Zone geopatogene - Reteaua Hartmann

amira-paranormal.blogspot.com/2010/04/globul-pamintesc-este-strabatut-de-o.html

Globul pămantesc este străbătut de o vastă reţea cosmo-

telurică, de nişte radiaţii care vin din adîncul Pămîntului şi
care ne pot influenţa viaţa

Aveţi somnul agitat, coşmaruri? Vi se pare că vă merge din

rău în mai rău şi că nimic din ce vă propuneţi nu vă iese aşa
cum aţi dori? În casă, la birou sau la şcoală aţi descoperit
nişte locuri nefaste, locuri în care plantele se ofilesc
inexplicabil, în care durerile se intensifică, iar concentrarea
vă scade? S-ar putea ca „de vină“ să fie aşa-numitele radiaţii
Hartmann. Ce sunt ele şi cum ne pot influenţa viaţa? Astăzi le
numim „radiaţii Hartmann“, după numele celui care le-a descoperit, sau mai bine zis le-a
redescoperit, pentru că ele erau cunoscute încă din vremurile străvechi. Oamenii ştiau că
globul pămantesc este străbătut de o vastă reţea cosmo-telurică, de nişte radiaţii care vin din
adancul Pămîntului. Nu degeaba au construit templele şi piramidele în aşa fel încat să fie
protejate de influenţa acestor radiaţii. Deşi nu aveau instrumente de măsură ultrasofisticate,
oamenii din vechime ştiau foarte multe lucruri de care noi abia astăzi aflăm. Pentru că
reţeaua Hartmann este peste tot, nu prea putem să o evităm. Tot ce putem face este să ne
ferim să stăm prea mult timp în nodurile reţelei.

Există fel de fel de explicaţii şi de definiţii, precum:

- „Reţeaua Hartman este un tip particular de radiaţii, cauzate de fenomene termice şi de

presiune din interiorul pământului, ce, ajunse la suprafaţă sub influenţa magnetismului
pământului, se aliniază sub forma unor pereţi verticali, a unor benzi de radiaţii în formă de
tablă de şah” (scrie Alina Tudor în „Impact” din 14.05.2006, citând pe bioenergoterapeutul
Ana Popescu din Craiova.

- cei de la AIM Group sunt de părere că: „radiaţiile Hartmann sunt radiaţii nocive datorate
unor anomalii terestre”.

- fizicianul Ancu Dincă, membru ANATECOR, explică, puţin ambiguu, confuz, că „sunt zone de
întâlnire a plăcilor tectonice, zone cu stress geo-dinamic, zone cu seismicitate crescută sau cu
aglomerări de minerale feroase; în geobiologie sunt numite "zone de iritare", unde s-au
constatat schimbări în sistemul imunitar al organismului, cauzate de vibraţii distructive”.

- tot un fizician, Vasile Stratulat, citat de Gheorghe Brătescu în articolul „Enigme elucidate”, „a
demarat un şir de cercetări şi calcule matematice, descoperind o stare a naturii necunoscută
ştiinţei până acum (!). El a calculat că Terra are o structură de cristale fluide, pe care le-a
denumit "LIBE". Aceste structuri se bazează pe proprietatea materiei Pământului de a forma
o reţea energetică, constituită din benzi energetice ce acoperă planeta pe toată suprafaţa.
1/8
Intersecţiile acestor benzi formează noduri şi au polarităţi alternative. În centrul nodurilor
sunt molecule sau atomi ce intră în componenţa aerului aflat în atmosferă". Deci în noduri,
s-a calculat: e aer ! Ba mai mult de atât: „Fenomenele atmosferice, precum fulgerul, tunetul,
tornadele, albastrul cerului, aurora boreală, "Fata morgana" etc. sunt datorate retelei
Stratulat”.

Reţele telurice cunoscute poartă numele celor ce le-au descoperit şi le-au studiat: Hartmann,
Curry, Peyré, Palm, Romani, Wismann, Airaudi, cele mai importante fiind primele două,
respectiv Hartmann şi Curry (reţeaua Stratulat nu prea este pomenită).

Efectul negativ al reţelei Hartmann este prezent la intersecţia a două benzi (noduri; nu toate
cu aceeaşi nocivitate dat fiind că benzile sunt polarizate, alternate, efecte majore resimţindu-
se la intersecţiile benzilor de aceeaşi polaritate) şi este mai mare dacă se suprapune cu o
bandă Curry, un curs de apă subterană sau cu discontinuităţi ale solului. Şi câmpurile
electromagnetice amplifică efectul emisiei Hartmann. Efectul unui nod Hartmann este
amplificat dacă peste el se suprapune o bandă Curry; se numeşte punct activ. Punctul stea
este suprapunerea a două noduri: Hartmann şi Curry.

Trebuie remarcat faptul că efectul este cumulat în

timp (10 – 15 ani) si generează blocaje ori
obturări ale fluxurilor vitale, ceea ce, în mod
normal, duce la modificarea energetică, fizică
(organică) şi funcţională a echilibrului
organismului la unul sau mai multe nivele, fizic şi
subtile, deci la apariţia proceselor patologice. Prin
modul de acţiune, emisiile geopatogene sunt factori generatori favorabili de apariţie ai
celulei atipice ca dereglare informată a unui echilibru precar.

Cercetările au dus la concluzia că o bună majoritate din bolnavii de cancer s-au situat în unul
din cele două cazuri: patul pe nod sau biroul pe nod. Dar cercetările nu pot da informaţii
despre toţi cei ce dorm sau lucrează pe câte un nod. Sau pe un nod combinat cu alt element
patogen.

Cum arată reţeaua Hartmann?

Să ne imaginăm nişte ziduri verticale foarte înalte care se înalţă din sol. Aceste ziduri
vibratorii radioactive se întind pe direcţia nord-sud din doi în doi metri, iar pe direcţia est-vest
din 2,5 în 2,5 metri. Grosimea acestor ziduri verticale - să le numim „linii Hartmann“- variază
între 16 şi 20 cm. Liniile nord-sud se intersectează cu liniile est-vest, iar punctele de
intersecţie se numesc „noduri“. Reţeaua se strange şi se alungeşte pe măsură ce ne
apropiem de poli. Este ca şi cum am lua globul pămîntesc şi am desena pe el meridianele şi
paralelele - acele linii imaginare pe care le trasăm la geografie - doar că mult mai dese. Adică
meridianele din doi în doi metri, iar paralelele din 2,5 în 2,5 m. Apoi, pe aceste linii am
construi nişte ziduri foarte înalte. Am obţine astfel o reţea. Cam aşa arată intuitiv reţeaua
Hartmann, doar că este invizibilă.
2/8
Cum a fost descoperită reţeaua Hartmann?

Doctorul Ernst Hartmann a observat ca soarecii

aflati intr-o anumita incapere stateau grupati dupa
directia liniilor si nodurilor unei retele invizibile.
Aceiasi soareci se comportau insa normal intr-o
incapere diferita. Acest tip de reactie al animalelor i-
a dat de gandit si astfel a inceput sa studieze
fenomenul si sa traga concluzii interesante.
Conform teoriei Hartmann, interiorul scoartei
terestre ascunde retele longitudinale si latitudinale
malefice. Fenomenul se manifesta insa ca atare doar
in nodurile de la intretaierea acestor retele.

Cum sunt generate radiaţiile Hartmann?

Mecanismul prin care este generată reţeaua Hartmann este încă necunoscut de oamenii de
ştiinţă. Probabil că ea apare în urma unor interferenţe între campuri, dar de ce natură or fi
acestea nu se ştie, este doar o simplă ipoteză. Nici despre gravitaţie nu ştim încă prea multe
lucruri. Ştim doar că există un cîmp gravitaţional, dar nimeni nu a măsurat vreodată undele
gravitaţionale. Dacă ele chiar există, nu aparţin spectrului electromagnetic şi nu pot fi
măsurate cu aparatele de care dispunem în prezent. Cam la fel stă situaţia cu radiaţiile
Hartmann. Ele sînt menţionate chiar în tratate de fizică serioase, cu specificaţia că nu se ştiu
prea multe lucruri despre ele.

Cum depistăm liniile şi nodurile Hartmann?

Radiaţiile Hartmann nu sunt de natură electromagnetică şi nu pot fi măsurate cu aparate

obişnuite. Le putem pune în evidenţă doar prin măsurări radiestezice. Folosind radiestezia,
adică facultatea de a percepe radiaţiile, putem depista liniile şi nodurile Hartmann, dar
putem măsura şi intensitatea radiaţiilor Hartmann. Radiestezia este o practică străveche de
mii de ani. Nu i s-a găsit încă o explicaţie ştiinţifică, dar ea funcţionează. Prin măsurători
radiestezice, folosind o simplă ansă sau pur şi simplu două beţe sau vergele (materialul din
care sînt făcute nu are nici o importanţă), se determină locurile unde se găsesc izvoare
subterane şi pot fi săpate fîntîni. Fantanarii se folosesc de mii de ani de radiestezie în
meseria lor. Este doar un exemplu din multe altele. Radiestezia este un fel de „magie“ la
îndemana oricui, care poate fi aplicată în aproape orice domeniu. Deşi este atît de utilă, nu se
ştie de ce nu este folosită pe scară largă. Probabil pentru că nu poate fi explicată încă de
ştiinţa actuală.

Ce efecte au radiaţiile Hartmann asupra fiinţelor?

Cand spunem „radiaţii Hartmann“ nu vă gîndiţi că al doilea Cernobîl a venit peste noi. Nu e
vorba de ceva la fel de nociv ca emisiile radioactive ce însoţesc reacţiile de fisiune nucleară.
Există şi o serie de radiaţii (cum ar fi cele luminoase sau calorice) care nu sînt în general
3/8
periculoase. Reţeaua Hartmann traversează întreagă suprafaţă a pămantului, toate solurile,
toate locuinţele, producand perturbări. Majoritatea fiinţelor vii suferă influenţe nocive dacă
sunt plasate pe liniile Hartmann, dar mai ales în dreptul unui nod Hartmann. În ochiurile
reţelei nu se simte nici un fel de influenţă. Cei care au studiat aceste radiaţii au ajuns la
concluzia că ele sunt patogene. Adică produc diferite boli la oameni şi animale, dacă
influenţa radiaţiilor este de lungă durată (luni, ani). Plantele plasate pe liniile sau nodurile
Hartmann se ofilesc. Singurele animale despre care se ştie că se simt bine - şi de aceea se
aşează de bunăvoie mai ales în nodurile reţelei - sunt pisicile şi şoarecii.

Piramida lui Keops şi radiaţiile Hartmann

Reţeaua Hartmann era cunoscută în timpuri de demult şi oamenii îşi alegeau cu grijă locurile
unde cultivau plante, creşteau animale sau construiau ceva. Evitau zonele cu anomalii
folosindu-se de instinctul păsărilor, animalelor sau de măsurători radiestezice. Mai ales dacă
era vorba de o construcţie importantă, cum ar fi un templu, nu numai locul era ales cu grijă,
ci şi data construcţiei. Ea era stabilită în urma unor studii astrologice, pentru a se vedea care
erau influenţele cosmice la care urma să fie supusă construcţia. Omul zilelor noastre, tributar
modului de gandire raţional şi mai ales „ştiinţific“, va zice că astea sunt simple aiureli. Dar
practica dovedeşte că nu este aşa. De pildă, piramida lui Keops. Prin măsurători radiestezice
s-a determinat că reţeaua Hartmann cade la periferia piramidei, iar în interior cadrilajul
teluric lipseşte, ca împins în afară. Templul se află deci într-un spaţiu ecranat de efectele
radiaţiilor Hartmann.

Cum ne apărăm de efectul radiaţiilor Hartmann?

Este de dorit să plasăm patul în încăpere, astfel încat locul unde se află perna, şi deci capul
nostru, să nu fie chiar pe un nod Hartmann. În acest loc petrecem cateva ore în fiecare
noapte şi ne putem expune fără să ştim unor perturbări energetice, datorate radiaţiilor
Hartmann, care pot duce la somn agitat, coşmaruri, boli cronice şi chiar cancer. Nu înseamnă
că toate persoanele care dorm în dreptul unui astfel de nod se îmbolnăvesc. Asta depinde
pană la urmă şi de rezistenţa organismului fiecăruia. În această privinţă stau mărturie
relatările unor medici care au consultat pacienţi la domiciliu şi aveau idee despre radiaţiile
Hartmann. Aceştia au observat că incidenţa bolilor era mai mare la pacienţii care aveau patul
plasat într-un astfel de nod. Dacă eşti la şcoală şi stai un an sau mai mulţi într-o bancă ce este
chiar în dreptul unui nod Hartmann, probabil că vei da randament scăzut, vei avea memoria
mai slabă şi nu vei putea să te concentrezi prea bine. Cei care au studiat terapia cu ajutorul
cristalelor sunt de părere că dacă plasăm mai multe bucăţi de cuarţ în încăpere, pe care le
spălăm periodic cu apă, reuşim să mai reducem din efectul dăunător al radiaţiilor Hartmann.

Ce amplifică efectul radiaţiilor Hartmann?

Faliile geologice, peşterile, filoanele minerale etc. cresc efectele nocive ale reţelei asupra
fiinţelor vii. Şi campurile de natură electro-magnetică sunt susceptibile să crească activitatea
reţelei Hartmann. De aceea probabil influenţa radiaţiilor este crescută în apropierea
blocurilor de alimentare electrică de înaltă tensiune sau de transformatoare. Este posibil ca
4/8
în anumite zone ale Bucureştiului reţeaua să fie mai amplificată decît de obicei.

Manifestări concrete

- la om, în primă fază: somn agitat se manifesta adesea la

copii), oboseală, insomnie, stress, coşmaruri, disfuncţii,
randament scăzut la muncă şi rezultate proaste la învăţătură, scaderea rezistentei
organismului la imbolnaviri;
- albinele sunt agresive şi hiperactive dacă stupul este plasat pe un nod Hartmann; remediul
este mutarea stupului;
- insecte, păsări folosesc reţelele ca direcţie de orientare;
- peştii dintr-un acvariu aşezat pe un punct stea nu ocupă zona nocivă şi sănătatea lor are de
suferit; când acvariul se va muta, peştii se vor găsi în tot volumul acestuia şi starea de
sănătate se va îmbunătăţi;
- caii sunt sensibili, semnalându-se cazuri de pareză legate de puncte stea aflate în boxe;

- bovinele sunt şi ele sensibile dacă dorm pe zone nocive, capătă comportamente bizare,
taurii devin agresivi;
- la păsările de curte se remarcă o mortalitate crescută la bobocii sub influenţe geopatogene;
- plantele se ofilesc pe linii sau pe noduri Hartmann;
- arborii cu trunchiul strâmb sunt sub influenţe geopatogene;
- şoarecilor le convin benzile Hartmann; pisicile se aşează şi dorm foarte bine pe nodurile
Hartmann (a nu se confunda cu locul favorit de somn de la picioarele stăpânului; aceea este
o zonă de comunicare energetică între om şi teluric).

Zonele geopatogene si sanatatea

Studiile confirmă că la oamenii care se află peste opt zile într-o zonă geopatogenă se observă
unele simptome comune: sentimentul de disconfort, reclamarea unei slăbiciuni generale,
somnolenţă sau insomnie, dureri permanente de cap şi ameţeli, tensiune inexplicabilă,
nervozitate, sentimentul de frică, arsuri şi junghiuri în tot corpul, spasme intermitente la
picioare, extremităţi reci, „de gheaţă”.

Pe parcursul a doi ani, 285 de voluntari au fost supuşi influenţei zonelor geopatogene şi au
fost studiaţi 25 de parametri funcţionali. În urma experimentelor (au fost efectuate 6943) a
ieşit în evidenţă faptul că prezenţa timp de 10 minute a omului într-o zonă geopatogenă
modifică puternic 12 indicatori fiziologo-biochimici, 5 indicatori "au avut o tendinţă vizibilă
spre modificare" şi doar 6 indicatori au rămas fără modificări.

Oamenii de ştiinţă din diferite ţări ale lumii - fizicieni, geofizicieni, biologi, medici, electronişti,
specialişti în biolocaţie - au întocmit lista de dereglări funcţionale şi de îmbolnăviri
5/8
persistente, a căror cauză o reprezintă zonele geopatogene şi razele pământeşti: artrita,
astmul, diferite inflamatii, dereglarea aparatului locomotor si a sistemului nervos central,
ulcerele trofice atone, panica inexplicabila si stare de nervozitate, astenia, oboseala dupa
somn, reumatismul, scleroza, starea de depresie, boli cardiovasculare, stenocardia,
tahicardia, arsuri si junghiuri, senzatie de disconfort, boli oncologice. La copii apare
sentimentul de spaimă, noaptea aceştia strigă în somn, scrâşnesc din dinţi, sunt sensibili la
frig în pat şi vor să plece de acolo, pierd pofta de mâncare.

Există date că aceste simptome se amplifică atunci când este lună plină sau lună nouă. Dacă,
în timp oportun, aceste zone nocive sunt neutralizate, simptomele indicate mai sus dispar în
decurs de o lună. Bineînţeles, dacă boala încă nu a devenit cronică

O şedere mai prelungită într-o zonă geopatogenă va conduce la îmbolnăvirea de leucoză, de

scleroză laterală, la dereglarea circulaţiei cerebrale, fenomene spastice, spasme clonice,
migrene şi la creşterea inexplicabilă a temperaturii până la 39-40C, la strabism.

Cercetările efectuate de către membrii societăţii pentru geobiologie, sub conducerea

doctorului E. D. Hartmann, au demonstrat că benzile active ale unei reţele dreptunghiulare
sub forma unui grilaj, îndreptate spre NORD-SUD, provoacă în mare parte îmbolnăviri cardio-
vasculare, iar benzile ce merg în direcţia EST-VEST conduc la diferite inflamaţii, tumori,
artrite, reumatism. La oamenii, ale căror locuri de dormit se află în punctele de intersecţie ale
grilei diagonale, se remarcă apariţia îmbolnăvirilor vasculare, astmatice, reumatice, spasme,
tahiaritmii.

„La examinarea locurilor de dormit ale bolnavilor cu diagnosticul de tumoare benignã

(indiferent de localizarea tumorii), în acea parte a locului ce corespunde organului afectat s-a
descoperit un focar «minus». Ulcerul stomacal apare atât în focarele cu «plus» cât si în cele
cu «minus», deosebirea este ca ulcerul gastric aparut în focarul «plus» se transforma foarte
curând în tumoare maligna"! Avem în relatarea de mai sus un punct de vedere stiintific
referitor la aparitia cancerului. Este vorba despre un factor favorizant de natura cosmica,
energetica; astfel existenta energiilor negative si a energiilor pozitive, de care se ocupa
îndeobste radiestezistii, poate fi înteleasã ca realitate inevitabila a câmpurilor energetice
terestre si cosmice în care traim. Oamenii care sufera de afectiuni neuro-psihice,
cardiovasculare, precum si de unele boli cronice, ca mastopatii, nefrita, colecistita, gastrita au
în locul de dormit focare cu „minus" ale zonei geopatogene respective

În felul acesta, din informaţiile prezentate se poate trage concluzia că intervalul

îmbolnăvirilor provocate de radiaţia pământului în zonele geopatogene este extrem de larg.
Medicii de diferite specialităţi trebuie să ţină cont de acest fapt în cazul când li se adresează
pacienţii în legătură cu bolile lor cronice.

Doar 5% dintre oamenii care se află într-o zonă geopatogenă rămân sănătoşi pe seama
potenţialului mare al forţelor de protecţie sau al celor ereditare ce le au la dispoziţie; datorită

6/8
acestui fapt ei pot să reziste mult timp influenţei negative a radiaţiei pământului.

În conformitate cu teoria biosimetriei funcţionale, în rândul populaţiei există tipuri de

oameni cu polarizare („de stânga” şi „de dreapta”) care reacţionează complet diferit la
radiaţia pământului. Punctele cancerigene locale în zonele geopatogene, în majoritatea lor,
corespund intersectărilor induse, mai mult, undele radiatiei au frecvenţele lor caracteristice
şi, de obicei, au o polarizare de stânga.

În acelaşi timp, unele îmbolnăviri sunt provocate şi de intersectările fluxurilor de ape

subterane, (în cazul sclerozei difuze) şi au o polarizare mixtă (la limfogranulomatoză). Ciroza
ficatului este, de asemenea, provocată de o radiaţie cu polarizare de stânga.
Zonele geopatogene în locurile de domiciliu sau în cele de muncă ale oamenilor trebuie
recunoscute ca un factor de risc ridicat şi este necesar să fie luate toate măsurile pentru
depistarea şi neutralizarea acestora.

Zonele geopatogene din Bucuresti

Dupa aproape zece ani de munca, fizicianul Ancu Dinca a reusit sa contureze o harta
generala a focarelor geopatogene din Bucuresti. Adica zonele in care acestea se manifesta
cel mai intens. Este vorba despre harta celor mai mari concentrari de focare geopatogene din
capitala.
Densitatea cea mai mare de perturbari geopatice foarte puternice se afla in jurul Palatului
Parlamentului in apropierea Casei Presei si in zona Cotroceni. Astfel, zonele cele mai
periculoase sunt in sectorul 5, intre Calea 13 Septembrie, soseaua Antiaeriana, soseaua Salaj,
Zetarilor, Drumul Gazarului si strada 11 Iunie. Aici focarele geopatogene sunt foarte
apropiate, uneori chiar la cativa metri distanta unul de altul, si au o emisie de radiatii de
inalta intensitate.

Urmeaza sectorul 1, cu o densitate relativ mare de focare pe toata suprafata, in special in

zona centrala. Cel mai rau arata aici o fasie lata de cateva zeci de metri, cuprinsa intre Casa
Presei si Piata Romana. Aici, influenta negativa este determinata de o "ruptura de falie
tectonica", dupa cum spune Ancu Dinca. Zona de vest si nord-vest a sectorului 1 sta relativ
bine, intre Aeroportul Baneasa, Calea Grivitei si Calea Giulesti.

Sectorul 6 sta si el destul de rau, pe aproape toata suprafata sa, mai putin zona de vest.

Sectorul 2 se situeaza mai bine deoarece aici densitatea focarelor geopatogene este mica, iar
intensitatea emisiilor nocive este relativ medie pe tot cuprinsul sectorului.

Sectorul 3 are probleme in centru si in alte cinci insule mai mari in zona Titan, Mihai Bravu,
Republica, CFR Titan si Policolor. Situatia acestui sector este mult mai buna insa decat in cele
prezentate mai sus.

Sectorul 4 sta cel mai bine, cu 4 zone restranse in care se manifesta fenomenul geopatic:
7/8
Tineretului, Constantin Brancoveanu, CFR Progresul si Depoul IMGB.

Vestea buna este ca problema geopatica poate fi remediata. Cercetatorii in domeniu au

retete de corectare a perturbarilor geopatice. Cea mai simpla solutie pentru asemenea
situatii este mutarea patului sau a biroului intr-un alt loc. O alta solutie este amplasarea in
spatiile locuite a unei cantitati de cristale, in special cuart. Pot fi folosite si aschii de marmura,
care se procura mai usor. "Este important ca aceste cristale, indiferent de tipul lor, sa fie
spalate cat mai des cu apa. Cea mai simpla metodea este de a le aseza intr-o galeata si a
lasa apa sa curga peste ele timp de aproximativ o jumatate de ora", ne-a spus Ancu Dinca.

O alta metoda este amplasarea la parterul cladirilor, sub pardoseala, a doua placi metalice,
de preferinta din otel galvanizat. Dimensiunile placilor sunt de 0,90-1,20 metri latime si 1,8 -
2,4 metri lungime, asezate in unghi drept una fata de alta.

Pentru a clarifica cine ar trebui sa aiba cristale in casa, cea mai afectata zona din Bucuresti, in
opinia radiestezistilor, e cuprinsa intre Calea 13 Septembrie si Bulevardul Cosbuc, in jurul
Palatului Parlamentului. Aici focarele geopatogene sunt cele mai dese si mai puternice.
Urmeaza zona dintre Piata Presei Libere si Arcul de Triumf, mai putin populata, din fericire.
Cei ce au studiat fenomenul spun ca accidentele frecvente din zona Casei Presei se datoreaza
tocmai acestor anomalii magnetice ale Pamantului.

Apoi centrul orasului, respectiv Piata Romana, Piata Universitatii si Piata Unirii. Aproape de
acest palier se afla si zona Cotroceni. Celelalte zone ale orasului pot fi catalogate de nivel 3,
adica de nivel mediu, "oarecum normal pentru un oras mare", dupa cum spune Ancu Dinca.
"Cam un sfert din oras emite radiatii geopatogene de intensitate periculoasa. Sigur,
periculoasa daca nu are un minimum de protectie, iar minimum de protectie provine din
cunoastere", a concluzionat specialistul Ancu Dinca.

Totuşi, în urma cercetărilor de documente şi pe teren se pot localiza cu prudenţă nouă zone:
Mântuleasa, Uranus-13 Septembrie-Panduri, Antiaeriană-Sălaj, Dealul Cotroceni, Foişor,
Cocioc-Piscului-Văcăreşti, Mitropolie şi Zeţarilor-Drumul Găzarului.

Este în firea omului ca ceea ce nu percepe cu simţurile să nege, să declare că nu există,

dar nici undele gravitaţionale nu se pot vedea sau măsura, şi totuşi există.

surse: Energobiologie, Neotek, Monitorul Expres

Alte articole: Tunele subterane - Bucuresti

8/8