“Dreptatea va aduce pace şi

rodul ei va fi lege şi încredere

pe veci” (Is 32,17).
„În noi se va vărsa un spirit din înalt; atunci deşertul
grădină se va face, grădina însăşi pădure va să fie”.

Aşa începe textul din care este luat

Cuvântul Vieţii pentru această lună.
 Profetul Isaia, în a
doua jumătate a
secolului VIII înainte
de Cristos, vesteşte un
viitor de speranţă
pentru omenire,
aproape o nouă creaţie,
o nouă „grădină”,
locuită de lege şi
dreptate, capabile să
genereze pace şi
siguranţă.
 Această nouă eră de pace (shalom) va fi lucrarea Spiritului divin,
forţa de viaţă capabilă să reînnoiască creaţia şi împreună vor
constitui fructul respectării pactului între Dumnezeu şi poporul Său
şi între membrii poporului însuşi, fiind de nedespărţit uniunea între
Dumnezeu şi comunitatea oamenilor.
 “Dreptatea va aduce pace şi
rodul ei va fi lege şi încredere
pe veci”.
 Cuvintele profetului
Isaia subliniază
necesitatea unui
angajament serios şi
responsabil în urmarea
normelor comune de
convieţuire civilizată
care împiedică
individualismul egoist şi
arbitrariul necontrolat,
favorizează coexistenţa
armonioasă şi
activitatea îndreptată
spre binele comun.
 Va fi oare posibil să trăim după dreptate şi să respectăm legea?

Da, cu condiţia să recunoaştem în toate celelalte persoane fraţi şi

surori şi dacă vedem umanitatea ca pe o familie, în spirit de
fraternitate universală.
 Şi cum am putea-o vedea ca
atare fără prezenţa unui Tată
pentru toţi?

El a înscris deja fraternitatea universală, ca să zicem aşa, în ADN-ul fiecărei

persoane. Voinţa cea dintâi a unui tată este ca fiii să se considere fraţi şi
surori, să-şi dorească binele şi să se iubească.
 De aceea „Fiul” prin
excelenţă al Tatălui,
Fratele fiecărui om, a
venit şi ne-a lăsat ca
normă de viaţă socială
iubirea reciprocă.
 Iar expresia iubirii este respectul faţă de regulile de convieţuire,
îndeplinirea propriilor îndatoriri.
Iubirea este norma cea dintâi a oricărei acţiuni, aceea care însufleţeşte
adevărata dreptate şi aduce pacea.
 Naţiunile au nevoie de legi tot mai adecvate nevoilor vieţii sociale şi
internaţionale, dar mai ales au nevoie de bărbaţi şi femei care să-şi
orânduiască şi să-şi aşeze în fiinţa intimă caritatea. Această ordine este
dreptatea şi numai în această ordine legile au valoare.
 “Dreptatea va aduce pace şi
rodul ei va fi lege şi încredere
pe veci”.
Cum vom trăi Cuvântul Vieţii de-a lungul
acestei luni?
 Implicându-ne şi mai
mult în obligaţiile
profesionale, în etică,
onestitate, legalitate.
Recunoscând în alţii persoane din aceeaşi familie care aşteaptă
de la noi atenţie, respect, apropiere solidară.
 Dacă la baza vieţii tale, în
raporturile cu aproapele, vei pune
iubirea reciprocă şi neîntreruptă
(care precede toate lucrurile),
drept cea mai deplină expresie a
iubirii tale faţă de Dumnezeu,
atunci dreptatea ta va fi cu
adevărat plăcută lui Dumnezeu.
 “Dreptatea va aduce pace şi
rodul ei va fi lege şi încredere
pe veci”.
Un agent de circulaţie din
sudul Italiei, alegând să
împartă soarta celor mai
nevoiaşe persoane din
oraş, a decis să locuiască
cu familia într-unul din
cartierele în formare:
străzi cu gropi, fără
iluminare publică, fără
conducte de apă, nici
reţea de canalizare, de
servicii sociale şi
transport public nici să nu
mai vorbim.
„Am încercat să stabilim cu fiecare familie şi locuitor din cartier –povesteşte –
o relaţie de cunoaştere şi de dialog, încercând să înlăturăm ruptura între
cetăţeni şi administraţia publică. Încet, încet, cei aproape trei mii de locuitori
ai cartierului au devenit persoane active în relaţia cu instituţiile publice prin
intermediul uni comitet creat în acest sens.
 S-a ajuns astfel să se obţină de la administraţia regională alocarea
unei sume importante pentru redresarea cartierului, devenit acum un
cartier-pilot, care a dat viaţă unei activităţi formative pentru
reprezentanţii tuturor comitetelor de cartier din oraş”.
 “Dreptatea va aduce pace şi
rodul ei va fi lege şi încredere
pe veci”.