Sunteți pe pagina 1din 21

Viitorul antreprenoriatului

Cuprins

Antreprenoriatul în cifre

Despre anticiparea viitorului si principalele

tendinţe

Aspecte demografice

Aspecte tehnologice

Educaţia antreprenorială

Aspecte privind schimbarea de mentalitate

Aspecte privind organizarea socială

Antreprenoriatul în cifre

nivelul scăzut al dezvoltării antreprenoriale din

România: densitatea redusă a IMM-urilor raportată

la populație - 24 de IMM-uri/1000 de locuitori față de 42 de IMM-uri/1000 de locuitori din Europa.

În Europa, sunt create anual 4,1 milioane de locuri de muncă numai de firmele nou înființate. Se apreciază că rata medie a ocupării ar fi negativă, în absența locurilor de muncă înființate de startup-uri.

Locul antreprenoriatului în societate

Locul antreprenoriatului în societate

INDICATORI DE MĂSURARE A

ANTREPRENORIATULUI

Programul Indicatorilor pentru Antreprenoriat

(EIP) - dezvoltat de OECD și Eurostat- produce și

diseminează un nou set de indicatori cu accent pe comparabilitatea datelor și periodicitatea termenului de raportare (2006)

- reprezintă un nou cadru conceptual simplificat,

care face distincția între manifestarea antreprenoriatului, factorii care îl influențează și

impactul antreprenoriatului în economie și în

societate .

definiții referitoare la

antreprenoriat care se axează în mod deliberat pe corelația

existentă între antreprenoriat și business.

EIP

a

adoptat

mai

multe

Au fost luate în considerație trei componente:

antreprenorii, activitatea antreprenorială și antreprenoriatul, definite astfel:

- antreprenorii sunt acele persoane (proprietare de afaceri) care

urmăresc să genereze valoare, prin inițierea și dezvoltarea de activități economice, prin identificarea și exploatarea de noi produse, servicii și piețe;

- activitatea antreprenorială este acțiunea umană întreprinzătoare

pentru obținerea generării de valoare, prin crearea sau dezvoltarea activității economice, prin identificarea și exploatarea de noi produse, servicii și piețe;

-

activității

antreprenoriatul

este

fenomenul

asociat

antreprenoriale.

Structura sistemului de indicatori EIP

(Monitorul Global pentru Antreprenoriat GEM; vezi fisier atasat GEM_2013 și pentru facilitarea înțelegerii R20140304AN.pdf)

pentru Antreprenoriat – GEM; vezi fisier atasat GEM_2013 și pentru facilitarea înțelegerii R20140304AN.pdf )

Anticiparea viitorului si principalele

tendinţe

Accentul pe tehnica de anticipare a “catastrofelor”, instrument alternativ de prezicere şi modelare a viitorului

Mega-tendinţe (Horizons 2020, Siemens AG)

Globalism

Creşterea vârstei medii

Scăderea numărului de copii

Creşterea importanţei femeii

Mobilitate sporită

Creşterea fluxului de imigranţi

Creşterea importanţei comunităţilor virtuale

Scurtarea ciclului de viaţă al cunoştinţelor tehnologice

Dezvoltarea reţelelor de comunicaţii

Alegerea liberă a modului de viaţă

Aspecte demografice

De la confruntarea la integrarea vârstelor,

sexelor, naţionalităţilor şi vârstelor

Creşterea proporţiei femeilor întreprinzător

Generaţiile „Y” și „Z”

Imigraţia, revenirea imigranţilor şi dezvoltarea

pieţelor “emergente”

Importanța cunoașterii caracteristicilor diferitelor generații pentru antreprenoriat

permite definirea comportamentului managerial ca urmare a analizării atitudinii și reacției față de muncă (pornind de la teoria lui Douglas McGregor privind

abordarea procesului managerial în relaţia cu

subordonaţii și în scopul obţinerii rezultatelor ). oferă informații cu privire la tipul de job și mediul de lucru;

reflectă diferențele de mentalitate dintre generații.

Principalele deosebiri între generații apar în

funcție de:

(a)atitudinile şi orientărilor individuale;

(b)comportament, analizat în contextul

interacţiunilor interpersonale.

Generația baby-boom (născuti între 1945 și

1960);

Generația X (născuti între 1961 si 1979);

Generaţia Y sau the Millennials (născuti între

1980 și 1995)

Generația Z

(născuţi începând cu anul 1995)

Caracteristici ale generațiilor

Generatia baby-boom (născuți intre 1945 si

1960) :

au valori conservatoare;

sunt tehnofobi;

loiali unui angajator preferă menținerea unui

serviciu indiferent dacă este sau nu corespunzător.

Generatia X (născuti între 1961 și 1979)

sunt caracterizați prin scepticism;

preferă munca individuală celei în echipă;

valorificatori ai un job sigur.

Despre generaţia Y sau the Millennials

(născuți între 1980 și 1995)

Independenți, comportament individual bazat pe competitivitate,

foarte încrezători în calitățile proprii (uneori nejustificat, tinzându-se

către aroganță);

au tendința de a se plictisi foarte repede;

fundamentele sistemului de valori şi atitudinilor sunt de natură

agresiv-defensivă,

buni cunoscători ai tehnologiilor și a sistemelor de mentenanță;

percep

dorința de inițiere și experimentare a schimbării, a unor joburi diferite;

se așteaptă la promovarea cât mai rapidă în carieră;

solicită salarii peste medie;

este considerată o generație de “job hopper”-i (persoane care nu pot sau aleg să nu păstreze un loc de muncă o perioadă îndelungată de

oportunități multiple pe piața muncii;

timp).

Generatia Z

(născuţi după 1995)

preferă studiul individual, exploreze şi să descopere singuri;

nu agreează lucrul în echipă

preferă comunicarea în scris, celei față în față;

comunică rapid preferinţele cunoștințelor din mediul virtual;

realizează procesarea rapidă a informaţiilor;

nu sunt loiali unor angajatori sau unor branduri.

sunt orientați către obținerea imediată a câştigurilor;

nu le place fie controlaţi;

se orientează către profesii pragmatice atunci când devin conştienţi de importanța studiilor, preferând dezvoltarea abilităţile comerciale mai degrabă, decât pe cele care au legătură cu ştiinţele ori cu creativitatea.

Studiile arată că

Cisco Connected World Technology : 90% din cei care compun generaţia Y își

verifică e-mail-ul, mesageria, şi profilurile de pe site-urile de socializare de pe smartphone, de multe ori înainte de a se ridica din pat;

PricewaterhouseCoopers (PwC) :

Generaţia Y admite compromisul de a accepta anumite joburi în perioada de

recesiune economică. 50% dintre aceştia afirmă că sunt în permanentă căutare de

joburi alternative la cel prezent, chiar dacă sunt multumiţi de acesta din urmă studiu. - 4 din 10 persoane (41%) afirmă că dezvoltarea profesională este principalul motiv pentru care aleg un job în defavoarea altuia, în comparaţie cu un procent de 25% de Baby Boomers care susţin acest lucru;

- 25% dintre cei din Generaţia Y spun lipsa oportunităţilor de a avansa în organizaţie este motivul principal pentru care ar părăsi organizaţia curentă

hrmanager.com : cel mai important pentru Generaţia Y s-a dovedit (77%) a fi posibilitatea de a excela, care e fundamentală pentru a face ca locul de muncă să aibă sens, comparat cu un procent de 67% pentru cei din generaţia Baby

Boomers. Din nefericire, mai mult de jumatate din milenari simt nu găsesc un

sens la locul de muncă.

Aspecte tehnologice

Utilizarea noilor tehnologii informatice şi de

comunicare

Întreprinderea extinsă

De la Suply Chain Management la Supply

Networks

Gestiunea dilemelor etice şi rolul democratic al exerciţiului de “Foresight” (preziceri

tehnologice)

Dezvoltarea educaţiei antreprenoriale

Ilustrare prin extrase din analiza prezentată la o conferinţă privind viitorul antreprenoriatului cu

privire la situaţia din SUA:

Entrepreneurship used to be seen as something one learned only through experience and mentoring. The growth and success of entrepreneurial education has changed this view” “Currently, there are over 1,600 colleges and universities offering programs in entrepreneurship. The number of academic chairs that have been funded specifically for entrepreneurial education at these institutions grew from 237 to 406 in less than four years. Demand for these programs is strong. The only limitation in expansion has been access to faculty with both the entrepreneurial experience and the academic background to teach entrepreneurship effectively. With the increasing demand by mid-career professionals and small business oriented college students, the roll-out of entrepreneurial programs at the university level is expected to continue” “At Belmont University, nearly 40% of new students entering the entrepreneurship program already own a business. 35% of its grads are running their own businesses, and all who began ventures stayed in operation for at least two years. The success rate of businesses led by entrepreneurship grads staying in operation for at least two years reached 85% at Belmont University last year, well above average small business success rates.

Schimbări de mentalitate

Horizons 2000 (Siemens)

Scenariul 1: “o nouă modestie”

Scenariul 2: “o societate profund fragmentată bazată pe un puternic individualism” În rândul românilor, antreprenorii nu dispun de o imagine favorabilă, consecință a a zeci de ani în care întreprinzătorii au fost dispreţuiţi şi a descurajării iniţiativelor personale, dar și a mass-mediei, care a prezentat în ultimii ani mai ales modelele antreprenoriale negative.

(

vezi:

_Barometer_2013_Feb_2014/$FILE/Antreprenorii%20vorbesc_Baro

metrul%20antreprenoriatului%20romanesc%202013.pdf)

Schimbări ale organizării sociale

Creşterea rolului:

Antreprenoriatului social

Economiei sociale (ex: cooperative, fonduri mutuale etc.)

Reţelelor sociale

Afacerilor personale

(Citiţi şi: Hisrich, Cap. 1, The future of entrepreneurship, pag. 19-20)