani baza raportului social dintre cetateni,
adecd dintre detinatorii puterii de stat i restul populatiei,
era precizatd In_mare parte prin dreptul privat roman i
latin. Dar acest raport se nuanta chiar i dupd caracterul
provinciilor. Provinciile, cari se supuneau fail rezistenta,
ii pdstrau toate drepturile lor vechi ; acele popoare insd.,
1) SA se ? compare Dr. Heinrick Francke Lucrare citatA ; V. Pdrvan;
Inceputurile vietii Romane la gurile DunArii.
2) Dacia fiind declaratA de provincie imperialA,
pAmntul trecu In
proprietatea fiscului. Fiscul administra singur o InsemnatA parte a pam4ntului,
iar restul II arenda sau il vindea la particulari (latifundii).

www.dacoromanica.ro

17

cari opuneau rezistenta fortelor romane, ii pierdeau toate

drepturile i se administrau in conformitate cu normele

de guvernare ale imperiului propriu zis.
La Romani cultivarea pamantului se facea prin sclavi
i erbi. Colonitii Daciei erau parte sclavi, parte erbi,
dar mai erau i civisi i veterani. Veteranii impreuna

cu cei ce arendau sou cumparau pe bani pamnt dela

$erbii
partea colonilor absolut liberi.
munceau pamantul pe loturi individuale. Sclavii munceau

fisc,

formau

de regula pe moiile arendate sau vAndute particularilor

Peste mai multe posesiuni, proprietarii mari romani
aveau un ludexi), ca un fel de administrator. Cand proprietarul nu putea exercita el insui atributile sale de
judecator, le delega lui iudex
In Dacia Traiana i colonii sclavi munceau pamntul
ramas in administratia fiscului
impartit pe loturi ;
Astfel ei se ridicara cu incetul la starea de erbi. $erbii
devenira cu vremea oameni liberi i se numiau in secolele 1II-IV ingenui i plateau dare. Aa, ea colonii moteneau posesiunile din tata in fiu, i dei nu le detineau
ca proprietati proprii, se desvolta la ei idea ea sunt a
le lor.3) $i aceasta in Dacia Traiana administrata de fise,
mai mult ca ori unde. Proprietatile erau alodiale.
In urma retragerii aureliane, marii proprietari latifundia rii

romani i romanizati, marii arendatori, cit i comerciantii

mai de seama, acaror existenta nu era legata de glie, parasira
,) 1. C..:Frldti: Evolutia Claselor Sociale in Trecutul Principatelor Romane (Archiva 1924).
2) 1bid dupd Fuslel de Coulcinqe: Hist. des inst. poL de l'ancienne France.
2) I. C. Fddli op Oat dupd Fustel de coulange din ; L'invasionne
Germanique.

www.dacoromanica.ro

18

provincia, dar proprietarii mici,

industriasii i comerciantii mdrun

rurali,
stiind Ca prdsin-

erbii, colonii

dusi vetrele,
pe lAngd cd si-ar periclita situatia materiald, deci existenta,
ar recAdea din nou in mizeria
preferird sd rAmAnd i pe
sArdciei i sclaviei sigure,

mai departe la locul lori)

Cu atAt mai putin ne putem inchipui o pArdsire a
tarii din partea descendentilor poporului daco-getic, dintre
cari o parte considerabild, (desi redusi la prtile pdcluroase i muntoase ale Daciei, bucurindu-se de o civilizatie
proprie foarte veche2),
cu toatd epoca de 160 ani a
dominatiei romane),
nu puturd da uitArii, ca odinioard
erau singuri stApAnii Tarii lor. Convingatoare sunt in
aceasta privinta repetitele rdscoale ale Dacilor din prima
jurnAtate a veacului al 111-lea. Dacii in alianta cu fratii
lor Costobotii, apoi cu Alanii, Sarmatii i alte popoare

nu odatA incercard sa se elibereze de sub dominatia

romanA3).

Parasiti Insd de puterea ocrotitoare a Romei,

soartea colonilor si a Intregului popor de bastind din

Dacia TraianA, Iu o nouA fazd de evolutie. DAnsii nu

se puteau gAndi la o rezistenta Lard de Goti, ci cel mult
la o acomodare potrivit noilor imprejurAri. $i imprejurdrile dictard, c locuitorii din tinuturile espuse
colonii
pela cAmpii
sd se retragd cu 1ncetul din calea nvlitorilor. Am gresi Insd mult dacd am sustine, cd retra') Dar e verosimil sA fi rAmas

familii binesituate cu legAturi familiare

ImiclAcinate.

9 SA se comp ire V. PArvan : Op. cit

9 Sub Macrimus la 217-218; sub Maxinimus la 235-238 ; sub Regalianus, despre care sa zice ca ar fi fost de oriRin5 daa la 260-268, dealtcum
vezi : Szenlklaray Jen: KassO-Varmegye Oshajdana i C I. Jericek: Die
Geschichte der Bulgaren

www.dacoromanica.ro

10

gerea s'ar fi produs spontan si ca toatA lumea s'ar fi

refugiat in munti. Aceasta s'a desfAsurat in mod succesi v
si latent, in forma de cete i pdlcuri mArunte, asa cd
cAmpenilor refugiati li-se oferi din belsug posibilitatea,
ca in vecinAtatea Dacilor munteni romanizati i Inca neromanizati sd-si continue nestinjeniti meseria de agricultori i pe noiile proprietAti ocupate in tinuturile pAduroase.
Felul lor de gospoddrie hid asadar o noun infAtisare
fidel imprejurdrilor vietii dela rnunte,
cresterea vitelor deveni o necesitate, cat i izvorul principal al venitelor proprii.
Retragerea aurelianA deslntui prin urmare in sdnul

poporului Daciei un puternic desechilibru social dar

economic, care, intre altele, avu ca consecinta ivirea unui
conflict de interes agraro-economic intre munteni i campenii refugiati. Din acest desechilibru i diferentiare de
interese intre poporenii provinciei rAmasi fr conducdtori
rdsdri, in virtutea datinei vechi, inceputul inighebdrii

formatiunelor administrativ patriarchale romne0i.

Caracteristica nouei organizatii obstesti a fost data, dupd
cum vom mai ardta, Fara indoeald de elementul roman
dela cAmpie, datoritd culturii sale superioare.
Paralel cu aceste evenimente deasemeni i procesul
de individualizare al culturii latine, introdus de coloni

le puterea de stat in Dacia Traiand, lud o desvoltare

potrivit nouilor imprejurdri de trai .ale poporului. In consecinta eliberarea masdor populare de clasa dominantd
romand, apoi rAsfeingerea curentului crestin cat si credinta
in indreptatirea drepturilor individualiste ale omului"
ridicard in fine puntea de apropriere prieteneascd dintre
www.dacoromanica.ro

20

colonii romani si grupurile Dacilor munteni Inca neromanizati,

rdmasi de altcum cu totii in aceleasi imprejurdri de inferioritate fizicd fatd de barbari. Asa c5 definitiva contopire a elementului dacic cu cel roman sd
realizd de abia intre secolele Ill-IV.1)
Manifestarea acestei noui vieti sociale simple a dus
apoi in mod natural, fie prin alegere, sau prin impunere2),
ce e mai verosimil,
la investirea anumitor
persoane cu prerogative administrativ-judecdtoresti. Locul

Ivi iudex 1-1 lua a'eci judele (giude, iudices), dar cu

atributii mult diminuate si restrnse asupra unui cerc de
ordin strAmt localnic a micilor grupuri de poporeni. Asa
se form inceputul desvoltdrii dreptului uzual roman,

numil mai tarziu jus valachorum", zakon blaski",

sprijinit, dupd cum am amintit, de conceptia fundamentald a dreptului individualistic roman.
In aceastd prima epocd a desvoltdrii manifestdrilor
economice si sociale romnesti trebue sa cautdm deci si
originea termenilor administrativ-judecdtoresti de jude,
judet, cari cu toatd invazia puternicd, dar latentd a slavilor se mentinurd Inca indelungatd vreme in uz, si mai
tdrziu in amintirea autochtonilor3).
E de constatat in aceastd ordine de idei, cd in absenta puterii cetralizatoare ds stat proprii, poporul autochton se divizd cu timpul pe grupuri si neamuri, izolate de
9 SA se compare: Jedcek op. cit. Procesul de romanizare a Bessillor;
V. Parvan: Crestinismul Daco-Roman (natio-barbare).
1 ProblemA incA nelAmuritA SA se compare C. Giurescu: Despre
Boieri ; Rosetli; Jorga etc.

3) SA se compare C. Giurescu: Despre Boieri, I. C. Filitli: Evolutia

Claselor Sociale in Trecutul Principatelor RomAne (Studiu) qi V. Parvara
CreVinismul Daco-Roman.

www.dacoromanica.ro

21

di i munti, fail ins sd fi recant vreodatd in sistemul

social comunional-gentilic" al popoarelor barbare in m iilocul cdrora trdia.

In ciuda tuturor greutdtilor deci, poate chiar favoritimpuri de restrite i grele

zati de aceste neajunsuri,
incercdri,
componentii vietii sociale i economice a
poporului roman din Dacia, (dei acesta era lipsit de
coheziunea organizatiei de stat), gasird in fine calea cea
mai potrivit, ca fatd de 'sdlbAticimea pericolului care
ameninta ddinuirea existentei individualitdtii proprii, sd-i
pdstreze i pe mai departe baza sandtoasd motenitA :

cultul fata de individualismul roman i produsul Jul,

anume, liberiatea de actiune economicd i sociaM
a indinidului.

Mil

La mentinerea, intdrirea i desvoltarea spiritului individualist i larg democratic al primelor organizatii. sociale
i economice romaneti, pe langd cele espuse, mai contribuird in msurd puternicd i urmdtoarele considerante.
In

urma evacarii in Dacia Traiana rdmas, cu

excgptia putinelor familii descendente din clasa dominantd

a poporulului dacic, numai pdtura oarnenilor. simplii, or
e tuit, cd la inceput credinta cretind se Idti aproape
numai intre cetatenii sdraci i matetialicete mai slab
www.dacoromanica.ro

22

situati,l) aa, c dupd evacuare, invataturile cretine influintard conceptia de viata a Romano-Dacilor spre o mai
accentuatd perfectionare a individualismului culturii latine2).

Acest fapt, dar cu deosebire viata nomadd i structura comunional-gentilica a obtei ndaitorilor, contribuilt covAritor, ca baza raporturilor de drept,
fie
comun, fie privat,
al bdtinailor sd nu poatd fi amenintatd. Nu putea fi amenintata aadard din motivul, Ca
cultura-poporului de batind era mult superioard aceleia
Gotilor i semenilor lor. Prin urmare cultura acestora
nu se putea bucura de insuirile puterii de asimilare,
dimpotrivd ea nu avu nici cea mai mica inriurire trainicd
asupra relatiunilor de viatd obteascd a autochtonilor.
Aa se esplica cd Gotii, cari pe acele vremuri se indeletniciau cu creterea vitelor, venind in Dacia Traiand
trecurd, in foarte scurt timp, la agriculturd. Oare dela
cine sa fi invdtat arta agriculturei dacd nu dela autochtonii provinciei !

trebuird insd, ca la rAndul lor, sd se

convingd in curAnd CA numai prin rezultatul i prin proAutochtonii

dusele muncii proprii vor putea fi in situatia, sd-i rescumpere linitea i sA c4tige simpatia binevoitoare a
barbarilor. De aceea ca popor panic i productiv, sd
dovedi in curAnd, a fi un element i factor indispensabil
in marele concert al preocupatilor rdzboinice a le barbarilor.

autochtonii, in calitatea lor de stda ogoarelor munceau pdmAntull iar unda dela

Deci colonii
pAni

9 Dr. Heinrick Fr..inke Op. citat; A. v. Schwei4er-Lerchenfeld:

Op. citat. Dar sA se compare 0 V. Pitrvin: Cre0inismu1 Daco-RomAn.
1) S

se compare Dr. G. Popovici: fst Rom. Banateni.

www.dacoromanica.ro

23

campii spla numai poalele colinelor i muntilor. In vai

si munti sa intari cu incetul viata patriarchala noua a

poporului btina, care sa bucura in aceste vremuri de
o structurd sociald bazata pe o egalitate de drepturi i
indatoriri destul de pronuntata.
Acest fapt e confirmat i de acei istorici, cari sustin
ca autochtonii Daciei Traiane erau crutati de GO i ca
triau sub conducerea conducatorilor locali, proprii. 1)
La fel traia poporul autochton i pe vremea Hunilor.
iri frunte cu capetenile lui localnice isi continua nestanjenit vechea ocupatie : agricultura i cultivarea vitelor.
Hunii, gepizii, cu un cuvnt barbarii nu s interesau de
felul organizatiei sociale al batinailor,
danii aveau o
singura preocupare : aceea de a fi indestulati de catre

autochtoni cu carne, cereale i nutret

Obiceiurile i legile localnice ramasera neatinse,2)
caci ori si ce s'ar zice despre popoarele barbare, nu

poate rezista nici pe departe afirmatia, Ca nvlitorii ar

fi nimicit Mil crutare tot ce le cadea in cale.3) Popoare
de sute de mii i milioane nu puteau sa-i permita li.:xul
de a nimici agricultura i comertul trilor in cari sa stabiliser, asa ca munca productiva a Romnilor desigur
numai pretuita a putut fi de navalitori
Ca dovada stralucita i de mare important in aceast privint e actul de impdciune facut de romnii din
comuna San-Petru (Bistrita) in Transilvania cu Saii din
comuna Noul la 1366,
in care Romnii din Sti-Petru
9 S. se compare Cons!. I, Iericek: Die Geschichte der Bulgaren.
;) Szenlklarag Jen: Op chat
9) N. lorga: Diferite Conferinie.

www.dacoromanica.ro

24

declara c decInqii i s1rclino0i kr stelptinesc terikrul

acestei cornune mai mull de o mie de ani ; iar

Magistratul orapilui Bistrita constata, c hotarele
comunelor de aeolo au fost fixale Thca pe timpul
Hunilor, i confirmate de ducii lor.1)
Vestea bogatiilor Imperiului roman ajungand peste
tad i hotare, credem ca pe langd motivele localnice cari
tulburara echilibrul din sanul popoarelor nordice i asiatice, dorul i ambitia acestora de a pune stapanire, chiar
prin lupte sangeroase pe comorile lmperiului fu Inca
un motiv puternic, care le determina sa dee nvala asupra
Imparatiei Romane. 2) Fascinati deci de bogatiile provinciilor Romei i Bizantului, cucerirea Daciei Traiane
nu forma preocupatia principala a barbarilor. Ea fu considerata mai mult de o provincie de reculegere strategica
i un teren de popas provizoriu al barbarilor, cu atit mai
mult, cu cat in viata lor nomada, impini de alte semintii
popoare, nici nu sa puteau ghandi la posibilitatea
unei stabilizri defininitive pe plaiurile acestei tart.
Dar realizarea intentiunii lor nu se dovedi aa de
uoara, caci se izbi de puternica rezistenta a Imperiului
Cetele primilor navalitori full parte btute, parte oprite
la granite, in urma caror imprejurari ele trebuiard s se
aeze, cu, sau fara voie, in provincile marginae impartiei
romane.

Un eveniment de hotaratoare importanta in mersul

evolutiei istorice i sociale a Daciei Traiane, al barbarior,
E. de flurmuzaki: Documente Privitoare la 1st. RomAnilor.
2) SA se compare R. Roselli: PAmAntul SAtenii i StApanii In Moldova
i C. I. lericek: Geschichte der Bulgaren.

www.dacoromanica.ro

25

dar i al Imperiului. Cdci prin oprirea primilor ndvdlitori,

a Gotilor,
la granite, se ri.dicd un zid de izolare
intre lmperiu i restul popoarelor barbare. In drumul lor
spre Bizant i Roma acestea amenintard in primul rand
siguranta i existenta barbarilor opriti la granitele romane.
Situatia criticd a acestor din urmd, strini rand pe rand,
intre cletele imperiului i avantul razboinic al noilor
nAvAlitori,
Huni, Gepizi Slavi, Avari, Bulgari, fAcu ca
barbarii sd se sfdie intre danii. Un proces tragic al

raselor omeneti, care sd curmd de abia cu incetarea

emigrArii popoarelor.

Sub scutul acestor imprejurAri, viata i organizatia

ol4eascd a poporului autochton din Dacia Traiand, dei
in aparenta foarte primejduitA, nu putea fi distrusd. DimpotrivA, se intrevede in conturi bine hotArite faplul, cd
poporul roman s bucura in tara muntilor sal de o situatie, dacd nu prielnicd, dar nici prea periculoasd desvoltdrii sale numerice i economic-sociale.

!n afard de procesul de infrangere i mAcinare al

legAturile directe i indirecte
popoarelor barbare,
dintre provincile Daciei Traiane i Imperiu sd mentinura
Inca timp foarte indelungati).
LAsand deoparte cd Impdracii Romani luard in solda
lor pe Goti,
Dacia Traiand fu intre timp de mai

multe ori reocupatd. La anul 332 Constantin cel mare

trecand Dundrea i Wand pe Sarmati impinge pe barbari peste Nistru i zidete mai multe cetAti chiar i in
Banatul de azi ; asemeni la 369 Valentinian bate pe Goti
la nordul Dundrii2), etc. etc.
.) V. Parvan zice cA in primile cinci sute de ath Romanii din siAnga
si dreapta DunArii un trup

i un slflet au lose' (Inc vietii Romane la G D )

2, Dr. Gh. Popoviciu: Istoria Romanilor BAnAteni.

www.dacoromanica.ro

26

Biserical) i comertul2) formara asemeni 'Ana tarziu in

secolele V si VI factori principali de legatura direct atat

a lmperiului apusean cat si celui bizantin cu provincile
dela nordul Dunarii.
Un considerent important al mentinerii conceptiei
individualiste in Dacia Traiana II formara fAr indoeala
numeroasele deportdri de locuitori romani din Moesia.

Ele sunt confirmate si de N. lorga,3) care zicea ca in

fosta Dacie apuseana, adeca in Panonia si Banat, HunoGotii sa imbuibau in trandavie p1. .. odata cu intoarcerea
luptatorilor
soseau noui adausuri de supusi romani".
Acest proces de ridicare a populatiei romanice din
Moesia (Balcani) se continua fr intrerupere secole de
a rindul ; asa c incepand cu veacul al V-lea se deslantui, insotita de toate urmarile sale, o puternica espansiune a
slavilor, care multumita slabiciunii Imperiului Roman,
cit i populatiei slave foarte numeroase, se transforma

intr'un adevarat potop pentru provincile deja romanizate

ale Daciei Ripiense (Moesia).4)
In aceasta privinta iata ce zice istoricul contimporan
Procopiu:
In acel timp lustinian ajunse la putere ; Hunii
(Bulgarii), Slavii i. Anzi devastara prin navalid
aproape anuale in modul cel mai crud Iliricu, toata
T.racia, Grecia, Chersonezul, precum i toate regiunele delal tarmurile marii Ionice pana la suburbiile

Bizantului. Cred ca in fiecare navalire mai bine

Ibidem. Binedocumentat ins V.. Prvan: Crestinismul Daco-Rom.

') N. lorga: Conferinte, V. Pdrvan: Incep. Vietii Romane la G. D.

3) N. lorga: lstoria Pop. Romnesc.
l) Vezi Priscos Paniata ca priletul sorei sale _la Huni : hum long:
Rmer und Romanen in den Oonaulandern.

www.dacoromanica.ro

21

de 200 000 de Romani erau sau ucii,- sau dwi

in captivitate",l)
incursiunile slavilor dela nordul DunArii in Moesia au
durat aproape frA inlrerupere intreg veacul al VI-lea2) i
calculAnd dupA aceste prea numeroase incursiuni, avAnd

totodatd in vedere i expunerile contimporanului Procopiu sustinute i de SchafArik3) credern CA nu greim,

and sustinem, cA numrul Romanilor. i romanizatilor
deportati in acest veac, din Sudul Dunarii in Dacia TraianA, atinge cifra de o jumAtate milion:
Aceste deportAri despopularA aproape cu totul pArtile nordice ale Peninsulei, In schimb insA se intAri mull
elementul vechiu roman dela nordul DunArii. El fu pus
astfel in situatia sA-i poatA apAra cu mai mult uprinta
atAt individualitatea ca popor, cAt i caracterul individualistic al organizatiei i structurei sale sociale.
e natural sA se fi petrecut lucrurile astfel, pentru
cA toti romanii i romanizatii se foloseau in aceste

vremuri deja de dreptul individualistic roman. Acest

drept evoluA in ultimele secole (IVV.) foarte accentuat.4)
Stadiul ultim al evolutiei sale ni-se prezintA prin colectile Digesta i Pendacta lustinianA"; colectii cari in

definitiv nu contin altceva deck dreptul roman uzitat

In acea epocd.

Dispozitiile, acestor colectii au fost

trecute prin urmare in uzul multimii cu mult inaintea lui

lustinian, aa, CA

romanii rAma0 sau deportati in

9 DupA R. 1?osetti op citat.

2) Cele mai importante dintre incursiuni s'au petrecut la anii : 527, 533,
534-546, 550,551, 552, 558,531, 587, iar 14 59! sub cond, Avarilor, 595 si 596.
3) Slavische Alterthilmer.

2) In cele patru veacuri dupl Christos .s'a desvoltat idea, unei puproprie individului, asupra unui lucru fide (Menger

teri nelimitate
Statul viitor).

www.dacoromanica.ro

28

intre timp in afard de granitele Imperiului, se foloseau

intre dinsii de principiile juridice romane atat de elastice, simple si favorabile intereselor libertatii de actiune
a individului.
Prin Digesta Jstiniand se consfintii o largire esentiala a principilor dreptului privat roman. Puterea de

stat a Imperiului recunoscu hi mod oficial, nu numai

dreptul de mostenire dupd mama a copiilor nascuti in
casatorie liber, matrimoniu sine conventione in manum,l)
dar i dreptul tuturor membrilor familiei de sex barbatesc de a-si agonisi liberi avere proprie individuala.
Un pas indrdsnet pe calea progresului i conceptiei
sociale, deci i economice, caci prin aceste dispozitii ale

Digestei se aseza prima bazd legald a Individualismului universal si umanitar de azi.

i) Matcus Autelianus $i Goniodus ; SA se cornpare apoi DI'. los. Zisch-i

mann: Das Eherecht der:Orientalischen Kirche.

www.dacoromanica.ro

Procesul de Individualizare social

(Romnizare) a Slavilor Daciei 1)
Din cele cunoscute pan' acum asupra felului lor de
viatd, i constate de seruttorii trecutului vietii sociale
a popoarelor, reiesd nelndolos, ca toti ndvdlitorii; fr
axeptie, trdiu inteo conceptie juridicd cu ttul strind
de acea a dreptului roman familiar patriarchal i individualist. Barbarii se guvernau i conduceau, in aceste
vremuri Inca dupd normele constitufiei cornunional-

gentilice,2) zis i a tipului juridic tribd1.3)

Dominatia lor nu avea deci, in afard de fortd fizicd
nici o conecsiune de inrudire cu viata sociald inaintat
i pronuntat individualistd a locuitorilor bdtingi din
Dacia. Si dupd cum Ungurii la inceput, aa i acetia
neocupandu-se cu agricultura, nu atribuird importantd
relatiunelor de drept, isvorate din raporturile de interese
economice i sociale, ale autochtonilor. Constienti ins
de puterea lor de cuceritori, barbarii, duceau o viatd in
9 Ne ocuparn aci Indeosebi cu procesul de trecere dela Constitufia
colectiviatii Comunional-gentilice la constitufia societar a Individualismului
economic-social al Slavilor Ddciet, pentrucl In espunerea lucrrit anunfate,

lavii ne intereseazA cat se poate de aproape. Procesul de individualizare

sociald a barbarilor Slavi insd, in liniile sale generole, pe cum vom arAta
ta alt parte,
nu di ferd mull de acela a luturor barbarilor anteriori
(inclusiv Daco-Gelii), si po leKori epocei slave (inclusiv Tdtar:i t Cumaniil.
2) Compara Posi : Ethnologische Jurisprudenz.

3) Compara Scoala f ranced In frunte cu Durkheim,

www.dacoromanica.ro

30

tranddvie,1) multumindu-se in cazul cel mai bun cu 0

administratie de supraveghiere fatd de autochtoni,...constratighindu-i totodatd s munceascd pmantul. Asa se
esplicd faptul, cd in afard de Slavi, nici un popor nvlitor nu a rutut lsa urme mai adanci in viata obsteascd
a poporului romanesc 2)
Influenta ce o exercitard insd popoarele de origind

slava asupra poporului roman e de netgdduitd importarifa. Cu toate acestea nici slavii nu au putut determina
o schimbare esentiala a raporturilor de viata, datorite manifestrilor sociale a autochtonilor singuratici i principiilor
conceptiei individualiste, a obstei romanesti. Caci continuand cercetdrile, in directia indicat de noi, iat cum
se prezint, in adevrata lor aeve i valoare relatiunele
de coexistenta i procesul de contopire dintre romanii
pi slavii Daciei din veacurile V-VIII.

Dar ca s putem mai bine intra in analiza ideologiei

sociale a epocei indicate, mai concret zis, a epocei a

doua de inchegare a poporului romanesc, e de importantd sa cunoastem in linii generale si raporturile de

putere ce existau intre slavi i cealalti barbari. Si aci
trebue sd accentudrn cd slavii cu foarte infime exceptii
nu venird 'in Dada Traiand ca ndvAlitori, ci strcurandu-se, mai mult ca fugari ;
spranjiti, alungati, sau
impini fiind de violenta barbarilor, rdzboinici 3).
Apoi imprtiti inteo multime de mici comune,
slavii traiau WA: grija pentru
zice Safarilc
prezent i viitor, gentru gloria i binele urmasilor ;
') Notiune folositd de N. Iorga.
2) Dar tot asa sA esplicA si perirea barbarilor alAt de eudatA
2) SA se compare Safari* Op citat si C. I. Jericek Op citat.

www.dacoromanica.ro

31

nepu6ncicsi de a se ridica vreodat spre un tel

politic mai Ina lt, de a se uni pentru relqita

unui scop comun, pentru a face sa propaeasca
1)

patria prin sacrificiiul poftelor personale

Sa constatd aadar ca din cauza temperamentului

lor nepasdtor i anarhic inndscut, slavii, nu puteau avea
in aceste vremuri injghebari i organizatii de heghemoni.:
absoluta, cu atat mai putin organizatii centraliste de stat.
Dar lasdnd deoparte aceste insuhi ale Slavilor, chiar

dacd s'ar fi nazuit sa injghebeze in Dacia Traiand formatiuni proprii independente de heghernonie i stat,
s'ar fi izbit de impotrivirea cerbicoasd a barbarilor razboinici i absolut intoleranti, cari in provincile cucetite
de danii nu admiteau impartirea suveranitatii cu nici un
alt popor. Cu toatd caracteristica tor vestitd de popoare
foarte numeroase, slavii, furli redu1 deci in tot decur-

sul ithvlirilor, inspecial Intre Tisa 1

Olt,

la o

pronuntat stare de vasalitate fata de cealalti barbari.2)

(Cu ocasia acestor constatari trebue sa relevarn i faptul,
ca slavii de abia dupd primirea infusiunii bulgarilor razboinici i ambitioi, adecd cu mult mai tdrziu, impini
de acetea, sa puturd ridica la starea de stapanitori,
(Veacurile VIIIX.)
Saforik Op citat dupA Mauricios.
ComparA Ii. Rosetli Op cit dupA Jornandes, Menander, Chronica
Nestor, Skitter. Dealtcum incursiunile slave, fAcute pe socoteala proprie
a diferitelor ginte si triburi in provincile Bizantine nu sunt dovezi destul
de incercate ca sA-ne determine sl credem in existenia unei stApAniri independente a lor in Dacia. In fine cine ne ar putea afirma, cA intre cetele de
insurgenfi nu s'ar fi gAsit chiar si Daco-romAni, fie vechi autnhtoni, fie romanici ehberati decurAnd din sclaviA ?
1)

www.dacoromanica.ro

32

Acest raport de supusenie a slavilor fatd de barbarii

rdzboinici 1-i constralse sa imparld chiar dela inceput toate
necazurile, dar i toate bucuriile cu semenii lor, adecd
cu romanii autochtoni.
Tinute in imprejurdri si:nilare de supusenie in curand sd stabilird intre aceste cloud popoare relatiuni de
i vecindtate prieteneascd. i aceasta cu atat
slavii nu
mai mult, cu cat,
curn zice Procopiu,
erau nici rdutdciosi, nici ireti, dar sinceri si bineconsideratie

toti, dela capetenia cea mai inaltd pand

la cersitorul cel de pe urmd s bucurau in patria
lor de aceleasi libertati",1)
voitori,

Ei nu tineau pe prisoneri in robie vepicd,

dupd modul altor popoare, ci dupd o curgere de
timp Ii lsau liberi, sau sd se rescumpere pi so
intoarcd in tara lor, sau s rdmnd intre deinOi
ca amid i ca oameni liberi".2)
Astfel Ca prisonerii romanici cazuti in sclavia incursionistilor slavi dela nordul Dunarii, dupa curgerea unui
timp, .devenird oameni cu aceleasi drepturi i indatoriri
ca toatd lumea din aceste provincii.
Pe de altd parte populatia autochtond romanizat pi

cea romanicd adusd decurand de peste Dundre i esitd

din sclavia incursionistilor slavi, trdia, pe cum am accentuat l in alte LAO, in spiritul larg democratic si pacific
a legilor i uzantelor- proprii3), evoluate in conformitate
cu nouile imprejurari de supusenie, dar si de suverani') DupA R. Roselli op. cit.
Maurikios dupA C I. Iericek 1 R. Rosetli opuri citate.
3) SA se compare C I. FILM Stud cit. dupA Fustel de Coulanges:
L'Invasion Germanique.
2)

www.dacoromanica.ro

33

tate mai mult, sau de loc organizatA a popoarelor barbare stApanitoare.

In consecinta Inrudirea, (afinitatea), mentalitAtii i

spiritului, care se gsea la baza raporturilor de manifestatie socialA a componentilor ambelor popoare, fu factorul

determinant, care contribui ca relatiunile de vecindtate

dintre Slavi i Romni s devie pe cat se poate,
dacd
nu afectuoase dar,
corecte.
S aruncdm acum o scurt privire asupra vietii
agraro-economice a Romani lor i a Slavilor din aceasta epocA.

Populatia autochtond a Daciei, menajatA de o multime de imprejurAri, dar mai cu seamd de prea desele
schimbAri ale cuceritorilor, deveni in aceste vremuri adevArata stApanA a pAmantului pe care II detinea. Aa cA
vechii coloni i erbi, cum i descendentii Daco-Getilor,
Sarmatilor, Slavilor etc. romanizati ajunserA, in raport cu
situatia, ce o aveau odinioar sub dominatia lmperiului
roman, inteo pozitie socialA cu totul amelioratA.1) Si
dac5 cei din urmA, adecd Daco-Getii etc., in starea originalA a individualitatii lor ca popoare, nu s'au bucurat
de exercitare4 drepturilor legate de caracterul proprietAtii
familiilor simple i individual particulare, prin faptul romanizrii lor trebuirA sa-i insueascd conceptia de drept
a civilizatiei i constitutiei individualismului culturii latine.
Aa ca la ivirea Slavilor,
Anzilor i Slavinilor,
in mase
compacte din veacul al V-lea, acestea &ha* poporul
Daco-Roman autochton,
inzestrat cu un strat puternic
1) Compad R. R selli op. cit. I. C. Fi litli Stud. cit. dupA Viol lel
Fustel de Coulanges.

www.dacoromanica.ro

34

de proprietAti familiare simple i individuale,1)

insdrcinate cel mult cu mici indatoriri fata de stApAnitorii
trecAtori.

Pentru intkirea celor acum espuse, relevAm i constatarea c Slavinii cu pArul rou cdutdu . . . sal dobAndeascd sclavi rOmani ca ajutoare, la munca cAmpului"2). Rees din aceasta constatare, dei indirect, dar cu
in urma ridimultd prisosintd, cd in acele vremuri,
cArii automatice a vechilor coloni i autochtoni la starea
numArul sclavilor in Dade proprietari independenti,
cia Traiand se reduse in mod simtitor.
La RomAnii autochtonii, ca i la toti romanicii, proprietatile nu erau a comunionittii domestice, ci a cdminurilor familiilor simple3) i a membrilor lor in parte.
Poporul romnesc mentinu principiul comunionittii (devAlmdiei) numai cu privire la proprietatea pAdurilor,
izlazurilor (pauni)) i a livezitor fructifere, cari livezi
in vremuri, se foloseau din generatie in generatie totodatd i ca pAuni.
De acea livezile fructifere se numesc i azi in Banat,
simbolizAnd motenirea de odinioard in coinun dela
.

strAmoi

moii5).

La rndul lor, Slavii trdiu in comunionitati domestice zadruge6) obtine, (clan). 0 speta deja diferentiatd
1) SA se compare Mornrnsen: Rmisches Staatsrecht (in legAturA cu
evolutia dreptului privat i succesiune) ;
In altA ordine de idei notArn aci cti. dA R. Ro;elli greqte mult cnd zice
cA : Slavii, cnd s'au stabilit in Dacia au gdsit o pustie ...`

N. lorga: Geschichte des Rumanischen Volkes.

8) SA se comparA P. Negulescu: Stud. din 1st. Drept Roman.

2)

SA se compare C..; Giurgeseu: Despre Boieri.

6) Desi nu avem probe suntem totnsi de credin(a cl cuvAntul amosie
t-si are originea din timpurile anteslave.
comunional gentilicA,
6) Zadruga era o formatiune obsteascA,
compusA din 2-3 generatii de agnatt.
4)

www.dacoromanica.ro

15

a tipului juildic

Conducerea de stat,
dad putem vorbi de asa ceva la slavi , deci mai corect
zis, conducerea colectivittii slavilor era absolut dernocratied. In fruntea colectivitatii (statului ?) lor nu era o singurd persoanA, ci sfatul batranilor : conducatorilor zadrua gintei.

gelor, obstinelor sau plenelor, numiti si Knezi sau Voivozi,

cari ca primii inter pares, functionau in rAzboi ca beliduci, iar in timp de pace ca administratori si judecAtoril).
ProprietAtile formau la Slavi averea comund si indivizA a tuturor membrilor comunionitAtii familiare, aded
a gintei diferentiate pe zadruge sau obstine. Cine iesea
din comunionitate I-i pierdea toate drepturile la averea
comund.

Impinsi de soartA in Dacia, Slavii s'asezard mai mult

la campii si de a lungul raurilor, iar Inaltimile le lasard

poporului autochton.2) Ca agricultori ei puserA, WA
indoialA stApanire pe o suprafatA considerabild a ogoarelor dela campii ; asa ca stabilirea lor pe pdmantul provincilor dela nordul

Dundrii, pe langd cd produse o

schirnbare serioas in repartitia posesiunilor si proprietatilor rurale Intre popoare, cu toat intinderea pAmanturilor
IncA virgine,
atrase dupA sine o stare plind de conflicte agrare localnice intre dansii si bAstinasi. La aplanarea

acestor neajunsuri trebue sa fi contribuit atat knezii slavi

cat si giuzii romani cu mult succes.

Dealtcum aceste incidente nu puteau constitui un

eveniment necunoscut, nici autochtonilor, dar nici Slavilor,
cu atat mai mult nu, pentrucd primele unde ale invasiunii

slave sd ivard Inca din vremea dorninatiei romane.

1) Sd se compare 1. C. Filitti Stud. that.
2) SA se compare I. C. lericek op. citat.

www.dacoromanica.ro

36

Autochtonii trAiau asadar de secole in nemijlocit'

vecindtate cu poporul slay, asa cd la aparitia acestora

cu toate neajunsurile,
au rdmas si pe mai departe stdpAni pe majoritatea
posesiunilor ce le detineau.

In mase compacte, autachtonii,

Populatia slavd, neputand sd se imprieteneased cu

tinuturile muntoase1) in cdutarea pdmanturilor dela campii,
se ramified dela sesul intins al Dun Aril in fsii
inguste dealungul tuturor raurilor Daciei Traiane, astfel, cd

la un moment dat, se vAzu pAtrunsd in toate partile de

populatia Daco-Romana autochtond dintre coline, dealuri
si muntii.
Fapt care sprijinit, de colonizarea numeroasd a
romanicilor deportati de Slavi din Moesia la nordul 11.1arii, precum si de trecerea unei insemnate parti a Slavilor la sudul Dundrii intdri considerabil atat situatia,

dar cu deosebire influinta culturalA si civilizatoricA a

poporului romAnesc autochton. Cdci trebue sd se stie, cd
adevdrata putere de rezistentd si asimilare a RomAnilor
nu s'a datorit numdrului si natalitdtii lor bogate2), cu
pe cat de romantied pe
atat mai putin dibAciei
atat de fabuloasd si fail nici un substrat stintific
a
(sustinutd de Roesler si acceptatd de
femei romAne,
dintre

multi

istoriografi nostrii),

si

in sfarsit nici

plugdriei mai desvoltate a RomAnilor3). ta baza acestei

forte a poporului romAnesc sd afla, fArd indoiald, un alt

factor social cu mult mai serios si cu carecter absolut

stintific,

inaintea

cdrula

n'a

putut

sd

reziste

pAn' acum nici un popor barbar, si acest factor este :

1) SA se comparA C. I. Jericek i Sienikldray opuri citate.
2) PArere sustinutA si de Jericek, Mildosiek, Hun falvy etc.
) Pe cum sustine imparte si R. Rosetti op. citat.

www.dacoromanica.ro

37

Resfriingerea Individualismului Culturii nomei qi

Bizantalui,
adecli Procesul de Diferentiare Indioidualist a componentilor colectivittii popoarelor
din Dada.
Si e natural sd se fi petrecut astfel lucrurile, pentrucd in cadrele colectivittii comunional-gentilice individul

era strans inlatuit de mediul social, pe cand in acele ale

colectivittii sodatare procesul de individualizare aducea
o libertate nemijlocia i cu totul pronuntatd1). In consecinta in colectivitatea societard, adecd individualistd,
individul avea deplina libertate s nu recunoascd, nici
autoritatea absolutd i nici solidaritatea9 neconditionata
a familiei, cu atat mai putin a clanului
zudragei, etc.
Privitd chestiunea prin prisma acestor etape fundamentale
a evolutiei, dreptul privat3) (uzual) al Romanilor i elementelor romanice din Dacia, rocunoastea deja in aceastd

epocd, dupa cum am al-Mat i in alte pAri, legitimitatea

proprietAtii rurale a familiilor simple, cat i separat . a
indivizilor lor de sex brbdtesc. Dreptul privat al Slavilor
ins, in conformitate cu constitutia colectivitatii lor comunional-gentilice nu recunostea decal legitimitatea proprietdtilor in comun (indivizie) a zadrugei, obstinei, adecd
a clanului, ca celui mai simplu element de diferentiare
sociald a obstei acestor popoare.
Dotati prin urm are, cu civilizatia individualismului
culturii latine, Romanii autochtoni i romanicii deportati
1) SA se compare .1hhai1 D. Ralea: Problema clasificArii Societatilor.
Stud. Archiva 1923.
2) lb d

2) Dreptul privat a diferitefor popoarA a fost si va rAmAne lntotdeuna

indicele cel mai sigur a nivelului lor de civilizatie I cuiturl ; SA se compare
Menger: Statul viitor.

www.dacoromanica.ro

38

de incursionitii slavi, reprezentau in Dada Traiana, priri

insai forta conceptiei ce se gasea la baza structurii i

manifestArilor lor sociale, fata de slavi, o treapta mult
inaintat a gandirii i muncii, deci a progresului spre
mai bine a. omenirei.

in acasta epoca poporul roman forma in sud-estul

Europei baza, pe care sprijinindu-se conceptia individualismuiui, Ikea c'a principiile elastice ale dreptului privat
roman s strabata randurile dese ale rezistentei normelor
con stitutiei comunional gentilice, adeca ale conservatismului
slay,
.i sa descompuna firile legaturii moravurilor i
traditiei dintrei indivizii i colectivitatea comunionala slava.
Aa ca frontul de cucerire al culturii i civilizatiei latine,

asimiland mereu noui forte pe seama colectivitatii societare a Daeo-Romanilor autochtoni sa lArgea pe zi ce trecea.
in ajutorarea tezei noastre ne folosim

ad i de

constatarea lui A,S'afarik, care caracterizand popoarele slave

din aceste vremuri, intre altele zice : CA celalalt defect

consista in uqurinta cu care primeau

impresiuni strdine, i oare care predispozitie spre o
al Slavilor

imitatie, care nu se mArginete la ce e necesar. Inch-

narea spre ce este strain a impins pe slavi se prefere

limbi i obiceiuri straine

limbii

obiceiurilor stra-

moeti".1)

Aadar libertatea de actiune personaia a individului,

membru apartinator societatii individualiste a poporului
roman, precum i dreptul acestuia de a putea dispune
liber de intreaga sa proprietate, in fine facultatea de ali
1 NotAm cl pe timpul dud a scris

;S'a farik lucrarea

thtime, sociologia era un ce IncA necunoscut.

www.dacoromanica.ro

sa : Slavische Alter-

39

cu un
cuviint menajarea demnitatii adecd personalitdyi
individuale, fat de volt* i autoritatea absolutd a colectivitMii, facu ca elementele slave dornice de a sd
putea agonisi chiar proprietate rurald proprie,

emancipa de sub tutela apdsdtoare a comunionittii gentilice : s paraseascd legile l cadrele rigide ale gentilismului i s se inroleze cu multd simpatie structurii
sociale, normelor elastice ale dreptului privat, in sfdrit
culturii

civilizatiei Romnilor individualiti.

Procesul de individualizare in masse a Slavilor s

esplicd i prin faptul, de ordin absolut sociologic, cd faza
in care se afla evolutia vietii lor sociale.forma treapta cea
mai diferentiatd pe scara tipurilor comunional gentilice
ale arborelui genealogic, aa cd treapta imediatd a acestui
arbore o forma tipul individualist al familiilor simple,
adecd structura sociald a Romdnilor autochtoni.
Conchidem de ad,
frd ca s diminudm catusi
de putin importanta ce li se cuvine,
c toate celealalte momente contribuitoare formau numai factori de
ordin secundar i complimentar in determinarea procesului de asimilare, adecd de romnizare a slavilor i barbarilor ; Cauza principald al acestui fapt,1)
eveniment,
sociologic era, pe cum credem de a fi putut dovedi :

puterea de atractiune a Conceptiei

deci a eulturii s:1 civilizatiei poporului ro
mnesc.

9 Durckheim :.Sociologie si regulele metodelor sociologice

www.dacoromanica.ro

40

Prezentandu-se astfel procesul, ideologiei din Dacia

Traiand in secolele IVVill., ne este cu neputinta sd ne

declardm partizanii ai teoriei, care sustine cd in Dacia

in kcul lui iudex"

s'au' wzat micile

grupuri de populaite slava cu organizatia kr familiald

cu Knezii lor"1). In cat ne privete, cu considerare
acum si celor ce urmeazd, avem
la cele expuse
motive puternice s constatdm, ca micile grupuri comunional gentilice slave cu structura lor sociald autoritativ
conservativd, furd departe atat de a putea inlocul pe iudex, cat i de a deveni stapanele poporului roman" au

Pe de altd parte nu se poate ins trage la

indoiald, Ca micile grupuri slave au devenit inteadevAr
tochton2)

stdpanele populatiei romanice edzuM ln sclavie cu

ocazia diferitelor incursiuni facute de slavi pe teritoriile lmperiului. Aceste constatdri se razimd pe faptul deja

stabilit cd domnia asupra oamenilor tinuti in supunere

nu se poate impaca cu organiza(ia gentilicd i
cd masele romane (individualiste)
nu puteau fi
nici primite in grupele gentilice, nici stdpanite cu
ajutorul acestora"3).

Reiese de aei cd populatia romand din Dacia era,

in aceste oremuri, impartiM in douA mari grupuri

in acel al Romanilor vechi autochtoni proprietari i stdpani liberi pe averilor lor, i in acel al romanicilor de
limbd latind i greacd4) adui de curand din lmperiu i
tinuti Inca in stare de sclavie.
')

Teorie sustinuti si de I. C. Filitti Stud. citat, cat de I N. Anghe-

lesru: Hist. Econ. des Routnains.

2) Pe cum afirma si I N. Anghelescu cat si I. C. Faith lucrAri citate.
3) Fr. Engels: Originea Familiei a Proprietatii private si a Statului.
4) Notiuni folosite de N. Iorga.

www.dacoromanica.ro

41

Se desprinde din acest fapt sociologic, in ordinea

cauzalittii, Ca Daco-Romnii autochtoni i Romanicii deveniti liberi se foloseau,
in aranjarea relatiunilor lor

de interes social i economic , de normele i obiceiurile

dreptului uzual in fine de formatiunele de conducere i
organele administrativ-judecatoreti propriii).
Populatia romanicd cazutd ins in sclavia incursionitilor slavi, nu se putea folosi de normele, legile, forrnatiunile i organele administrativ
judecgtoreti proprii, ci,
forrnand parte integrantd a proprietatii

comunionale a micilor grupuri de slavi, in aranjarea

relatiunilor sale, fie sociale sau economice,
era supusA : autoritatiilor de conducere i organelor administra-

tiv-judecAtoreti slave, aa numitilor Kuezi i Voivozi.

Dar un popor trecut odat la treapta de civilizatie

a individualismului nu se mai poate reintoarce, fdr periclitarea individualitatii proprii, pe scara gentilismuluicomunional. Deveniti sclavii romanici odata liberi,
abstrgand dela iubirea fat de traditie,
nu ezitara deci s

imbratiNze din nou normele elastice ale vietii lor sociale

Mentinanduli prin urmare individualitatea, dar

supui fiind odat autorittilor slave, prin forta indeletnicirii, ei nu incetard a numi i pe mai departe organele de conducere i administrativ-judecatoreti, ca i

vechi.

slavii : Knezi-Knezate, Voivod-Voivodate

Prin urmare existenta simultand a celor dou grupuri

de populatie romanic din Dacia cu o situatie socialA

diferit, cat si caracterul autoritar si conservativ a orgai) Istoria ne confirmA, ca In absenta unei puteri centralizatome de stat
bineorganizatA. popoarele de pe aceleasi teritoriu Ed foloseau Orli tarzitt in
eviul mediu fieste care de legile sale proprii.

www.dacoromanica.ro

42

nizatilor comunional-gentilice slave, facurA ca pe lAnga

notiunele proprii de jude (giude, giudeti etc.), s se transplanteze in folosinta obstei romAnesti i termenii slavi
aproape sinonimi de Knez, Knezat, etc.

notiuni cari judecate n treacAt ne ar putea indemna s credem cA RomAnii, in trecutul lor indepArtat, ar fi dus impreund cu popoarele slave, una i
aceasi viata socialdt). Or aceasta presupunere, analizAnd
mersul normal al evolutiei Societatilor, nu poate sa
mentie, cad dacA poporul romnesc ar fi trebuit s priNumiri

meascA, adecA sa urmeze legile i obiceiurile sociale strAine,

de mult i ar fi pierdut individualitatea InnecAndu-se, ca

i Bulgarii2), in masa multimei slave.
S dovedeste astfel cA componentii i unitAtile sociale, adeca factorii economici-agrari a poporului roman
1-pi pastrard independenta fata de normele i organele
obstei slave, . asa cA iudexul (roman) Mci nu putea fi
inlocuit de micile grupuri slave Dimpotriva judele roman
ajuns sa fie numit, in aceasta epocA, de o insemnata
parte a populatiei romanice i Knez.

Paptul cd Xnezul a devenit in urrna desvollarii

puterii a'e slat centraliste a bulgaro-slabilor un organ
administrativ politic insemnat, contribui ca in unele
tinuturi ale Daciei, notiunea de Knez,

pe ,acea de Jude

Knezat s impingA

pe planul al doilea, asa cA cu

') SA se compare i R. Roselli op. citat.

2) Meiati 'pe arborele genealogic Buigarii ocupau o treapta inferioarA
slavilor, asa cA constrAnsi de mersul normal al grogresului t evolutiei sociale
ei fura snip sa primeascS structura oNteasc mai diferenfiatA a slavismului,
proprice indeletnicirii agriculturei, ne practizat IncA de bulgarii:epocei.

www.dacoromanica.ro

41
1
cat
tuergem mai nainte in istorie cu atat mai rar ne fri
Minim cu aceste notiuni.9
Nu poate fi pus insa la indoeald ca asimilarea cat

i vecinatatea indelungata a maselor slaVe s rasfranserd

cat se poate de simtitor asupra caracterului inehegdrii

aqzmintelor qi formatiunilor puterii politice de

stat ale poporului romlinese.2) i aa sa adeverOte
Inca odatd i Intru toate teoria lui Durckheim cand zice,

ca nu e imposibil ca societati de spete deosebite, inegal

aezate pe arborele genealogic al tipurilor sociale
s se reuneasca aa Ca sa formeze o speta
Sa intelege inteadevar Ca fenomenele sociale trebbe
sa se schimbe nu numai dupd natura elementelor
/I compozante ci i dupd modul lor de compunere :
iar mai departe : Atributile osebitoare' ale
spetei (noui) s schimbd i capata nuante nesfarite sub actiunea imprejurarilor".3)
Dupd cele espuse, in convingerea deplia a adevarului istoric, putem afirma cu toata taria, Ca individualismul culturii latine i sustinatorul seu,
Poporul Roma'.
nesc
oltoiti odatd pe pamantul Daciei Traiane deve .
nira, sentinele neobosite a propagdrii i ltirii civilizatiei in Orientul atat de barbar al Europei.

1) SA se contpare C. diaresen op. citat.

2) Chestiune ce v'om trata in altA parte a lucrArii anuntate,
3) Duickheim: Op cit.
9 Ca si Isloria Civilizi1iei Romdne Moderner a d-lui E. Louineseni
Asa i lucrarea noastrA anuntatA in prefatA e conceputA mai mult sociologic
decAt istoric". Aceasta observatie pentru-cA, cu toate c nu mi s'a dat Inca

www.dacoromanica.ro

fericita ocazie sit ne cunoastem, totusi coincidenta a fAcut ca s tratAm shnuttan : problema ortodoxismului i catolicismuhti asupra evolutiei culturii si
civilizatiei poporului romilnesc.
Dat fiind trig ca rezultatele analizei noastre sociologice difera de cele
obtinute de d-1 E. Lovinescu, ne simtim indemnati sa anticiparn deocamdat
urmatoarele observatii sumare.
Evolutia reala a fazelor civilizatiei nnui popor numai atunci poate fi in intregimea sa precizata, dad pe langa tosemnatatea care o dam raporturilor sale social-

culturale, nu ti. trece cu vedere acea a evinementelor istorice si nici insemnitatea situatilor create, in trecutul sat! Indepartat, de factorii politic!. Pentruca toate aceste considerente formeaza totatatea cauze i efecte simtitoare pe
terenut luptei neprihanite ce sa da intre popoare in jurul afirmar'i vitalitatii
ielementalui fix al raseiN, aded In jurul af,rmarii, deci existentel, Individualildlii lor elnice.
Tocmai de aceea sociologul, cand cerceteaza legile evolutlei orisicarei
civilizatii purcede in temeiul unei Individualitati etnice cristalizate ; iar in
analiza ce o va face spre a scoate in relief drumul evolutiv parcurs de civilizatia si cultura popoarelor, va trebui sa cerceteze toate cauzele si toate efectele de on i ce natura ar fi ele, cari au contribuit la mentinerea i intarirea,
sau la zguduirea eventual disparitia individualitalii etnice al acestor popoare.
aceasta pentruca individualitatea etnica a popoarelor formeaza a devaratul
substrat a culturii i civilizatiei omenirei; ea este izvorul tuturor energiilor, nu
numai de autoconservare, dar 1 celor de naturd expansivd adecd vrogre:isle ale pop9arelor. Din contactul acestor doua categorii de energii ale individualitati etnice cu aceleasi categorii de energii ale individualitatli popoarelor invecinate sa naste procesul de a finitale, cat si cel de aversinne sufleteascd intre component!l singuraticl a popoarelor.
Presentindu-se lucrurile astfel e aproape de prisos sa mai accentuam,
ca ;1.1 numite Imprejurari sa impune a firtztalea, iar intr'altele rezerva sufleteasca MO de energlile individualitatilor etnice straine.
Si acum analizand In aceasta ordine de idei constatarea d-lui E. Lovinescu, ca de a r fi izbutit IncercArile de altfei stAruitoare ale catalicismului soar ta

poporului nostru ar fi fost alta" e foarte esacta. Dar avem impresia, ca

d-sa nu a epuizat toate concluziile acestei premise ; pentruca in imprejuraN

rile date ale trecututni indepartal al poporului nostru d-sa scapa sa ne demonstreze elementele i factorii concreti cu ajutorul carora catolicismul ne ar
fi putut asigura pastrarea intacta a individualittilii noastre romrzeti.
Inca ceva, inteo epoca in care religia constitui singurul mediu de
desvoltare a civilizatiei actiunea culturall . " nu se poate bifurca de cea
politica ; asa ca catolicismul care era pe vremuri sira spinarii a politice!
mondiale, Incepand cu epoca Injgheharii imperiului catolic magiar (sec. Xl-lea),

nu ne ar fi smuls numai sulletele din mediul Intepenit al ortodoxismului,

cum pare ca afirma d-1 E. Lovinescu,
dar ne ar fi smuls chiar Impotriva

www.dacoromanica.ro

dorintei noastre ci poliliceste, tusk

(si aci iace insemnAtatea chetitfnei),
nu spre folosul, ci in detrimentul dAinuirii sigure ' a IndividualitAili
noastre etnice.
SI iatA de ce. Cultura i civilizatia apuseank adecA franciscA,IncepAnd
cu aceastA epoca sA revarS spre est, veacuri de arAhdul, eschiziv prin filtra
puteril centralizatoare de stat al imperiului catolic magiar. Deci, In vreme ce
poporul nostru sA gasea in faza Inceputului primitiv al InjghebAril puterii proprii de stat, imperiul magiar forma deja o fortA politicA europeanA bine inchegatA. lar fa calitatea lor de purtAtori a Sf. Coroane, regii Ungariei i curtea
lor devenirA favorizatii imperialismului SfAntului Scaun; prin urmare nu numa:

nucleul unui puternic centru de atractiune culturald ci si de atractiune pot-tied pentru toti catolicii din sudestul Europei.
.

Inconsecing trecerea noastrA in aceastA epocA la catolicism ne ar fi pus

in contact direct,

nu cu Roma, ci cu atot puternicul Primat din Alba-

Rega1A-Strigoniu. adecA cu curtea regalA a imperiului magiar. 51 scum, clack

ne gAndim; cl solidaritatea religioasA din aceste vremuri era leitmotivul do

inflAtire fntre popoare,
nu e greu de ghicit cA catolicismul ne ar fl Impins,
dei inegal in a-mali, Intrun proces de afinitate sufteleascd cu componenti
indizidualltAtii etnice magiare si saxone. CA ce ar fi armat
se esplicA de)a
sine
: pestele cel puternic ar fi asimilat pe cel slab.
Dreptaceea retntoarcerea noastrA la catolicism putea constitui, In primele zece veacuri, un act de IntArire si desvoltare, imbrAtusarea lui dupA
Injghebarea imperiului catolic magiar ar fi atras dupA sine fug o promuntatA
desagregare a energiilor individualitAtii noastre etnice. Istoria poporului nostru
TransilvAnean ne oferA nenumArate i dureroase Invt4turi in aceasta materie
SA trecem acum la problema ordodoxismului. E de netAgAduit, cA el
forma fermentul cel mai activ al orientalizArii." Dar en toate insusirile lui
pronuntat intunecate avem motive serioase sA afirmAm cl el a avut un rol
nebdnuit de important in vastut concert al imprejurArilor, cari au contribuit
efectiv la Intarirea procesul de conservare a individualitAtii noastre etnice.
LAsAnd deoparte faptul cA ortodoxismul ne a factlitat lupta de rezi-tent& fata de aspiratile imperialiste ale IndividualitAtii catolice magiare si
saxone,
ortodoxismul izolAnd orientul european de ideologia conceptiei
culturii romane si punand stavilA inaintea curentului de individualizare socialA a popoarelor slave, fie dela sud, fie dela est, le lintui oproape incd o
rnie de ani in cadrele Consliiuliei Comunional-clanice ale barbarismului
preistoric. 51 iatA cl, fncunjurat de acest mediu barbar, poporul nostru, care
fib bucura, chiar dela inceputul inchegArii individnalitAtil proprii de normele
elastice ale Cnistitutieandmidualismului economic-social, pe cum credem cl
ne a succes sA dovedim prin studiul de fag, nu putea fi espus unei scontopin In marea massA a slavilor. DimpotrivA, multumitA constitutiel sale sociale
poporul nostru nu incetA sA asimilize mereu noui forte barbare panA in epoca,

www.dacoromanica.ro

and, in lama curenteior renatedi, reformei, rationalismului, liberalismuluL

etF,, slavii nu sl ridicark pe.arborele genealogic, la treapta civilizatiei poporului nostru.
Prin urmare problema ortodoxismului in materie sociologicA sA presintA

la noi cu. totul diferit de acea a ortodoxismului la popoarele slave. pAnA and
pentru slavi ortodoxismul a fost, poate. chiar o pacoste,
pentru poporul
nostru, dacA nu o norocire, dal- la ori i ce caz o imprejurare favorabilA.
SA intAlege dela sine, cA cu totul invers s'ar fi presentat chestiunea,
dacA gi popoarele slave ar fi imbrAtisat catolicismuk. In acest caz contopirea
noastrA in marea massA]a slavilor ar fi fost.inevitabilA.

N_

c..

0 ,

C3

A.eSt**).4\.
%.,r)

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL :

Pg.
Prefata
1ntroducere
Individualismul Economic-Social

in Primele Opt Veacuri

Procesul de Individualizare Sociala
(Romnizare) a Slavi1or Daciei
RefIexii

www.dacoromanica.ro

___

_ 5-12
___

13-28

_ 29-43

_ 43 46

www.dacoromanica.ro