Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ir'
4
7
."
Y.
4403 .
,r
'
,...-,..,...
.,...:
H I 0 ROA
.
.....,
ISTORIA
BISERICII
per4trft)
'
ROMNESTI
';;AF
SI A
VIETH RELIGIOASE
A ROMANILOR
63.'`
y
Is!
Vol. 1-iu
,,..
- it
'
.6115,1
'
Tip. Neatnta 110m-tines&
www.dacoromanica.ro
ISTORIA
BISERICII
ROMNPTI
A
N. IORGA
VOLUMUL I-iu
VALENII-DE-MUNTE
www.dacoromanica.ro
PREF ATA
Stint nzai mulfi ani de zile de &bad Ministeriul de Instruefie mi-a cerut o Istorie a Bisericii Ronutne.
Ntt mai (rebuje sti stdruiu asupra 91CV0ii ce erd de a se
dd clerului nostru si acelor persoane care se intereseazd
de Bisericd, in care se cuvine a veded una din formele
cele mai vechi si cele mai bogate ale vietii noastre natio?tale, o carte in care sti se infcitiseze, pe temeiu de acte
autentice, intrebuintate cu spirit critic, o istorie a dezvoltetra Bisericii romdnesti, in serviciul cdreia stau unii si
www.dacoromanica.ro
IV
www.dacoromanica.ro
PREFATA
panned a neamului nostru. Biserica metrapolitand a Maldovei a avut alte eonditii adesea deceit Biserica metropolitana' a Terii-Romdnelsti, care alccituiti i aeeasta un organism bine hotardt. In al doilea rand, Tinuturile desfdcute, prin nenorociri fi fatalitd fi istorice, de cele cloud teri
au carat din clipa sfa'ierii alte akdtuiri, in legeiturci eu
interesele fi datinele Statelor cuceritoare. In al treilea rdnd,
Ardealul, Banatul, pdrfile ungureti n'au avut a face decdt
in anume puncte fi trecdtor cu organizatia politicd a Romdnilor liberi, .i viata lor bisericeascd s'a gdsit deci in alt
i indreptatd mai adesea durneinete pp de vechea Bisericd ortodoxa' a Romdnilor de peste munfi.
Se pot cuprinde toate aceste dezvoltdri in una singurd ?
www.dacoromanica.ro
V/
5i exista in aceasla
calitate
din necontenitul joc de inrduriri culturale, de
mirari in domeniul ideilor, de schimburi de cant;tiinja, de
colaborare pe teren cultural cu tinta religioasif osebitoare,
in tot cuirrinsul neamului. E urmarirea pe baza nationala,
In hotare nationale, in canditii sufletegi nationale a legaturilor acelora dintrc oamcni, ea sufl ele vii reispunzaloare,
daruite cu nemurire, -i flinta dumnezeiascei vetmica din
care ele porn ese dupd invel finura revelata cuprinsa in
carilla sfinte li leimurita prin apostoli, prin Slintii Parinti
li prin teologii celor d'intdiu timpuri.
PREFATA
VII
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
=}
I.
Inchipuire de Iad si de Raiu, 16.casuri de petrecere dureroas sari senin i rdspatitoare a sufletelor desfh.cute din
trechtorul trup phmntesc ei nu se asteptau la o judecath
a lui Dumnezeu asupra faptelor shvarsite In viath., o judecath de pe urm care sh desparth pentru vremi fhrh sfarsit
pe vrednici de nevrednici si pe cei buni de cei rJ. Ei erau
siguri Insh ch dincolo de non i si de albastrul vhzut al
cerului este Was de vesnicie netulburath pentru ostasul
bun, pentru femeia gospodinh, care a dat feciori voinici
www.dacoromanica.ro
nu se saturd sufletul omenesc, care, in ceia ce priveste creclintele religioase, cere lucruri minunate si mai presus de Inchipuirea obisnuit, cere aEnestecul necontenit, nevAzut, si mai
ales vazut, al zeilor in miscarea i dlduzirea lumii, cere miouni si farmece, taind i revelatie. Astfel la acesti Romani, de
unde un om ca
In numdr mare. Dalmatii, cari dhdur lucrAtori pentru minele de aur si de argint ale Daciei, veniau dintr'o provincie
www.dacoromanica.ro
alcAtuirile si bisericile lor, pe urma drora dm, prin spaturi, in timpurile noastre. Spre acest term se indrept&
Ins& dela sine o bun& parte din viata economic& a Daciei
si a Moesiei, i, in legAturile dese pe care le aveau negustorii
din porturi cu locuitorii oraselor din interior, crestinismul
trebuii s foloseasca, rdspandindu-se si mai mult I.
Nici Dacii, nici ceilalti Traci si ci Iliri mai erau neromanisati nu puteau s& rdmAie In afar& din fratia crestinl
In crestinism ca
vechi ai acestor locuri, acea unitate sufleteascd ce corespundea unithtii politice rezultate din cuprinderea In margenile aceleiasi mprii,si trebui sA-i corespundd pentru
Brourile arhiepiscopului catolic Netzhammer cuprind folositoare
,.observatii cu privire la antichitAtile eretine din Dobrogea. V. mai ales
aceia despre Axiopolis i Troesmis.
www.dacoromanica.ro
n limbh insh au rhmas dovezi despre vechimea crestinismului romdnesc, care, departe de a fi Imprumutat dela
neamuri mai not& in cultur decat noi, ca Bulgarii, a fost
unul din mijloacele prin care s'a lntemeiat poporul nostru
al Romanilor. Astfel divinitatea unich, stApanitoare
tuitoare singur a lumilor, e insemnath, prin unirea a doug
cuvinte latine, Dumnezett ; Mintuitorul, Christus, e Crest,
de unde derivatul cretin necredinciosul fiind pagan, apaganusv, pentru religia cea nouh se phstreaza cuvntul vechiu,
www.dacoromanica.ro
popa, presbyter) fac slujbd. Serviciul divin, slujba dumnezeiasch nu era inch destul de bine asezatd in cele d'intdiu timpuri ca sa se fi putut transmite din ele numiri latine , serbtoarea e insd din comoara latina a limbii, care a
dat nume si pentru soroacele postului : cetlegi, crnelegi,
lsat de sec, miezipresimi si presimi ; este discutie in
privinta originii cuvntului Crciun, pe care unii mai noi
cana, a-1 deriv din greceste chiar 1, dar nu poate fi niciuna
Cu privire la originalul latin al cuvntului Pqti ,si al cuvantului Rusalii; serbdtoarea din fiecare sptdmnd, Dumineca, e (dominica). Botezul ca si cuminedi tura, dou
din numele tainelor crestine, snt iarsi venite din latineste a.
II.
www.dacoromanica.ro
le exercitau atunci
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
prem cap bisericesc si o d unui nou prelat, a chrui resedint o statornici el la Tauresium, locul shu de nastere,
numit de el, ca restaurator, Prima Iustiniana.
Aceastd arhiepiscopie n'ava lush mai mult viitor decal
insdsi stpanirea cea nouh bizantinh la Nordul Dunhrii.
Peste ctvi timp, Patriarhia constantinopolitand, legath in
dezvoltarea ei de Imperiul de Rsrit, smulge. Romei drepturile ei asupra acestor provincii.
Nu trebuie s se creadd Irish ch aceasth usurpare, potrivit, de Wei, cu situatia geografic i cu toate celelalte
imprejurdri, ar fi avut efecte reale asupra vietii bisericesti
din phrtile noastre. Infiltratia slay& a rdmas si ea fr resultate deocamdath. La noi ca i in Panonia, barbarii cei
noi putur cunoaste i priml, in mare parte, crestinismul,
chron. Pascale, I, 549.
2 V. Marcellinus Comes qi Victor Tonnenensis, la Mommsen, Auctoresantiquissimi, pp. 98-9, 499. Cf. a mea Geschichte des rum. Volkes,
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
12
viata culturalh pentru ca s poath determina la noi Inceperea -unui curent de cultura slavond Imprumutath. De
bunh seama c atunci au phtruns la noi cuvintele slave sau
slavo-g,recesti care numesc phrtile slujbei, chrtile Intrebuin-
www.dacoromanica.ro
13
derea unei taxe fixe si invdtarea, mai mult sau mai putin
neindestultoare, a cAtorva rughciuni strdine.
0 nouh erd pentru Biserica noastr incepe, in sfArsit, cu
intemeierea celui de-al doilea Stat bulghresc, al Ashnestilor.
Nu e nicio dovadh di el ar fi cuprins in sine si phrti de dincoace-
Ca punct prin care s'a fcut in cea mai mare parte inrhurirea trebuie sh se insemne Taratul bulearesc separatist
care se intemeiaza In phrtile Vidinului la sfrsitul veacului
si, Intre altel, ea a sfarmat vatra acelei culturi din Mrnova, unde un patriarh Eftimie intemeiase o scoalh vestit
si a risipit In toate phrtile flachrile, din care s'a aprins
apoi foc si pe vatra noastrd. Iar, In acelasi timp, episcopiile
bulghresti rtimaserh asa de Ingustate in rosturi si venituri
www.dacoromanica.ro
14
dova), avusera numai Arladici-egumeni, stand prin locuri ferite, in schituri de lemn, unde-i &A evlavia camenilor ca i nevoia clericilor de a capta, din nanile lor,
necanonice, de sigur, dar singurele intinse spre binecuvantare, hirotonia. De astfel de episcopi e vorba cand la
1234 Papa se plange c,a in episcopia sa romaneasca, a
Cumanilor,
cum vom vedea in *tile Buzaului, Putnei
Bacaului , falsii episcopiD, pseudo-episcopi, zice scrisoarea, ai Romanilor au ispitit la ei si pe eunii din regatul
Ungariei, Unguri ca si Germani si alti catolici, cari vin la
ei ca s ramle statornic si alcatuiesc unul i acelasi popor
Cu Romanii), adeca locuitorii targurilor de munte pe care
strainii de alta lege le intemeiasera de curand
www.dacoromanica.ro
CARTEA I-a
..=...
EPOCA SLAVON,
PARTEA I-a.
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
p.
www.dacoromanica.ro
16
dintat acum unui legat pontifical, trimes special si statornic al Papei, care era Insusi primatul Ungariei, arhiepi,
scopul de Strigonia sau Esztergom. Un aprincipe) cumany
de huna seamb., nu Romdn supt stdpanirea cumand, ci
Cuman de sange
alerg la el In Ardeal si-i oferi supunere
In cele duhovnicesti ca si In cele politice. Arhiepiscopul
www.dacoromanica.ro
17
plecarea barbarilor, regele ar fi autit sd facd din teritoriile romnesti o provincie a calughrilor cruciati din Ordinul Ioanitilor sau al Ospitalierilor, cum voi prin 1250,
catolicismul s'ar fi aruncat intr'un nou atac. As. Insd, Dominicanii ii pierdurd increderea In izbnda unei lupte de
convertire, si numai inteun tarzin, pe la 1279, loc-ul lor en
luat de alti cdfugri propagandisti, de Franciscani sau Minoriti, cari insd, Isi Indreaptd luarea-aminte mai mult asupra
prior unde mai trziu s'a intemeiat principatul Moldover.
Er i vorba de a se innol .pentru un Franciscan episcopia
Milcovului, dar nu se dIfil nicio urmare acestei ideil.
In veacul al XIV-lea, cnd regii unguri intrasera In lupta
Domn a toald Tara-Romdneascd
Cu Basarab, ce!
stpan pe amAndoua malurile Oltului, el se gndira a cAstiga
prin religie pe Romnii inddrdtnici In aprarea libertatil
lar. Data aceasta, din Ungria vin indemnuri la Roma pentru
inviarea diecesei, si Papa numeste, pe rnd, dupa staruintile
regelui, ca episcopi de Milcov pe Frticiscannl italian Vito
de MOnteferreo, pe Augustinul Toma de Nympti, Ungur, pe
un Toma, de acelasi nearn : un Bernard, Pblon, cdpata titlul
zadarnic de episcop al Milcovului prin alte stdruinti. Niciunul dintrinsii nu se Incumeta hibd a frne cerbicia tcschismaticilor
CAP. II.
intetheiarea Mitropoliei Terii-Romanesti.
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
21
u inlturai ea definitiv a lui Cantacuzmo , in Nichifor Gregoi as, bizantunomul religios gamo un teoretician
data',
www.dacoromanica.ro
22
Arges, fa cerut de Alexandra si de boierii sli dela patriarhul de Constantinopol ca Mitropolif al Terii-Romlnesti.
potrivit cu dreptul bisericesc. Dar, ca unul te fusese ordinat, el nu er s fie pus din non In. Scaun. Niel
eau din Vicina nu avel de ce,
piarda In Tara-Romaneasca el er sl fie doar numai uil xarh, un delegat a/
Patriarhului, pentru a exercit drepturile episcOpale, un
exarh al plaiurilor, care alcatuiau pe atunci stapanirea
de fapt a Voevodului, a amarelui Voevod i Domn, spun'
scrisorile patriarhale, al Terii-Romlnesti, al aUngrovlahleir
www.dacoromanica.ro
23
dupa staruinta unui nou Domn ortodox, i drepturi metropolitane pe o intindere le pamnt, mare, de sigur, dar Inca
CAP, III.
cele care s'au facut, tot din lemn, in vremuri mai noua.
Asa, pana Munk!, biserica romaneasca din Bistrita in Ardeal
383-8.
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
Teutonii, cari se luptau pentru cruce, avand ca ocrotitoare pe Fecidra Maria, !Mitsui pretutMdeni Linde ajungeau
www.dacoromanica.ro
26
Cum a fost cloRteria, Au putem sti cleat prin, comparatie cu cladiri de prin aceiasi vreme care se aft& panA
astaii In Ardeal.*i in Brasov au stat cavalerii taitoni, si dela
dansii trebuie sA-si tragO Inceputul Marea biserica de acolo,
trecutd pe urmA la slujba luteranit : BiSerica NeagrA, precum
Ii zic Romanii brasoveni. E q Inalth clAdire, foarte inc6.pAtoare, cu pOretii suptiri rAzimati pe contraforturi ; ferestile
sant destul de simple; turnul nu s'a putut isprOvi ; materialul ce s'a Intrebuintat, e piatrd de Carpati, poroasA, usoarA
www.dacoromanica.ro
27
28
Deci trebuie sd se admit c Sin-Nicoard e o prefacere In cdrdmidd si ciment cu bolovani a vechii biserici
de lemn din cetatea Argeplui i oti att biserica aceasta
naua, cA.t si cetatea de gid, s'au flcut prin mesterii din Ardeal,
www.dacoromanica.ro
si mai insemnate a Terii-Romatiesti din acea vreme trebuie sa li venit dela dansul, El n'are a face, in adevdr, cu
acela al bisericii de pe dealul cu cetatea, dar samrind lntru
toate, i n as chip In cat nu i se mai alla parechea in tot
ce au tlddit. Rtr4mosji nostri, cu. bisericile grecesti, bizantine, din ultimele timpuri.
www.dacoromanica.ro
30
Materialul nu e nici mai bun, nici mai rdu deck la SinNicoard.: tot rdnduri posh de cdrdmidd Infra straturi palide
de timent intdrit cu bolovani vineti,
www.dacoromanica.ro
31
OP
ca-
www.dacoromanica.ro
32
CAP. IV.
www.dacoromanica.ro
33
sd-si puje, in Arges chiar, de sigur la San-Nicoard, un sufragant, pe care aveau sh-1 asculte, spun scrisorile domnesti,
redactate in limba latind, catolicii (de once neam si limbb,
si ecetAtenip (cives) si aoaspetb, adecd ordseni ca aceia
Cu cativa ani in urm., pribegl din Maramurds, Cu Voevodul Bogdan, prefacuserd provincia ungureascd de pe apa
www.dacoromanica.ro
34
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
37
episcop, sufragan al acestora, chci a numi un Mitropolit Insemna si a recunoaste neatarnarea politich a unei teri, cela ce
4 Cf. Dobrescu, p. 76 O. urm., care admite Mitropolia lui Iurg, intitritA de patriarhul din Tirnova.
www.dacoromanica.ro
38
GAP. V.
fel de circumscriere 4, 11 are insd Antim insusi, care se in1 Hnrmuzaki, 12, pp. 198-200; Zimmermann-Werner, II, pp. 386-7.
8 Acta patr., II, pp. 7, 40, 47, 19, 24, Byzantina Chronika (Vizan.,tinschii Vremennic), XIII (4906), pp. 107, 142 (semnalare a d-lui A,
T. Dimitrescu).
4 Ibid., pp. 27, 28, 37, etc. Cf. Dobrescu, o. c., p. 47.
www.dacoromanica.ro
39
rinul si cd, un Ban se gsid Intre boierii sdi. Grigore, episcopul catolic, nu mai avii urmasi aici, dar dela 1389 pan
In 1.401 &im in actele patriarhale un episcop al eSeverinuluID, al aUngrovlahiei de chtre Severin3, care sta la
Constantinopol si iscAleste In josul tuturor hotdririlor sinodale. La 1.394 Insd, Atan.asie, (Mitropolit de Severim), se afld.
www.dacoromanica.ro
40
muntene fuseserd introduse In randuiala ierarhicd a Bisericii Rdsdritului grecesc, Scaunele lor fiind puse In
locul celor de Nicomedia si Amasia, afltoare In teritoriile
defmitiv pierdute chtre Turci, cari aduseserd la legea lor
chiar, pe locuitorii acelor provincii.
Concurentul cel nou venia tot din Balcani. El era superior bizantinismului formalist si amortit, prin vioiul sdu avant
viald inchinata culturii economice, culturii artistice si, firete, mai ales, culturii teologice propriu zise.
1 Aceasta se spune i in pisania mAnAstirii CAluiului, care-i este inehinatit 3Nicodima prilepenschiv ; tefulPseti, Tismana, ed. a 2-a, Eu.
cureti, 1903, p. 67.
www.dacoromanica.ro
41
de Imparatul Dusan, Nicodim se Oa pe langa dnsul, thlmacind in folosul pacii bisericesti 1. Pe un astfel de om au
trebuit sa caute a-1 tinea pe lnga dansii i noul stapanitor
Serbiei, cneazul Lazar, i, duph moartea lui, pe campul
de lupta dela Cosovo (1389), vhduva lui, Milita, ,si fiul ei,
noul obladuitor al Sarbilor liberi, despotul Stefan, care, ehpatand acest titlu dela Constantinopol, in 4403, avea i bune
legaturi bisericesti cu Patriarhul de acolo. Dar, cand, duph
www.dacoromanica.ro
42
copaci, supt un delulet, nu se mai vede din biserica Sf. Antonie si din chiliile cdlugaresti care o Incunjurau pe vremuri,
i (Vodita cea,
mare, pe amndou'd laturileD, pe 1Cmg alte pdmanturi, arat,
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
44
care a mai fost citat, ne ajut sh stim eh, Inainte de sfarsitul zilelor lui Nicodim, Cana acesta se strhmuta In noua
zidire, de care va fi vorba acum, chlughrii din Vodita, care
alchtuiau o obste deosebit, aveau alt egumen, pe Vladislav,
care-si luase poate acest nume duhovnicesc In cinstea Domnului lntemeietor.
Legenda, auzit de multi In deosebite timpuri si, la urmh,
push si In scris 1, stie sh povesteasch in ce chip minunatul
phrinte Nicodim, pe care-I calla si unele cantece ale Sal.bilor 2, dup ce a trecut Dunhrea pe vesmantul lui aspru
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
Turci, acelasi curent de inoire a ortodoxiei prin muncA literarA i artistich, Patriarhul Eftimie 3. El MBA o sumti de
ucenici cArturari, cari erau In stare BA duc mai departe
opera sa.
Unul dintre dnii, Agafton, M ales egumen in locul InvAtAtorului s6u, si pe numele lui sAnt date privilegii pentru
Tismana, de cAtre Mircea Insusi, sau, dup. el, cAnd Banatul
ajunse In stdpAnirea Ungurilor, de c.Atre ImpAratul Sigismund,
ca rege al Ungariei de trei ori el Inthreste averea Tismenei i Voditei ; altele : dela Dan al II-lea, care cApAtase
inapoi, dela acelasi ImpArat, al cArui cApitan viteaz la Dutefulscu, p. 448 td urm.
Hasdeu, Arch. ist., I 1, pp. 49-20.
8 Un manuscript cuprinzind aceastA corespondentA se pAstrit la milastirea Neamtului, de unde l-a instrAinat, dupA cit se pare, cunoscutul
Iatimirschi ; v. tefulescu, p. 22, nota 2. Alte manuscripte au unele
scrisori din ea ; ibid. Cf. lucrArile lui Kaluzniacki, Werke des Patriarchen von Bulgarien Euthymius, Viena, 4901 i lui SA.rcu, Vremea f i
www.dacoromanica.ro
47
bdnuim o origine asthAntoare. Inca dela sf'rsitul veacului al X1V-lea lnsd, ucenici de-ai lui Nicodim pdtrunserd
si In acea 1VIoldovd noud, unde ei nu puteau s afle, ca In
Tara-Romaneascd, lmpotrivirea tkutd, intriga statornic.
dibace,. a ierarhiei grecesti. LW() margine de phdure supt
Venelin, p. 26 i urm.; tefulescu, p. 155 0 urm.
Hasdeu, 1st. critic& ed. a 2-a, p. 429 0 urm.; Tocilescu, in Foaia
Boc. Romanismul, II, pp. 28-30.
2
www.dacoromanica.ro
48
Iosif, care mai aved, pe la 1.400, un concurent, pe Meletie, din vre-o mtindstire de acestea noud, trebuid sd
neasca a fi cdpetenia metropolitana a unei noud Biserici
inoldovenesti organizate canonic. Ca eepiscop sArbescp Insd,
el trebul sd dued o luptd lndelungatd i grea cu ierarla greceascd bizantin, care, supt influentul Impdrat
Manuil, se gati de atac impotriva acestor Incalari ale
limbii slavone si ale curentului cAlugdresc al Sdrbilor, in
leghturd cu hesichasmul invins al ereticului Palamas.
1 Studii i documente, I-II, pp. XL VII-IX ; cf. W. Abraham, Biskupstwa;
www.dacoromanica.ro
49
CAP. VI.
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
.A.ici se incerch o solutie care ar fi l.'sat la o parte pe Ieremia i n'ar fi inghduit nici pe Iosif, pe care-1 voiau toti,
nici pe Meletie, care se infhtiseazh numai acum, asociat la
aceleasi batjocuri ca si colegul su. Anume Petru, ridicat
de Patriarch, anume pentru aceasta, la rangul de vicariu,
trebuid sh primeascd rostul de aexarchD In Mol-
Aceste Imprejurdri ii afta si mai bine lhmurirea in PoMica Patriarchatului fath de Biserica ovtodoxd a Maramurdsului si a Tinuturilor romhnesti vecine.
Anume, de mult timp, Inca de pe vremea lui Sas Voevod, sau inch i mai de inainte, Romanii maramurdseni
stveau o mnastire de piatr, la Peri, Idngh Sighet, i eguanenul dela aceasth mhndstire a Sf. Mihail Indeplinid, nefiind un episcop canonic in vecintate, functiile de VIddicd...
In 4391, anul misiunii lui Teodosie, fiul lui Sas, Bale sau
Balitd, care, izgonit din Moldova, primise In Ungaria, din
partea regelui, o desphgubire strdlucit, consistnd din
concedarea cetkilor Sighet, Hust, Chioara, Rodna si a situatiei de comite al Maramurd.sului, facit drumul la Con,stantinopol pentru aa se Inchina sfintelor monte). Balith.
ar fi voit bucuros sd aibh un episcop, dar aceasta ilu se
iputed frtrh Invoirea Regelui catolic, care n'ar fi dat-o cu
niciun pret. Deci el cera si crlpht ca egumenul shu din,
Peri, Pahomie, empalo dela mandstirea sa de-acash, sa fie
numit exarh asupra Slagiului, Arvei, Ugocei, Thregului
i, In Ardeal chiar, asupra Ciceului si Ungurasului, viitoarele feude ale Domnilor moldoveni din vremile urmhtoare_
www.dacoromanica.ro
52
episcopal si era declaratd In legaturd de-a dreptul si vesnicacu Patriarchia Insasi, fiind stavropighia ei 1.
aExarchiap moldoveneasca a aprotopopuluip Petru nu iz-
pentru a face o noua cercetare. Ei si dadura lui Iosif ultimul act de Intarire 2 Astfel din episcopia Cetatii-Albe
iesia. o Mitropolie moldoveneascd, precum din episcopia Vicinei iesise o Mitropolie romaneasca pentru cellalt principat.
Ramanea instalarea episcopului de Cetatea-Alba la Suceava. Un boier cu destuld oaste, spun Viefile S fintilor,
Stutlii $1 (loc., XII, p. xxxviii i urm.
2 Acta Pair., II, pp. 223, 241 .1 urm., 256 i urm., 278 i urm., 283,
359 0 urm., 494-5, 519, 528-33.
www.dacoromanica.ro
53
un schit de lemn 2 -, un Isac, pomenit In actele Patriarchatului. in 1407, la 7 Ianuar, losif care-si zice acum
oprea-sfintit Mitropolit al Moldovlahieb 3, incredinteazd mdndstirile VIddiciei Sale; intemeiate, deci, in adevdr, de
dnsul, Neamtul .si Bistrita, aceluiasi epopdD Domentian,
care va primi din manile unui boier delegat al Mitropolitului, Petru Ureche, si tuatd averea ddruitd Neamtului de
ctitorul mAndstirii, Petru-Vodd. Ca si egumenii esrbiD din
Tara-Romdneascd, Domentian va asea toate drepturile asupra
mdndstirilor si-si va puted numl un mostenitor fr ca
Cetatea-Allnl, p. 79.
www.dacoromanica.ro
54
Astfel se crea si vietii mndstiresti din Moldova acea libertate destivarsitd, prielnic pentru ceta i caligrafie,
zdbovl ca roadele ei. Pe cand manuscriptele muntenecaranu
s'au pierdut, cele moldovenesti se mai all inca, In cuprinsul terii. Din lnsemnrile de pe dansele cunoastem
astfel numele cate unuia din clericii meritosi pentru lnaintarea la noi a culturii de mAndstire. Astfel, Gavriil fiul lui
Une, intre 1435 si 1436, care scria o Evangbelie intreagd,
pentru parchlabul de Hotin, Latcu Candea. O suma de altevolume, cu slova mare, energic, cu cateva Incercdri deminiaturistich Inftisand pe frontispicii linii ce se impleticese si se taie, lmpodobite la colturi cu flori de scaiu, seafld In colectiile Academiei Romne, dupd ce au stat, veacuri intregi, in Neamt, unde asternuserd rbddter slova frumoasa episariil de mAndstire, cari credeau sd-si castigo
astfel si un drept la iertarea dumnezeiascil a pdcatelor.
www.dacoromanica.ro
PARTEA A II-a.
CATOLICISMUL LUPTATOR.
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
www.dacoromanica.ro
58
In tarA Impotriva Turcilor, cu cari Dan se lupth, ani intregi de zile, ca om al t Chesarulub, aceasta n'are nicio
inrhurire asupra politicei religioase a acestui Domn.
Alt Domn asezat cu ajutor unguresc si, multh vreme,
reprezintant al politicei de cruciath pe care o facea marele
ambitios Sigismund, Vlad Dracul, fiu al lui Mircea, nu e
cunescut nici el ca un prieten statornic si cu folos al legii
apusene, ca un alatinophronn. Proclamatia sa dela Narnberg,
din 8 Februar 1431, prin care el lug-Mule predica Minoritilor trimesi de Imphratul-rege 1, rhmase, de sigur, Mr&
urmhri.
Episcopia latinh a Argesului nu rmhne lush vacantd. Prin
fragmente, I, p. 66; Botero, Relationi universali, Venetia, 4596, pp. 94-5; Iorga, Contribufil la istoria Munteniei, in (An,
Ac. ROM., XVIII, pp. 31-2; Studii f i doc., I-II, p. 236, nota 1.
2 Cf.. Acte
www.dacoromanica.ro
BISERICA MIINTEANA
L CATOLICISMUL
59
Ion er simtitor mai Indrznet si mai harnic decat prozelitismul unguresc din Tara-Romneasch.
1 Arch. ist., I 2, p. 46.
2 Acte f i fragmente, I, p. 66.
8 Hurmuzaki,
www.dacoromanica.ro
60
CAP. II.
Catolicismul in Moldova supt Alexandru-cel-Bun.
er chiar o rud a acesteia, se numdr printre credin,cioasele Bisericii rornane. Din amndoud aceste motive,
Alexandru, care incepuse organizand Biserica rdshriteand
a Moldovei si statornicind legatura ca ierarhia constantinopolitand, ajunse dela o vreme, de sigur dupd moartea
VIddicdi Iosif 1, epitrop si consangean al sdu, sd sprijine
incerctirile de cucerire ale catolicismului polon.
romano-catolicae res gestae, Pesta, 4887, p. 26, 0 Eubel, in Roemische Quartaischrift, 1898, an. XII, p. 408.
Studii i documente, I-II, pp. xxix-xxx, xLvn-vin.
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
organizate. La 27 Decembre 1414, regele-imprat Sigismund,cu care Alexandru tria, In bune legturi de prietesug, ca unul ce nu sti tratatul de imprtire a Moldovei,
pe care, in 1412, puternicul vecin 11 incheiase cu Vladislav
al Poloniei, alt prieten si mai bun, intra in orasul sviterian
Constanta, cu un strlucit alaiu, pentru a deschide acolo si-
www.dacoromanica.ro
64
dela acest maret sinod pe care-1 prezida un imparat doritor de a juca un rol mare in lume. In ccei doi Mitropoliti i epte episcoph, de cari vorbeste cronicarul 0, trebuie s se vada mai multi preoti si egumeni decat episcopi adevarati.
Ai nostri n'au avut fireste niciun rost in hotararea marilor probleme religioase pentru c.are fusese adunat sinodul.
Dar uu Mitropolit ortodox care stinteste episcopi fra voia
Patriarhiei, care ingaduie a i se da de Damn un coleg catolic, fr a protesta, si care, in sfarsit, lasa sa-i piece din
tara delegati la un congres bisericesc latin, avea socoteli
de dat la Constantinopol. El a si fost chemat acolo, cum,
tot pentru tolerarea intinderii catolice, fusese citat odata cel
d'intaiu Mitropolit al Un,grovlahiei. Sau poate, fara nicio
citatie, Mitropolitul Moldovei veni spre orasul impratesc,
din partea Domnului su, pentru ca s. arate Imparatului
bizantin, care insh nu era totdeauna stapan peste Patriar1 Eubel, in Romische Quartalschrift, 4893 (XII).
2 aReissmarck.
www.dacoromanica.ro
BISERICA ROMANEASCI
65
bovl mai mult timp, i anume pand la lntoarcerea Impdratului Manoil, om de autoritate, care, In clipa cand
propune5. cruciata Venetienilor 8 trebuia sh caute a nu
www.dacoromanica.ro
66
graf tradus In romaneste, notita, de buna seama marginala, care reproduce un antimis al Mitropolitului moldovean Macarie4, cu data de 1429. Mitropolitul poarta titlul
de al Moldovlahiei si al partilor de lana Marev. Acest
titlu e intru toate corespunzator cu epoca lui Alexandrucel-Bun, cand Moldova se numia bisericeste asa (MoldoHurmuzaki, I 2, pp. 514-5, no. ccecxxtv.
2 Eubel, t. c.
3 /bid.
4 An. Ac. Rom., VI, p. 46, nota. Pomelnicul dela Bistrita are infra
losif i Teoctist pe loan, Samoil, loanichie, Vasilie, dar ei pot fi qi
earchiepiscopir de Roman (v. mai departe).
Macarie lipsetne.
www.dacoromanica.ro
67
CAP. IV.
Mnstirile lui Alexandru-cel-Bun.
urmas al stapanirii si planurilor lui Vitold, politica moldoveneasch nu mai cerea ocrotirea fhtarnich a catolicismului
din partea Domniei. De alminterea, ziditorul bisericii catolice din Baia fusese un ctitor si inoitor de mnhstiri
shritene. Intr'un ungbiu de munte din Bucovina de azi, la
firoldovip, el fc o nouh mandstire, al chrei privilegin
d'intaiu are data de 31 Octombre 4402 si vine dela Alexandru, care dtidn fundatiei sale douh mori In Baia : una
Iii cetate chiar, alta la margine, si patru shlase de (LTataripl,
osezate tot acolo. Danii de phm5.nt le face el Moldovitei si
in 4409; o mare parte din munti si vArni, Tinutul ce mhrgeneste cursul r6pede al Bistritei, intrd astfel dela lnceput,
cu uriasele-i phduri bhtrane, In sthrdnirea chlugrilor BuneiVestiri. i Doamna Ana cresc din partea ei averea Moldovitei 2. Egumenul eel d'intaiu al Moldovitei nu e numit
In niciunul din aceste acre domnesti, dar el trebuie s li
fost, nu numai administratorul unor mosli Intinse, dar si
mi fel de VIddich, far hirotonisire al preotilor din toate
satele ce alchtuiau marele domeniu al manastirii.
1 Sau TatArai-Tigani.
www.dacoromanica.ro
68
se tine de vama Bachulub. Patru prisci de albine, In locuri dephrtate, trebuiau s de bisericii ceara trebuitoare..
5.
www.dacoromanica.ro
69
HArtiile mhndstirii Neamtului n'au fost tiphrite niel mhcar In regeste, fiind numai de pulirla vreme aduse la Arhivele Statului, dar ele trebuie sh cuprindh un numr de
privilegii ashmndtoare dela Alexandru-cel-Bun.
Bisericuta de lemn dela Reideiati, unde erA, dela BogdanVodh Incoace, gropnita Domnilor Moldovei , pentru care
cuvnt i-a tcut i daruri Anastasia, fiica lui Latcu-Vod,
sotia lui Iurg Coriatovici 1, a fost intemeiath din nou, de
inca inainte de Alexandru, de pe vremea lui RomanVod., ctitorul orasului ce-i poarth numele, se afl. In acesta
o biserich a Sf. Paraschive. Aici s'a ingropat i sotia intemeietorului, Anastasia. Fiul A.nastasiei si al lui Roman veril
acum sa inzestreze biserica din Roman Cu sate si mori, ca
www.dacoromanica.ro
'70
al alitropolieb) de Roman, cdreia-i dd, nu numai Leueusenil, ecu dijma de varzd, cari se IntAlnesc si In documentul precedent, dar si Dragomirestii 2. Cel d'intdiu Mitropolit al Romanuluil, chir Calist, e pomenit intr'un act
dela Stefan-Vodd, fiul lui Alexandru, la 30 Septembre 1445,
CAP. IV.
2 lbid., p. 412.
www.dacoromanica.ro
E MiNiSTIRILE MOLDOVEr
71
mai thrziu chlugarii putneni ieau camina cerii dela Siretiu 2, buti de vin din dij ma ce o ridich Domnia acolo,
(lela cArciume, apoi o prisacd in branistea, in teritoriul
oprit, dela Bohotin, mai pe urrnd si mdji de peste, in sarsit
Tigani, Tatari, poieni, mori, mosli, apustiethtip lhng ape,
www.dacoromanica.ro
72
www.dacoromanica.ro
I MhIXSTIRILE MOLDOVEI 73
www.dacoromanica.ro
74
CAP. V.
veniseri din Secuime, din Marea lor Cali dela Csik-Somly 4. RAmasitele de catolicism erau amenintate, In sfarsitr
Annales ecclesiastici ale lui Baronius, la anul 4436.
2 V. Hurmuzaki, I 2, pp. 599-600, no. mr.
8 Eubel, 1. c.
8 Studil i doc., I-II, pp. xxxvr, 450-3, no. cm; cf. Melchisedecf
Cron. Rom., I, pp. 48-20, dup izvoare cehe. V. p. 66.
www.dacoromanica.ro
75
si de propaganda husith, ocrotita, se zice, de Alexandrucel-Bun, catre sfarsitul Domniei lui i reprezintata la 1438
de un preot Constantin, de loe din Roma, care se landa
ch. este canonic al Lateranului si castiga mula lume la
noua lege poporal, cu chrtile sfinte In graiul vorbit si inteles in de obste 1.
a Sf. Dumineci, a Sf. Vineri, In care se oglindesc superaEubel, I. C.; Lewicki, Codex epistolaris saeculi decimi quinti, in
Monumenta Poloniae historica; Cracovia, 1891, pp. 254-5, 267-9, 281-6,
305-6; cf. Studil t;i doc., I-II, p. XXXIV.
2 jorga, 1st, lit. religioase a Romdnilor pdnd la. 1688; Bucureli 1904,
p. 16 t urm.
3 lbid. p. 48 i urm.
www.dacoromanica.ro
76
In chestia numirii noului Mitropolit venise la Constantinopol protopopul si, cu dansul, fruntasul boier Neagoe a,
Nu credem ca ei s se fi intors in tard, de unde nu i-ar
fi trimes usor in Apus, la Ferrara si Florenta, pentru a
lu parte la dezbaterea Unirii. E mai admisibil c se
luard dupd stdruintile Patriarhului i Impdratului, cari
Ibid.
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
PARTEA A III-a.
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
Mitropolitul Teoctist.
cu Roma, plech din Constantinopol, unde stdpaniau patimile poporului, atAtate, supt slabul Impdrat Constantin, de
Megaducele Luca Notara, adevratul sapan al Capitalei bizantine. A se numl alt Patriarch in locul lui, era insh cn
neputintd. Sultanul Mohammed al II-lea ii incepuse Domnia
tind, prin cetti nou la Bosfor, veniturile ca i legdturile
Constantinopolului, care-si astept ceasul. in sfarsit, pentru a inrdi si mai mult criza religioas i politic, Mi-
www.dacoromanica.ro
82
Florenta si nici la acela din 4450. Daci ne gandim la inchinarea lui Alexandru-Voda. Aldea catre Turci, la politica
fil., III, p.
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITIIL TEOCTIST
83
dupd cererea Sultanului, de ciltre Constantinopolitani, altei Patriarhli slave din Balcani 1 in muntii macedoneni, pe phmntul
www.dacoromanica.ro
84
CAP. 11.
In cei
ani ai lui Stefan-Voda, in toamna anului
1464, clerul moldovenesc aveh in fruntea sa, pe langa epaa suna titlul
rintele chir Teoctist, Mitropolitul Sucevii,
cel nou, pe episcopul de Roman, sau de a Thrgul-de-jos,
Tarasie, urmas al lui Calist , si pe egumenii sau ((popa,
dupa regula lui Nicodim (popa, Teodor dela Distrita, Ioasaf
din Neamt, Anaatasie din Moldavita i Stabie din Pobrata 2.
www.dacoromanica.ro
85
(14. satul Grecii, lngh Siretiu, pentru o sumd de azIoti turzestil, de sultanini de aur, pisarului domnesc Teodor Pro.dan, care scrisese, cum stim, destule acte de privilegii pentru
mhnhstirile Moldovei.
Legaturi Cu Ohrida. Aceasth organizatie bisericeascd
atrna de Biserica patriarhald din Ohrida. Dovadd ar fi
lucru pe care
poate face insh Patriarhul, si acesta,
scuzndu-se eh nu poate veni insusi, arat ch nu e In
stare a trimete nici clerici din partea sa, ci imputerniceste pe Stefan a hirotonisi pe urmasul lui Visarion,
acu cei de acolo episcopi (?), poftind pentru aceasta
pe Mitropolitul Ungrovlahiei, Macarie, care se constatd
el pentru aceastil vreme 1, apentru c i acela este din
www.dacoromanica.ro
86
indictia a 4-a, Doroteiu rspunzndu-i In Octombre din acelasi an, indictia a 5-a (crescutd la 4-iu Septembre). Dar
Stefan nu incepU a domni dect in 4457. in 1456 Sultanul
Mat expeditia dela Belgrad, se lntoarse acas rdnit, In pripd,
fdrd a mai cerc pe alti dusmani, si trecii indat. peste
Mare, in tara lui Sarukhan-beg, unde se all cAnd priml
pe solii moldoveni cari aduceau tributul Lupte impotriva
lui Scanderbeg, Domnul Albaniei, le poart Mohammed Insusi numai In 1466 i 14672. Nici Cu acesti ani nu se potriveste indictia, cum nu se potriveste nici cu 4456.
Niciun izvor nu pomeneste de aducerea lui Doroteiu la)
Constantinopol, unde cellalt Patriarh ar fi vdzut numai cu
nepldcere sosirea, In once conditii, a rivalului su. TarMoldova 1i avek la 1456 ca i la 1157 si la 1466-7, Mitropolitul, pe Teoctist, i, dac'd ar fi fost vorba de un episcop.
www.dacoromanica.ro
87
Suceaval.
Cf. Melchisedec, in Rev. pentru ist., arch. i fil., H, p. 430, no. 17;
p. 433.
2 Burada, ibid., I, p. 397 t0 urm. ; I. Bogdan, in An. Ac. Rorn., XXIV.
www.dacoromanica.ro
88
www.dacoromanica.ro
89
CAP. III.
Crearea episcopiei Rddautilor.
n ultimele shptdmni ale anului 1479 si In cele d'intAiu luni
ale anului 4480, pana In Maiu, Stefan fiiced s se aseze lespezi
p.
www.dacoromanica.ro
90
filcutti, adausd si impodobith, inteo epocd mai tarzie a arhitecturii moldovenesti, de Alexanciru Ldpusneanu, nu mai
e alt inscriptie decat a lui Alexandru-Vod acesta, care,
inddind epripragul, adecd pridvorul, la 1559, si-a insemnat
numele pe piatra de-asupra lui 1. 0 inoire de cdtre Stefan,
in proportii mai modeste, trebuie primith Irish ca un lucru
sigur.
www.dacoromanica.ro
91
Aceasta ne arat In ce directie se intinded puterea noului VIAdie. moldovenesc, a chrui creare nu ni e cunoscut
din nenorocire prin nicio gramatc1 patriarhald, dela Ohrida
www.dacoromanica.ro
92
CAP. IV.
Mndstirea Putnei.
www.dacoromanica.ro
MINASTIREA. PUTNEI
93
venesti ; cele trei mari feresti gotice ornate ale pridvorului ne trimet la epoca lui Petru Rares si a lui Alexandru
Lpusneanu, cari vor fi avut si ei de lucru aici, la locul
de lngropare al lui Stefan, tathl unuia i bunicul celuilalt.
In forma ei dela inceput ins, mindstirea trebuie sd se
fi lnrtisat mai mic i mult mai simpld, fiind i cea
d'intlu lncercare a lui Stefan, ca ziditor de asemenea 16.-
casuri. Un pridvor lngust, In care se intr, nu prin paretele din fat, ci prin cel din dreapta, strbdtut de o us
joas avdnd cadru gotic de linii care se taie intre ele in
unghiuri drepte la capete, iar la mijloc se apropie unele
de altele prin salturi in zigzag, printeun sir de mici arcuiri. Ush goticd mai mare, cu linii care se incoard pentru
www.dacoromanica.ro
94
de arta.
Putna avii In fruntea ei, dela lnceput, un egumen ieromonah, un apoph, aruia i se da de obiceiu titlul de earhimandrib, aarhimandritil se numesc apoi, In 1470, si egumenii de Bistrita si Neamt
ce nu se mai Intalneste la
noi pana. In acesti ani. Arhimandritul Ioasaf, pe urma. Paisie
cel scurt, Spiridon si Siluan pstoresc astfel asupra chlugrilor i preotilor din satele ce sant lnchinate mnastirii,
lund ((Mea pentru aprescurb, alumanarb, egraunte)), ehartiel., Ingrijindu-se de bund starea In toate privintele a bisericilor si avAnd si judecarea pacatelor duhovni-
Stefan insusi, acest arhimandrit sd nu fi fost supus poruncilor Vldici, fiind el insusi, ca i egumenul Tismanei
oltene, un fel de Vladica.
www.dacoromanica.ro
ALTE BaNASTIRI
95
CAP. V.
ale lui, biserica dela Pdtrauti, din 1487, aceia dela Snt'
Ilie In margenea Sucevei, dela Bdauti Itingh Rdlti,
dela Reuseni, dreapt, fr. turn pe locul unde fusese
ucis tatill stu, Bogdan-Vod., pomenesc biruinti pe care le
cunoastem. Altele au legturi cu lupte a cror amintire in
scris s'a pierdut. Si biserica Mirutului, unde sluji. Mitro-
politul Sucevei, a trebuit sa fie refacut de ansul, potrivindu-se poate intru catva stilul cel nou dup acela al lui
Alexandru-cel-Bun, ctitorul dela Inceput 2.
In Moldova noastr de azi, .5tefan dlida vechiului trg ssesc
de odinioar Baia, unde el cstigase marea biruint asupra
Ungurilor, In 1467,o biseric mare, pn mai ieri In ruinh ;
la Dorohoiu, tsrg de popas pentru negustori, a fost 'Molla de
curnd o alta, a Sf. Nicolae ; cea dela Pptiuti, in margenea
trgului de mai trziu al Botosanilor, are data de Septembre
1496. In resedinta domneascd de lngri Bahluiu, la Hrlu, se
m.ntui abia la 28 Octombre 17192 biserica Sf. Gheorghe.
separat.
www.dacoromanica.ro
96
Hui, atunci numai un sat, pe apa Drdsldvdtului, poart In pisanie data de 4494 1. In satul Borzestii din Tinutul Bacdului se
face un ideas mai simplu, MIA strane i fdrd turn, in 4493-4,
www.dacoromanica.ro
ALTE MANISTIRI
97
al lui Stefan-cel-Mare,
evlaviosul tiran al boierimii LOpusneanul, dar o altd prefacere a fost ssavrsith Inch' de Stefan insusi, care Mai sd se
buie sd fi fost lucratd prin evlavia recunosedtoare a marelui ei 1iu, care e pomenit cel d'intAiu in izvodul dela
proscomidie, fOcut tot de Rares 4; si inscriptia de pe locul
de odihnh al unui (Petru fiul lui .Stefan-Voevod cel Baran
vine tot dela al doilea ziditor al Pobratei 5. Moldovita bu1 Melchisedec, 1. c., pp. 1-2, 5.
2 Inscrip(ii, I, p. 37 .1 urm.
4 Ibid., p. 57.
5 Ibid., pp. 59-60.
www.dacoromanica.ro
98
dimineat, la liturghie, dandu-se atunci clugrilor, din Mrnicia domneasc, si cate un phhar de vin, iar, dup moarte,
aceleasi rugAciuni, precum i pomenirea la ziva
pentru odihna sufletului su 1.
CAP. VI.
www.dacoromanica.ro
99
post) n Ardeal : Cetatea-de-Balta pe Tarnave i, la NordOstul provinciei ardelenesti, Ciceul. De aceasta se tineau
riu mai putin de seizeci de sate, si pentru ansele se asezara calugari si un egumen la Vad, pe Somes, unde Stefan
fac i o inalt biserica de piatra pe care o avem i pana.
astazi 1.
www.dacoromanica.ro
100
sula merse la Roma pentru a cere ajutor dela Paph Impotriva Turcilor cari amenintau Moldova cu peirea, Sfantul
Scaun Mel din acest trimes, de Minh seamh duph chiar
cererea lui, un eepiscop al Moldoveil, atribuindu-i ca resedinth Baia. NeallAnd acolo destui credinciosi si destulet
mijloace de traiu potrivit cu demnitatea lui cea nouh, Petru,
un Italian, se strmuth, inch In cursul acestui an 4476, In
Cetatea-Albd, care aved destui latini, cu asezarea statornic
www.dacoromanica.ro
PARTEA A IV-a.
. =.
BISERICA MOLDOVENEASCA
SUPT
PETRU RARES.
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
ClAdiri.
Impulsul dat de Stefan-cel-Mare in atatea directii ale
vietii bisericesti d rezultate si duph disparitia lui in 1504.
E adevtirat c fiul shu Bogdan, ocupat cu alte interese si
www.dacoromanica.ro
104
ISTORIA
ISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
105
CAP. II.
vine dup5. dnsul, Teofan, care se iveste documentar numai la Inceputul anului 1528 4. Dorofteiu i Teofan erau
de fat, lmpreun cu Macarie, egumen de Bistrita i cu
Acachie de Putna, pstorii celor dou mnastiri domnesti,
In Suceava, de bun seamd chiar In chiliile dela Mirduti,
cand, In 1528 lnc, Teoctist mur15.
Rares er, de putind vreme, Domn atunci, si el poruncl O. se faca alegerea noului Mitropolit de ciltre soborul Vldicilor moldovenesti, la care credem c luau parte
www.dacoromanica.ro
406
2 L. c. pe p. 405, nota 5.
3 Ms. 38 slavon ; cf. Ist. lit, rel., p. 44 .1 nota 4.
Erbiceanu, i. c.
6 Wickenhauser, Radautz, pp. 43-4.
6 Biserica dela Horodniceni e sfintitA la 8 Novembre 7047 (4538-9), tin
zilele lui chir Teofan Mitropolit al Suceveis; Inscriplit, I, p,' 64; Teo-fan a fost i dAruitor al Voronetului ; v. Kozak, l. c.
7 Melchisedec, Cron. Rom., I, pp. 159-60.
Cf. mArturisirea lui Grigorie, in Arch. ist., 12, P. 22 i inseriptia,
dela Pobrata, Inscriptii, I, p. 56, no. 41.
www.dacoromanica.ro
107
resti gotice mari si pe care I-a acoperit ca cea mai strklucit zugraveal ce se vede la vre una din vechile noastre
biserici. Multi ani de zile dupd aceste lucrdri orAnduite
de ansul, el f Mitropolitul lui Petru-Vodd., In a doua
Domnie, dela 1541 p5.nd la sf5.rsit, apoi al fmlui s5u lije,
numit dupd turcirea lui : Mehemed sau aMahmet), si al celuilalt fiu al lui Petru, Stefan, care fill inmormAntat la
Pobrata, ha chiar al cumnatului cu de-a sila al acestora, Alexandra Ldpusneanu, sotul Domnitei Ruxanda. Se
impd.cd, un timp, i cu Domnia aventurierului Despot, pe
care el 11 Anti ca loan-Vodd, dar inaintea faptelor vrdjmasesti fat2 dd ortodoxie ale noului stpAnitor Grigorie
prds1 Scaunul arhipdstoresc, in care se asez acum un al
doilea Teofan 3.
(ibid).
www.dacoromanica.ro
108
CAP. III.
www.dacoromanica.ro
409
www.dacoromanica.ro
110
CAP. IV.
Petru Rare
i Biserica Ardealului.
www.dacoromanica.ro
PARTEA. A V-a.
.=.
CURENTUL CEL NOU DE CULTURA
SLAVO - ORECEASCA
www.dacoromanica.ro
113
CAP. I.
pina inteun act din 23 Mart 1482 1. Un Iosif s'ar mai Intlni in documente si condici la 1465, duph Lesviodax, un
cercetator al lor, care inseamn pe un Macarie la 1442 si
pe cellalt numai in 1483
in sfarsit, Mitropolitul Teodor figureaz inainte de c.
1510 In pomelnicul cel mai bun si sig,ur al Mitropoliei din
8.
Trgoviste 3.
O schimbarea trebui sl se fac pentru a ridich aceastaJala Biserid romaneasd, la Insemntatea De care o avuse
In a. nii inceputurilor. Putinta unui curent de regenerare
plecat din mijlocul chiar al clerului muntean er inlturat.
O inrurire invietoare trebui s vie deci de peste hotare.
La sfrmarea definitiv a Statului sarbesc, unele elemente dintre clerici si fruntasi au trebuit s treac fireste
la noi, pe cand altii, mai insemnati, se addpostird In Ungaria, pe
www.dacoromanica.ro
144
Inscriptii, I, p. 178.
www.dacoromanica.ro
par facute
115
www.dacoromanica.ro
f16
CAP. II.
Peste un an de la sfmtirea mhnhstirii Dealului, de episcopul ce va fi fost atuncea, ajunged din nou la cdrmuirea.
arhiphstoreasch a Rdshritului grecesc si a terilor in leghtnrd cu dnsul un bAtrn cleric, Nifon, Sdrb dupb. tata,
Grec din Peloponez dupd mamh, care mai sthtuse in Scaunul ecumenic de douri ori, dela 1486 la 1489 si dela 1497
la 1498, avdnd, neaphrat, multe si dese leghturi cu principatele
noastre. Nifon nu era un om de o viath sfauth mai presusde once indoiala i critich : se ddduse In 1486 drept ruda
Patriarhului Simion, care murise atuncea, i cu false mdrturii izbuti sh se puie in stdpAnirea averii lui. Pentru aceia,
a sj fost izgonit intdia oara de pe tronul patriarhal, pe care
totdeauna a trebuit sh-1 apere impotriva multor concurenti,
1 Inscriptii, I, pp. 98-9.
2 Ar fi interesanti forma
a ministirii Nucetul, cliditi depircalabul de Poienari, Gberghina, care tinei pe Neaga, poate sora lui
Neagoe ; cf. Inscrip(ii, II, pp. 362-3; Nicolaescu, Documente slavo-romane, Bucureti, 1905, pp. 8-11. Ei avuri si o fati Neaga. Se pare a
Gherghina eri frate cu Rada, mama lui Radu-cel-Mare ; ibid.
www.dacoromanica.ro
PATRIARCHIJL NIFON
I ORGANIZAREA BISERICII
E7
Totusi Nifon era un om foarte Invhtat si un bun organi.zator. La ultima lui ch.dere, Radu, care prin daniile sale
astfel pe cel d'intaiu st vie la Imphrtie pentru a se -indrepthtl. Petrecuse, in sfarsit, panh a nu ajunge Mitropolit
de Salonic si patriarh, timp Indelungat in mhnhstirile din
Atos, unde-si desivars1 pregdtirea in credinth i culturh.
Atosul se tinea Irish in parte si cu asprii lui Vlad-Vodh
ai lui Radu-Vodh, si Domnii Moldovei 11 impodobiserh cu
darnicie : la Zograf, mnstirea Bulgarilor, era turnul lui
www.dacoromanica.ro
118
Radu acerin pe Nifon dela Sultan, si cererea i se Indeplini. Er sa fie, dupa spusa Iduddtorului sau mcar,
eindreptAtor i Invttor de legea lui Dumnezeu, tatd
solitoriu la Dumnezeuv. Deocamdath chemarea
lui era sd adune sinodul de organizare bisericeascd. Mitropolital muntean lipsia.; episcopi de Severin nu se mai nupdstor
www.dacoromanica.ro
119
CAP, III.
3 Viatct, p. 55.
www.dacoromanica.ro
120
La Strehaia mehedintean., unde va fi fost resedinta noului episcop al judetelor oltene mai trziu, cum N om veda., s'a lntemeiat pentru scurt vreme, pe temeiul acestei
traditii, o episcopie la Strehaia
ca i la Brancoveni se vede
V. piatra de mormant a lui Neagoe, in Inscripii, I, p. 400, no. 198.
2 Inscriptia are : 4-iu Octombre 1519; avem irisa un act de danie
din 4506 si un clopot din 7005=1496-7 ; Tocilescu, Raporturi
asupra catorva mclnistiri, etc., din An. Ac. Ro in., VIII, p. 50. Data de
4519 se explica prin aceia ca o a doua Bistrita ft1 intemeiata dura daramarea celei d'intAiu de. Mihnea-Voda. V. mai departe. Cf. Bogdan,
Relaiiile cu Brapvul, I, p. 305.
V. inscriptia veche a Bistritei, in Inscriptii, II, p. 81, no. 225; cf.
Manuscripte din biblioteci stra- ine, din An. Ac. Ro m., XXI; I, p. 47.
4 Inscriptia citat.
5 lbid., pp. 81-2, no. 4.
Odobescu, In Revista Romana, I.
www.dacoromanica.ro
121
CAP. IV.
p.
www.dacoromanica.ro
122
adpostit In Ungaria tatl su rtcise prin pdrtile Albaniei, negsind prilej s domneascd , el se lupt In oastea
regald. Inca la 1491, impreun Cu fratele su Ioan,
fraternal mic , i Cu fUi lui Dimitrie i 5tefan Iacici, fruntasi
www.dacoromanica.ro
123
n'ar ies1 si vremea cand Maximian, pe care cronica moldoveneasch 11 numeste la 1507 numai a fiu de Despob
achlugrp, a fost Mitropolitul terii. Pomelnicul Mitropoliei
cunoaste numele shu, ce e dreptul, dar cronica, aproape
contemporank a episcopului Macarie, al Romanului, math
ch Maxim Despotul a fost AMR aduph aceia de aarbiereii
moldovenestb ca aMitropolit de Belgrad) 4.
fratele Mitropolitului Saya: cf. Aron Densusianu, in Revista criticoiterar, 1893, nr. 3. MArturille lui Brancovici cel nou se adeveresc in
parte prin acelea ale unor izvoare contemporane.
2 Studii i documente, V, p. 629, nota 1. In pomelnic, cum s'a spus
la p. 113, un Teodor se OA intre Atanasie cel vechiu qi Maxim.
3 AltA biografie a lui Maxim, in Glasnicul sArbesc, XXI ; tradusA de
I. Bogdan, in Cron. mold., pp. 269-70; v. Engel, l, ult. cit., p. 454.
4 Bogdan, Cron. mold., p. 150; cf. p. 269.
www.dacoromanica.ro
124
CAP. V.
www.dacoromanica.ro
125
Mihnea Marele Voevod a toatd tara Ungrovlahiei si al pdrOlor de Maga' Dundre, fiul marelui lo Vlad Voevod, addugind astfel la titlul obisnuit al Voevozilor munteni pArti care
amintesc pe al marilor Voevozi sArbi din Zenta i Hertegovina, stripani i ai atermului Mdrii). Pe Mitropolit nu-1 pomeneste, si poate nici nu va fi fost unul pe acea vreme,
trecut de acesta in tara 2 Planul de a arde pe atoti egumenii, despre care vorbeste tot ldudtorul lui Nifon, poate
fi pus la lndoiald, ca i tdierea nasurilor acelor preoti cari
Studii fi doc., III, p. XLIV; pomenirea NeagAi in Spornenikut sirbesc,
xxxvII, p. 44 si povestirea lui Matei al Mirelor, In care Basarab e numit
02t0C, unchiul lui Neagoe ; Manuscripte din biblioteci streiine, I, p. 47..
2 Gavriil Protul, p. 65.
www.dacoromanica.ro
I26
Ibid., p. 69.
2 Pretenden(i domne,,ti, p. 13 i urm.
3 Dacl Linarul Dan din 1521 nu e fiul lui Danciu ; ibid., p. 17.
4 Bianu i Hodo, Bibliografia romanei, I, pp. 9, 513; Studii i doc.,
XIII, pp. 5-6.
www.dacoromanica.ro
127
CAP. VI.
www.dacoromanica.ro
128
ISTORIA
ISERIC1I ROMINETI
carne seminariului
www.dacoromanica.ro
129
aur i pietre scumpe. Aproape de mndstirea lui Mirceacel-Bhtran, in ostrovul Chlimnestilor, el facii o manhstioara
care se pstreazd si pand asthzi.
CAP. VII.
www.dacoromanica.ro
130
i SfAnta Sofie, pe care totusi O cunosted, si adauge chiar ch zidirea lui Neagoe er acu frdmseta pe de-asupral. minunatei zidiri bizantine 1. Sdpb.turile
le Meuse mesterul sas Veit, Vitus, care f lntrebuintat
pentru zugrAvealh, Ora ce In tu chiar se cd.pdtd un bun
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
432
de-asupra altarului. Aceste opt turnuri singure sant pomenite i de panegiristul lui Nifon si al lui Neagoe 2, care
adauge cd aceastd a doua Mitropolie era amare si frumos
www.dacoromanica.ro
NEAGOE-YODI CA SCRIITOR
CAP. VIII.
Neagoe-Vodd ca scriitor.
Dar si altfel Domnia de nouh ani a lntemeietorului, Inoitorului si druitorului ata.tor biserici si mndstiri e strns
legat de lnaintarea Bisericii noastre, cu arta, literatura si
cultura pe care le aducea In chip firesc dup. sine. NeagoeVodd, al patrulea Basarab, a fost i cel d'intaiu scriitor bisericesc ridicat din mijlocul Romnilor.
Pana la el niciunul din Domni
avuse o crestere deosebit. Dei obarsia lui domneasch a trebuit s fie ascunsh,
odath chiar, lntr'un ceas de primejdie, el trebul sh-si
.aduch jurAtori pentru a dovedl astfel, duph datina de drept
.a terii, eh n'are sange domnesc In vinele sale, Neagoe,
ca nepot al Craiovestilor iubitori de Invthturk a cdphtat
In tinereta lui cunostinte de limba si de literatura slavon.
Trebuie sh se creada' eh el va fi stat intre chlughrli carturari dela Bistrita, i poate c gandul unchilor sal er sh
fach din acest fiu din Ilori al lui Basarab:cel-Tanr cu sora
Bid., p. 359.
i Bogdan, Documente gi regeste, p. 308, no 27. Dar v. mai
2 Cf.
departe.
www.dacoromanica.ro
134
lor un cdlugr, mai ferit de cerceldrile si prigonirea dus,manilor ; In adevdr, el nu iese la iveal decdt supt Vildutd,
si Lud abia in rangul unui Comis 1, si nu In zddar i s'a
dat grija de a fi spre ajutor lui Nifon. Astfel Neagoe
ajunse a sti pe deplin toatd Scriptura, unele Talcuri ale el,
unele compilatii religioase i vre-un cronograf, In care se
cuprindea istoria omenirii pdgne i crestine supt rubrice
din Biblie si din istoria Romanilor, Bizantinilor si a Tarilor
slavi ; se poate chiar ca In cetirile lui sd ti dat de vre-un
tratat de tacticd din acelea pe care, printr'o serie de copieni
prelucrdri, ni le-a Idsat Bizantul.
Dupd tnoartea mamei sale, Neaga, dupd a fiilor sdi Petru
si Iban, crtel domnescul pdrinte vdz c mostenirea lui se
sprijind numai asupra lui Teodosie, simtind, pentru el Insusi, nevoie de Imbarbdtare si nevoie de invdtdturd pentru
un copil fraged, pe care simti c va trebui s-1 lase curnd
In luptd cu furtunile strasnice ale urilor politice, Neagoe
se hotdr a urmd dupd pilda vechilor imprati bizantini,
a chror cunun de aur si-o pune pe cap In zugrveala
ctitoriilor sale, si a d coconului Teodosie afaturi de di.muire. Pe Ing extrase din cdrtile mai cunoscute ale literaturii sfinte sau de cuprins bisericesc, Scriptura, Dioptra,
pe Ingd tratate de stiintd naiva ca aFisiologulv, pe lAngd
o prescurtare a povestii moralizatoare despre Varlaam
loasaf, pe lang tnguiri pentru pierderea maicii sale si
a tandrului Voevod Petru, Neagoe d i o sum de stiri
asupra vietii contemporane, cu pribegiile, cu luptele, cu
soliile, Cu putina glorie scump cumpratd si multele nevoi
ce cddeau din bielsug, si loviau adesea mai greu capetele
cele mai lnalte 2.
1 Studii fi doc., VI, p. 592.
2 Cf. capitolul care-I privete in Ist. lit, rel. i observatiile d-Iui
Romansky, in t.sa sa citatA. D. Rornansky a inlAturat ciudata ideie a
eruditului grec Rousso (d. Rousso rAspunde insA in Convorbirile
iterare pe 1908) de a face din anvAtAturiles lui Neagoe (vera unui
www.dacoromanica.ro
I CTITORIILE LOR
135
CAP. IX.
logue of the greek mss. of Mount Athos, Cambridge, 4895, P. 367 gi lucrarile d-lui Rousso, in alloua Revista Rominaa, III, pp. 279-80; aBiurm. gi in
serica ortodoxa romna, 1906, p. 238 gi urm., p. 420
aStudii bizantino-rominen, Bucuregti, 4907.
Pretendenii domneftl, din An. Ac. Rom., XIX, p. 17, nota 7; Hurmuzaki, XI, pp. 849-50.
12.1
www.dacoromanica.ro
136
era pe acel timp, dup. Macarie 2, Mitrofan, care serie, in timpul Domniei lui Radu, duprt cistoria cu
B uxandra i intoarcerea in tali. a Doamnei lui Neagoe, pentru
niste scule. ldsate de acesta la Brasov 3. Il aflm si In 15334.
data cu Radu, Vladislav-Vod face, in cea d'intaiu formA, biserica de langA Curtea Domneascd din Targoviste 5.
2 Acesta apare *1 in 4517, and o notitA de manuscript ii zice Macarie cel Noun ; Studii f i doc., XIII, p. 66.
Nicolaescu, Documente slavo-romane, p. 260.
4526, 1527 sau 4528 , mai probabil:
4 Scrisoarea din 25 Iunie
4526, indatA dupl nunta lui Radu cu Ruxandra, in Bogdan, Documente
fi regeste, p. 307, no. ctxxx.
. '
5 DrAgbiceanu, Cii/cluza monumentelor istorice din jud. Dambotufa,
4908, p. 9.
pp. 97-8: Magazinul istoric, III, pp. 205-7: Sate fi preofi, pp. 17-8,
323-6, etc.
www.dacoromanica.ro
137
www.dacoromanica.ro
'138
hiestii Muscelului e necropola neamului lui Ludat Clucerul, ca si la Hartesti5. Schitul Verbila din phrtile Cricovului, iardsi o zidire dup, norme de arhitectur Imprumutate
de peste Milcov, e fcut de boierii lui Radu Paisie, Dragomir
Mare-Sptar, Toma Banul tiat curnd de Rada Paisie 1
www.dacoromanica.ro
I CTITORIILE LOR
139
www.dacoromanica.ro
140
meiat In scurta lui Domnie manastirea buniana a Menedicului 1, care se zice azi Vintild-Voda..
In sfarsit, supt Radu Paisie, un Dimitrie Liubavici Logofatul,
CAP. X.
www.dacoromanica.ro
141
www.dacoromanica.ro
442
acum ddramath cu totul, din Bucsani de care e legat numele lui Badea Cluceru13, ctitor
la mAnhstirea Cobia
din 1571-2g
unde este si Mihai Viteazul si biserica
din Corna.lel a Vornicului Vintil din 1596 5; In sfarsit,
nfnhstirea Panaghia a lui Udrea Bbileanu 8.
Dintre boiiii acestui timp, Buzestii i fac necropola lor
el Dobrusa 5. Stepan, Banul cel Mare al Craiovei, ocrotitorul lui Petru cbiopul, fiul .bicisnic aI lui Mircea, are si
el mndria de a-si face mhntistire i necropold ; BucovAtul
cel vechiu, lucrat din acelasi material si In acelasi chip ea
paraclisuI din. Cozia i alte biserici tipicer ale lui Radu
Paisie, a cuprins oasele lui si ale neamului shu, care, precum dovedeste numele fiului lui Stipan, Parvu, trebuie
In leghtwA cu vechii si marii Craiovesti 1. Fath de mhnhstirile domnesti, putine si mari, ale Moldovei strAns unite
supt mna Domnului, Tara-Romaneasch aduce mhntistiril
multe si mici, In numhrul chrora se vhdeste puterea unei
inscriptii, I, p. 182.
2 DrAghiceanu, Calauza monumentelor istorice din jud. Dambovilo,
p. 24; Inscriplii, II, p. 101, no. Lvi.
3 Drkhiceanu, p. 26; Inscriptii, II, p. 273, no. xxxiii.
4 DrAghiceanu, p. 29; Inscriptii, II, pp. 281-2.
6 Dr5ghiceanu, p. 27.
Drag,hiceanu, p. 33. lnscriptii, II, p. 277, no. XL.
7 Odobescu, Caluita, in An. Ac. Rom., seria veche, seria 1, X.
8 Insoriptii, I, pp. 141-2.
9 Ibid., p. 166.
10 Cf. ibid., p. 213 si urm.; Sate f i meinastiri, p. 347 i urm.; cf.
August Pessiacov, Acte i not* istorice, Graiova, 1908, pp. 38-9.
www.dacoromanica.ro
143
CAP. XI.
Stadt Brass& IV, Braov, 4903, p. 503. loan e reales ping. la 1545;
ibid., p. 505.
www.dacoromanica.ro
144
www.dacoromanica.ro
145
CAP. XII.
www.dacoromanica.ro
146
In solli prin Ardeal, el nu pdstrd, se pare, ch.* arhipdstoreasca si In scurta Domnie a lui Petru Cercel Astfel s'ar
ldmuri inscriptia, din Intamplare pdstratd, a bisericutei Bunei
www.dacoromanica.ro
147
www.dacoromanica.ro
148
CAP. XIII
4 ibid.
www.dacoromanica.ro
149
hainte se intinde, tot mai puternic, Inraurirea Cantacuzinului Mihai, zis Saitanoglu sau afecioruI Dracului) (-1- 1576).
kid.
www.dacoromanica.ro
150
pentru a pune in atArnare de Ipec, prin amintirea Severinului, pe noul VIddich 5. Patriarhul de Ipec aved, de alminterea, i Vidinul 7, si pe la 1580 Turcii cdutau s. smulgh
Terii-Romdnesti iTinutul de langb. Cetatea Severinului, pe
care o ocupaserd de mult 8.
www.dacoromanica.ro
151
Inaintea lui Mihail insusi, si el a fdcut in margenea Rmnicului biserica Oltenilor : pe acest Eftimie trebuie sd-1
punem i inainte de Paisie dela 1535, ba chiar inaintea
el ar fi avut ca urmas pe acel Teofil, tot Romn de nastere, care e deosebit de alt Teofil de Rmnic, menit
ajungb. Mitropolit, si care a fost deocamdatd unul din ctitorii literaturii romAnesti incepdtoare 5.
ron, Ioasaf. Iosif I-iu, Prohor, doi Grigorie, Saya, Onufrie, Daniil,
Luca ; ibid., p. 20.
www.dacoromanica.ro
152
www.dacoromanica.ro
PARTEA a VI-a.
.}
www.dacoromanica.ro
CAP. 1.
Kozak, p. 91
Kozak, p. 110.
www.dacoromanica.ro
156
Mitropolitul Grigorie, care trdi i pand la 15792. Supt dansul s'a primit, prin 1523, tipicul lavrei Sf. Saya din Ieruscris in Putna, dupd porunca lui Teoctist Mitropo-
7 Bogdan, Cron. mold., p. 95, nota 1; Gr. Buicliu, Mina din Tocat
(din (Cony. Lit.)); Dan, Die Verfolgung der Armenier im Jahre 1551,
Cernauti, 4894 (din aBukowinaer Posta).
www.dacoromanica.ro
457
p,
5 Ureche, p. 210; cf. Ist, lit. rom. in secolul al XVIll-lea, II, p. 540P
i urm.
Inscriplii, I, p. 54; cf. Cron. mold., p. 470.
www.dacoromanica.ro
158
Tarilor, ieremonahul Macarie, (eel din urna dintre chluOrb, lmbrac. In acest strdlucit vesmnt de retoricd, Imprumutat mai ales dela vestitul autor de cronograf bizantin
Constantin Manase, faptele celor doi d'intiu urmasi ai
lui Rares bdtranul, isprvindu-si lucrul numai in Mart 1542.
CAP. II.
www.dacoromanica.ro
159
www.dacoromanica.ro
160
CAP. III.
2 Inscriplii, I, p. 52 si urm.
8 Kozak, p. 135 i urm.
4 Bogdan, Cron. mold., p. 171.
6 V. mai sus p. 159, i Bogdan, l. c., p. 283.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
162
i fa
www.dacoromanica.ro
CARTEA a Ta
EPOCA SLAVO-ROMANEASCA.
Ce7D
PARTEA I-a.
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
www.dacoromanica.ro
166
care, catolic un timp, se aplech dela o vreme spre calvinism, and medicul italian Blandrata ajunse favoritul
inspiratorul Craiului loan Sigismund. Alai tarziu, card
asupra Romanilor de peste munti se abrtt avntul cotropitor al calvinismului unguresc, Catehismul luteran
CAP. II.
venia ln Brasov ca vechiu si bun luteran, prieten al duAcesta este sensul propozitiei, adesea citatA i discutaa, din cronica
latinA a Braqovului Quellen, IV, p. 80: 1559, die 42 Martii, Iohannes.
www.dacoromanica.ro
167
www.dacoromanica.ro
168
in Cotnari, unde erau multe familii de Germani din Ungana si de Unguri chiar, aduse pentru lucrul viilor domnesti,
el Moil o scoald de latineste, pentru oricine
dand locuinta, hrand i ImbrAchminte copiilor, cari erau
instruiti de scriitori din preajma Domnului, ca acel Sommer, care i-a scris apoi, recunoschtor, viata 1. Chemh la
Curtea lui, rnduith duph normele Renasterii, pe Gaspar
Peucer, ginerele lui Melanchthon i unul dintre cei mai
buni reprezintanti ai eruditiei filologice, i trimese duph
matematicul Ioachim Rhaeticus, care se afl in Cracovia ;
o bibliotech trebui s puie chrti apusene la Indhmana
daschlilor mari si mici ca cari el voi sd Inzestreze Moldova rmas In urm 2. Rscoala boierilor, cari inhltarh la
Domnie pe tovarsul lor Toma ca Stefan-Vodd, strich toate
aceste preghtiri : Inch mai inainte, Lusinski perise, i sotia
lui f zugrumath cateva zile duph catastrofa acestei ciudate, dar foarte interesante sthpaniri 3; dasclul Sommer
trecii prin multe incerchri On se vhz iarhsi slobod 4.
Acestea le spune Iacob Sommer, profesorul din Cotnari.
Gaud Irish, peste cathva vreme, un catolic, Anton-Maria
Gratiani, strAbhtii Mold ova, localnicii stiurh sh-i insire
mai multe despre politica religioash a nenorocitului aventurier. Pe laugh. ca Lusinski se amesteca si In chsnicia Romnilor, supt cuvant eh opreste desphrteniile prea lesnicioase, Despot lnsusi si-ar fi ras de sfintele taine i de
de icoane, sffiramandu-le si arzandu-le ; el ar fi fAcut la
Curte slujbe dupd ritul luteran i ar fi strigat fAr sfiald ch
asa de trandav
romni 5.
In tOrgurile sIsesti i unguresti, el pude soltuzi strlini, In locul celor romani, ai lui Alexandru ; Hurmuzaki, II, p. 429.
-2 Sommer, pp. 34-5.
Ibid., p. 47.
4 V. i excursurile lui la Viola lui Despot, p. 87 i urm.
www.dacoromanica.ro
169
www.dacoromanica.ro
170
raspinsese
CAP. III.
Tipariturile romanesti ale lui Coresi i Biserica reformata a Romanilor de peste munti.
La 1558 Mircea Ciobanul isi taie Vladicii i boierii ; peste
Acest episcop trebuia sa fie un Vladica trecut la calvinism. La 10 April 1562, un act al lui Ioan Sigismund po1, pp.
Legrand, /. c., p. 261 d nota ; Hurmuzaki, XI, p. 876;
418, 447-8, no. ccccx ; P. 451 i urm., p. 459 i urm., 468 d urm.
2 Stinghe, 1st. bisearicei &heitor, pp. 2-3.
8 Hurmuzaki, XI, p. 798; Legrand, p. 59 i urm.
4 Hurmuzaki, XI, p. 803.
www.dacoromanica.ro
171
www.dacoromanica.ro
172
Testament, din 1582, se Intlnesc predicatorul, apropovecluitorulD din Caransebes, tefan Herce, si daschlul
spune insusi , din acelasi oras al
scoal, ade
Sebesului, Efrem Zhcan, pe 15.ngh predicatorul din Lugoj,
Moise Pestisel i protopopul din Inidoara si pentru Hateg
Achine. Mara de acesta din urm poate, thlmacitorii Bibliei arat sh fi fost dintre nemesii de prin aceste phrti ale
vecbilor ajudeteD romnesti de ostasi-nobili, al chror neam
s'a phstrat si pl.nh astAzi : de aceia, duph obiceiul un-
www.dacoromanica.ro
173
carte de Scriptur In aceastd limbd, Apostolia, pentru puhlicarea cdruia s'a propus acum in urmd 1. data de 1563
In singurul exemplar phstrat lipseste foaia de titlu.
Coresi serie insusi camulti preuti primird editiile sale
cerur s adauge la ele un eTlc
romanesti, ha
al Evangheliei, cum sd poatd i ei propovdul si a spune
www.dacoromanica.ro
174
catre Mantuitorul Insusi, ach sfintii morti nu audti rugaciunea noastraD, spune crud scriitorul calvin. Pravila Sf.
Printi e scoasa din cinste, rostul mare al clericilor pe
lnga Dornni e osandit, aratAndu-se eh ei n'au de ce sh
13te5. cu Voda la mash, primejduindu-si sufletul in vlmasagul lumii ; se constata decaderea mandstirilor, din caro
www.dacoromanica.ro
175
CAP. IV.
Inca din anul 1565 se af15. la Brasov un epropovdduitoriuD ca acela din Lugoj, care aya. grija Intoarcerii Romanilor dela ertcirile) lor. Peste un an, In Decembre
1566, er aepiscop si superintendent al bisericilor romnestb), episcop calvinesc, numit si ocrotit de Cd'rmuire,
Gheorghie din SAngiordzul Bistritei, fostul episcop ortodox
ttura cea huna sa fie introdus si cu sila In bisericile romanesti, ca aceia ce nu se Invoiserd cu dnsa sd vie la Vlddica Gheorghie pentru a fi ldmuriti de catre InvdtAtura si
Intelepciunea lui, amenintnd pe cei cari n'ar vol sa stie
de superintendent, 6:4 va scoate din rosturile lor duhov1 prinos Sturdza, p. 253.
www.dacoromanica.ro
176
www.dacoromanica.ro
177
sau Turddseanul, care-si zice eepiscop pentru limba romaneascd), isi tine si el, la Alud, soborul. In acesta s'a discutat, indrumndu-se astfel tot mai mult Biserica romaneasch
spre calvinismul deplin, chestia liturghiei. Se hotdr ca din
www.dacoromanica.ro
178
www.dacoromanica.ro
479
bruarie 1574 sosirea acolo a eVladicai, cu un sol moldovenesc, pentru ca sit cateriseasc. un Vladica In Moldoval)
www.dacoromanica.ro
180
www.dacoromanica.ro
MITROPOLIA ARDELEANA
181
editii slavone,ca Ungurul Lorint diacul, ucenic al lui Coresi, editorul acestei crti slavo-romanesti si al Evangheliei
din Balgrad1, care cer si capad dela printul Ardealului
un privilegiu de treizeci de ani, cu care se si lauda. Acesta
lucra d'ara de once legaturi cu Tara-Romneasca, si el nu
vre sa stie decat de aputerea Marelui Voevod Balar Cristov),
care avea intelegere i crutare pentru vechea lege romaneasca si cartile ei sarbesti ; doar intr'un frontispiciu de s'a
CAP. V.
Mitropolia ardelean i tipAriturile romAne0i
www.dacoromanica.ro
182
Ghenadie aveh cea mai mare parte din Ardeal si din comitatele exterioare, dar phrtile Clujului i Turdei, Crasna,
Doboca si Solnoacele nu erau ale lui, ci ale unui alt urmas
pe Ihrigh Cristofor , ale lui Spiridon 2.
al lui Eftimie,
Ghenadie, VIddica de spre Tara-Romaneascd, er lns urmasul acelui Cristofor, si el aveh astfel ca vecin pe Spiridon,
VIddica de spre Moldova.
dddir
Ghenadie cheru la clausal pe Coresi, in 1581,
sa lucreze un Sbornic slavonesc al srbatorilor, reeditat dupd
al Srbnlui Bojidar, din Venetia, dela inceputul veacului ;
er menit s combata amarea stricdciune si cddere a sfintelor bisericip, pornitd dela alimbile strdine, prin aceia cd
preotimea capdt iardsi edrtile shrbesti pentru a-si face
slujba la zilele mari. Pentru a se ardt si mai bine ortodoxia desdvArsita a publicatiei, se pomeniau la sfarsit cei
patru patriarhi ai Rdsdritului 3.
Pe atunci Luca Hirschel ajunsese jude brasovean. ((Hr.&
Aid Lucacita er o cunostintA si un prieten al lui MihneaVodd si al multor boieri 4. El avei si legdturi cu invlatul
harnicul Mitropolit muntean Serafim. GAndindu-se la
www.dacoromanica.ro
MITROPOLIA ARDEL E AN i
483
slavon dela insusi Mitropolitul Serafim, pe care e silit anuml (Arhimitropolit)), pentru a nu jigni pe eMitropolitub)
Ghenadie, din tara sa. CaphtAndu-1, 11 &Add popilor din Bra-
rien, luarA In lucru, peste cAtev luni numai, la 14 Novembre 1581, isprAvind in Iunie '1582, la OrAstie, oras vecin
Cu Turdasul VldicAi calvinesc, o traducere a Paliei, a Vechiului Testament, fAcuth bine, dup originale slavone, gre-
www.dacoromanica.ro
184
lnidorii si a oraselor bAndtene de supt stdpanirea Bthorestilor, Lugojul i Caransebesul. Ceilalti Romani din Ardeal
prtile unguresti rdmaserd credinciosi ai legii celei vechi.
Cnd Eftimie, care avea, dupd intoarcerea sa din Moldova,
pe temeiul unei oranduiri acriestip ce s'a pierdut, Ti1111turile Turzii, Clujului, deci ale Nord-Vestului ardelenesc
precum si cele unguresti ale Dobocei i Solnocului d'innAuntru, in acomitatele exterioarel, murl, i se cada, pe
la 15793, ca urmas, de cdtre Carmuire, Vldica Spiridon.
loan s,.
din care Mihai Viteazul er5. s facd, inainte chiar de cucerirea Ardealului, un adevdrat Mitropolit, stand in Capitala terii.
Mangra, Cercetdri literare-istorice, Bucuresti, Carol G61:11, 1896,
pp. 13-4; Hasdeu, Cuy, den bit' fre ni, I, p. 6 s't urm.
2 Bianu i Hodos, Bibl. Rom., I, pp. 99-400; 1st. lit, rel., p. 95.
V. i Cipariu, Archivu, p. 302.
4 Bunea, Vechile episcopii, pp. 57-8, nota 1; cf. pp. 73-5 nota ;
rarchia, pp. 46-8.
5 Bunea, Vechile episcopii, pp. 60-1, nota ; Hurmuzaki, XI, p. 830.
www.dacoromanica.ro
PARTEA a II-a.
RECUCERIREA CATOLICA.
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
www.dacoromanica.ro
188
acum un schivnic fr leghturi Cu lumea 1, fusese pus un fecior de boier. Er dintre neamurile cele mari ale terii si, pe
lngd aceasta, avuse de mam pe o rudd a Doamnei Ruxanda.
E Gheorghie Movild, ai cdrui frati, Ieremia i Simion, aveau
rosturi insemnate pand s capete chiar coroana terii 2.
Langa Teofan stAteau astfel doi clerici fdrd invdtdturd mai
desi Gheorghie Movild invdtase la Pobrata, mdndstire
www.dacoromanica.ro
189
all lngh Domn in tabra dela Tutora 1; actul din Octombre '1583, in care fostul Mitropolit Anastasie e in fruntea
clerului moldovenesc, dand lui Petru-Vodd binecuvdatarea
trebuitoare pentru ca egumenul Mihail de Moldovita si urmasii lui sd-1 pomeneascd, trebuie sd fie ru datat 2 i la
8 April 1585, Anastasie se M'Id ca efost Mitropolitl, pe cAnd
CAP. II.
Vodd de Domn si prin mila Sultanului turcesc si a Vizirilor se mai intAlneste, si la Mihnea-Vodd, care, inteo scrisoare cdtre Brasoveni, isi zice : (si cu norocul Domnului
nostru, cinstitului Imprat)4, datat din Iasi ; 24 Mart 1565,
Alexandru Ldpusneanu recomandd pe fiii Al cdtre Puterile
apusene, daca ar fi ca ei vre-odat.", neputnd cilpat. Domnia
1 Arch. ist., I 1, p. 444, no. 209.
2 wickenhauser, Moldowiza, pp. 90-1.
5 Arch. Stat., Peingdrafi, I, 4, 6, HI, 3; Wickenhauser, Moldowiza,
pp. 91-2.
4 HUTIMIZaki, XI, p. LIII.
www.dacoromanica.ro
190
si a unui Grigorid, episcop de Roman, poate supt loanVod5.2. Amandoi Vldicii se plang de robia turceasch, de
sldbiciunea Domnului, care, fiind din mijlocul dinastiei
muntene, e calificat de strain si veneticl., de Turcii, Grecii,
Unguriil de strajh si Munteniip, de cari e lncunjurat.
Cu aceast." scrisoare a lor, Stefan-Voila, avand cu dansul
cativa boieri tineri, se duse, prin Venetia, la Roma, de
unde chpth atatea recomandatii cate trebuiau ca
lncurce toat viata, pe care o bhnuim a fi fost scurth 3.
La aceast dat, Moldova oficial fnsese apropiat de catolicism prin silintile unui strhin, care fusese sprijinitorul
la Constantinopol si apoi sfetnicul lui Iancu-Vodd si pe
care Petru-Vod 11 primise dela Inaiutasul shu, fhcandu-1
cmra i chpitan de_ Lhpusna i incredintandu-i, ca unui
Postelnic, leghturile terii sale cu Crestindtatea vecinh. Bruti,
www.dacoromanica.ro
191
scrisori chtre Solikowski, instiintandu-1 ch propaganda catac poate fi deschis 4. Frh multh zhavh sosiau In Septembre scrisorile de multmire di partea Papei. n primhvara anului 1588 se fdcuser oarecare progrese : Iezuiti fuseser. asezati In Iasi si prtile vecine, cum e Cotnarul, unde
li se ddu si din vinurile domnesti 5, iar Franciscani se
aflau rspnditi in satele dela munte, avndu-si mandstirea
In Bachu, la dregerea chreia lucr Arsenghi, asezat pAnd
atunci In chmrile de lemn de lng. biserica Sf. Nicolae
Cu venituri In satul vecin Trebes 6.
www.dacoromanica.ro
192
catolic, va trimete soli la Roma pentru ashrutarea picioarelorp, se vorbeste mai ales de areformarea Bisericii catolice
aici In tara noastrd, a Moldoveiv 1.
in satele locuite odinioard de terani buni catolid
ptrunsese husitismul veacului al XV-lea, apoi Ioan-
de recuc,erire pe care, Inc de supt Bogdan fiul LApusneanului, o lncepuse, la Hui si Roman, un preot din
Trotut; Mihai Tabuc, puind-o supt ocrotirea episcopului
de Camenita 6. Erau sa fie Insa Ihsati In pace, neapdrat,
acei multi catolici, din Iasi si de aiurea, Raguzani, Chioti
s. a., cari trecuserd la legea terii 6. Asezdrile dela Rd-
5 Ibid., H,
pp. 698-9.
www.dacoromanica.ro
193
adAposturi ale catolicismului reprezintat de Unguri si Germani, In numAr de 15.000, dupd socoteala lui Bruti 1.
Bruti, care cereA si Bernardini, militie catolich nouA, pentru
astfel bucuria aceluiasi c a fost cAstigat pentru catolicism neamul care a dat pe Stefan-cel-Mare, puternicul
Domn, biruitor al Turcilor, al regilor Poloniei i Ungariei,
si care se coboard dintr'o colonie italian, era putin cam
pripitO 5.
Domnul muntean fugar, scapat din temnita Hustului maramurAsean, se afld la Roma, fdcAnd tot felul de protestOri
despre sentimentele sale de veneratie pentru achpetenia crestinOttitiil 6. La 3 Septembre din acelasi an 4588, Warsze-
dovei primi cu placere o carte cu icoane si se invoi la ridicarea unui seminariu catolic, cu cheltuiala phrintilor lezuiti 7. n chestia religioasA el nu rgOdul insd mai mult
1 Ibid., III, p. 100.
2 Ea poartA data de 44 Ianuar 1588; t. c.
Ibid., p. 401, no. Lxxxvir.
4 Ibid., p. 103; scrisoare din 26 Februar 1588 cAtre PapA.
5 Ibid.
Scrisoare a lui din 1-iu Iunie 4588, ibid., pp. 105-6, no. =I.
I Arch. ist., I 1, pp. 174-5, no. 257.
www.dacoromanica.ro
I94
grecesc si mai departe, si tot asa s'ar dobndl si Tara-Romaneas* al cdreia Domn are mama catolied : supt el, addugim,
www.dacoromanica.ro
195
pe cari-i gonise dieta ardelean., se asezard la Roman, inCepand, la randul lor, opera de convertire 1 ; ei nAddjduiau
s ispiteasa aici clientela lor scolar d din tara pe care trebuiserd a o prdsi 2 Era sd se inceapd in postul mare al
anului 1589 opera de predicare si convertire, i Bruti
pentru Moldova nevoia unui episcop, sufragan al Lemberului, in locul lui Arsenghi (Arsengo), disprut fdr s putem
sti cum 3. La 2 Februar 1589, Ungurii, Sasii, Lesii si cei de
lt neam cari sant de legea Papeil In Iasi, Cotnari, Harldu,
Vasluiu, in Roman, Piatra si satele unguresti erau lndemnati
cu hothrare sa se intoarcd la vechile lor obiceiuri, sa posteascd, i sd-si de copiii la scoa15.4. Solikowski cdpdtA, In
August, sarcina de a ocrotl, controla i Indemna Biserica Intemeiatd. In Moldova, ca superintendent general si
(10 August 4589) 5.
Acesta n'o trecuse cu vederea, ci numise, in 1590, pe provincialul franciscan al Candiei, Bernardo Querini, ca episcop
7 Aid., III, p. 515. Pentru Intaia creare a diecesei, mai vezi Conn,
lit. pe 1904, p. 415.
8 ibid., p. 545.
O Ibid.
www.dacoromanica.ro
I96
Ii avea MO el pe Mitropolitul Gheorghie, pe preotul Teodosie Barbovschi, pe un alt preot grec, si n'aveh de gaud
sa se Lek acum la sfAsitul vietii, catolic. Trupul lui a fostingropat de aceia, in 1594 , nu in biserica insdsi a Franciscanilor din Bozen, ci, ca si al Doamnei sale, Rusoaica,
Irina, afara, langd. zid 2. Numai fiul lui Petru, botezat ortodox, probabil de Mitropolitul
ad us la legea Apusuluir
www.dacoromanica.ro
197
CAP. III.
in adevar, dac supt Mihnea-Vodd, care primi pe trimesul elugdrilor dela mndstirea Vlatadonului din SaIonic si li dade. 2.500 de aspri 1, Biserica muntean pare
s, fi avut legAturi neintrerupte cu Scaunul patriarhal din
Capitala Imprtiei, Moldova din vremea lui Petru *chiopul
Ieremia serse Vldich Gheorghie la Bozen pentru a-1 Indemn s grbeascA plecarea lui Petru-Vod, chruia i se va
-ept din nou stdpnirea Moldovei 2, si se indrept ctre
Domnul fugar insusi, fiul sufietesc iubit al Smereniei Luiv,
dndu-i ndejdi de inoirea Domniei a. Dovezi ins despre o
.adevdrat ascultare de Patriarhia ecumenic. In cele bisericesti n'avena de spre partea Moldovenilor.
Domnul Moldovei ca si al Terii-Romnesti, primi in Constantinopol miruirea din partea ctipeteniei recunoscute a ortodoxiei, care-1 privi ca pe un fel de urmas, slbit, umilit i trimes
In surgun departe peste Dunre, al imptiratilor abine-credinciosip si de Dumnezeu incununatil ai trecutului bizantin :
riore il Patriarca di Constantinopoli, ne altro Patriarca d'Oriente, e
.con molta facilit si potria ridurre ella debita obedienza di V. S. Beatitudine et della Santa Sede Apostolica, quando V. Santiti si degneri scriverli quattro parole, dopo che scriveri al prencipe suo fratello, havenZomi gii promesa d'unirsi meco), etc. Ibid., III, pp.s. 546-7.
Contributii la Istoria Munteniei, in aAn. Ac. Romo', XVIII, p. 38.
2 Hurmuzaki, XI, p. 313, no. ceccxm.
pp. 370-1, no. nxvt.
www.dacoromanica.ro
198
Inaintea tinzii bisericii care se Invredniceste de slujba Ecumenicului, el e Intampinat, In ziva sfintirii sale, de lnaltii
demnitari a ,Curtii patriarhale si de Mitropolitii se se intampla a fi In Constantinopol sau se afla statornic In Sinodul aBisericii celei marb). In naos 11 asteapt Patriarhul
insu,si,
singurul stpanitor crestin ce a mai rmas In Rdsaritul ortodox. Ectenfile ce se canta 11 prearnaresc intocmai curn
se preamriau odataimptiratii Romei celei noua, urandu-i-se
dprea-cucernicului, prea-sennatului i prea-Innaltatului nostru Domn putere , biruinta , trainicie, sanatate si marttuire), precum i once biruinta asupra dusmanului 1. Dup
ungere, Voevodul asculta o cuvantare patriarhala, In care
carmuiasca bine tara si
era sftuit BA fie drept,
apere Bisericar., al crei ocrotitor firesc este, In lipsa, macar
4 Inseriptii, I, p. 45.
V. mai sus, p. 148.
www.dacoromanica.ro
199
rile Patriarhiei rdmaserd in seama adascdluluip, a lui Nichifor Parhasios, acntdretul, vicariu patriarhal, a cdrui mnd
Nichifor se asteptase s gseasch la noi linistea trebuitoare pentru a se tineh un sobor de intrire a ortodoxiei.
Dar el ven1 odatd cu stile cotropitoare ale lui Sinan
vdzil Cu ochii shi mndstirea lui Alexandru-Vodd si a
fiului ski Mihnea, amdndstirea de cArdmizi de langd Bucuresti, prefdcuta In moschee si cuprinsd, cu cimitir cu
tot, in apalancas noud de aprare, pe and intreg orasul
Nichifor dasciitul, in An. Ac. Rom.s, XXVII, pp. 3-5. Cf. mai sus,
p. 148-9.
2 Engel, Gesch. der Kozaken, pp. 76-7. Imi lipsete studiul lui Schir-
mer, Zum Martyrium der Uniaten in Galizien ; Revue internationale de Thologies, X (1902), ca i alt articol al aceluiai, ibid., 1904.
Rezumate In C/u7sostomos A. Papadopulos, 01
Ierusalim, 4907, p. 26 i urm.
IVATEncipmcc 'Isp000Mp.cuv ;
www.dacoromanica.ro
200
www.dacoromanica.ro
201
tot din manastirea Moldovita, probabil din 1621, flind vorba de mergerea Domnului la Sultan, ibid., p. 13. 0 hotarare judecatoreasca a lui
Agafton, in [Al. Lapclatu], Documente romilnegi, Bucuregti, 1907, I,
p. 7 i urm., no. 9.
www.dacoromanica.ro
202
www.dacoromanica.ro
203
Hotardrile sinodului din Iasi nu ni s'au phstrat, dar pu-tem harm' lesne cuprinsul lor. Ele nu fura insa aduse la
indeplinire, cad un Domn .ca Ieremia Movil, care Inlocul,
Inca In August 1595, pe .5tefan-Vodd, nu pute s aib o
directie ortodoxa prea strictd, data ce face parte dintre
sfhtuitorii lui Petru chiopul, odath ce era fratele Mitropolitului Gheorghie, Ing aduitorul si curtenitorul catolicilor,
data ce, acum In urma, ajunged unde nu visase vre-o data sa
ajungd, prin armele lui Ioan Zamoyski, Hatmanul Polordei.
n curnd se tinii un al doilea sinod Impotriva propagandei latine, dar nu in Moldova, care nu f nici reprezintata la dezbaterile cele nou, ci In orasul Brzesk, care
face parte din stapnirea printului de Ostrog, Constantin ;
acesta, un prieten al lui Mihai Viteazul, Meuse In Capitala
sa o tipografie, care dad Biblia slavon din 1581 si o
scoala mai inaltti, la care chema ca director pe Meletie
Smotricki din Camenita si pe acel Gheorghe Palamede, din
Creta, care a cantat in lungi versuri grecesti palide avitejiile)
lui Mihai Viteazul 2. La el se addposti si un Mitropolit grec,
Pafnutie 3. Nichifor dascalul, care fusese Inchis ctv timp
de Ieremia, pentru c ar fi spionat In folosul Turcilor, la
Hotin, alerga si el la acest mic centru al ortodoxiei celei
Engel, k c.
2 Legrand, Biblioth que grecque vulgaire, vol. ultim. Cf, ht. lit,
rom. in secolul al XV111-lea, II, p. 609.
3 aPap-huntinuss; Nichifor Dasciilul, p. 44.
www.dacoromanica.ro
204
www.dacoromanica.ro
MOVILESTII
I CATOLICISMUL
205
CAP. IV.
Movilestii i catolicismul.
Ieremia Movild, care a chemat din nou pe fratele shu
Gheorghie pentru a pstorl tara, nu poate fi privit ca un
aderent hothrat al catolicismului. Ctitorul dela Sucevita,
care a fdcut-o din nou, mai mare si mai frumoash, impodobah cu picturi bogate i alese i cu un pridvor in stil cu
totul nou 1, era un evlavios al legii vechi, si nu vre-un
inoitor, pe care, de alminterea, nu 1-ar fi lndurat niel
boierii, nici clerul. Episcopul Querini se lauda fath de Papa
ch ar fi slujit in voie In ziva de Corpus Domini, ducAnd
duph dAnsul, in alaiu, pe Domnul insusi, pe Mitropolitul
Gheorghie, pe Vlhdicii ceilalti, boierimea si oaste 2, dar Po-
nului din Suceava si ch a venit de dou ori, cu episcopii si, la slujba dumnezeiasch a lui Querini, care predicA In greceste si intrehuint chiar un thlmaciu moldovean 4. Fetele si le-a dat duph Poloni, al chror frumos
nume nobil, Potocki, Korecki, Wisznowiecki, 11 Mee eh
nu se gAhdeasch mult la deosebirea de lege 5, chci Domnitele strdmutate peste Nistru trecurh la catolicism, si, dad.
Maria Potocki i Ecaterina Korecki nu-si schimbar numele,
Stana lui Przerebski se chem5. Ana, iar din Zamfira se fdcii
V. Neamul romilnesc in Bucovina, p. 454 i urm.
2 Hurmuzaki, III i, p. 549.
www.dacoromanica.ro
206
Titlul pe care
viciile, preoti cari abia stiau in numele dril legi vorbese 4. Demnitatea de episcop se cdpat prin alegerea de
preoti si de orasele catolice : Bacdu, Roman, Cotnari, Trotus, Suceava, Ilrlu, Neamt, Baia si Iasi, dar se zice de
obiceiu c Domnul numeste, pdnd vine rdndul s. intdreascd
Sf. Scaun 5.
Astfel, dupd ce Querini murl, frd sh fi fcut o adevratUt ispravd, dusmdnit cum er. de Poloni, cari4 invinuiau
cd s'a pus sd sape dup comori supt turnurile cetatii Sucevei2, nu se gsi pentru a-i lud locul, cu totul M'A insemndtate, decdt fostul vicarhi Arsengo, numit de Pap la
17 Septembre 1607, dupd moartea lui Ieremia si a fratelui
sdu, Simion, care-i urmase 7. Pentru mostenirea lui Arsengo se cldda, incepAnd din Iunie 1610, o lupa inviersunatti
intre vicariul mortului episcop, Valerian Lubieniecki, Polon
guraliv i rdzboinic, care purtase armele i l'acuse isprdvi sdn-
geroase In Ardeal pentru ca sd urmeze in Moldova cu afalbid. Nunta acesteia se l'Ami la Suceava i de sigur dupit ritul ortodox; Hurmuzaki, Supl., 112, p. 259, no. cxxvni.
2 Hurmuzaki, III, /. c.
3 lbid., Supl. 112, pp. 282-3, no. caer..
4 ibid.
6 Studii ;i doc., I-II, pp. 418-21.
Columna lui Traian, I. c., p. 319 i urm.
Eubel, in Rbmische Quartalschrift, 1898 (XII).
www.dacoromanica.ro
M0VILE$TI1
I CATOLICISMUL
207
I Columna tui Traian, i. c.; Studii i doc., I-II, p. 417 td urm.; cf.
Kemeny, Ueber den Bisthum und das Franziskanerkloster zu Bakov
in der Moldau, in Kurz, Magazin, 11 (4846), p. 3 O. urm. Cf. Bandini,
In An. Ac. .Rom., XVI. pp. 219-20.
2 Ibid.
www.dacoromanica.ro
PARTEA a III-a.
.=.
POLITICA RELIGIOASA
A LUI
MIHAI VITEAZUL
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
Mihai Viteazul i arhiereii din Balcani.
Dela Constantinopol Mihai cere candva, prin Eftimie Mitropolitul, s'a i se trimeath o pravil de canoane si una din chrtile
sfinte ; acolo 1i trimete el Mitropolitii pentru a fi sfintiti sau, cel
cari voi
ridice pentru Crestintate, de Patriarhia din
Constantinopol, care avek nu numai in Capitala Imprtiei,
www.dacoromanica.ro
212
i ocrotire 1.
el, in planul lui cel mare de a-si Intinde puterea zdrobitoare asupra Balcanului Intreg, avd, intelegeri cu Mitropopolitii din Filipopol si Sofia, Greci si ei 3. Cel dela Adrianopol veni ciliar la Trnova, unde stht doudzeci de
asteptand ivirea noii cdpetenii crestine, ca aceiasi sete cu.
care ar fi asteptat Ziva Judecatiiv 4.
www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL
213
nisie f duhovnicul aliatului sdu politic. La facerea juramntului cdtre imparatul al lui Mihai-Vodd el er de fatd,
In Iunie 1598, Impreund cu (Eftimie arhiepiscup) 1, un RomAn, dar nu i cu ceilalti episcopi munteni 1; comisarii ger.mani auzird din gura lui cd, pravoslavnicii greci i slavi
din Imprdtia turceascd n'au gdnd mai drag decAt al rascoalei mntuitoare a. TrecAnd, In Octombre 1599, cu Mihai
polonl, p. 81.
Hurmuzaki, XII, p, 826.
www.dacoromanica.ro
214
alegerea unor noi Vladici In locul celor ce fugiserd cu Ieremia, e prezidat, In Iunie 1600, de Insusi patriarhul Ohri,
dei, Nectarie, care, iscdlind, nu mai pune in titlul sdu
terile noastre,
zice numai earhiepiscop al Iustinianei
Prime, al Ohridei, a toata Bulgaria, al Serbiei i celelaltel 1,
Un Mitropolit aziatic, Gherman de Cesarea lui Filip, lea
parte la acelasi sinod. Pentra a se face numdrul cerut de(
membri, sant de fatd apoi un Mitropolit macedonean, de.
Vodena, Teofan, i unul venit tocmai dela Hebron, Efremf
care stia sh scrie slavoneste 2.
Pentru intaiasi data, prin izbanda In rdzboiul purtat impotriva Turcilor ajungea un Domn roman sa aiba In jurut
su atatia reprezintanti ai Bisericilor rsaritene, cari Inftisall
dorinta neamurilor crestine din acele pArti de a-1 vedea,
www.dacoromanica.ro
245
CAP. II.
vre unei mdndstiri din tard, din dijma dela terani, plata
ce dddeau Tiganii spre a fi scutiti de munca robiei, vindriciul
www.dacoromanica.ro
216
CAP.
Printeo fericitd intamplare ni s'au phstrat actele sinodului dela Iasi, despre care va fi vorba mai pe larg indatd.
Am fi castigat si mai mult avand pe acelea ale sinodului
muntean, alcdtuit din Eftimie i colegii sdi, Teofil de
Minnie si Luca de Buzdu, care hottiri o noud viata mdnstireascd.
www.dacoromanica.ro
217
si grade. Mirenii, de once treapth, i ierarhii, pnh la Patriarhii inii, n'aveau sh se mai amestece de acum la mAnhstiri
Judecata asupra clugrilor o va ave. egumenul cu soborul su, iar pcatele cele mai grele, pe care totdeauna
si le phstrase Domnul, vor fi judecate inaintea lui 2.
Ca un sftuitor la aceast m'asura trebui privit acel egumen Shrghie de Tismana, din care Mihai fIcA un episcop
de Maramurhs. Cunoastem si pe egumenul din Bistrita, Teo-
www.dacoromanica.ro
218
tot soborulp, duph randuiala ce cunoastem acum : doi proegumeni si un monah se afld, cu acest prilej, Intre echlu&HD episcopului de RAmnic, care erd de fath 1
CAP. IV.
potriva ortodoxiei romnesti In sine. Ba, er chiar bucuros ca ea sh se Innalte, sh se organiseze deplin, desfhcdndu-se din leghturile de pn atunci cu calvinismul si
ajungand In stare sd se poath aphrd si pe viitor de once
Indlcare din aceasth parte.
Deci el se Invol foarte lesne la supunerea tuturor abisericilor romnesti de supt puterea sa chtre Mitropolia
din Thrgoviste, chtre dreptul canonic si datinele pe care
ea le infhtisd. Si aceasta cu atdt mai mult, cu cdt Tar-
www.dacoromanica.ro
219
www.dacoromanica.ro
220
www.dacoromanica.ro
221
Mihai,
apOi sa se.
Peste cev mai putin de trei ani dela Intalnirea sa cu Inscrip(ii fi insemnari ardelene
=mente XII), p. 280, no. vil.
2 V. mai departe.
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
223
tori, Cu cdt e mai bund credinta Romnilor decat a celorlalte neamuri ardelene ce stau in mijlocul lor I.
Astfel a luat fiintd, prin cheltuiala, sarguinta si ideia
rodnicd a lui Mihai Viteazul, earhiepise,opia i Mitropolia
Bd1g,radului, Vadului, SilvasuluiD
sau Prislopului
(FAgdrasului) dupd descalvinirea Tinutului
(Maramurdsului i Terii Unguresti, iprociD 2, cu resedinta In chiar Scau-
CAP. V.
etc., p. 12 si urm.
2 Titlul obisnuit mai tarziu.
8 Actul In Archiva romAneascd, I, ed. II, pp. 11-3 Petru Maior,
Ist. bisericeascd, p. 14 i urm.; Basilovits, Brevis notitia fundationis
www.dacoromanica.ro
224
www.dacoromanica.ro
225
www.dacoromanica.ro
226
amintirea episcopiei ce avuse o clipd, arhimandrit sau numai earhiereuD. Numirea lui din nou la Tismana s'a fcut
de Radu Mihnea, Domn al Moldovei, care-1 chemd, 11 adapostl
trimese peste Milcov, fiului su asculttor, lui
Alexandru Coconul 1.
Din partea lor, principii, catolici sau calvini, ai Ardealului cauta s. lege Maramurdsul Rusilor i Romnilor de
tara lor si pe calea bisericeascd.
Astfel Spiridon Ardeleanul, intarit din nou, de Gabriel
Bthory, la 1608, capritil si drepturi asupra Mararnursului 4.
vedem pe acesta scriind Bistritenilor, asupra vidicului
vedea, mai trziu, prin anii 1630, Mitropolitii ardeleni ortodocsi nu-si mai schimbau achipub ce numiser odath pentru
Maramurs.
Diploma din April 1626 a lui Alexandru, in Ara. Statului, Tismana, pachetul 7 din Netrebnice, no. 6 ; publicat de Gr. G. Tocilescu,
in Columna lui Tratan pe 1874, pp. 237-8.
2 Dupa izvoarele citate, Scrisori qi iiiscriplii ardelene i maranturitene, I, pp. xLvi-vir.
8 Ibid.
4 Bunea, Vechile episcopil, p. 76, nota 4; Doc. Bistri(ei, II, pp. 94-5,
n-le
=un,.
www.dacoromanica.ro
227
Spiridon era superintendent si supraveghetor al tuturor bisericilor romnesti, cum a limas si Ora la moarte 1, dar, precum spune si diploma luT de numire din nou, la 23 Septembre
1605, numai cu conditia s nu supere pe Mitropolitul din BMgrad,chruia, ce e drept, tefan Bocskai, principele In numele
canna se da intarirea, nu-1 mai recunoaste ca arhiepiscop,
Astfel, prin atnestecul Vldical de Vad In rosturile Maramurasului romdnesc si prin asezarea pe un picior de ega1itate a celor doi episcopi, stapdnitorii unguri ai Ardealului,
veniti pe urma lui Basta, aduceau Inapoi vechile vremuri
cnd CArnmirea terii recunoste dou episcopli In legatura
-Cu cele dou Domnli romdnesti, dar, bine inteles, i aceasta
CAP. Vi.
www.dacoromanica.ro
228
deplinind toate functiile sacerdotale0. Din aceasth mdrturie de o mare insetnndtate urmeazd .c loan fusese gonit
la Prislopul sdu, unde se va fi stns, iar c in mhndstirea
lui Mihai Viteazul, rmas acum pustie, Basta a gsit
cale s aseze un rdzboinic (Entre mercenarii lui pentru
aved hirotonie de preot, ambitie de episcop si, din vremea
neste. Totusi in suita lui Basta se all un Vladicd romanesc, mic de Stat, pletos, ca carja de argint In mAnd., care
se luptd, ca i Lubieniecki, aiurea, la aphrarea Sattnarului
asediat de oamenii Craiului Bocskai, dusmanul Germanilor,
dupd multe vajnice lovituri Cu halebarda, cu epalosul nemteso), perl, eimpuscat tocmai prin mijloc, 2. Poate sii fi fost
www.dacoromanica.ro
229
3-
lej in cronica romaneascd a orasului acestuia si prin inscrierea In pomelnicul Mitropolitilor, Cu insemnarea alaturata c a facut o carja arhiepiscopala de argint 1. Poate
Oricum, Inca din 1614 se numia ca episcop predicatorul calvin al Romanilor In 135.1grad, Teofil din Prislop,
manstirea lui Ioan, de unde poate venise si Teoctist. La
1-iu Februar din anul urmator, el cdpat si grija bisericilor din *tile de sus : ale Turdei, Dobocei, Solnocului,
Crasnei, Maramurasului, unde fusese Spiridon, care nu
mai er deci in viafrt acum, precum i In ale Bistritei, Gurghiului secuiesc, i chiar ale Bihorului 3. Cred c actul lui
d'intaiu de numire se poate recunoaste peste &Rua pagini
inteo diploma necompleta, din care reiese ch. lntre Spiridon
Teofil, asezat si peste partile de sus, a fost acolo un
www.dacoromanica.ro
230
O schimbare In aceste rosturi bisericeti ardelene o aducenumai Radu-Voda Mihnea. Vom vedea marea lnsemnatate a
Domniilor sale din amandoua principatele pentru dezvoltarea
www.dacoromanica.ro
231
www.dacoromanica.ro
232
www.dacoromanica.ro
233
Invoirea de a purta titlul de Mitropolit ain Scaunul Blgradului, al Vadului si Oradiei-Mari si Satmarului, si a toga
tara Ardealului si celelaltel.
'L. c.
www.dacoromanica.ro
234
www.dacoromanica.ro
235
aligar din Pobrata, care fusese invtatorul, adaschlulD, tanarului flu al lui Petru-Voda chiopuI,Stefan-Vod, si in anii
pe cari batrAnul Voevod apuc. s-i mai petreaca In Apus,
Ja Innsbruck si Bozen 3 si care, intors in Moldova Cu VIAdica Ghenrghie, inlocuise, dupa data de 25 Mart 1598, pe
Radauteanul Amfllohie, necunoscut altfe14, si, in sfarsit,
episcopul de Hui, loan 5.
Doc. Bistritei, I, p. 42, no. Lvii.
2 V. mai sus, p. 188 i UT/12.
8 Hurmuzaki, XI, tabla.
www.dacoromanica.ro
236
www.dacoromanica.ro
237
acestei recunoasteri se creza de cuviinta a mai da un sufragant noului arhiepiscop, care priml chiar amantia patriarhald cu patru inchipuiri i, cu patru izvoare, precum
si mina. Dar Pigas pleca la Alexandria inainte de a se fi
luat o hotarare Fi a se fi pus In scris tomos-ul patriarhal
pentru eparhia Husilor 1.
Motivul Intemeierii celei de-a patra diecese moldovenesti
ce poate lntelege, gandindu-se cineva la Imprejurarile politice de atunci ale Moldovei. Rascoala lui Aron-Vod, to-
varasul de aliant si de lupta al lui Mihai Viteazul, daduse terii Tinuturile pierdute catre Turci in 1484, cand
s'a luat Chilla si Cetatea-Alba cu o Intreaga zona sau raid
de sate, si mai ales In 1538, cand Sultanul Soliman,
turand pe Rares, ridic hotarul acestei raiele pana sus la
Bender si la linia Bacului. Ismailul si alte locuri vecine
nu se Intoarsera Indata catre Turci, si asezarea Tatarilor
In Bugeac, pe care cei d'intAiu o hothrAsera atunci pentru a
sta In coasta principatelor, nu se lndeplinise. Pentru aceste
parti smulse dela pagani itinute Inca de Ieremia cu sprijinul lui Zamoyski si pe Simion-Voda, fratele Ieremiei,.
11 vedem ddruind, la 28 Iulie 1606, manastirilor Rasca. si
Bistrita elocul numit Cavahulp sau Cahul acu toate apele
si cu toate garlele care se varsa In el si care iese din el,.
locul ce este dela stalpii Galatilor (raAtiTtlikM) pana la
Dundre si cu tot venitul 2).) , se fc deci noua epismelchisedec, in An. Ac. Rom., III, p. 37
.1
www.dacoromanica.ro
238
copie, care fir asezatd la IIusi pentru crt aici erau mosii
ale Domniei, care puteau fi ddruite si pentru O. in oras
se afla o bun biseric veche dela Stefan-cel-Mare.
CAP. VIII.
www.dacoromanica.ro
239
La 15 si 19 Iunie 1600 ei jurau credint lui Milai, fiului acestuja, Nicolae-Vodh Petrascu, si luau, in juramntul lor, inda-
www.dacoromanica.ro
240
1606), sau pdrds1 Scaunul de arhiphstor pentru a se addpos/1 la Sucevita 1. Peste putin pleca din Scaun lAtranul
episcop de Roman, fost, se pare 2, si trecdtor Mitropolit 2,Agafton, care ave inca dela 6 Maiu 1605 ca urmas pa
Anastasie Crimca 4. Ioan, din partea lui, treca atunci la
GAP. IX.
www.dacoromanica.ro
241
Pe atunci, dupA, Petru chiopul, care Meuse numai Galata, si Ierernia Movild, care, tu tot neamul s'au mare, puHurmuzaki, IV 2, pp. 308-9, no: cccxv : raport venetian din 29
Main 4610, dupl tiri venite din Moldova. Pare ed fie vorba de Teo-
dosie.
2 Aceste chinuri ar fi urmat in 4610. SA nu fie .vorba ins& de bitnuieli care EA fi atins. o clipA, pe Anastasie insui?
www.dacoromanica.ro
242
www.dacoromanica.ro
243
Are, ca i Dragomirna, pe care insa n'o atinge in frumuseta, o usa in l'ala si o alta Usa laterala, boli gotice, ciubuce
impletite i rozete, inoirile cele mai insemnate ale unui timp
care, pastrnd tipicul in stil, caut sa-si puie pecetea macar
In deosebita ingrijire rabdatoare a amanuntelor 2.
www.dacoromanica.ro
244
frunte rnirul Domniei. Iar, and cel din urm5. din ,sirtil Dom-
189-91.
www.dacoromanica.ro
PARTEA. a IV-a.
.,..,=.
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
furl pe fiul ei, pe ccopilul mai min al Domnului si-1 asContributii la istoria Muntenlei, passim.
www.dacoromanica.ro
248
www.dacoromanica.ro
249
infratirea ion sufleteasch lu aceiasi culturd superioarh elenich, pe supunerea lor catre aceleasi supremo autoritati
politich (lela care celorlalti ortodocsi li-au
bisericesti,
venit ajutoare Ihnesti, tiphrituri, bisericesti; scoli inalte, iar
www.dacoromanica.ro
250
4 Lesviodax, p. 449.
www.dacoromanica.ro
251
(10); IV, pp. 147-8 (175), 412 (435); 'lap. ltaxuoXoyEx, I, p. 438 gi
urm.; Lampros, ATtov iSpoc, 13- 306-
www.dacoromanica.ro
252
prefatd pe care o prefaca apoi intee scurtd cronicd a rdzbeaielor lui Radu .Serban 4. Se bucurd de venirea lui Radu
Mihnea In Scaun, dar rdmase in tard i dup plecarea
acestuia, ddnd sfaturi versificate lui Alexaudru-Vodd Bias
povestind, in acelasi graiu al poeziei, cele petrecute In
tara dela inceputul Domniei lui Radu .5erban pnd in lunie
4618 5. El urm astfel cronica rimatd a Vistierului Stavrinos,
www.dacoromanica.ro
253
a-i cruth, chci doar Grecii lui se hrhnesc din munca acelora,
el plnge sfdrsitul lui Mihai-Vod5,, Deli-Mihali, In care
nAdajdui R5shritul dorit de libertate, i cere ajutor dela
tuiala lui Apostolo, fra tele lui Zotu Tigar. 2, care intrebuinteazh acest prilej pentru ca sa laude pe Alexandru Coconul,
as de bine crescut prin lngrijirea unui tath gat de Intelept, care de cinci ani 11 Ihsase acum sh-si catite singur,
duph priceperea sa, de sarcinile i greuthtile Domniei.
Strehaii, P. 7, nota 2.
2 V, pentru moartea lui, Papiu, Tesaur, I, P. 347; .cf. Legrand, Bibliographie hellnigue, I, p. 294; Papadopulos-Kerameus, I, o. c., I,
p. 194 si urm. (III); III, p. 66 (28),
www.dacoromanica.ro
254
CAP. II.
Chiril Lukaris.
papadopulos KerameuS o, o., III, pp. 149 (90), 235-6 (5); IV, 147
(175)): Lampros, o. c., p. 381.
2 calitoria lui Strassburgh: i In Cipariu, Archivu, p. 43.
3 Arch. ist., 1, pp. 35, 105.
4 LApdatu, Episeopia Strehaii, p. 7, nota 2.
6 Chrys. Papadopulos, p. 29 i urm.
www.dacoromanica.ro
255
Inteo scrisoare a lui din 4598, cd va cheltul cu aceasta biserica in strdintate, mdcar c si in tara snt amulte biserici i cetdti care cad in ruindl. Din scrisorile lui Ieremia 5
si lui Luca Stroici se mai vede ea' Viddica Ghedeon Balaban
se intorsese acurn la dreapta credin0.6,. sau se cuveni BA
www.dacoromanica.ro
256
In 1613-5 Chiril tine predici inaintea Domnilor, la serbatorile cele mari4. In 1620 Inca, el lucra, 1n Tara-Romaneasca, atacand pe catolici 1n credinta lor despre purcederea Sf. Dub si Purgatoriu i scriind lui Radu-Voda contra
azimei 5, si d stiri despre imprejurarile de rzboiu din Moldova
prietenului sau, cu care discuta i lntrebari religioase, Trimesului olandez la Constantinopol 6. Pentru Intretinerea lui,
Domnui Ii. daduse marele sat S, egarcea, din Dolj, care e
numit, In Octombre 1622, asloboziaD lui, mosia lui sclitita
1 Hurmuzaki, Supt. 112, p. 628.
2 Ninolachi, o'. .c., p. 467. V. tsi Michalcescu, Die Bekenntnisse und
www.dacoromanica.ro
257
de once amestec al Carmuirii 1,si Chiril o alipl la stpanirile mnstirii Strtnesti, care in curand f Inchinat Patriarhiei de Alexandria 2.
In 1622, Mart, Lukaris, sprijinit mai ales de reprezintantul
Statelor Generale ale Olandei, ajungea patriarh de Constantinopol, dipetenie a ortodoxiei, pe care peste catva timp era
s'o tulhure prin inoirile lui calvinesti, iesite si din prietenia
ca ocrotitorul stin diplomatic3. Scrisoarea de multrunit,
din Mart, e datatrt din Constantinopol, dar noul Ecumenic
fusese chemat acolo din Tara-Romneasc, unde locuia de
atata vretne 4. Si mai tarziu mnstiri dela noi alergau, cu
jertfe. Minesti, duprt Infririle solemne ale lui Chiril si ale
urrnasului sdu la Alexandria, Glierasim, cum face mnstirea
Fat Cu aceste vechi si strnse legAturi ale lui RaduVodd cu acel care ajunsese a cdltinzi Biserica Rsdritului
se intelege acum mai bine mrturisirea lui Miron Costin
crt : Panti nu de mutt aceast tara [a Moldovei] a stat in
ascultare de acel Scaun [al Ohridei]l fireste ingt, de
mult vrezne nutnai o ascultare nominal, apand la RaduVod, pe timpul stpanirii lui Sigismund [al 111-lea] In Polonia. Dupti cel d'intaiu rzboiu [intre Turci i Poloni] la
Hotinv, e vorha de expeditia la Nistru a Sultanului Osman
In anul 1621; a doua Domnie moldoveneascd a lui Radu
incepe ins numai In August 1623, la un an si jumAtate
dup5. ce Chiril cpt carja celui mai mare intre Patriarhi
(Radu-Vodil puse preotimea acestei ten i supt ascultarea
patriarhului de Constantinopolp 6. Ultima oara cand un
Ohridan trece pe la noi, e In August 1598, supt IeremiaStudii t3i doc., V, p. 437, nota 1.
2 Ibid., V, p. 442.
8 bici., IV, p. 182, nota 4.
4 lbid.
6 Ibid., V, p. 437, no. 5.
6 Bogdan, Cronice inedite, pp. 171-2.
www.dacoromanica.ro
258
CAP. III.
a melchisedee, la Rev. pentru ist., arch. t;i M., I, vol. II, p. 50.
3 arys. Papadopulos, p. 13 si urm.
4 ibid., p. 37.
www.dacoromanica.ro
LEGATURI CU PATHIARHU
259
I, p. 250 i urm.
www.dacoromanica.ro
260
jinul Hatmanului Cazacilor, dorinta, din partea regelui Poloniei, de a-si cdstigi pe acesti viteji i indrazneti luptatori in rzboiul inceput cu Turcii, lipsa de neroc in acest rdzboiu ca-
tastrofa otirii polone, chemate de Gaspar-Vodd, In Molsilird pe regele Sigismund srt inchidtt ochii asupra
uneltirilor religioase, cu as de insemnate urrndri politice,
ale arhiereului grec, ce-i stted, de atittea luni de zile in
tara, i, intamplndu-se ca Sigismund s moard peste chtvd
timp, Vladislav, urmasul su, trebul s recunoascd mdcar
In parte rezultatele ostenelilor lui Teofan a.
dova'.
Teofan plecase spre depdrtata Moscov, unde fusese chemat, in Mart 1617, si el asteptd mult timp In tenle noastre
sosirea solilor musclesti cari trebuiau sd vie la Constantinopol
www.dacoromanica.ro
261
CAP. IV.
www.dacoromanica.ro
262
Sucevita sa, dar face daruri alavrei celei mari a Sf. Atanasie din AtosD 2, ramita din nou si inzestrath cu o icoanh
imbrhcath 'n argint de Neagoe-Vodh. 3.
La 1606, in Domnia aceluiasi Ieremia, care nu er totusi
sprijinitor al rosturilor grecesti, Ana, vhdu va Logehtului loan
Gole, i fiul ei Mihail inchinau mnh'stirea lor, zish aa
chtre altd lavr dela Sf. Munte, Vatopeau14. Domnuf insust
crezii de cuviint sh inthreasch aceasth legAturd, phrhsindr
in acelasi timp, unele din drepturile sale asupra mAnhstirii, care era sh recunoasch de aici inainte alt stpfin 6,
Pe vremea Movilestilor treca in atarnarea .de Muntele Sinai
si mhndstirea lui Balica Hatmanul, ace este la Galata lng,4
trgul lai1or, unde este hramul Sveti Arhangheli Mihail si
Gavriil i alti f.rh de trup puterip, adech viitoarea aFrumoasal din jos de Galata, mhnhstire prefAcuth de rerdmia-Vodd, de fratele shu Simion si de Balica tnhrul 6 adhugindu-se si ajutoral dela Nistor Ureche i sotia sa, Mitrofana 7.
www.dacoromanica.ro
963
culmil, In Tesalia, Meteora, mhnhstirea Golgotei sau a Gorgoteip, facuth din nou de un Nicolae Vistierul din Ianina 2.
www.dacoromanica.ro
264
prin mostenire, dreptul de ctitorie dar stim, cA mostenitorii lui Rada Buzescu se Invoird la aceast danie, sau,
cum se spuse In curnd, dup grecescul &pima; , afierosire Constantin-Vod Basarab Intreste mai trziu, cu tot
as de putin drept, aceast Mnstire2.
Tot pe atunci a trebuit s treac alt fundatie a Buzestilor, Cluiul din Romanati, chtre Patriarhia de Constantinopol, tot in vederea arhiereului de o exceptionalh Insemntate care tind. crja3. La o (lath necunoscut, si biserica
lui Aron- Vod, lngh Iasi, ajunsese In atrnare de mnstirea
Chalke, In Insulele Principilor, lng Constantinopol 4.
din Domnii ctitori sau din boieri sau din rodul nostru a
Inchin.
(110KAOHHT11)
www.dacoromanica.ro
265
Acest spirit, al cuceritorilor In puterea drepturilor ierarhice i puritatii de dogm, a culturii si a traditiei, iesise
www.dacoromanica.ro
266
CAP. V.
Reforma lui Miron-Voda.
www.dacoromanica.ro
267
tiinpuri ale vietii monastice. Aceiasi trapezare sau (ovaMelchisedec, Cron. Rwilor, p. 103 .1 urm. ; Ateneul roman, 1861,
Maiu-Iunie, p. 13.
2 Arch. ist., I, p. 475 td urm. Un act al lui privitor la Tiganii mAnAstireti 11 tipArim in vol, XVI din Studii fi doc., Doc. Paladi.
UrechiA, in An. Ac. Rom., X, p. 251 .1. urm. i Studii
4 Cf. si ala hotArAre asemenea, din 27 Februar 1627, Arch. ist., 11,
p. 44.
5 Arch. ist., 12, pp. 26-7.
www.dacoromanica.ro
268
bdtrAnd, cum, de pildd, mama lui Mihai Viteazul calu1 Arch. ist., '1, p. 142.
www.dacoromanica.ro
REFORMA Un MIRON-VODA
269
garita Teofana, sth la Cozia 1, celelalte calugrite, ca Elisaveta, mama lui Miron-Vod. Darnovschi, ori Mitrofana lui
Nidtor Ureche, stdteau In mijlocul lumii, pe care se cherna
nou de catre sobor, lnaintea chula e dator sa se prosteasca, adeca sa-si parseasca situatia. i staretul sau staretii sit aibd grija de purtrile lor, in timpul ct imbraca
Papiu, I, pp. 388-99; Onciul, in Cono. iterare pe 1901, pp. 716-7,
2 Cuari i in Doc. Bistrifei.
www.dacoromanica.ro
270
o demnitate care e f rt soroc, chei altfel pot fi si ei dephrtati de sobor, ea oi raioase)). Un econom, pe un an de
zile, va avea grija drumurilor mai putin lnsemnate, ale
etrebilor mai mrunte. Un avistearnic sau eclisiarlD) rard
legatura cu egumenul sau staretii, ci de-a dreptul ales de
soborul suveran, va phstr achelciugull, castigul mhnhstirii.
Egumenul va avea la dispozitia sa, din toath boghtia mdnitstirii numai doi cai, pentru kslu jbav lui. Eclisiarhul va
pstra si el numai un an de zile puterile ce a chi:Ala prin
alegere. Grija schiturilor, a bisericilor inchinate ch.tre
ametosari,
anuali si ei.
Soborul se strange cand vrea, inaintea celor douh phhare de vin ingduite, ablagosloviteaD, si el iea .socoteala
fiechruia, el face toate alegerile ; numai duph bine-cuvantarea din partea lui isi poate tinea fiecare din demnitarii
mndstirii castigul ce a cdptitat In cursul anului still de
slujbh.
O astfel de mhnhstire reformath in asezminte si moravuri are scuteli largi, ca In vremea veche : supusii shi din
satele de pe mosiile ce i-au fost dhruite n'au a face cu boierii
www.dacoromanica.ro
271
www.dacoromanica.ro
272
Astfel si mai tarziu cdlughrii ii pdstrara averea personald, ddruind-o, vanzand-o, Ihsand-o mostenire la rude.
Eladie din Bisericani cumpdrd astfel pe la '1650 dela un
preot de sat, cu 6 galbeni, cu un cal apdtrar si un bou, o
livadd, un a pomtD, prin unchii si, Ioil i Mihail, din soborul aceleiasi mndstiri ; numai dup moartea lui Eladie,
Evade era s intre in stdpanirea de obste pe care o prevdd
mdsurile lui Miron-Voda." 4. Egumenul rdmane pe toatd viata,
www.dacoromanica.ro
273
prin manastire, coc pane, fac bucate i matura 'n casa 4).
dajde, pug in randul dajdilor speciale, pe bresle, pe corporatii inchise, privilegiate supt raportul sarcinilor fiscale,
era mai usoara deck birul terdnesc. i apoi ea nu se
striangei, cu multe ajafuril i pradaciuni), cu adaus de
2
8
www.dacoromanica.ro
274
www.dacoromanica.ro
275
sau prin cei din orasele ce erau inchinate pentru cheltuielile Curtii. In.colo, chiar prin orase, puteau sa fie preoti
cat de multi, dupa cum se oferiau : astfel in Targoviste, la
1631, erau trei preoti pentru biserica Sf. Paraschiva (aSf.
Petcal) sau Sf. Vineri 3. Acestia slujiau macar din cand In
.cand, pe cand la sate erau o multime de preoti cari aveau
popia lor numai in legatura cu fiscul si nu intrau poate
niciodata in biserica, nepricepandu-se ce sa faca acolo. Cu
atat mai multi erau diaconii titulan, cari nici nu purtau un
yesmnt deosebit si scoteau numai cartea de singhelie,
tlestul de ieften pltitd, de cate ori un incasator obisnuit
www.dacoromanica.ro
276
i feciorii
Alte vederi
www.dacoromanica.ro
11, p. 106..
PARTEA a V-a.
SLAVONISMUL 1NVIAT
I cu
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
Grecii lui Leon-Vod i rscoala lui Mateiu Basarab.
La 1618, Mitropolitul Mateiu al Mirelor indemnd. pe Grecii
astfel pe un Partenie,
a stapmi a boierimii mai in vrdst, depring cu rdzMateiu al Mirelor, In Papin, Tesaur, T, p. 347 v't urm.
inscriptii, I, p. 97.
8 Llpedatu, Episcopia Strehaii, p. 7, nota 2.
www.dacoromanica.ro
280
si Efrem de Buzau, amandoi de acelasi neam Cu Mitropolitul, se hotdr scoaterea vinovatilor si intoarcerea elegilor
si obiceaelor bunep dela eDomnii bdtrani ce li se fericeazd viiata lor. Pe &and Rosa, scutiti de once dijmd,
aveau s dea numai cate 40 de ughi nu galbeni, ci lei,
cred
In doud rate, la Sf. Gheorghe si la Sf. Dimitrie,
de fiecare ecalD, ale& unitate de cavalerie, cuprinzand mai
www.dacoromanica.ro
281
Editii in Mag. ist., I, pp. 122-5; Arch. soo. t. i lit. din kui, V,
p. 72
urm.; Buletinul funtlafiet Urechid, I, no. 1, p. 27 d. urm.;
August Pessiacov, Acte i notife istorice (154(3-1761), Craiova, 1908,
pp. 50-3. Cf. Studii fi doc., IV, p. cmciv, nota 5.
2 Stoica Ludescu, in Magazin, IV, p. 319.
www.dacoromanica.ro
282
CAP. II.
www.dacoromanica.ro
283
moas a unui Domn, e Sf. Constantin si Elena, Inltat. de Mateiu la 16501. A patra biseric domneasch din oras, Sfanta Vineri, are In ea mormntul ctitorei de-a doua, Doamna lui Constantin-Vod, Balasa, care a fost, ca i Doamna Elina, aa multe
moaste ale stintilor impodobitoare, sracilor miluitoare, credinlii dereapte rmnitoare i lucrure scumpe pururea lucratoare
si a toat srdcimea, oameni ptimas, ca o destoinic ajuttoareD 2 Ea fdcii aici casele unui adhpost pentrLl sraci, precum
www.dacoromanica.ro
284
Inscripiii, I, p. 369.
Bid., p. 363.
g Hurmuzaki, XII, p. 373, no. cLxvin.
jO Leaviodax, p. 440. S'ar puta. insl i o confuzie Cu Serafun episcopul din 4649 (ibid).
www.dacoromanica.ro
285
In 1641 se mntuia. o cladire, Inchinath Sfntului Procopie lupthtorul, Ingrijitor fiind C.hpitanul Iancu 2.
dova,
www.dacoromanica.ro
286
www.dacoromanica.ro
287
8 Cf. Inscripfii, I, pp. 24-5; Studii fi doc., VII, p. 315, nota 1; MelChisedec, 1. c., p. 267.
www.dacoromanica.ro
288
www.dacoromanica.ro
289
Pe langh bielsugul de zidiri pornite din mdrinimia evlavioas a lui Mateiu lnsui, boierii, mai shraci acum si mai
ingustati in toate, zidesc mai putin declt marii boieri, bogati
aproape frd stpan, cari fac s li se aminteasca numele
In cladiri bisericesti de-a lungul veacului al XVI-lea. La
Tinthreni se eeteste in pisanie numele lui Mihai Cotofeanu ;
Bunea GrAdilean u d'al:leste in Dambovita mdirdstirea care-i
poarta numele Lhculetele se. atrihuie lui Matei insusi, de
nu e cuprinsh. in lista din cronica terii 2.
urmeazh
din Filipestii-de-targ, fh.euta de bogatul boier de vith constantinopolitana Constantin Cantacuzino Postelnicul si de
ginerele acestuia, Dumitrasco Filipescu, ale chrui case in
ruina 8e si vhd langa malul apei vecine 5. Ceva mai departe, boieri inhrunti de-ai lui Mateiu fac,- inch din 1636,
biserica dela Chlineli o A.ceiasi ctitori ca la Filipesti Inalla
mhndstirea Marginenilor in locul uneia mai vechi, a boierului
Draghici 7. Udrite. Nhsturel, fratele Doamnei, Fcil biserich,
ajutand i aceasth &n'A a sa, in 4641, la Fierdstii din Ilfov 8
www.dacoromanica.ro
290
CAP.. III.
Clerul innalt a fost alchtuit, In aceasth er a lui NlateiuVoda, cu o singurd esceptie, din RomAni. Mitropolitul Grigorie, care unse pe Domnul voit de OA, nu trhi mult dup
schhnbarea politich din 1632 (-1637). Intrebuintat in solia de
impciuire trimeash de Leon-Vodh, la pribegi2, el pute fi
bdnuit de noul staphnitor al terii, dar nu fa silit astfel
prdseasch. indath Scaunul.
4 lbid., p. 68 i urm,
www.dacoromanica.ro
291
soarta pravoslavici trezite de Teofan in aceste phrti rusesti de Apus atarna dela persoana acelui ce va fi ales ca
urnms al rposatului arldepiscop. Noul rege Vladislav recunosc Rusilor din Polonia dreptul de a-si pastra legea
www.dacoromanica.ro
292
In Ardeal, In vara anului 1620, arunc pe tAndrul aVoivodiciD, fecior de Domn adecd, iark3i intre Poloni si Rusi,
In felul crora fusese crescut, de un cima. (lela stavropighia din Lemberg, InvdtAnd limbile terii si latineste 1. Fa-
Zolkiewski
www.dacoromanica.ro
293
neaprat nevoie de dirti slavone sigure, f t'ira nicio inraurire a Unitilor Mitropolitului din Lemberg, care-si ave o
tipografie slaba la Sniatyn i Crilos. Poi Rusi, fratii Bernda,
dintre cari unul, Pavel sau Pamvo, a tiphrit in 4627 si un
dictionariu slavon-rusesc pentru usurinta intelegerii Scripturii si vechii literaturi In leghturh cu dnsa, impreunh
cm un al treilea, Taras Zemca 1, Incepurh lucrul folositor de
suflet. Materialul, asriftul)), erh al tipografiei lui Ghedeon
Balaban, Mitropolitul unit, si-1 scoseserh In vanzare mostenitorii.
Dela 1624 pAnh la 4640 teascurile lui Movil lucreazh
singure, spre folosul anatiei rusestiD, apoporului nostru
rusesc, cum serie acum feciorul de Voevod moldovenesc 2,
si al tuturor ortodocsilor cu limbh de Stat si Biserich slavonh,o suma de chrti pentru slujb5., ca i pentru luminarea
minii asupra adevrului legii crestinesti intelese apravoslavnicp. Se da, ca In sirul de tiphrituri slavone dela inceputul veacului al XVI-lea, pornite din Cetinie si urmate la
noi, apoi in Ardeal, un Liturghieriu, care ajunse la a treia
editie, o Psaltire, de trei ori tiphrith, un Minologhiu, cu slujba
serblorilor, un Octoih cu trei editii apare la Lemberg
un Triad cuprinzand chnthrile cele mai insemnate ; si el
are douh editii
apoi un Antologhion, cu molitfe i invathturi duhovnicesti spre folosul sufletesc al spudeilom, al scolarilor si, cari erau s fie cei d'inthiu clerici chrturari in prtile
rusesti, un Acaftist doud editii , un Nomocanon (1629), un
Imnologhiu, un Evharisteriu, un aCanon pe scurb, un Slujebnic (1638), un Evhologhiu, Evanghelia si Cazania, Evan-
www.dacoromanica.ro
294
11 Doro ftei (1628), Crucea lui Hristos (1632), Euf onia (1633),
CAP. 1V.
numr de exemplare avand, nu stema Mitropolitilor Chievului, ci aceia a Domnilor Moldovei g. Acestea din urm
se vndur deci In stilphnirea lui Miron-Vodli, care, sti mai
fi rhmas Domn al Moldovei, ar fi strns si mai mult leghturne bisericesti cu acest Chiev al reformei bisericesti, al
Invierii slavonismului, peste care phstori acum, cu inghduirea regelui Poloniei, o rudh asa de apropiath. Clnd MoiseVodh, fratele lui Petru, chphta Domnia In 1630, o tine
pn. la 1631, Intirchndu-se dela 1633 la 1634 , In si mai
www.dacoromanica.ro
IV.-
295
www.dacoromanica.ro
296
www.dacoromanica.ro
297
cum e vestita poveste a lui Varlaam i loasaf (1637), lucrare a cdlugdrilor din Cutein. Vnzarea cartilor bisericesti
se fd.cea rdpede si bine, si unele din ele avurd, cum s'a
vdzut, ale trei editii. Ideia lui Meletie, sprijinith, frd Indoiald, si de fratele Doamnei, Cmardsul Udriste 5, Iorest,
Studii fi doc., V, p. 142.
2 Bibliografla romcind, I, p. 106, no. 36.
www.dacoromanica.ro
298
inflorit, f primita i i se add sarcina aducerii tipografilor si a asriftului) : prin tovardsul sdu Nectarie din Pelagonia, cttlugdr dela Cdmpulung stramutd astfel in m6.nstirea lu pe Timoteiu Alexandrovici si Ivan Glebcovici,
cei d'intaiu tipograll. din aceastd noud epoch' ; ei cpdtard
tain si se pornira la lucru in 1636, alegind o carte care
nu mai apdruse pand atunci, Trebnicul 1. Cand aceasta
isprdvitd, la 30 Iulie, cei doi Rusi, supt ingrijirea Grecului, incepurd o Psaltire din Psaltire iesiserd numai doud
www.dacoromanica.ro
hotri mai In toate privintele asupra lui, a fost si tipograful lui Mateiu-Voda, care trecil In Ardeal, isi art meritele tipografice pentru raspandirea in popor a cunoasterii
legii si cer s fie numit, asa cum se face acolo, fard
se intrebe vre-un sobor. Geley, superintendentul, li puse
in vedere tot ce se a;tept dela ansul
cer In ma-
www.dacoromanica.ro
300
thturi preste toate zi1ele, poate dupd einvtturile duhovnicestb pentru tineri ale lui Petru Movild. Le almdcise
In romd.neste G-recul Melchisedec din Morea, care pdstorid
acuma in mAnstirea Cdmpulungului, un om foarte ingrijat
s-si capete innapoi banii, in acostandelev plAtite de preoti.
Melchisedec er ins numai un traducdtor de zile mari, si
In curdnd 11 vedem tipdrind la mndstirea Dealului un nou
Antologhion slavon a.
CAP. V.
Tipdrituri ardelene.
Pravila se vinde Cu 21. de ecostande de argintti), pret
mare, si ea gag cetitori si In Ardeal, unde Ghenadie Brad
priml, dup o dorint, care arat fericita intdrire a leggturilor ierarhice si culturale intre Biserica Bhlgradului si a
Trgovistii, un numr de exemplare cu semnul lui.
Prin tipar se apropi astfel viata sufleteascd. a Romnilor
www.dacoromanica.ro
TIPXRITURI ARDELENE
301
mesteral,
anume apopa Dobre., chruia i se zice i adaschlu13. El nu erd s lucreze carti slavone Intr'o tara unde
cartea pe 'ntelosD era impusa de armuire. n legatura
Aceasta tiparnita ardeleneascd era s'a fie Ins In seraltei cauze decdt a vechii ortodoxii puse la indrundna poporului, In limba romdneasca. De si aliat
viciul
www.dacoromanica.ro
:302
de doud ori. La BOlgrad, in manOstire sau (in alt loo potrivit) trebuia IA se int...meieze scoal pentru Romani, cu
trei dascOli i ca limbi de predare : latineste, romaneste si chiar greceste, precum in Rusia polond
spudeii, primiau si ei invAtOtura in trei limbi : greeeste,
latineste si, in al treilea rand, i slavoneste. La tipar trebuiau s se dea trei chrti : rugiciunile de dimineatil si de
seard, canarile din Psahni i Catehismul 1
In Lugoj si Caransebes, orase In cea mai mare parte romanesti, care-si ptistraserd cultul calvin din vremile lui
Moise Pestisel si Stefan Herce. Cantarile lui Stefan Fogarasi eran intrebuintate in cele clou centre ale Romanilor
din Banat, dar ele n'avurd, parte de tipar ; le cunoastem
astzi numai dupti copia cu litere latine pe care a facut-o
ceva mai trziu Joan Viski, predicatorul calvin din SantaMaria Hategului (Boldogfalva) 2. Catehismul lui Alstedius,
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL VARLAAM
303
CAP. VI.
Acest Catechism, adaus pe ldngd acela al lui Chiril Lukaris, care, duph ce fusese catva timp mazil, cdzuse ucis
Ja 1638, chernd la luptd. Dach In veacul al XV1-lea chrtile
Cu tendinte calvinesti putuserd trece fdrd nicio protestare
din partea clerului ortodox din principate, erau acuma cdrturari In stare a rdspinge atacul.
Nu In Tara-Romneasch Ins. Aici bldnclul Teofil n'ave cu-
www.dacoromanica.ro
304
d'it itai u odlughri del mandstirea lui Nistor Ureche, Secu, unde
ajunsese egumen pe la 1610, multdmitri lui Anastasie Crimca 4:
8 cr. Arch. ist., 11, p. 80; Ureelliti, in An. Ac. Rom., X, p. 348;
Studiivi doc., VII, 322, no. 26; 1st. lit, rel., pp. 145-6.
4 Melchisedec, Cron. Rom., I, pp. 247-8.
5 Bid.
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL VARLAAM
305
www.dacoromanica.ro
306
veril
iarhsi
6 Pe o Lit urghie greceasca din 1633, scristi, din porunca lui, fiind
Vornic, de un calugar Porfirio. i se inseamna data vetara in Scaun :
27 April 1634; Papadopulos Kerameus, jep, Bc6X., III, p. 499, no. 3,
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL VARLAAM
307
de cate ori era vorba de o lucrare prin care sd i se pomeneasch numele, in tara si departe peste hotarele ei,
iot Rdsdritul crestin supus Turcilor. Cu acest Domn asigurat in Scaun, prin boghtia si istelimea sa, prin numdrul
patronilor tarigrddeni, Varlaam patea face mai mult in ce
priveste cultura decat chiar cu un prieten trecdtor ca Moise
Movild.
In acest an totul era. gata In mandstirea celor Trei Ierarhi, chreia poporul i-a zis, duph slavoneste, a Trei Sfeitelor, si Vasile Fc s se aducd de peste Dundre, din!.
Constantinopol chiar, cu binecuvantarea, castigatd pritt
multe pungi de bani, frd indoiald, a Patriarhului Partenie,
H, p. 161 i urm.
www.dacoromanica.ro
308
an, adauge
inscriptia de pe chivot, cAnd si Domnului i s'a ndscut,
dupd, slabdnogul Ioan-Vodd, un al doilea fiu, botezat .. tefan
cdruia, In inscriptia
frumos nume domnesc vechiu
www.dacoromanica.ro
309
CAP. VII.
Tipografia lui Varlaam Mitropolitul. Soboraul dela Iaqi.
t Ianuar 161c1, Vasile-Vodd, care ceruse Fift cdlugdrilor dela Frtia din Lemberg, fiindc i erau mai aproape,
www.dacoromanica.ro
310
si mai solemnh, de arhierei din mai multe neamuri rhshritene, si intr'un oras care s nu lie supt puterea unui stpanitor de alta lege sau cu aplechri chtre vre-un fel de
erezie, ci unul care, pe langh evitejia In aphrarea dogmei
celei bune, sh alta ,si bogtia mrinimoash ce trebuia pentru
Patriarhia din Constantinopol trimese un exarh al ei, peacel Porfirie, Mitropolitul Niceii, si pe Meletie Sirigul, cel mai
www.dacoromanica.ro
311
www.dacoromanica.ro
312
schimbd asa de mult dupd artdrile acestuia, incAt Meletie pute vorbl de o lucrare comund 3. Apoi In Februar 4645
Demetrakopulos, .0068loc 'Mk p. 154 in Michalcescu, p. 23.
2 Michalcescu, p. 28.
8 Cf. Picot, Pierre Movilei, Cu Legrand, o. c., II, p. 202; editie critia
la Leipzig, 1695. A poi : Leipzig-Frankfurt, 1727 ; Breslau, 4754 ; Kimmel, in aLibri symbolici Ecclesiae orientalisn, 18U; in sfarit
o. c., p. 26 i urm.
4 Melchisedec, Notite, p. 205, nota.
www.dacoromanica.ro
313
www.dacoromanica.ro
314
CAP. VIII.
Mult mai trainic se dovedi inraurirea greceascei in MolPatriarhul Partenie I-iu al Constantinopolei trdia,
mai mult din ajutoarele lui Vasile Lupa, care-i pldti, de
mai multe ori, din datoriile care apsau greu, cum se
plangea i Atanasie Patelaros, asupra Scaunului ecumenic,
precupetit de cmdtari. Atanasie Patelaros petrecit la Galati
dova.
www.dacoromanica.ro
315
cum s'a spus, doisprezece ani, para in 1654, stand la mkastirea Sf. Nicolae de langd oras, care airea i danii dela Tarul
Alexe 1. Soarta unui patria eh mazil, acel Parten je al II-lea
care l'acuse o politich contrarit hottirdrilor dela Iasi, o hotra.
Ja 1645 Vasile, artand Turcilor, cari-1 intrebaserti, c nu e
bine a-i face altcev decat a-1 trimete in surgun la Cipru 2.
Cand, in 1601, Partenie ft prins i aruncat In Mare, dupA
ce fusese gituit, se atribu aceastd strasnic5, fapth Domnilor
romni, la cari el trimesese totusi, dupti o Indelungat dusdoi Mitropoliti pentru impticare 3.
Atanasie Patelaros isi petrece acum zilele de mazilie, en,
tain dela Domn, intr'o mn5stire de Janga' Iasi, pe care Grecii
arhiereii rdshriteni, stransi In acea ara 'n sinod la Constantinopol, cgtre unul mai bogat decat dansul, Taru15.
Cancl Teofan de Ierusalim murl, el dd grija de a alege
pe urmasul su, i fratelui Patriarh din Capitala ImpArtiei
turcesti, i apAratorului, iar, mai ales, mArinimosului hrhnitor
al ortodoxiei, Voevodului moldovenesc 6. Sinodul de alegere
2 lbid., p. 204.
8 Hurmuzaki, Fragmente, III, pp. 160-1.
4 Erbizeanu, Cron. Greci, p. 96; Studii qi doc., VI, pp. 57-61.
5 Melchisedec, Notife, pp. 207-8.
lbid., pp. 199-200.
www.dacoromanica.ro
316
Vasile-Vod'd ; un prelat grec, delegatul Ecumenicului, tocmai Vasile trimesese In surgun la Rodos pe Atanasie Patelaros
Grigorie de Larisa, Impreuna cu Mitropolitul
Varlaam, Cu Anastasie de Roman si, pentru a se Intregl
soborul printr'un Grec, Cu Lavrentie episcop de Casandra, miruird, nu pe Mitropolitul rtigiritean Meletie,
care umblase dup, mostenirea lui Teofan, ci pe candidatul moldovenesc biruitor, pe egumenul dela Galata
reprezintant In Moldova al Patriarhiei de Ierusalim,
pentru care strdnged veniturile, pe Paisie 2. Ceremonia
2.ceasta a sfintirii se fdcii In mntistirea Triei Ierarhilor, la
23 Mart 1645. In 1651, la lntoarcerea din Moscova, Patriarhul
lavuluiD, a Brilei, pentru orasele si Tinuturile ce se tineau de raiaua turceascil Noua episcopie nu er s fad,
parte din ald.tuirea ierarhica moldoveneasch, ci stAted de-a
dreptul supt autoritatea Patriarhului. Pentru acest loe propuse Vasile pe Meletie Sirigul, care si fa santit : 1n aceastA
calitate owed sd fad. el In 1644 drumul la Moscova, cu
scrisori de recomandatie dela amdadoi Domnii nostri 4. Ismailul, &Taint, locuit In mare parte de Romni, cari aveau
si o veche biseric5. a Sf. Nicolae, de prin veacul al XVI-lea,
Ismailul unde veniserA boierii si clericii moldoveni la 164'1
pentru a priml moastele Sfintei Paraschive, er cuprins in
eparhie , care se si numid a Brdilei si
Imlbid., p. 209.
2 Ibid., pp. 209-14.
Hurmuzaki, Fragmente, III, pp. 161-2; Ciitatoritle tut Macarie, pp.
79, 89; ed. englez5., p. 282; Muraviev, pp. 398-9.
XII, p. 36 i urm.; cf. Iorga, Chilia i Cetatea-Atbd, pp. 234-5; An. Ao,
Rom., XXVII, p. 3.
www.dacoromanica.ro
317
din mAndstirea Caracal, fdcut. de Petru Rares, a mol biserica Sf. Nicolae, fAcand din ea o stavropighie patriarhald,
ludatorita numai sa trimeat Patriarhului pe fiecare an zece
octi de icre 1. PzInd si episcopi de Naupact, de Georgia aflau
addpost bun la Vasile-Vod 2.
Supt un Domn as, de mult amestecat In afacerile rdsritene, Inchindrile de mdndstiri moldovenesti nu puteau fi
rare. La o datd pe care n'o putem cunoaste, strdlucita
utistire a Trei lerarhilor fit supus tuturor lavrelor atonice
Jaolaltrt. Illincea, inceputd de Vasile si isprdvitd numai la
1660, fa Inscrisd si ea lntre lrtcasurile Instrdinate 3. Bisericuta Si. Atanasie (lela Copou, in cealaltd margine a Iasului,
fit sfintitd, la 30 April 1628, de Patriarhul Clinti Lukaris,
care a facia deci, putin timp lnnainte de moartea sa, o
calatoric in Moldova, unde In curnd erau s i se afuriseascd invdtdturile ; miroc al Trei Ierarhilor, ea av aceiasi
atarnare do obstea Atosului ca si aceasta 4. Biserica Sf.
Ditnitrie din Galati, cred : Mavromolu15, care a gazduit
mutt tirnp un mare arhiereu grec 4, ar fi fost si ea supusa
birului dare manastirile Mshritene 1. Si mdntistirea lui A ron-
8 &Mil tti doc., IV, p. 32, nota 1; cf. 1st, lit, rel., p. 163, nota 4.
9 CcIleitoriile liti Macarie, p. 135.
www.dacoromanica.ro
318
CAP. IX.
avem pe aceia care a fost tinuta inaintea sicriului Sofroniei Ciogolea la 1639, intr'o limbh bun, de dascalul
1 An. Ac. Rom., XX, p. 214 i unn.
www.dacoromanica.ro
319
V.
www.dacoromanica.ro
:320
la acelasi lueru. I se va fi cerut voie s se adauge la Cazania munteana materialul de Vieti de sfinti si sfaturi
bune crestinesti care se afla In aCartea de invatturib moldoveneasca si, pe o vreme cand flecare era bucuros doar
de folosul pe care-1 pute aduce munca sa, farb." a se gandl
si la drepturile ce poate aved asupra roadelor ei, Varlaam
se va fi invoit bucuros. Astfel, schimbandu-se unele pagini,
www.dacoromanica.ro
32E
tiphriturilor In aceast limbd pe phtnant romanesc de ortodoxie, precum si pe reprezintantul la Curtea din Targoviste al curentuldi nou de cultura slavon ruseased, pe
atunci Logofdtul Udriste Nsturel, care i se prd eboiarin
cinstit si slovesnicu, i Cu toat destoiniciia si inteleagerea
harnic, i drept pravoslavnic crestin 1. Aici gds el un Catechism calvinesc din Ardeal. si fdrh zalav aletul c(Rspunsurb) scurte, care se tipdrird In 1645 la Iasi. Iu ele se
aphrd maslul, nelnsurarea preotilor duph moartea celei
d'intdiu sotii, cultul icoanelor s. a., lovindu-se rar erutare
In acei eretici calvini cari In multe privinti sant mai rdi
decdt epriganii: Turcii, Tatariip 2.
www.dacoromanica.ro
322
www.dacoromanica.ro
323
cari
CAP. X.
www.dacoromanica.ro
324
El luase asuprd-si sarcina de a aduce la indeplinire programul lui G-elev, jurand chiar, la numirea sa, aunele
punctel, primind anume ac.onditii si Indatorindu-se a face
cutare alucrutii ce i-au fost prescrise 1. ti vedem umbland
prin tard, pe la Fdgdras, pe la Brasov, poate pentru a incercd sd se tie de cuvant, .dar mai degrab. ca sd-si strAngd
florinul, e v enitul vlddicesc. Tipogralii 11 pdrAsiserd, el neavdnd, se pare, bani pentru dnii, si propovdduirea Cre-
www.dacoromanica.ro
325
Simion stefan si fusese preot in Migrad, preot calvin fireste, in mdndstirea ortodox de odinioard, din care vor fi
fost gonit,i calugdrii. .5i acesta trebui s primeascd un program dela Geley : va predich pretutindeni, pAnd si la Ingrophciuni, aCuvntul lui Dumnezeu duph BiblieD ; va introduce Catechismul din 1640; va ImpArtds1 numai pe oameriii de vrAstd si cu purtdri bune ; nu va pune inchinarea
1 melehisedec, Notite, pp, 211-2.
2 Acelai, Cron. Hudor, I, p. 416 i. urm.
2 Studii, qi doc., IV, p. 265.
4 Cron. Hafflor, I, p. 122; Stinghe, Ist. besearecei ?cheador, Apen-
dice, p. 4.
www.dacoromanica.ro
326
piei de ras.
Vladica n'avea s se amestece In viata bisericeascd a
Ungurilor deck doar atunci cand un flacu ungur ar lu
pe o Romncd si ea n'ar vol s se cunune cu popa strdin.
Nu va nelinisti nici pe eaceia dintre RomAni, preoti ori teranit, pe cari Duhul SfAnt ii va fi adus sa se mAntuie Cu
totul, supuindu-se eepiscopului ortodox al calvinismului.
El nu se va amested. macar In acele Tinuturi care fuse-sera castigate de reforma, deck cu voia superintendentului,.
Intre aceste Tinuturi se numrd, pe laugh' Hateg si Inidora : Aldmor, Ordstie, Ilia, Crisurile deci Oradea , cele
trei protopopli fdgdrdsene noud. Cu privire la Banat, cu
Lugojul, Caransebesul, desdvarsit cucerite, nu se mai spunenimic. Mud de vidicul Bistritei si de Tara Barsei, apoi
afard de satele Tarnavelor, ii rdmanea. lui Simon tefan
numai provincia pe care o avuserd data. Vld'dicii de Vad 1.
1 Cipariu, Archivu, p. 628 i urm.
www.dacoromanica.ro
327
www.dacoromanica.ro
328
In aceasta tard far nicio randuiald bisericeasch statornich, Rk6czy puted s astepte ceva pentru legea sa calvina, de care ins nu void O. stie nimeni, dar lucrurile se
indreptau catre declaratia de Unire cu Apusul catolic, declaratie care se Mai In econgregatiab. din Ungvr la 23
April 1649. Atunci abia se alese si un nou episcop la
Muncaciu, Petre Rotosinschi, In cdlugarie Partenie, pe care-1
recomandase in scris Vasilie, dupd liberarea sa i in ajunul mortii, intamplata In August 4648g. Vaduva Craiuiui
Ins impotriva lui pe un Grec calvinizat, Porfirie
Ardan, sprijinit numai de doisprezece preoti rusi din posesiunile ei dela Muncaciu, putini de tot fata de cei 370
de preoti, Rusi si Romani, cu ese protopopi, cari primisera pe Partenie.
Noul Mitropolit ardelean, care n'avea a face cu vaduva
lui Raloiczy I-iu, ci Cu fiul acdstuia, aCraiub cel nou,
Cf. Budu, Disertafiune despre episcopii si vicarii romni din Maramureq, Gherla, 1891, p. 50.
2 Ibid., p. 49 si urm.
3 Ibid., p. 53.
4 ibid., Z. c.
www.dacoromanica.ro
329
Bid., p. 837.
V. Petra Maior, /st. Bis., p. 153; Pray, Specimen hierarchiae ungaricae, I, P. 396 i urm.; Nilles, pp. 824-43; Dulicovici, III, p. 97,
nota ; cf. Bunea, o. c.. p. 99 i urm.; Studii qi doc., XII, p. XLVII.
www.dacoromanica.ro
330
www.dacoromanica.ro
331
www.dacoromanica.ro
332
voia sa-si aleaga o lege si s o tie, s pstreze astfel comunitatea sufieteasch de nevoie cu multimea nechrturarilor,
care nu protesth, dar nu se supune si nu lash nimic dinWale ei, !Ar s-si de seam de binele ce poate izvorl
mai tarziu din aceast inertie a toate rlddtoare.
Catolicii scriu despre el : asine ulla alia consecratione etiam schismaticis graecis consuetas; Nilles, p. 831.
2 aUtinam et mihi liceret eandem Unionem profiterio ; Nilles, p. 828.
www.dacoromanica.ro
333
teasch Cu Biserica munteand. De aceia si-a zis el, In deosebire de lnaintasii si, i avnd constiint de valoarea terminilor pe cari-i intrebuint, aarhiepiscop, vrnd sh zich
astfel ca Mitropolia lui n'o are dela nimeni si n'o Inchina
nimanuia. Dar el nu se apuc la lupth ca arhiereii roinani din Principatele ramase ortodoxe ; numai dupa
moartea sa un cleric romAn, urmnd sfatului poruncitor,
poate chiar dictrii superiorului sau ungur, intinse, la 1656,
lcipotriva atacurilor lui Varlaam, Scutulii catichizmusulub,
singura sau
www.dacoromanica.ro
334
www.dacoromanica.ro
335
336
Pentru lucrdrile sale, Mitropolitul ardelean a gdsit ajutAtori, nu lutre ai srii, ale cdror cunostinte de carte scilzuserd
In phrae, di, de ce s departrt apa de izvoru, totu-i mai lnmestecat si mai turbure , nu e numit. Cat priveste Nour
Testament, crici nu e o Evanghelie potrivitti pentru slujba,
ci o carte de cetit
ca intiu traducdtor al lui se 1nseamn Silivestru, etahigraful muntean, fostul egumen
dela Govora, care a fAcut deci ca si Meletie Macedoneanul,.
lnaintasul sdu, qed.nd, fdrd sfiald si phrere de rdu, hotarul
politic ca si cel religios. Fiind dela un credincios al
www.dacoromanica.ro
337
Mitropolitul insusi se lauda cd, cunde n'au fost bine, a ispravit si a lmplut, si a tocmit diln catil a phalli), adugind
si o esuma, un rezumat al earth, de buntatea si adevarul
careia ajunsese astfel a fi sigur.
Astfel Romnii castigard." inteo limba energica, sigura
cuprinzatoare, intr'o forma autentica, razimat pe aizvoadep vechi latinesti si pe dizvodulp slavonesc nou din
Moscova, cele cloud carti mai de capetenie, din toata Scriptura, pentra sulletul crestin care cauta mAng.iere i imbunare, care vrea E se inalte i sa se curate de pacatele
pamAntului, pentru sufletul omenesc insetat de bunatate,
de blandea, de iubire i de ideal. Frumos tiparite, scoase
www.dacoromanica.ro
338
CAP. XI.
Ac. Rom. ; ms. Cernica, Biserica ortodoxa, pf. 4902; catalog, no. 52.
D. general Vasiliu IsIlsturel a publicat in ultimil ani aceasta traducere
a lui Udrite.
www.dacoromanica.ro
339
bite ce se cavia la ingroparea clericilor. Avand un manuscript slavon si unul grec, el starul de a oameni carturari
buni si inteleptiD ea sa-i faca acea Carte ce sa cheama
Pogribania preotilor mireanh' si a diaconilorD, si el, diaconul,
Ingrijit, nu numai de (burla murireD, ci si de alma pogribanieD, platl pentru aceasta brosurd de cinzeci de pagini
carc deschide la 1.650 sirul tipriturilor romanesti.
Cu o talmacire a sa, pe care o intituleaza, poate tiindu-se
prea strans de un original latin, dres in ce priveste dogma,
Mistirio sau Sacrament, apare acum insusi Mitropolitul la
1.651, lamurind deocamdata preotilor sal, prea adesea InNinuiti de agrositne si grubieD, botezul si mirul ; a doua
parte a ramas In manuscript 2.
Era o incercare de-a da si clerului mantean ceia ce se
daduse eelui moldovenesc prin cele 7,apte Taine ale lui
1 LApOdatu, Episcopia Strehaii, p. 7, nota 2.
2 Dupl acest manuscript foarte ingrijit, pe care 1-am gAsit fu ina-atistirea Cernica, a publicat-o d. I. Bianu in anex1 la cuirintarea sa
Despre introducerea limbii rometnefti in Biserica Romdnilor, discurs
.de intrare la Academia RominA ; 1904.
www.dacoromanica.ro
340
www.dacoromanica.ro
I ROMANE$TI
341
www.dacoromanica.ro
342
Aceste chrti le intelega oricine dintre acei mai putini &ht.turari cari tineau, in afarh de aceasta, la crestinhtatea lor,
bire Intre oameni, cari trebuie s se simth frati si sh sepoarte frdteste unii Cu altii, lege crestind, zic, i graiu roranesc, legAnd cu marturisirea Credintei, cu evlavia
cu frumusetile mai inalte ale Scripturii,
cuvant
dumnezeiescp, toath viata inimii celei vii i gAndului celui
umil al oamenilor, atata li trebui lor. i Biserica Intelese
www.dacoromanica.ro
PARTEA. a VI-a.
.}
LEGATURILE NOU
DINTRE ARDEAL SI TARA-ROMANEASCA.
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
In care din tenle romnesti era sd urmeze eurentul romdnesc In Bisericd, dupd izgonirea lui Vasile Lupu, care
lud cu el mndria, averea darnic cheltuitd, prestigiul impArdtesc, legAturile cu Intreg Rhshritul slavo-elinesc, i dupd
Simion Stefan muri dup ce cdpdtase dela Gheorghe BAliczy al II-lea, principe ardelean dela 1648 inainte, !nth.rirea solemnd a drepturilor de care si 'And atunci se bu-
www.dacoromanica.ro
346
nu inainte de 1652 si
Urmasul lui incd din 4652
pentru cd la aceastd datd, el erd In Tara-Romneascd,
(rah)) inaintea mdretiei Mitropolitului sdu , a fost
Ardeleanul, aPanonianuto Daniil. Csulay, acuma superindent, se ingriji ca el sd primeasch, jurdnd, aceleasi conde care inaintasul situ fusese silit a se tine in tot
timpul pstoriei lui 3. El n'avit parte insh de o carmuire
linitith.; Gheorghe Raluiczy, om pornit i ambitios, care
visd Coroana Poloniei i Incept:I chiar, In Decembre 1656,
un rdzboiu, cu ajutoare moldovenesti i muntene, pentru
cucerirea acestei ten, nu era un ocrotitor sigur nici Inteo
privintd. Cu cloud zile inaintea manifestului su de rdzboiu
impotriva Poloniei oficiale, la 28 Decembre, el numi un
alt episcop, dup recomandatia aceluiasi Csulay, frd a pomen1 mdcar in actul de numire fiintarea trec).toare a Mitropoliei lui Danii14.
www.dacoromanica.ro
347
sestiv, lntru cdt priveste pe cei de rit ortodox, iGreci,i Romni. Protopopii vor ascult de ddnsul.
Fgarasul singur ramdsese astfel de o parte ; cele patru
protopopli do, aice fura unite cu acest prilej lntr'un episcopat formal, fireste curat calyinesc 1 Aici stapdnia ca
SArbi
www.dacoromanica.ro
348
Acatiu Barcsai adugl Fdgarasul iardsi la Vlddicia BillgraduJui 1,cu acest prilej se scutird de bir, dar nu si de cinstea domnilor de pdmnt, preotii fagardseni 2, - de dusmtinia fireasca
a lui Saya, care, cum vom veded, prin obArsia lui si legtiturile detot felul ce aved, er mult mai tare deck acest biet
pribeag bdtut de asprele furtuni ale nenorocirilor, Daniil
se addpostl, la urma, in Tara-Romneascd, unde iscdli Intr'un tdrziu, cand se faced la Bucuresti, prin anii 1680, alt
'Mitropolit de Blgrad, Varlaam,
proin Ardeleanv.
El murl astfel intre clericii ca cari trdise s,i lucrase pentru
pArdsise la moarte rtcirile calviculturd ca tAnr,
nesti 8.
Se nascuse la Mau, in acele prti in care necontenit se purt lupta dintre Turci i crestini, dintre cari cei
d'intaiu avur stapAnirea terii pAnd la rdscoala intetita de
Sigismund Bdthory la 1595; atunci, multamita mai ales
vitejiei lui Gheorghe Borbly, se luard in curnd
mite s.
6 Revista critico-literard,
7 In anexi la Engel, Geschichte von Serwien.
La Alexandru LApuneanu erau adApostiti in 1566 Gheorghe, ravel,
tefan, Ecaterina si Maria, copiii lui Miclu i nepotii de tii ai hertefan ; Jirecek, Gnont.-Opncss, pp. 90-1, no. 96.
www.dacoromanica.ro
349
tabdra ardelean era la lnu la 1.4 Octombre 1,iria, Ceanadul, Aradul i Lipova2, si astfel Incet beglerbegatul de
Indu, care e pomenit la 1588, de pildd 3. Peste putin Turcii
cdplitar lusa iardsi cuiburile lor dela Inda si Lipova 4, de
umle Mihai Viteazul, ajuns stpn al Ardealului, n'ar fi
avut rhgaz
scoat ; dar cettile acestea se dlidurti dela
sine Irnpliratului pe care-1 reprezint Voevodul cuceritor 5.
apdrau Lipova si Indul,
Slujitorii, ostasii lui
spre cave rvniau iardsi Turcii, la 16006 Pierdut, Indul er,
ckttigat din non de crestini la 1605 7.
Voevozi srbi si romni, Cu un numr de pedestri, stteau
acum ca stdpani prin aceste locuri, si din mijlocul preotilor,
ortodocsi, iiu calvini, ai acestor slteni rdzboinici se ridicd
chip firesc cAte unul care pute fi socotit ca un protopop, dar
li ziceft Vlddicd, dupb." exemplul acelor Vldici, pusi de Turci
pentru raiaua bandteand si pentru Severin, pentru Ardealul la
aCraiu) unguresc, recunoscndu-i-se drepturile de mai lnainte asupra eunor biserici sArbesti i romzInesti din Tinutul
ditionis nostru ardelenesc9V; dar scotAndu-se de supt
ascultarea lui preotul Mihai din Voivodeni, un fel de protopop calvin. Saya se luptase i uneltise la Lipova, pentru
cdpdtarea din nou a cettii, snaulse de Turci dupd ckierea
lui Mihai Viteazul, i ave de aici inainte resedinta
Hurmuzaki, XII, p. 137, nota 2.
2 V. i Hurmuzaki, XI, pp. 380-1, no. nxxviii.
www.dacoromanica.ro
350
www.dacoromanica.ro
351
www.dacoromanica.ro
352
care, pentru a doua oard., intorcandu-se dela Cazaci, strdbdte terile noastre, s-1 incunune ca pe un Craiu neatarnat,
In Targovistea sa, de Rusalii1. n timpul cand inthri pe
Saya, crescandu-i puterea, Barcsai avea Incd in jurul su,
guri, si In curand el trebui sd incheie, ca s poatd, rmanea, tratate formale cu amandoi Domnii B. n aceleasi
zile cand Romani in arme, supt boieri munteni si moldoveni, hotdriau toate In Ardeal, Saya mergea la dieta stransrr
In Bistrita de Acatiu Barcsai si era intovArdsit de Martin
Szarpataki, insemnat nobil ardelean, care, la acurteal. lui
din arpatoc, din S.arospatacD, unde a fost lngropat apoi
Rkczy 8, ave giudeD roman, pe Mandin Cozma 4.
Saya er pe atunci inc rara resedint, cdci Turcil arseserdtotul in Blgrad ; nu-si falcuse nici pecete noud, In locul
celei vechi distruse In nimicirea mndstirii si a bisericii lui
Miliai Viteazul : II vedem In 1659 pecetluind cu un taler
de-ai Imparatului Ferdinand4. Cu acest prilej cdpdt el, decare Barcsai avea nevoie pentru a-i atrage pe Romani, scu-
2 bid.
p. 136.
4 Cf. Doc. Bistr., I, pp. 96-7, no. cxxvin ; H, p. 9, no. cLxxvi:
6 Doc. Bistr., II, a. 9, no. ct.xxvt.
incai, la anul 1660; latineste la Gipariu, Archiva; pp. 171-2, 1&.
6
Fiedler si de acolo in Mangra, Saya Brancovici, pp. 458-9.
7 Dobrescu, Fragmente, pp. 38-40.
www.dacoromanica.ro
353
S se aduge c la Rtilaczy, cu care se aliase MilineaVodii, veni In solie Mitropolitul muntean Ignatie Sd.rbul,
urmasul lui .. tefan care sfmtise pe Saya, c pe langd
dAnsul isi cdutd. norocul i Constantin-Vod, cel care a
ridicat din nou biserica din Muncaciu, i Gheorghe .t;tefan,
care sttuse un timp la Sighet, in acelasi Maramuras, ca
la Curtea lui se inNis si un sol dela Hatmanul Bogdan
Hmilnitchi 5. Saya nu putea face, din partea lui, altfel decdt
Ibid., p. 41.
2 Ibid., 41-2.
Cf. Acte i f ragm., I, pp. 285, 288-91; incai, III, pp. 420-5.
www.dacoromanica.ro
354
Tulburdrile, rdzboiul Iduntric, amestecul Turcilor urmar. In Ardeal si dupd moartea, intAmplat tot in cursul
anului 1659, a lui Gheorghe Rkczy al II-lea. Din ele .n'a
mai iesit VIddicia de Sibiiu, de asediu, a lui Ghenadie. Dar
pe Sava-1 Intlaim la 18 A.pril 1661 judecand un proces
canonic 7. Cand Turcii impuserd Domnia lui Mihail Apaffy,
www.dacoromanica.ro
355
CAP. II.
ale lui Stefan-cel-Mare ca dinastia Tarilor Rusiei prin eastoria flicei sale Elena 3. Multa vreme numai intamplator
oameni din prtile noastre au nemerit in Marele-Ducat al
Bunea, Vechile episcopii, pp. 120-2, nota, i de aici in Mangra,
.o. c., pp. 160-2.
2 Cipariu, Archivu, pp. 572-3, de unde in Mangra, p. 162-3.
V. 1st. tui tefan-cel-illare, p. 204.
www.dacoromanica.ro
356
ISTORIA
ISERICII ROMANESTI
pentru acelasi motiv de incuscrire 1ntre Timus fiul Hatmanului i Ruxanda fiica lui Vodh, se supuneau Tarului Alexie,
celui de-al doilea Romanov, i acesta pornise, pentru adrepturile neamului rusescl, de care vorbise i Petru Movilil, rhzboiul cu Polonia 2. Cu soli chzacesti, venira atunci la noi pentru
Era un om evlavios, care cldi in muntii Bachului, chutnd sh imite mhcar in spaturi Trei lerarhii stpnuluil
dusmilnit pe care-I rhsturnase, frumoasa manstire a Casinului, unde i s'a adus apoi, din strhindtate, si trupul. Dar
chrti n'a tiprit, si din vina Mitropolitului shu. Cad Vorlaam se dusese (la muntev,ceia ce inseamn. In vechiul
lui ideas dela Secul,in clipa trhdhrii si a rhscoalei, lsand
pe un arhiereu cu constiinta mai usoarh s Incunune pe
ambitiosul biruitor. Nici Anastasie de Roman, nici episcopul de Rhdauti, farh a-si phrsl, mhcar, cel
carjar
nu alergard la chemarea chIciltorului de credinth si de ju-
www.dacoromanica.ro
Ghedeon, care sfinti si episcopi pentru Rusii din Poera In fruntea Bisericii Moldovei caud solii rusi
sosir la Curtea lui Gheorghe Stefan. Acesta er prea batan i prea incercat pentru sa sA poat fi lnselat de prefdtoria religioas a Muscalilor. O legtur Cu dansii, cari
propuneau lucruri as de bune, ca ajutorul frd tribut,
lonia 2,
www.dacoromanica.ro
358
ce pute sa capete un Grec, apoi erezia lui Chiril Lukaris,nehotardrea urmasilor shi filth de dansul, luarea unor mrtsuri a caror initiativa pornise din Chiev i proclamarea
unei alarturisiril de ortodoxie, al chrei concept venise din
mnile lui Petra Movila, slbisera foarte mult au toritatea
(Bisericii celei Mari din Constantinopol 1. Patriarhii vagabonzi si cersitori din Alexandria si Antiohia nu Insemnau
nimic. Cei din Ierusalim, stapAnitori de mai multe bogatii
In *tile slavo-romne si premergatori ai reformei din
dogma, datine, ierarhie, viata canonic si viata cultura la
In ortodoxie, avura un insemnat rol supt Teofan i supt
Paisie, dar acesta se obos1 curnd, i numai norocul care-i
dadit ca urmas pe un cleric Invatat ca Nectarie (1661-1669)
mentin o bucat de vreme prestigiul Patriarbiei. Dar n lei
acest nou Patriarh nu er un harnic calator, i astfel grija
ortodoxiei la Bucuresti, la Iasi, la Chiev si la Moscova o.
av, un timp, Paisie Ligaridis, latinizantul cu dou fete, care,
ajuns, In umbra Patriarhului Paisie, arhiepiscop de Gaza,.
se intorsese la noi In '1654 si juca un mare rol in judecata dintre Patriarhul rusesc Niconsi Tarul,care la 1660
pornise lmpotriva lui, fara a-1 putd. doborl 111s as de
usor cum doboilse un print ardelean pe Vldicii din 'parnnturile sale 2.
www.dacoromanica.ro
359
Nectarie f oprit insh de a trece hotarele imprtiei sthphnilor shi, i astfel el se intoarse, -dup ce petrecii un timp
www.dacoromanica.ro
360
ilictelor dintre ele si, In alt ordin, al rdspandirii limbii romanesti in cetire i stujba, aceasta parte din dezvoltarea
Bisericii romanesti 2.
www.dacoromanica.ro
361
lui Nicon, cari aveau hi mijlocul lor doi Patriarhi si o multime de prelati din tot Rsdritul, si cari iesiserd abia din
pr deosebit
www.dacoromanica.ro
362
unei delegatii In sinodul maghiar calvin, pentru a se revede hothrarile si a se Inviit. elucrurile Legii celei adeN-Arate si preceptele bisericesti 1
www.dacoromanica.ro
363
467-8.
www.dacoromanica.ro
264
www.dacoromanica.ro
365
Dar In Iulie 1679 se tine un sobor pentru a lu socoteal lui Saya de averea Bisericii sale si, mai ales, de
avenitul scolei s'a tipograflei),
la care
contribuise
gic, cu care toti vecinii trebuiau s socoteasc, lui SerbanVod Cantacuzino, care, ca urmas al impratilor bizan-
cf. Cipariu,
www.dacoromanica.ro
366
unde se imbolndvi. La 2 Iulie se incepa In acest oras marele sobor de judecatd ; luau parte reprezintantii lui Apaffy,
ajuratii i titorii Mitropoliei, intre cari Pavel Suciu, proV. i Studii i doc., III, pp. 96-8: scrisoarea e din 1691-2, cAnd se
pute gindl la mucarer, la intarirea dup6 trei ani, Patriarluil lacov
numit la 1689.
2 Cf. Sate i preofi, p. 73 si urm.
3 An. Ac. Rom., XXI, p. 222.
www.dacoromanica.ro
367
www.dacoromanica.ro
368
shnta acolo Ricuitori, pre chir Iosif ieromonahulal,se primeste noul Vldic atarntor de Scaunul Thrgovistii
membru al c(Bisericii noastrei), numai eca sh nu l'Anide acela
Scauna %/Ocluya si crestiniI de acolo MI% pstoria, neputhndu
celu maI denainte sh-s1 dobndeascd Scannula, pentru nemutatele obiceaiurI si tocmeale ce are respublica ta.rdI ArdealuluIp 1.
Gheorghe Brancovici, care alergase la Banul Radu din Cralui Udriste Misture12, si de aici la Domnul ocroiova,
titor pentru a-i cera sO apere, odat ct dreptatea fratelui
shu, ortodoxia comunh i cinstea neamului 3. Desi se dAduser
lie si pentru motivele arOtate, si In forma aceia, IntOrirea
lui Iosif, care priml, dupd cerere, cea d'inthiu condich" da
zaconie episcopal 4 i incep vizitatia sa 5, plAngeri se fcurd
la Constantinopol lmpotriva grosolanei samavolnicii din Iulia
si la 30 Septembre Apaffy trebui sh se Indrepthteasca fatA
de oamenii shi de la Constantinopol, arOtnd ca Saya a fost
scos prin sobor i ch are vinovtii care si de moarte 1-ar
publicat de Cipariu, Acte vi frar
Actul este in Condica
mente, pp. 234-5; Popea, Vechea Mitropolie, pp. 7-8; Ghenadie
ceanu, Condica Sfantei.
2 Studii i doc., V, pp. 710-11.
3 Memoriile lui Gheorghe Brancovici.
4 cipariu, Acte vi fragmente, pp. 257-63; Mangra, p. 92 si urm.
6 Doc. Bistr., II, pp. 30-1, No. ccxv ; socotelile Bistritei, in Studit
vi doc., MI, p. 52.
www.dacoromanica.ro
369
Decembre, Iosif Isi cdpdtd diploma de numire pentru teritoriul panti la Olt 4. Dad In temnita sa, Vladica Saya a
fost insultat si btut, rdmane tot asa de indoielnic ca
multe allele care S'all scris pa seama lui certe cu Craiul,
prietenie cu Crdiasa, etc.; a cevii n'a Indraznit poate Apaffy,
datine Biserica noastrci din Ardeal : sa ingduie legea ortodoxd, ce se zice de obste : romaneascd in obisnuitele ei
ceremonii vechi, cu liber exercitiu, dupti legile terii, i, dad
unele lucruri ar fi apsate iinpotriva vointii lor [a Romanilor], sa facem a se aduce, iard;i, In starea de libertate
veche, public, Inaintea terii
T5rt. Tar, 1878, II, p. 706: cf. Sate fi preofi, p. 312 c urm.
4 Cipariu, Acte i fragateate, pp. 60-70; Mangra, o. c., p. 473 ei urm.
5 Petra Maior, p. 80, nota ; Cipariu, Archivu, p. 652; Mangra, o. c.,
pp. 179-80: eReligionem ortbodoxam, vulgo valachiam, ab antiquo
solids cerimoniis eos uti, cum libero exercitio, secundum canones patriae, et, siquae contra voluntatern eorum in suis terminis oppressa forent, coram Regno pristinae libertati restitui efficiemus, Metropolitam
sea Vladikam Szavam, cum plena restitutione honoris, pristino officio
www.dacoromanica.ro
370
www.dacoromanica.ro
371
Astfel se zhdrnici regula pe care Iosif trebuise a o inscrie in fruntea Zaconiettlui su, rknas altfel nescris : eAlea-
nceia 3.
CAP. III.
www.dacoromanica.ro
372
rdzboiului cu Moldova, iesi Inaintea Patriarhului d Antiochia, Macarie, care intrd In Trgoviste 1 Mitropolitul Ignatie, Srbul dela Ramnic, cave si acolo-si zice aarhiepiscoir
In romaneste, cd el a cfost phstor In Scaun ani 20D, treclida-se astfel cu vederea ca nedreaptil i necanonicd pastoria trecrttoare a Srbului din Nicopol, Mitropolitul tulburdrilor 8.
www.dacoromanica.ro
373
www.dacoromanica.ro
374
un puternic partid al boierilor de t ard, Romani sau roinanizati, neamuri bune i vechi, care Intelegeatt sa nu Impart cu nimeni cinstea, dregatoriile, veniturile. Cand placul
Turcilor, cumparat, ca de obiceiu, cu bani, Mat din Radu
Leon, fiul lui Leon-Voda Toma, un Domn al Terii-Romanesti, acesta fit aratat cu degetul ca strain el insusi i ocro-
titor de straini, ca strichtor de datini i cillciltor de drepturi, i boierimea, care cetid In cronici si axed i altfel intiprite intamplarile ultimelor decenii, se hotdra a biol.
Impotriva lui ceia ce se Meuse de generatia batranilor Impotriva lui Leon-Voda
Pricini de plangere Impotriva acestui Radu-Voda care
vorbi greceste erau destule : emarghiolii lui, Sofialaul, Bulasachi, nu crutau nici manhstirile In lacomia lor de bani
si; de bucate ; din argintul icoanetor, spune cronica de familie si de partid a Cantacuziniior, se facurA schri i tipsii
si sale ferecate pentru mandria trufasa a Domnutui ; pe
degetele lui sau ale vre-unui puternic ocrotitor din Tarigrad
se vor fi mutat cele ((Iona inele de aur cu pietre scumpe
de pe oasele sfinte ale moastelor lui (popa Nicodim din
Tismana, pe care Mateiu-Voda o inchinase la S. Munte 1;averile egumenilor treceau In Vistieria domneascil. Cel putin
as spun dusmanii 2.
Se pregatid o rscbala ; *erban Cantacuzino, Mare-Sptar,er. In msurd a strange la Bucuresti pe Cpitani, iuzbasi
slujitori 3; trebui ca un Mitropolit Inteles cu
din acest partid (national sa fie gata a MA crucea In /lianatefulescu, Tismana, p. 489.
2 pp. 370-1 din Magazinul istoric,
3 Cron. lui Constantin Capitanul, p. 460.
www.dacoromanica.ro
375
pentru a merge, In sunet de clopote, inaintea cetelor rdsculate. Oameni evlaviosi, darn ici pentru cele sfinte, ctitori
de biserici In 1671 ei isprvirh frumoasa biserica dela
Coeni pe Arge, iing Curtile lui Radu-Vodd Serban, bunicul lor 1
Cantacuzinii aveau multi prtenitori printre clerici.
pmdntului terii de Greci. Radu-Vod se grAbise a se leOdd, la 9 ale lunii, prin act formal, Indreptat ctre aarhierei),
tustrei episcopii erau de fat
aarhimandriti, egumeni,
boieri, slujitori, popi, diaconi i toti tranii cAti s afl vietuitori In tara Domniei Sale, de Greci laolalth si de fiecare
din cei mai mari in deosebi, asigurAnd bunele datini de pe
vremea lui Vod Mateiu btranul 2.
oin strein, grec, s nu fie volnic nimenilea a puneD. inchinri nou se opresc. CAlughrii greci vor iesi din biserica
domneasca a Curtii, fcnd loe unor popi mireni rumAnip.
Asupra acestor puncte, Radu fcil jurdmAnt la Mitropolie B.
De fapt, inch' din April 1666, supt Inraurirea Mitropoli1 Inscripfii, I. p. 88.
2 may. ist., 1, pp. 131-4.
www.dacoromanica.ro
376
e 'atara de Parteuie
www.dacoromanica.ro
377
Teodosie dda, fireste, carie de blestem pentru deseoperirea acelor boieri cari indemnaserd la uciderea batranului
Constantin Cantacuzino 1. El intarl masurile luate pentru a
pedepsi pe Stroe Leurdeanul, puind supt actul de afurisanie iscalitura egumenilor romdni : dela Tismana, Cozia
unde era un Teodor, dela Ilistrita, Arnota, Dealu, Campulung, Glavacioc
viitorul Mitropolit Varlaam, poate un
Moldovean , dela Snagov, GOVOra, Caldarusani, si, 'In al
doilea rand, ale celor greci, dela Sf. Treime
Radu-Voda
telnicul Cantacuzino. De sigar ca a fost un sinod de judecata, din care trebuie s ti l'acta parte, nu Vladicii terii,
partasi la toata actiunea politica a fruntasului lor, ci episeopi greci de peste Minare, pe cari Ghica-i pute atrage
tot as de lesne ca si Radu Leon. Pand atunci Mitropolitul
voie
abia.
aceasta
putea sa o stie Grigore-Voda din punctul de ved.ere al observdrii canoanelor. Se pare cd Ghica va ti fost sfatuit atunci
Doc. Cant., pp. 75-6, no. xxxu.
2 Doc. Cant., pp. 77 si urm., 82-3, n-le xxxiu,
www.dacoromanica.ro
378
chci de el e
Dosofteiu de Ierusalim, noul Patriarh tAnAr
vorba, se ocupil in cele d'india timpuri ale administratiei
sale cu ornduirea (FrAtiei SfAntului MormAnt) dela metohul ierosolimitan la Constantinopol, cAreia-i &Mil un
epitrop i un ecomitet de frati alei, apoi el incepii c1A-
www.dacoromanica.ro
379
www.dacoromanica.ro
380
la zid, pentru chrat i altele, de Jibleni ; c. piatra, In abuduri si ecuiburi, s'a adus din Albesti, cu vhtaful de
pietrariD Stoica, plhtindu-se un anhernD destul de ridicat
chrhusilor de catre dichial Stefan ; ea, pentru lemne, s'au
tocmit patru mesteri; o evaughelie tiparith i frumos legald
cu argint, o cruce, un potir, un discos, o zveasd, o Jingurh, o copie, o cadelnith si trei candele cu azale le-a dat
Doamna, si la aceasta d'intdiu zestre Vldica, din partea lui,
adause : o aLiturghie de Mosc, un Octoih, o clidelnith si
o cruce 1.
in acest timp, la Tismana erau inchii fostul Mitropolit Teodosie, logofhtul si cronicarul cantacuzinesc Stoica
Ludescu si Gheorghe socrul lui Aga Mateiu Cantacuzino :
Gheorghe f ucis aici, inch, din Maiu 1673 2, iar Teodosie,
care stlita si mai departe la azhtocenieD pentru amultele
prihAnb ce i se aruncase3, scri nhchjit dela locul silu
pochinth, la 9 August din anul urmhtor, cerAnd lui Radu
Cretulescu, cutnnatul Cantacuzinilor, si fiului acestuia, Pdrvu,
surguniti i ei in Mdrgineni, ash nu pregete la ce s'ar ch.de.5.
Mitropolit moldovenesc Teodosie Sturlit fi doc., VII, pp. 321-2 , nu
poate fi acest Daniil, care fusese numai episcop. E desigur proin Ar-
www.dacoromanica.ro
381
ca si boicrii au fost chemati s iea parte la dezbateri. Varlaatn 1111 LACA nicio impotrivire, ci recuitosca lipsrt de vi-
www.dacoromanica.ro
382
mare chiste, Mari, in stipta.mana cea mare inaintea Pastilor, Aprilie 261.
Schimbarea cea nora in Biserica munteanh fusese Ricuta
Inteun chip care nu ingadui nicio critica. Vladica depus
aMitropo1itul
arhiepiscopulti a toata Ungrovlahiia
j Bacuretilor,
i exarhu laturilor
era cheo traducere iredentist, am zice azi
mat s. faca la 1-iu April 1682 alegerea unui nou episcop
iprocil
ardelean.
CAP. IV.
Pe atunci
el vechea chestie a arniina.stirilor inchinate ca.tre Ierusa1 Cron. lui Ludescu, p. 20; cf. gi Condica Sfnt, pp. 54-5; .Efemeridele lui Cariofil, trad. Erbiceanu, p. 12.
2 inscriplii, I, pp. 140-1, no. Lx.
lbid., pp. 177-8, no. Lxx.
4 Biserica ortodox6 roincina, XIII, pp. 678-9; InscriNii, I, p. 441.
www.dacoromanica.ro
383
ochl ri ca pe vremea lui Rada Leon, cAnd interesul politic al unui puternic partid cered aceasta, ci, diu potrivd,
se urcau lesne la locurile d'intdiu, In care se puteau asezd
fhrh grij. Astfel Grecul, Ioasaf, fost episcop de Lacedemona, f ales de soborul romdnesc din Bucuresti, care,
dup conceptia curentd atunci, se gdndi mai mult la ortodoxie decdt la neam 53. El Mai jurdmdntul formal de ortodoxie neprihnita.
www.dacoromanica.ro
384
aceia cari nu i se putean infatisa altfel deck ca niste barbari i eretici, prigonitori ai Bisericii celei adevarate (12-11
Tulle 1672)1.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
386
veni din Tara-Romneasca, aducAnd cartile de slujb romnesti tiparite acolo si pe care Domnul i le daduse cu
maiia lui t. Ioan din Vinti i ai lui, attitati de nelmjAcatul
Tophaeus, nu-1 vor fi primit, sau el va li parasit iute, prin
moarte sau prin retragere, rostul sau de Vladica.
Dar la 1.-iu lunie 1685 soli munteni dela. Serban-Voda,
care se Incredintase ca Turcii nu vor sprijinl pe Csalcy3,
se aflau la Fagaras, si ei se lnvoiau a paths). Causa acestui
avdnzator al Ardealului) si a Inchi cea mai stransa le&lir de aparare reciproca cu Apaffy 3. O urmare fa si
aceia c principele Ardealului se lntelese la alegerea in
Mitropolia din Bucuresti si dup normele voite de Serban
a unui nou Vldich ardelean. Se alese Varlaam, ucenic
poate al Mitropolitului muntean cu acest nume, care pleca
la 23 Decembre 1685 din Brasov, cu alaiu, pentru a capat
puterea episcopala dela izvorul ei traditional si canonic 4.
Avuse doi concurenti greci, pe egumenii dela Cotroceni si
Radu-Voda ; 11 sfintira. Teodosie i. Daniil, fostul episcop de
www.dacoromanica.ro
CAP. V.
tri 1664, cand venl intaiu ca arhidiacon pe land arhieindatd, inlocul ca exarh pe Patriarhul Neciarie in terile dela Dundre,apoi in 1669, cand racii cel
d'intaiu drum al sdu in Moldova, Dosofteiu a putut cunoaste la Curtea lui Dabija-Vod, care se ardtd dela inceput un cdlduros sprijinitor al elenismului i ortodoxiei
reprezintate de cucernicii oaspeti din Rdsdrit, pe un arreul
www.dacoromanica.ro
388
se socotiau, spune un cronicar care a. cunoscut pe Dosofteiu, printre amazili 2. A petrecut cativa ani poate
Schitul-cel-mare, slavo-romanesc, din Galitia, dar mai ales.
la Polwata, mnstirea rhmasd un timp in uitare si aproape.
In phrsire, cdreia lush Vasile Lupu Ii ddit la 1645-6 un
nou zid de imprejmuire
va II Meat si alte daruri, avl.zand lucrurile mnstirii InvechiteD 3 Si, adugim, strica
de pe la 16'20 4, dupd nvliri de hoti,
focuri, rhmaind biserica doi ani i descoperit5.5.
La 10 Maiu 1658 Dosofteiu era, desl. Inch tanr, episcop de
Rusi, inlocuind pe Teofan, precum tot atunci Saya inlocul pe
Anastasie la Roman : lmurirea o puteni gsI in cderea Jul
Gheorghe Sjefan-Vod, in fuga lui trdtoare : in vremea unui
Domn dela Turci, Gheorghe Ghica, bnuim un sinod ca acela
din 1600 impotriva episcopilor pribegi 6. Mitropolit rmsese
inc Ghedeon, des1 omul lui Gheorghe .5tefan i agentul lui
de odinioar la Moscova ; ttilburAri le molqovenesti din 1658-9,
tantin Basarab, care, gonit dela Munteni, 1i incerc norocul si in Moldova, dadur. lui Ghedeon prilej 86 se compromit si mai mult. Astfel el fit scos In folosul lui Saya
1 G. Popovici, Index Zolkieviensis, in Candela pe 1884, pp. 750-1;
IbIelchisedec, Cron. Rom., I, p. 279.
2 Neculce, P. 233.
3 Inscrip(ii, I, p. 62.
mArturia lui Dosofteiu ; Melchisedec, Noti(e, pp. 163-4.
5 Ibid. oldan Vornicul i Gheorghe fratele lui Vasile-Vodl lucra-
www.dacoromanica.ro
Rdsaritean de obarsie, avandu-si Oddcini in Polonia, pdstrand tragere de inim pentru aceastrt tara, Dosofteiu ti-1U
www.dacoromanica.ro
390
www.dacoromanica.ro
291
pentru invhtlturh, el trec indath la alte carti, care trebaiau s smulgh calvinilor unul din cele mai firesti si mai
puternice mijloace de propagandh. Chlughrii (lela Un iev
trimeteau (NNO. Cu Psaltirea In versuri, care aye la sfdrsit
Crezul in slavonege, versificat, al Sr. Ambrosiu de Milan si
Augustin de IIippona, si un Acaftisteriti roina.ne3;c si el, dar
cu titlul mai mult slavon : cuprinde Paraclisul Maicii
Domnului, canonul din StImbhta Pastelor, ea intreaga slujbei
de searei 1m romaneVe, canonul la toti sfintii den paraclis),
ruahciuni pentru cine merge la cuminectitur 3. Crticica f
Lucrul lui Dosofteiu f zabovit de imprejurrile neprielnice ale rzboiului, Mitropolitul, impreund cu noul episcop
Cf. /st. lit, rel., p. 483 si urm.
2 prefata editiei a doua din Liturgltie ; BOA. rominci, L pp 232-3;
no. 77.
3 Cf. i Melchisedec, Cron. Rom., 1, pp. 300-2.
www.dacoromanica.ro
392
sa Doamnd, Zoe, si pe dubitii fii ai lor 7. Ct despre Teodosie, el mai traid la 1697 in Focsani, indeletnicindu-se cu
gospoddria sa de mazil 8
Melchisedec, 'ron. Rom., I, pp. 302-3.
2 Acesta moare la 1670; Wickenhauser, Itadautz, p. 29.
2 ingropat acolo ; Inscrip(ii, I, p. 32, no. 70. Cf. Cron. Hufilor, I,
pp. 131-2.
Studii f i doc., VII, pp. 321-2, no. 23.; p. 323, no. 30 i. nota.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
394
la 1689
o descriere greunscrt despre China, si din raportul lui Milescu mai ales.
redacta. Hrisant, nepotul Patriarbulti, acea carte despreSoadmacc, care s'a tiparit nuaChina Supustiv, acca
Ailla In
Ja colive, la ablagoslovitul matilsorelor la Duminica Floriilorv ; apoi Cazan ja la Joia Mare, un ecuvant de invataturav,
slujbe de ve3ernii si de utrenie, eotpustulav, denii, polunostinta., evazglIseniii de Pas:Li 4. in al doilea an, Mitropolitul,
V. bid,
1,
p. 262.
www.dacoromanica.ro
ven acum la rand 1 Pariniile preste an, (late de atiparnita thrai la 1682, in Octombre, care Incepe cu lauda In
versuri a Domnului si a lui Ioachim, Patriarhul ddruitor
de tipar, cuprind, pe kIngtl, traducerea unei phrti din Scrip-
de Sfinti pe care, din slavoneste, cdt si din greceste, incepuse a le traduce de mult, supt Gheorghe Ghica 2.
Cnd Polonii ravalird iardsi In tard dupd despresurarea
Vienei, In Decembre 1683, si War cu ansii pe Duca-Voda,
pentru a pregt1 o stdpanire de trei luni lui ,teran. Petriceicu,
Dosofteiu n'ava niciun amestec lii aceastd ispravd. Rdmase
Mitropolit si dupd plecarea lui Stefan-Vodd, si 031 vorbe
bune pentru Dumitrascu Cantacuzino, care I'd numit atunci
Romana, I, p. 263, dup Melchisedec, in Rev. p. ist., arch..
i fil., I, p. 275.
2 Dou6 din cArtile ce a intrebuintat, o aCulegere de istoriio i Bc61tov
wcXo6p.evov 'ExX6rov din Venetia, 1663, se aill Inca azi la Academia
Itomina, i ele cuprind insemtilri de ale lui; cf. 1st, lit rel., p. 197
i urm.
www.dacoromanica.ro
396
fced, la 30 Mart -1673, o profesie de credintA curia catodeclardnd c asteaptd tot binele CrestindVatii dela Papa 2
o ilustrase, el plecd in suita hit Sobieski, dela care asteptase mdutuirea. Ca o pedeapsd pentru aceasta faptd
cotitd, nu se mai puta intoarce niciodatft in tard.
Neapdrat di un sinod strAns de Cantemir trebui ad ieie
cercetare fuga lui Dosofteiu, pdrdsirea de Seaun, despoiarea Bisericii, pdcate din cele mai grele pe care le poate
sdvarsi un arhiered. Se cera ainestecul Patriarhiei, si dei Pentru
1907.
www.dacoromanica.ro
397
grosolana a necrturarilor Vldici rusi, ramaneau uimiti, vazand efrumoasa teremonie ce era in Biserica terii noastret .
Trecii apoi la Muscali i captith dela dansii, cilnd luara din
nou A.zovul, episcopia acestui eras. Dar Turcii 11 captarrt
si
www.dacoromanica.ro
398
intgles. Dosofteiu gonia astfel pe calvini, la cari se gndeste cand aparg cultul stintilor fcgtori de minuni, in pre-
fata (Proloagelor sale, din cea mai puternic a lor cetatuie, i dgdea cartea sfantg, ca tirana sufleteascd, de cetit
si de ascultat in biserick mai ales caci in popor eran
li foloseascg de-a
CAP. VI.
i Teodosie.
indemnandu-se din munca roditoare ce se clieltuia In Moldova, Mitropolitul muntean Varlaam se gandeste si el a incerio
www.dacoromanica.ro
399
spate de Rusul Ivan Bacov i tiparul era de forma ruseasca, luat din Moldova, fra indoial. aCheia intelesulub,
cuprinzhnd un numbr de lamuriri pentru cei ce voiesc
inteleag mai adnc cartile sfinte. Er. Inca un inceput slab,
o dirticich aleasa IntAmplator, mai mult dovada de ambitie
deck de intelegere.
Dar iata cd Domn ajunge Serban Cantacuzino i ca Teodosie Mitropolitul vine de-si ieh locul lAngd. (Masai. Fratele
www.dacoromanica.ro
400
recii) ...A. auzl tuturor den fire i de obste datil iaste, mrtcart', in streind, mdcard intr'a lor insas limbd ; iard a o Inteleage, unii numai sdnta, mal vrtos cei numai ce
razmati sntil lntru invtturd i ostenescil Inoptndil
mdnecandu pe cetaniia.
Multi, de nu mai multi
preoti si alaltd cin beserecescd de a cunoaste ordnduiala
teremoniile ei, cum a de sluji trebue i fiestecare .1a
vreamea ei de a s zice si de a sti gldsul; putincIosi. nu
www.dacoromanica.ro
401
ElefsineanilortID
misterele de la Eleusis
inchise, ce toti
cade s ia darurile ceale bog,ate ale lui
Dumnezdu pentru sphseniia
Astfel iesl intlu o ct rte (le Liturghie, in tipogralla Mitropolitului Teodosie, lucran(' fa dama chlughrullnochentie si Chiriac ieromonahul, ucenici ai Molde venilor ; se spune in titlu
chiar eh as'au data in lumia. Intru folosulti tuturoril preotilor si diaconilor, ca s peat pe lesne cunoaste de a
slujl cum sh cacle; dar in romaneste sant numai recemandatiile chtre cel ce slujeste, tipiciti, iar nu si rugheiunile : eLiturghia toataD, spune Mitropolitul, sau cel ce serie
pentru dnsul, mai respectuos de traditie decat indrznetul
inoitor Dosofteiu, aa o prepune pre limba noastr si a o
muta., nice am vrt, nice am cutezatD, pentru neindestularea limbii, pentru dipsa dschliilortiD, adech a cunostintelor mai irialte In cler, pentru aneinteleagerea n.roadelorD
mai cu seam in mana clericilor, alt frate domnesc, lorPAn1 aici din prefata Liturghiei muntene din 1680. Celelalte din
prefata Biblia dela 1688.
www.dacoromanica.ro
402
dachi Cantacuzino. Apostolul din 1683, cuprinznd ieFapi Epistolele lor, tiparit eintru folosulti
tele Apostolilor
inteleagerea pravoslavnicii rumanestii Beseareci,
alta
lucrare a estiutilorri i invatatilord carif s'au intamplat dascaliD, are si el un scop practic. Iar pentru cetirea singura
se pregati, printr'o indelungata cercetare a traducerilor mai
www.dacoromanica.ro
PARTEA a VII-a.
LUPIA INTRE
STRICTA ORTODOXIE GRECEASCA
I
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
lost Patriarh al Ierusalimului, l-a petrecut el in Tara-Ro,maneasc sau in Moldova. Era la Bucuresti in Februar
I Care el ii zice aka ; Bibl. Romand , I, p. 213.
www.dacoromanica.ro
406
a'
www.dacoromanica.ro
407
www.dacoromanica.ro
408
Matei Basarab cere, la 1650, sa se d'ea un bun pa.s.tor bisericii Baratilor din Targovistea sa, i i se trimete, In Fe-
al sau pe archiepiscopul de Soda, din acelasi Ordin a. Arbiepiscopului i se datori Intoarcerea catoliciJor. din CmpuIlung, trecuti la luteranism Inca de tnult, la legea lor cea
weche 4.
Studii gi doc.,
pp, 425-6, No, xiv.
4 Mag. ist., Y, p. 61.
5 Studii fi doc., MI, pP. 4264,
www.dacoromanica.ro
409
lbid.
p. 427, no. XVII; Ardeleanu, /. c., pp. 449
4 Cf. Studii 0. doc.,
urm., 429; Hurmuzaki, IX, pp. 247-8.
Ardelqanu, p. 120: sessendo nato in Pera, e di madre cattolicas.
Studii 2i doc., I-II, pp. 428-9, no. E.
www.dacoromanica.ro
410
rata de eaurulD latin, ar fi fost ras (ea Papa)), aldsandu-i-se numal la btirbie un vdrf ca o coadti de rAndunicb
si btItut pe uliti 4. Dar el respecta credinta negustorilor bulgari catolici din Chiprovaci (Ciporovci) i Copelova (Copelovci)5. Si, ceia ce hottirdste mai mult, Ln al doilea misionar catolic, Giovanni-Battista del Monte, care spune insusi c a stat douhzeci si doi de ani prin pArtile noastrel
nu potneneste nitnic de prigonirile lui Serban, ha asigura
www.dacoromanica.ro
4E
voit chiar s'o facd din. nou 1. Del Monte, Dunod, arhiepiscopul de Nicopol chiar, Antonio Stefani, fur Intrebuintati
adese ori In negocierile Dornnului cu Itnperialii 2. Catolicii,
privind cu hucurie la lnaintarea ostilor Imprtesti, cereau
a unui catehism latin in romaneste3, al doilea dup catehismul pe ca. re-1 thlmilcise Gheorghe Buitul, Bandean dela
inceputul veacului, tiphrindu-1 la 1636, Catehism Mare dup.
Canisius 4.
Astfel din toate punctele de vedere o actiune a Patriarhului de Ierusalim, prin traditie repreziatant al ortodoxiei
celei mai curate in pArtile slavone si rornnesti, se impunea.,
Cea d'Inthi lucrare pe care o tiphri. la Iasi Mitrofan,
rhspunsul lui Nectarie, Inaintasul lui Dosofteiu ca Patriarh
de lerusalim, la argumentele aduse de a fratii din orasul
sfant, pentru Primatul Papei. Aceast sc.urt. Camer3(3-iatc din
urm.
i urm.
www.dacoromanica.ro
412
.ckv. timp Mitropolit al Silistrei, supt nnmele de Ioan Comnenul 1. Cartea esi la 1683, si in 1686 se trimete un exemplar la Moscova pentru ca fratii Lichudis 86 dea o editie
slavoneasc, impotriva Iezuitilor cu cari ave de lucru 2.
n curnd Dosofteiu 1i strmut ti parul grecesc in atipografla domneasc din Bucuresti. Ca gndul la .5,erbanVod publicase el la 1685 slujba greceascA a Sf. Sergiu si
Bacchus, al cAror ltram 11 purt, pe ling al Maicii Domnului,
moartea la Iasi a lui Nicolae Kerameus, ingropat In Cetdtuia 4, dac In aceast tard cresterea copiilor lai Duca-Vod
er incredintata lui Molibdos Comnenul, lui Spando:Li, efilosof peripatetic, si lui Azarie Tzig,ala din Santorin, care
treca apoi ca dikaiophylax al Oisericii celei Mari si dascal de stiinti in scoala din Constantinopol 5, apoi dac
pentru invttura iubitorului de carte fiu al necarturarului
Constantin-Vocl Cantemir, s'a adus alt afilosofv, Ieretnia
Kakavela, Curtea din Bucuresti sate& cu mutt mai presus
www.dacoromanica.ro
413
se tipria la Bucuresti, ecpentru a se imptirti in dar ortodoxilor, o carte de polemica mai veche, dar vestit, (Ma1st. lit. rom. in sec. al XV111-lea, I, p. 33 ; Studii qi doc., III, p.
i urm,
2 Papalopulos Kerameus, I, p. 252.
$ V. mai sus p. 402; actele sinodului din 4682; prefat,a Bibliei din
1688; Del Chiaro, lstoria delle rivoluzioni della Valachia, p. 43.
Efemeridele lui, trad. Erbiceanu, p. 43.
5 Legrand, Epistolaire grec, pp. 4-2.
6 Cantemir, 1st, imp. otoman, i. c.
7 Legrand, Bibl. hellnique, II, pp. 246-7, 439-43; Helladius, Status praesens Ecclesiae graecae, 4744, p. 9 si urm.
36
www.dacoromanica.ro
414
pricinuite de campania lui Sobieski In Moldova, avir tiparul Insusi a. Cartea fusese trimeasd in Ardeal la 1680,
ca sd ajute pe ortodocsi a rdspunde calvinilor : ea a fost
dat prin urmare In maulle episcopului Iosif, care nu s'a
folosit tocmai mult de &usa, i unii boieri romdni aratasera, inch de pe vremea lui erban-Vod5, intentia de a o
talmdel, pentru aceiasi apdrare a ortodoxiei impotriva atacurilor calvinesti 3. Alt carte nu se mai elAt In tipariu*,
iartisi Iasul ajunse local de unde se rdspandird cArti de
Invthturd asupra intregului Rhsdrit.
in adevar, Domnul de prIti atunci al Moldovei, VatrAnul
Cantemir, care n'aved bani pentru tipografi, thlinhcitori si
tot felul de rulascalip si care nu sti sd strhngh mhcar
jurul sdu pe arhiereii greci, murl, in 1VIart 1693, si, duph
cele cdtev shptilmni de stApdnire a invdtatului Voevod
Dumitrascu Cantemir, ales de tara, i uns de Patriarhul
Alexandriei, Girerasim, puterea o cdpt la Poartd Constantin,
www.dacoromanica.ro
415
o Intinsa
Eugenikos, din veacul al XV-lea, Gheorghe Koressi, Macarie Macrl, Teodor Agallianos, polemist din aceiasi vreme
1 Chrys. Papadopulos, I. c,, p.41 si urm.; cf. Erbiceanu, Cronicarii
greet, pp. 37, 185.
2 papadopulos, 1. c., p. 44.
www.dacoromanica.ro
416
ibid., p. 50 i urm.
www.dacoromanica.ro
417
CAP. II.
era,
www.dacoromanica.ro
418
Nici episcopul Teofil, un neme s din Teius, care se chemase pana atunci Toma Szermi i era aplecat chtre datinile ca i chtre limba colegilor shi nobili, dintre Unguri
biat unealth a Calvinilor cari-i intriau in scris numirile
www.dacoromanica.ro
419
Saya, control aphsator si jignitor al tuturor actelor aaes-tora, vizitari In sila de catre oameni superintendentului,
cari se uitau sd vada si ce fierbe 'n oala teranul In zi de
post, batjocura portului si a icoanelor, rspandirea de call
pierzatoare de suflet, dilearea privilegiilor care (Rideau preo-
www.dacoromanica.ro
420
www.dacoromanica.ro
421
In Prefata la Biblia din 1688, pune supt inraurirea bisericeasc a ierarhiei muntene pe (Rumni, Moldovani si
Ugro-Vlalib, supt care nume se cuprind fireste locuitorii
romani de dincolo de munte i.
www.dacoromanica.ro
ADAUS
.=.
din Sibiiu, II, n-le 9-10, adauge lucruri insemnate, pe temeiul izvoarelor sarbesti, cu privire la Saya Brancovici.
Se vede dinteo icoand dela Hilandar in Atos, descrisd
In Spomeniculp srbesc pe 1898 (XXXIII), cd Longhin.
www.dacoromanica.ro
424
aCu mila lui Dumnezeu Longlin, cu neamul dintre Corevici-Brancovici, arhiepiscop de Inau.
Tot acolo despre rudele unguresti ale Brancovicilor.
www.dacoromanica.ro
TABLA CUPRINSULUI.
www.dacoromanica.ro
TABLA CUPRINSULUI
...=
Pagina
Pnefafa
,
. .
Irtroducere: I. inceputurile vietii crestine la Duniire . .
Il. Cele d'intAiu oranduieli bisericesti In pArfle noastre.
1
7
CARTEA l-iu.
EPOCA SLAVONA..
PARTEA I-A.
15
17
23
32
38
CAP. VI. Luptele cele din urma ale Patriarhiei constantinopolitane pentru pAstrarea drepturilor ei ierarhice
49
asupra Moldovei
PARTEA a II-a.
55
57
60
67
70
dovei
www.dacoromanica.ro
428
PARTEA a III-a.
Pagina
79
81
84
89
92
95
98
PARTEA a IV-a.
101
CAP. I. Cl.diri
103
11'1
www.dacoromanica.ro
113
116
119
121
424
127
129
133
135
140
443
145
148
429
TABLA CUPRINSULUI
a VI-a.
Curentul nou slavon In Moldova
CAP. I. Macarie episcopul de Doman
CAP. II. Ucenici ai lui Macarie
CAP. In. Cronicarii Isaia de Itdduti si Eftimie de Nearut
Pagina
PARTEA
'153
155
158
160
CARTEA a II-a.
}TOGA SLA.VO-ROMANEASCA..
a I-a.
Tipariturile 1'0 In co tesi ale lui Coresi. Cea d'intdiu Biseric4 re(ormatil a Bombiilor de peste munti . . 163
PARTEA.
CAP. I.
CAP. II.
CAP.
CAP.
CAP.
a II-a.
Lupta Bisericii moldoveneti cu recucerireaa catolicd .
CAP. I. Petru-Voda Schiopul si episcopii din vremea sa .
165
166
170
175
181
PARTEA.
CAP.
CAP.
CAP.
185
.
a Ill-a.
Politica religioasd a /ui Mihai Viteazul
187
189
197
205
PARTEA
www.dacoromanica.ro
209
211
215
216
218
223
480
227
235
238
240
PARTEA a IV-a.
al lerusalimului
258
161
276
PARTEA a V-a.
277
279
282
290
d-la Iasi
CAP. VIII. rnraurirea greceascA in Moldova
CAP. IX, TipAriturile romAnesti dela Iasi
CAP. X. Biserica Ardealului in epoca lui Petru Movil si a
lui Varlaam
CA:P.. XI. Alta tipArituri muntene, slavone i rolnAnesti .
www.dacoromanica.ro
294
300
903
309
314
318
323
338
TABLA EUPRintillii
431
PARTEA a VI-a.
Pagina
343
345
355
371
382
398
PARTEA a VII-a.
403
405
ERA TA.
A se indrept :
La p. 76, rAndul 10 de sus : Floren fa pentru Roma.
www.dacoromanica.ro
417
423
www.dacoromanica.ro