REFERAT

LEGUMICULTURA

Ing. Grigore ARDELEAN

27.01.2009

CONOPIDA

Cunoscut i sub denumirea de Brassica oleracea var. botrytis, conopida provine din
specia de varza salbatica var. silvestris, zona de origine este foarte controversata intalnindu-se
mai multe zone de origine si prin evolutia specilor s-a ajuns la forma cunoscuta astazi. La
nceput a fost numit varz de Cipru, fiind cunoscut de 2500 ani, era cultivat n Egiptul i
Persia antic, ulterior planta ncepnd s fie cultivat i n Italia, pentru ca, n secolul al XVI-lea
s se popularizeze n ntreaga Europ.
Astazi este cultivata pe suprafete mari din vestul Europei, datorita cererii mari de consum
(7 kg./loc./an in Marea Britanie). La noi se cultiva, in toate zonele tari, pe suprafete mult mai mici
decat cele cultivate cu varza.
Partea comestibil a conopidei fiind nflorescena format din lstari ngroai, utilizata la
prepararea diferitelor feluri de mancaruri, putnd fi consumat i crud n salate. Este des
folosita in componenta muraturilor si in industria conservelor.

Valoarea energetica
Nutrient
Apa

Cantitatea medie in
100 gr. produs

Energie

31 kcal

Proteine

2.9 g

Calciu

33 mg

Fier

Pentru c are o valoare caloric destul

90 g

de sczut (31 kcal/100 g), conopida este

indicat persoanelor care urmeaz o cur de
slbire. Consumul ridicat de conopid, se
asociaz cu o inciden sczut a bolilor de

0.73 mg

inim

atacului

cerebral.

Magneziu

20 mg

Fosfor

60 mg

Potasiu

321 mg

Sodiu

23 mg

Vitamina C

80 mg

Vitamina B1

0.080 mg

Vitamina B2

0.102 mg

dau acestei plante proprietile sale anti-

Vitamina B-6

0.222 mg

cancerigene

Enzimele care se gsesc n conopid

ajut la detoxificarea organismului. Compuii
toxici, dac nu sunt eliminai la timp pot duce
la deteriorarea celulelor, ceea ce poate cauza
cancerul. Enzimele specifice, mpreun cu
vitaminele i mineralele coninute n conopid

In cultura se comporta ca o planta anuala, temperatura optima de crestere este de 18

20C , cnd s-a format, nflorescen a trebuie ferita de lumina la soiurile care nu sunt protejate de
frunzele din rozeta, care sub influienta luminii capata culoarea alb galbui. La unele soiuri
inflorescenta este protejata de frunzele din rozeta astfel va avea o culoare alba.
Plant este destul de sensibila, mai ales la temperaturi sub 0C, cnd se p teaz i nu
mai produce recolte de calitate.
Fiind caracterizata ca o planta de climat umed si racoros, rezultatele cele mai bune se pot
obtine primavara si toamna, cand nivelul umiditatii din sol este relativ mare de 70-80% din
capacitatea de camp, de asemenea si umiditatea relativa a aerului, favorizeaza obtinerea de
productii ridicate.
Conopida se cultiv pe soluri fertile, bine lucrate i ngraate cu gunoi de grajd, prefera
solurile luto-nisipoase sau lutoase bogate in humus, bine drenate, structurate.
Consumul specific de substante minerale pentru obtinerea unei tone de produs se
incadreaza intre valorile medii de 5 kg. N; 1,5 kg.P2O5 ; 5,5 kg. K2O.
In functie de perioada de vegetatie soiurile pot fi;
extratimpurii (90100 zile)
timpurii (100120 zile)
semitimpurii (120140 zile)
semitarzii (140160 zile)
tarzii (160180 zile)

Cultura conopidei in camp incepe prin pregatirea terenului din toamna cand se
admnistraza 6070 kg/ha P2O5; 3040 kg/ha K2O; 2030 tone gunoi de grajd bine descompus,
care se incorporeaza cu aratura adanca la 2830 cm.
Primavara se grapeaza si se administreaza 4060 kg/ha N, la pregatirea patului
germinativ se poate face o erbicidare, care trebuie incorporata in sol, pentru combaterea
buruienilor.
Pentru obtinera productiilor timpurii se folosesc soiuri cu perioada de vegetatie scurta,
rasadul este obtinut in rasadnite calde, astfel ca la momentul plantarii are 12 frunze adevarate.

Plantarea rasadului se face in ultima decada a luni martie sau prima decada a luni aprilie
pentru zona noastra.
Lucrarile de intretinere constau in ;
completarea golurilor
combaterea buruienilor
afanarea solului
irigatie (la nevoie)
fertilizari
tratamente fitosanitare
protejarea inflorescentelor (la nevoie)
Pentru culturiile de toamna, se face o fertilizare de baza, urmata de aratura de vara la
1520 cm. Pentru maruntirea solului se fac 12 treceri cu discul imediat dupa executarea araturii
pentru a preveni uscarea terenului si pierderea apei din sol.
Rasadul se obtine direct in camp dupa care se repica si se planteaza manual sau
semimecanizat la sfarsitul lunii iunie sau inceputul lunii iulie in functie de perioada de vegetatie a
soiului utilizat.
Pe terenurile bine maruntite si nivelate se poate face semanatul direct in camp cu
semanatori de precizie cu norma de samanta de 11,5 kg./ha. Semanatul realizandu-se in luna
mai.
Recoltarea se face prin treceri succesive, prin taierea sub inflorescenta, lasandu-se
cateva frunze protectoare a carui limb se scurteaza. Productia este influientata cantitativ de
soiurile si tehnologia de cultivare folosita si de regula este mai mica la culturile din primavara
fata de cele din toamna.
Pastrarea conopidei se poate face pe o perioada scurta de timp. La umiditate ridicata de
80-85% si o temperature de 510C., in pivnite sau depozite, plantele care au inflorescenta
incomplete formata se pot pastra o perioada mai lunga de timp (46 saptamani) cu radacinile in
nisip.
Pentru obtinerea productilor de conopida primavara devreme sau toamna tarziu se pot
utiliza spatiile protejate din sere si solarii.