MORFOLOGIA - PRI DE VORBIRE

1. FLEXIBILE
Substantivul denumete lucruri, fiine, fenomene, noiuni, idei, relaii
Recunoatere - prin numrare sau prin plasarea n vecintatea unui determinant de tipul
acesta, aceasta
Se caracterizeaz prin categoriile gramaticale gen, numr, caz, articol.
Cazurile: N, Ac, G, D, V.
Articolul nsoete un substantiv i arat n ce msur este cunoscut acesta
vorbitorilor; articolul nu are neles de sine stttor i nu poate avea funcie sintactic, el
are rol de instrument gramatical. (-l, -a, -i, -le), (un, o, nite), (a. al, ai, ale), (cel, cea, cei,
cele)
Adjectivul arat o calitate, o nsuire a unui substantiv
Recunoatere - determin un substantiv cu care se acord n gen, numr i caz.
Pronumele ine locul unui substantiv
Numeralul exprim o cifr, arat numrul sau ordinea obiectelor numrate.
Verbul exprim aciunea, starea sau existena
Recunoatere se conjug: eu., tu.., el..
2. NEFLEXIBILE
Adverbul arat o caracteristic a unei aciuni, stri sau nsuiri
Recunoatere dup cuvntul pe care l determin (verb, adjectiv, adverb)
- nu i schimb forma, nu este sensibil la acord
Prepoziia introduce pri de propoziie n propoziie; este instrument
gramatical, fr funcie sintactic
Recunoatere se verific dac poate sta naintea unui substantiv (sau substitut)
Conjuncia - coordoneaz pri de propoziie / propoziii sau subordoneaz
propoziiile n fraz; este instrument gramatical, fr funcie sintactic
Recunoatere nu poate aprea naintea unui substantiv, spre deosebire de prepoziii
OBSERVAII: funcia de conjuncie este ndeplinit i de adverbe nehotrte (oriunde,
oricum), adverbe relative [cnd, (pre)cum, , ncotro, unde, ct]; alte adverbe sau
locuiuni adverbiale (de aceea, n concluzie, n consecin etc.); pronume si adjective
relative (care, cine, ce, ceea ce); pronume i adjective nehotrte (oricare, oricine,
orict); prepoziia cu i locuiunea prepoziional mpreun cu etc.
Interjecia exprim un act / manifestri de voin; reproduce / imit sunete /
zgomote din natur; stri fizice / triri sufleteti (sentimente, senzaii); un ndemn, sfat
ordin; o chemare / adresare
Exemple: durere: Au!, Vai!; team: aoleu!; nemulumire: Oh!; dispre: Halal!;
dezndejde: Vai!; ciud: Uf!; ndoial: Hm!; mirare: Aaa!; admiraie; A!, O!;
entuziasm: Ura!; zgomote: Trap! Poc! F! Scr!; sunete care nsoesc acte fiziologice:
Hapciu! Hc!sunete emise de animale, psri, insecte: Ham! Cucu! Bzzz!
!!! Unele interjecii pot ndeplini funciile de predicat, nume predicativ i complement
circumstanial de mod.