Subiecte psihiatrie

TULBURRI ALE ATENIEI (DISPROSEXII)

Disprosexiile pot interesa predominant atenia voluntar sau pe cea involuntar
(disprosexii selective), dar poate fi observat i interesarea ambelor forme de
atenie simultan (disprosexii globale).
1.DISPROSEXII CANTITATIVE
HIPERPROSEXIA - creterea orientrii selective a activitii de cunoatere,poate fi:
spontan (atenia este prea mobil, n detrimentul stabilitii) n stri
maniacale, de excitaie, de intoxicaie uoar. Trebuie precizat c n strile
maniacale disprosexia este disociat ntlnindu-se o hiperprosexie
spontan global asociat unei hipoprosexii voluntare selective.
Consecina mnezic a acestui aspect particular este att n plan tematic
(hipermnezie selectiv se rein uor amnunte nesemnificative,
aleatorii), dar i temporal (hipomnezie de fixare consecutiv diminurii
concentrrii ateniei).
voluntar (atenia este concentrat pe un anumit excitant care prezint
interes pentru individ) n depresie (atenia este centrat pe idei de
culpabilitate, de ruin, de lips de sperant etc); la cenestopai,
hipocondriaci (atenia este orientat asupra strii de sntate a
organismului i fenomenologiei somatice pe care bolnavul o dezvolt); la
delirani i mai ales la paranoici (atenia se centreaz pe tema delirant i
este orientat asupra tuturor evenimentelor i persoanelor implicate n
sistemul delirant respectiv); la fobici (atenia este orientat pe tema
fobic); la obsesionali (atenia este orientat pe tema obsesional).
HIPOPROSEXIA - scderea orientrii selective a activitii de cunoatere. Se
ntlnete n stri de surmenaj; anxietate (focalizarea psihismului pe trirea anxioas
i ignorarea consecutiv a ambianei poate conduce la scderea ateniei spontane
i/sau voluntare); stri afective depresive (prin scderea interesului fa de ambian
i/sau a motivaiei personale); tulburri cognitive (dezvoltare cognitiv insuficient,
deteriorari organice, demene, delirium, schizofrenie, intoxicaii); schizofrenie (prin
detaare afectiv, retragere de tip autist, tulburri cognitive); stri confuzionale.
APROSEXIA - pierderea total a activitii prosexice. Apare n stri confuzionale (unde
atenia este cu att mai sczut cu ct tulburarea de contiin este mai profund);
PGP (este primul simptom decelabil n faza de debut); oligofrenii severe (prin
nedezvoltarea ateniei); demene severe; depresie (greu de delimitat dac alterarea
procesului prosexic se datoreaz inhibiiei din depresie sau unui sindrom psihorganic);
n schizofrenie (mai ales n forma catatonic).
2.Iluzii patologice sunt percepii false ale unor excitani reali, al cror caracter
patologic nu este recunoscut de pacient, adesea nsoite de interpretare delirant,
modificarea luciditii sau superficializarea proceselor de atenie i memorie.
1.Iluziile vizuale sunt cele mai frecvente iluzii patologice.
A.metamorfopsii: impresia de deformare a obiectelor i a spaiului perceput. Aici
sunt incluse:

micropsia: obiectele sunt percepute mai mici (de obicei apar n patologia organic
cerebral)
macropsii: obiectele sunt percepute mai mari
dismegalopsii: obiectele sunt percepute alungite sau lrgite apar mai ales n
intoxicaiile cu diferite substane
porropsia: obiectele sunt percepute mai apropiat sau mai ndeprtat.
calopsia: obiectele sunt percepute nfrumuseat.
B.pareidolii: sunt percepii deformate, intens anxiogene. Constau n animarea,
antropomorfizarea unor percepii simple. Interpretarea imaginii poate oferi percepiei
patologice un mare grad de bogie i de vivacitate (perceperea de fiine
amenintoare n desenul parchetului, al covorului, al perdelei etc.). Apar n epilepsie,
delirium tremens, schizofrenie, post TCC, infecii.
C.Falsele recunoateri - reprezint identificarea greit a diverselor persoane. Este
diferit de confuzia de persoan, care poate apare la oamenii normali, n anumite
condiii: percepere incomplet din cauza distanei, a luminozitii, intervalului lung de
timp de la ultima ntlnire sau a asemanrii care creeaz unele probleme de
difereniere. Apare n episoade maniacale, stri confuzive, sindrom Korsakoff,
sindroame demeniale (senile, vasculare, traumatice).
D.Iluzii de persoan reprezint erori de identificare a persoanelor i se ntlnesc n
sindroame delirante i lezionale.
Iluzia sosiilor (sindromul Capgras) sosiile sunt persoane care seamn att de mult,
nct nu pot fi deosebite. n aceste cazuri persoana cunoscut nu este identificat ca
atare, pacientul considerand c este doar asemntoare cu ea. Uneori pacienii
consider c persoanele cunoscute sunt multiplicate sau sosia iniial este nlocuit de
o alt sosie, n mod repetat, ori chiar bolnavul se crede o sosie. Pacienii sunt convini
(interpretare delirant) c persoanele apropiate au fost substituite n scop ostil. Acest
sindrom delirant apare n schizofrenie, tulburarea delirant persistent, leziuni de
emisfer drept.
Iluzia Fregolieste insotita de convingerea delirant ca un persecutor unic are
capacitatea de a se ascunde sub nfiarea altor persoane, ia mai multe chipuri, ca i
cum ar fi un actor. Apare n schizofrenie, tulburarea delirant persistent, leziuni de
emisfer drept.
3. Halucinaiile auditive
Pe primul loc ca frecven la adult, sunt situate cel mai des n cmpul auditiv
perceptibil i au intensitate variabil (de la discrete, la puternice)
Prezint complexitate variabil, putnd fi:
A - elementare (foneme, acoasme) - percepute ca fituri, pocnituri, scrituri etc.
b - comune - percepute ca sunete bine definite, pai, ltrat de cine, ciripit de psri,
sunete muzicale etc.
c - verbale (complexe) - percepe cuvinte, fraze, etc.
Uneori halucinaiile auditive pot fi imperative, poruncindu-i bolnavului s execute
anumite acte periculoase, de homicid, fr ca acesta s li se poat mpotrivi, fapt care
confer halucinaiilor auditive, caracterul de mare urgen psihiatric.
Halucinaiile auditive se ntlnesc n afeciuni ORL, sub form elementar i comun
(otite, mastoidite, surditate), boli neurologice (leziuni ale cilor de conducere, leziuni
ale lobului temporal), boli psihice (schizofrenie - unde au caracter bizar, neinteligibil,

depresie psihotic - cu coninut trist, dureros, delirium tremens, stri confuzionale

onirice), aur epileptic.
4.Hipermneziile -evocri exaltate, involuntare, mai alerte, chiar tumultoase,
de nestpnit, ndeprtnd subiectul de preocuprile principale impuse de conjunctura
prezent. Sunt nsoite de accelerarea proceselor gndirii sau de stri de excitaie. Pot
fi circumscrise la evenimente fa de care subiectul a fost motivat afectiv.
Se ntlnesc la oameni normali, legat de evenimente cu coninut afectiv negativ
(anxiogene) sau pozitiv (bucurii mari, reuite etc) i au caracter tematic, selectiv sau
la persoane cu o abilitate special a conservrii mnezice.
Totui, aceast capacitate exagerat de evocare o ntlnim de obicei n afeciuni
psihice caracterizate prin ngustarea marcat a sferei preocuprilor, aa cum se
ntmpl n tulburarea delirant persistent (paranoia) sau n tulburarea paranoid de
personalitate, n care pacienii rein cu o exactitate uimitoare nume, numere de
dosare, date, adrese, cifre etc., i alte evenimente legate de coninutul ideii delirante
sistematizate sau a temelor de suspiciune ce focalizeaz cmpul ideativ al subiectului.
Hipermnezia se ntlnete i la unii oligofreni numii geniali, prin posibilitatea
excepional de reinere a unor date, cifre, dei la ei memorarea este pur
mecanic.
Exacerbarea evocrilor se ntlnete i n sindroamele maniacale, asociindu-se, n
cadrul tahipsihiei, fugii de idei i labilitii ateniei.
Forma suprem de hipermnezie, n care fora evocrilor atinge maximum, poate fi
considerat viziunea retrospectiv, trit de pacieni n timpul unor stri
confuzionale, psihogene, n situaii de pericol vital iminent sau n crize de epilepsie
temporal. n aceste situaii, persoanele au impresia c i revd i retriesc perioade
din via n cteva momente
5.Amneziile, n sens strict, semnific pierderea total a capacitii mnezice,
prbuirea forei mnezice.
Clasificare - lund ca reper debutul bolii:
1.amnezia de fixare (anterograd) - este incapacitatea de a integra informaii noi
atunci cnd informaiile vechi sunt relativ bine conservate i pot fi nc redate
(contrast frapant).
Se ntlnete n: stri de confuzie mental, sindromul Korsakov de etiologie alcoolic,
infecioas sau traumatic, tulburarea bipolar, stri reactive, stri nevrotice i reacii
psihogene.
2.amnezia de evocare (retrograd) - este incapacitatea de a rememora o
informaie care a fost fixat normal.,. Posibilitatea de fixare de noi informatii poate fi
pastrata.
3.amnezia antero-retrograd - este o amnezie mixt, att de fixare, ct i de
evocare, prinznd, deci, att evenimentele survenite dup debutul bolii, ct i pe cele
de dinaintea debutului bolii. Se ntlnesc n sindroame involutive.
4.amnezia lacunar reprezint un hiatus mnezic (temporar) n viaa individului, care
se refer la o perioad net delimitat de timp, de obicei ore sau zile. Se ntlnete
dup un AIT (accident ischenic tranzitor), TCC, stri confuzionale, tulburare de tip
crepuscular a contienei (beie patologic, convulsii pariale complexe din epilepsia
temporal, somnambulism).

5. amneziile funcionale i selective survin n afara oricrei leziuni cerebrale i se

refer la evenimente, persoane, care sunt uitate ntruct trirea lor a fost nsoit de o
stare afectiv negativ. Amintirile au fost bine constituite i fixate, dar rememorarea
lor voluntar devine imposibil. Se ntlnesc n stri nevrotice, disocieri mnezice la
isterici, amnezii posttraumatice din stri acute de stress, patologie de catastrof,
agresiuni, doliu, fluctuaii emoionale.
Spre deosebire de amnezia lacunar, care const n uitarea unei seciuni
(temporare), amnezia electiv este uitarea unui anumit coninut.
6.Dismnezii calitative =paramnezii (Kraepelin). Aceste tulburri sunt amintiri
deformate, false, neconcordante cu realitatea, fie sub aspectul desfurrii lor
cronologice datorit perturbrii sintezei mnestice longitudinale, a fixrii corecte a
secvenelor temporare din propria istorie a subiectului, fie sub aspectul lipsei de
legtur cu realitatea obiectiv trit n prezent sau n trecut de bolnav.
Cuprind tulburri ale sintezei mnezice imediate i tulburri ale rememorrii trecutului.
Tulburrile sintezei mnezice imediate se mai numesc iluzii de memorie i
reprezint evocri eronate ale unor fenomene sau aciuni trite n realitate de bolnav,
dar care nu sunt ncadrate n timpul i spaiul real n care s-au petrecut sau nu sunt
recunoscute de bolnav ca trite sau netrite, cu alte cuvinte subiectul nu recunoate
corect relaia sa temporo-spatiala cu un anumit coninut mnestic care i aparine.
1.falsa recunoatere - const n a recunoate ceea ce de fapt bolnavul nu cunoate.
Este o iluzie mnestic, o halucinaie a prezentului, rod al jocului dintre prezent i
trecut, dintre percepie i reprezentare. Opusul falsei recunoateri este falsa
nerecunoatere, n care pacientul nu recunoate ceea ce de fapt cunoate.
Iluziile de recunoatere i nerecunoatere apar n stri de surmenaj, obnubilare a
contienei, manie, schizofrenie, patologie de lob temporal etc.
2.criptamnezia este un plagiat involuntar, o nerecunoatere ca fiind strin, a
unui material literar, artistic, muzical sau tiinific, pe care individul l-a citit sau auzit n
realitate, dar pe care n mod iluzoriu l consider al lui propriu. Acest iluzie de
memorie trebuie difereniat de plagiat, n ultimul caz fiind vorba de o aciune
contient, ntreprins cu un anumit scop.
Se ntlnete frecvent n schizofrenie, demene, paranoia.
Situaia invers, n care pacientul consider c evenimentele trite sunt doar citite,
auzite sau vzute, port denumirea de nstrinarea amintirilor.
3.paramnezia de reduplicare (Pick) este reidentificarea perpetu a obiectelor,
persoanelor sau situaiilor trite cu altele cunoscute, trite anterior. Este o tulburare
rar ntlnit n demene (demena Pick).
Tulburrile rememorrii trecutului (allomnezii) sunt falsificri retrospective ale
memoriei de evocare sau reproduceri ale unor evenimente reale din trecut, pe care
pacientul le situeaz n mod fals n prezentul trit. Funcia de rectualizare a memoriei
poate fi perturbat de deteriorarea psiho-organic sau de o trire tensionat afectivemoional.
Cuprind pseudoreminiscenele, ecmnezia, anecforia i confabulaiile (halucinaii de
memorie).
7.A.Tulburri de ritm n gndire
1.Accelerarea ritmului ideativ (fuga de idei) se caracterizeaz prin faptul c
asociaiile ntre idei se fac la ntmplare, dup aspecte superficiale, dup asonan,

dup rim, dup contraste facile, dup localizare n timp i spaiu. Adesea pacienii
vorbesc mult (logoree) i repede (tahifemie), cu voce tare, uneori pn rguesc. n
perioadele de exacerbare extrem a fugii de idei, asociaiile pierd aproape total
legturile logice formale, ajungndu-se la incoerena gndirii.
Accelerarea ritmului ideativ apare n sindroame maniacale, stri de excitaie psihomotorie din schizofrenie sau paralizie general progresiv la debut, beii acute
voluntare, stri nevrotice, n strile de oboseal marcat i de surmenaj.
Forma particular de accelerare a rimului ideativ:
Mentismul (descris de Chaslin) este o form particular de accelerare a ritmului
ideativ, caracterizat prin depanarea rapid, incoercibil, automat a reprezentrilor
(motiv pentru care poate fi considerat i o tulburare de memorie) i ideilor, fa de
care bolnavii au adesea o atitudine critic, fac efort s-i stpneasc gndurile, ns
de obicei nu reuesc. Mentismul se ntlnete n stri de oboseal accentuat, n stri
de mare tensiune nervoas, n intoxicaii uoare cu tutun, cafein, alcool, cu
medicamente psihotone i psihodisleptice, n cadrul sindromului de automatism
mental din schizofrenie (cnd pacientul are convingerea delirant c acest fenomen
patologic este impus din afar, este provocat de cineva).
2.ncetinirea ritmului ideativ (lentoare ideativ) - clinic se observ c pacientul
vorbete rar (bradifemie), articularea cuvintelor este lent (bradilalie), ofer
rspunsuri cu ntrziere (cu perioad de laten mare), vocea are intensitate sczut.
Pentru obinerea rspunsurilor de multe ori este necesar repetarea ntrebrii.
Discursul acestor pacieni este nu numai lent, dar i cu ntreruperi, iar uneori
incoerent.
Lentoarea ideativ se ntlnete n stri de epuizare fizic i psihic, n perioada de
convalescen a unor boli somatice, toxice, infecioase, n afeciuni neurologice cu
interesare extrapiramidal, ca boala Parkinson, parkinsonism postencefalitic,
intoxicaia cu monoxid de carbon, n stri de obnubilare a contiinei, oligofrenii,
schizofrenie, depresie, melancolie.
Forme particulare de scdere a ritmului ideativ:
2.a. Vscozitatea mental const n scderea fluiditii mentale (adezivitate), care
se traduce prin scderea fluiditii verbale. Se ntlnete n epilepsie.
2.b. Fading mental (Guiraud si Deschamps) const n accentuarea progresiv a
lentorii ideative pn la oprirea fluxului ideativ. Se ntlnete mai ales n schizofrenie.
2.c. Baraj ideativ (Sperrung) ritmul ideativ nceteaz intempestiv pentru cteva
secunde, dup care cursul gndirii poate fi reluat. Aceast oprire brusc a
exteriorizrilor verbale se ntlnete n schizofrenie i poate fi explicat prin apariia
unei halucinaii, prin intervenia unei fore xenopatice ori poate rmne
incomprehensibil.
2.d. Srcirea ideativ scderea productivitii ideilor (Hemmung). Ideile sunt tot
mai concentrice, cu un sistem de referin tot mai redus, cu un coninut tot mai
restrns, deseori monotematice. Se ntlnete n stri de surmenaj, tulburri ale
contiinei, stri depresive, schizofrenie.
3.Dispariia fluxului ideativ (anideatia) dei este descris n idioie i demene
(sub forma deambulaiei anideice) sau n epilepsie (sub forma automatismului
anideic), nu este sigur dect n strile comatoase, pentru c n celelalte se presupune
c exist totui idei care rmn necunoscute celor din jur. Trebuie difereniat de

barajul ideativ, n care exist un coninut ideativ, dar care rmne necunoscut celor
din jur.
B.Tulburri de coeren n gndire
Incoerena gndirii reprezint pierderea legturilor logice dintre idei. Exprimarea
verbal a ideilor devine lipsit de coninut i ininteligibil.
Forme de incoeren a gndirii:
a.Salata de cuvinte pacientul exprim o serie de cuvinte sub forma unui amestec
total lipsit de coninut logic i inteligibilitate.
b.Jargonofazia pacientul nu mai este neles de nimeni, pare a vorbi o limb
proprie.
c.Verbigeratie const n repetarea stereotip a acelorai propoziii, fraze sau
cuvinte, frecvent lipsite de orice neles. Uneori se observ o oarecare tendin la rim
(ex. acas, mn, vac, atom, gsc, moac).
Incoerena sub diversele ei forme apare n schizofrenie, demene avansate, tulburri
de contiin, n special cele calitative.
8.Ideea obsedant (obsesiv/anankast) este o idee parazitar care irumpe i
asediaz gndirea pacientului, se impune contiinei, dei este n dezacord cu aceasta.
Este n discordan cu realitatea i cu personalitatea individului (egodistonic), care
i recunoate caracterul parazitar, patologic, lupt pentru a o nltura, dar de cele mai
multe ori nu izbutete. Astfel c ideea obsesiv este nsoit de un mare grad de
anxietate. Spre deosebire de ideea delirant, cea obsesiv este apreciat critic de
pacient, acesta recunoscnd c fenomenul eman din propria via psihic, i nu este
impus din exterior ca n automatismul mental i fenomenele de influen exterioar.
Din punct de vedere clinic, obsesiile mbrac urmtoarele forme:
1.idei (obsesii ideative) corespund definiiei de mai sus, realiznd o intoxicaie prin idee. Principalele
teme obsesive sunt:contaminarea cu microbi (misofobie); dubitaia , violenta fizic asupra propriei
persoane sau asupra celorlali (de ex. mi voi ucide copilul, dar pacienta evit s rmn singur cu
copilul, caut asigurri, ascunde cuitele, pungile de plastic etc.); preocupri religioase (ndoieli cu privire la
religie, blasfemii); preocupri sexuale (pentru organe sexuale sau acte sexuale inacceptabile; de ex. voi
comite un viol, dar pacientul evit s stea singur cu o femeie i ncearc s-i abat gndul de la problemele
sexuale); obsesia unui comportament inacceptabil (idei obsesive de contrast au un coninut inacceptabil,
suprtor, n profund discodan cu convingerile obinuite, etice ale bolnavului; ordinea (lucrurile s fie la
locul lor, aciunile s se desfoare ntr-o anumit ordine).
Obsesiile ideative apar cel mai frecvent n tulburarea obsesiv-compulsiv, dar se pot ntlni i n alte entiti
psihiatrice precum depresia, patologia de involuie sau debutul schizofreniei.
2.amintiri si reprezentri obsesive amintirile obsesive se exprim clinic prin
perseverarea rememorrii unor evenimente neplcute, jenante.
3.fobii (obsesii fobice) reprezint teama fa de anumite lucruri, fiine, situaii sau aciuni, teama
nejustificat, apreciat critic de pacient, dar pe care nu o poate alunga n ciuda faptului ca evit situaia
respectiv. Fobiile genereaz o stare de tensiune intrapsihic nsoit de disconfort fizic sau o senzaie de
malez, nu m pot mica, nu pot demara i de un cortegiu de manifestri neuro-vegetative: transpiraii,
tahicardie, sialoree
4.tendine impulsive (obsesii impulsive) impulsuri care ndeamn bolnavul la acte
particulare, iraionale i inacceptabile ori ridicole. Pentru c urmarea acestor impulsuri
conduce la consecine negative, bolnavul li se opune, ns se ncarc emoional cu

team i panic. De obicei teama de a nu comite actul impulsiv se menine atta timp
ct bolnavul se afl n situaia de a-l comite.
5.Compulsii/aciuni obsesive (ritualuri, ceremonialuri obsesive) sunt comportamente
repetitive - compulsiuni cu caracter deschis (de ex splatul minilor - ablutomania,
punere n ordine, verificri) sau acte mintale compulsiuni mascate (de ex. rugciuni,
numrat - aritmomania, repetarea n gnd a unor cuvinte) pe care persoana se simte
nevoit s le efectueze ca rspuns la o obsesie sau n conformitate cu reguli care
trebuie aplicate rigid.
9.Idei delirante expansive (macromanice) apar pe fondul unei incarcaturi afective pozitive (euforice). Se
descriu:
idei delirante de grandoare: de forta, putere, talent, inteligenta, frumusete, bogatie, rang social etc. Pot fi
exprimate vag, intermitent, pe un fundal de satisfactie si optimism, fara nevoia de a-i convinge pe ceilalti,
sau pot fi exprimate ferm, detaliate, sistematizate, bolnavul, in acest caz, fiind centrat pe ideea recunoasterii
(de catre ceilalti), a sacrificiului si a luptei pentru impunerea ideilor sale (frecvent in paranoia).
Idei delirante de inventie: elaborarea unor planuri sau incercari de realizare a unor dispozitive sau aparate de
interes major si care preocupa in general oamenii de stiinta din perioada respectiva. Insa pentru delirant mai
importanta este recunoasterea paternitatii, a prioritatii indiscutabile si a monopolului absolut al inventiei lor,
decat secretul calculelor si mecanismelor.
Idei delirante de reforma: elaborarea unor planuri filantropice, de pace universala si vesnica, a unor sisteme
filozofice sau politice.
Idei delirante de filiatie: convingerea bolnavului de a fi descendentul unei familii renuite sau mostenitor al
unor persoane cu situatie socio-economica sau culturala inalta.
Idei delirante erotomane: convingerea deliranta de a fi iubit de o persoana de obicei cu un nivel sociocultural superior lui si careia ii atribuie in mod deliberat sentimente de dragoste fata de el, interpretand in
acest sens orice act sau manifestare intamplatoare a acesteia. Ideile erotomane se insotesc de o stare de
exaltare psihica si polarizare pasionala, care-i comanda si calauzeste conduita (ii scrie scrisori, se imbraca
cum ii place persoanei iubite).
Idei delirante mistice (religioase): pot fi deseori consecinta unor preocupari religioase sau a unor vise cu
aspect de eidetism. Bolnavul se crede purtatorul unei misiuni de ordin spiritual, religios, al unui mesaj
transcendental prin care este menit sa instaureze pacea in lume, sa propovaduiasca credinta in forta divina, sa
imparta dreptatea, sa instaureze armonia universala etc.
Idei delirante altruiste: bolnavii devin foarte darnici, generoi oferind tot ceea ce are inclusiv propria via n
folosul celor din jur, pentru folosul societii, al omenirii.
10.idei delirante depresive (micromanice) apar pe fondul timic depresiv. Se descriu:
Idei delirante de persecutie convingerea bolnavilor ca sunt observati, urmariti, filati,
se comploteaza impotriva lor, are dusmani care il hartuiesc, il spioneaza, il impiedica
sa se realizeze pe plan socio-profesional sau familial, se intentioneaza suprimarea lor.
Initial bolnavii se pot comporta ca niste resemnati, de teama se ascund, ies numai
noaptea, isi schimba domiciliul, evita lumea, pentru ca mai tarziu sa recurga la
plangeri, acuzatii, revendicari, reclamatii, violente si conduite antisociale. Apare in
schizophrenia paranoida si in deliruri halucinatorii sistematizate.
b)Idei delirante de revendicare convingerea bolnavului ca a fost victima unei nedreptati (materiale sau
morale), motiv pentru care isi canalizeaza intreaga activitate spre recunoasterea drepturilor lor, astfel ca
intenteaza numeroase procese care nu fac decat sa le intretina starea de alerta si sentimentele de ura,
amplificate de interpretarile delirante, in final putandu-se ajunge la violenta si crima, din exasperarea
bolnavului pus in situatia de a-si face singur dreptate.

c)Idei delirante de gelozie clinic se manifesta prin suspectarea gesturilor, expresiei mimice, tinutei
vestimentare, intonatia si timbrul vocii, cat si a schimbarilor de dispozitie ale partenerului. Toate aceste
aspect sunt luate drept probe de adulter.Cel mai frecvent delirul de gelozie se intalneste in cadrul
dependentei de alcool, fiind amplificat atat de experientele onirice, confuzionale, de scenele de cosmar, cat si
de scaderea libidoului. Gelosii patologici supun la sadisme, maltratari partenerii pentru a marturisi, acestia
de teama recunoscand, pentru ca mai apoi sa intervina crime grave (crime pasionale). Delirul de gelozie
apare si la barbatii cu disfunctii endocrine si in patologia de involutie care incepe cu andropauza.
d) Idei delirante de relatie (de referinta) - bolnavii au convingerea ca persone din
anturaj exercita o influenta negativa asupra lor si ca prin cuvinte, gesturi sau actiuni,
fac aprecieri defavorabile asupra calitatilor morale, intelectuale fizice sau sexuale.
Exista si delir senzitiv de relatie descries de Kretschmer: handicapatii senzoriali
(bolnavi hipoacuzici care nu inteleg ce se vorbeste si interpreteaza delirant). Delirul de
relatie se intalneste frecvent in debuturi de schizofrenie sau de depresie periodica.
e)Idei delirante de autoacuzare si vinovatie - au tendinta centrifuga si caracter
progresiv, mergand de la culpabilitate, prin dizgrate, la nedemnitate. Frecvent apare in
melancolia de involutie (comportamentul delirant al bolnavului se manifesta fie prin
refuzul ingrijirii atentiei familiei, refuzul hranei, automutilare, suicid).
f)Idei delirante hipocondriace bolnavii au convingerea deliranta ca sunt afectati sau
ameninati de o boala grea, incurabila, ceea ce ii face sa interpreteze si sa amplifice
nemasurat tulburari efemere si minore ale functiei diverselor aparate si sisteme. Ei se
autoanalizeaza si se documenteaza incontinuu in legatura cu presupusa afectiune. In
stadii avansate, mai ales la bolnavi in varsta, aceste idei pot fi insotite de halucinatii
cu caracter fantastic, absurd. Alteori afirma ca locul sau structura unor organe s-a
modificat.
g)Idei delirante de transformare si posesiune - bolnavii sunt convinsi ca au suferit o
metamorfoza corporala, care poate fi partiala sau generala. Cele mai frecvente sunt
transformarile in animale. In delirul dermatozoic, bolnavii sustin ca au paraziti
cutanati, ei se straduiesc sa ii inlature si fac apel in acest scop la diferite metode de
tratament foarte originale . Delirul de transformare este intalnit in schizofrenie
paranoida, demente senile, PGP (stadiul final).
h)Idei delirante de negatie bolnavul nu recunoaste realitati evidente, ajungand sa
nege insasi realitatea functiilor vitale, existenta unor organe, a unui proces psihic, a
unor aspecte din realitate etc.Delirul de negatie apare in stari dementiale profunde
(mai ales de natura luetica), in melancolia deliranta de involutie si mai rar in stari
confuzionale (mai ales de origine infectioasa).
Idei delirante de otravire - bolnavul este atent si controleaza dupa un sistem propriu
toate alimentele si lichidele avand convingerea ca dusmanii il vor extermina punandu-i
otrava in mancare sau bautura.
Idei delirante catatimice - apar si se dezvolta pe o putermica stare afectival tensionala
care poate duce la scaderea campului constiintei si care determina reactii paroxistice,
catastrofice, antisociale prin mechanism de scurt-circuit (bolnavul se incarca afectiv
negative, incarcaturi stocate in timp, care la un moment dat ajung la paroxisme
facand un act necugetat).
11.Dislalii sunt tulburari de articulare (pronuntare) datorate modificarilor aparatului
logomotor. Se pot manifesta in mod predilect pentru anumite sunete (dislalie de

sunet), anumite silabe (dislalie de silaba) sau pentru anumite cuvinte (dislalie de
cuvant).
Dintre dislalii de sunet mentionam:
rotacismul este dislalia pentru literar datorata imposibilitatii de a obtine vibratia
varfului limbii si vibrarea valului palatin.
sigmatismul (sasaiala) este dislalia pentru literele s, z, j si a combinatiilor lor
(ps, ts, cs), determinata de implantarea vicioasa a dintilor sau de o deformare
dentala.
rinolalia (vorbirea pe nas sau dislalie nazala) datorata insuficientei contractiei valului
palatin (prin pareza, paralizie) sau existentei vegetatiilor adenoide.
dizatria - vorbire realizat prin transpoziia de silabe, evideniat prin tehnica paradigmelor (ex.: 33 de
cocostrci pe casa lui Kogalniceanu, copila compatimitoare). apare n sindroamele psihorganice, n PGP, n
ASC, n demene.
pelticia - vorbire care se realizeaz cu comisurile bucale deprtate. Apare la oligofreni,
debili mintali.
Cand la tulburarile de articulare se asociaza tonii sau clonii ale musculaturii fonatorii sau respiratorii,
apare balbismul (balbaiala), care prezinta ca forme clinice de manifestare:
Balbismul clonic - vorbire repetat, sacadat, de obicei intereseaz o silab la nceputul unui cuvnt (ma-mamama)
Balbismul tonic - este o rezisten puternic n pronunarea unui cuvnt sau a unei silabe, rezistenta care
intrerupe discursul. Cand este depasita, cuvintele se revarsa tumultos, n cascad (m-m-mama, b-b-b-balsam)
Balbismul tonico-clonic reprezinta balbismul mixt.
Balbismul se intalneste in logonevroze (afectiuni nevrotice anxioase), fiind accentuat in anumite
situatii emotionale, dar si ocazia folosirii unor cuvinte mai dificile. Astfel ca individul cauta sa le
inlocuiasca cu altele, pe care nu numai ca nu le gaseste imediat, dar nici nu sunt, din punct de vedere
semantic atat de adecvate. Prin urmare se incarca tensional afectiv negativ si poate dezvolta o
adevarata fobie fata de cuvintele dificile (logofobie). Datorita suprimarii numeroaselor silabe sau
cvinte, in situatia unui balbism avansat, insotit de inversiuni, repetitii, eliziuni, limbajul poate deveni
total ininteligibil, fenomen cunoscut sub numele de tumultus sermonis.
12.Modificri calitative de imaginaie
Simularea: se refer la falsificarea adevrului, n privina strii de sntate, prin
creearea de tulburri somatice sau psihice, n scop utilitar, material sau moral. Dup
Solier se deosebesc:
Simulaia creatoare
Simulaia exagerat (amplificatoare)
Simulaia perseverent (fixatoare la bolnavii isterici i debilii mental)
Simulaia total apare la indivizii normali psihici care intenionat, contient, legat de
un scop bine precizat (concediu medical, scutire, pensionare), din care s obin
beneficii secundare, reproduc semnele unei boli psihice inexistente, putnd fi simulate
orice boli psihice sau somatice; din cele neurologice se pot simula: paralizii, astazii,
stupor, mentism, stare de negativism. Din punct de vedere medico-legal psihiatric
gradul i fidelitatea simulrii somatice i psihice e n funcie de imaginaia, inteligena
i rezistena simulatorului.
Suprasimularea: se ntmpl cnd bolnavul utilizeaz contient i exagereaz
simptomele unei afeciuni preexistente dorind s par i mai bolnav (de ex.
hospitalismul care apare n dezvoltarea de tip hipocondriac).

Metasimularea: apare la bolnavii cu stri psihice i fizice normale, care dup un

episod psihotic acut real, realizeaz un beneficiu consecutiv acestei situaii. Patologic
persevereaz n acuzele subiective anterioare strii sale actuale ncercnd obinerea
unui beneficiu n continuare. Acestea apar la expertizele medico-legale.
Disimularea: e un fenomen psihopatologic foarte grav de care se leag urgenele
majore, crima i sinuciderea. Const n ascunderea unor simptome psihice sau
infirmitii n scopul sustragerii de la tratamentul obligatoriu, pentru obinerea unui
beneficiu (carnet de conductor auto la un psihotic) sau punerii n aplicare a unei idei
delirante sau a unei tentative de suicid (bolnavii depresivi au un nalt potenial
disimulativ, manifestat n special la debutul sau dup traversarea episodului depresiv,
pentru a evita internarea sau pentru a obine externarea, ca s poat pune n aplicare
acest act final, suicidul).
13.Depresia se caracterizeaz printr-o trire afectiv intens a unei dureri morale, a
inutilitii i devalorizrii, conducnd la o stare de neputin, la diminuarea marcat a
interesului i a plcerii fa de activiti alt dat agreabile, dispariia chefului de
via, a capacitii de a mai funciona din punct de vedere profesional, familial,
social. Dispoziia deprimat este nsoit de un coninut perceptual sumbru, uneori
neclar (ca prin cea), de ideaie lent (bradipsihie) cu coninut trist, pesimist,
pierderea capacitii de a mai comunica cu persoanele din anturajul apropiat,
anticipri negative susinute de selectarea aproape n exclusivitate a amintirilor cu
coninut trist, neplcut, amenintor. Trirea depresiv se exteriorizeaz n plan motor
printr-o inhibiie marcat sau o nelinite psiho-motorie, mimica i pantomimica
exprimnd concordant coninutul dureros al tririlor afective (frunte ncreit n omega
melancolic, treimea interioar a pleoapelor ridicat, plegia treimii interioare a pleoapei
superioare (semnul lui Veragut), comisurile bucale coborate, privire ndurerat, cu
umerii adui n fa, corp ncovoiat, braele cad pasiv pe lng corp sau sunt ridicate
exprimnd dezndejdea).
Depresia nu trebuie confundat cu strile de tristee normale ce survin dup
pierderea unor persoane dragi, pierderi materiale, insuccese, dureri morale,
decepii, care sunt de mai scurt durat, de intensitate mai mic i lipsite de
consecine n plan relaional i funcional, individul gsind resursele necesare
pentru a li se opune i a le depi.
Depresia se ntlnete ntr-o varietate de tulburri psihice, de la sindroamele
nevrotice din bolile somatice, la tulburrile afective majore (depresia unipolar,
tulburarea bipolar) sau n psihoze (depresia postprocesual din schizofrenie,
tulburarea schizoafectiv).
Depresiile se pot clasifica n:
endogene (pure) - depresii unipolare, tulburarea bipolar, tulburarea schizoafectiv.
Apar fr o cauz exterioar decelabil.
exogene (psihogene) - depresii nevrotice, depresii de epuizare Kielholtz (mascat). Apar reactiv, ca o
consecin maladaptativ la aciunea unor factori exteriori percepui de subiect ca psihotraumatizani
organice - se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei condiii medicale
generale:
cauze endocrinologice: diabet zaharat, boal Addison, hiper- i hipotiroidismul,
hiper- i hipoparatiroidismul, hiper- i hipoadrenocorticismul, cele legate de ciclul
menstrual, postpartum, sarcina

maladii neurologice: boala Parkinson, maladia Huntington, boala Alzheimer,

stroke, traumatism cranio-cerebral, scleroza multipl, epilepsie, boala Fahr,
boala Wilson
condiii metabolice: deficiena de vitamina B12, de folat, de niacina, de tiamina
condiii autoimune: lupus eritematos sistemic, arterita Sjgren
boli
infecioase:
hepatita
viral,
mononucleoza
infectioas,
virusul
imunodeficienei umane
neoplazii: neoplasmul de pancreas
boli cardiace cronice acutizate (infarctul acut de miocard)
boli renale severe (stadiul terminal)
induse de anumite substane - se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei
substane, de ex. drog de abuz, un medicament:
intoxicaia cu alcool, amfetamina, cocaina, halucinogene, inhalante, opiacee, sedative,
hipnotice i anxiolitice
abstinena de alcool, amfetamina, cocaina, sedative, hipnotice i anxiolitice
cauze farmacologice: medicaia cardiologica (clonidina, hidralazina, metildopa,
propranolol, rezerpina, digitala, prazosin, procainamida, lidocaina, metoserpidina);
sedative i hipnotice (barbiturice, cloralhidrat, etanol, benzodiazepine, clormetiazol,
clorazepat); steroizi i hormoni (corticosteroizi, contraceptive orale, prednison,
triamcinolon, noretisteron, danazol); stimulante i supresoare ale apetitului alimentar
(amfetamina, fenfluramina, dietilpropion, fenmetrazina); medicamente psihotrope
neurologice analgezice i antiinflamatoare antibacteriene i antimicotice alte
14.Euforia se caracterizeaz prin exagerarea dispoziiei n sensul veseliei, o
cretere a tonusului afectiv manifestat printr-o stare de plenitudine, de bine general,
confort, sntate, mulumire, fericire, optimism, nsoit de fug de idei, logoree cu
glume deseori contagioase, cu expresivitate bogat mimico-pantomimic, cu tendina
la supraapreciere a propriei persoane (grandiozitate) i exacerbarea trebuinelor i
instinctelor (n special cel sexual) proprii (egocentrism). Euforicului totul i se pare
posibil, avnd asupra existenei o viziune roz, vesel, plcut, animat. Manifest
frecvent un comportament dezordonat i dezinhibat manifestat prin cheltuirea
excesiv a banilor, investiii necugetate n afaceri, cltorii impulsive, ofat periculos.
Stima de sine nflaionat i energia excesiv l duc la extinderea excesiv a
activitilor i responsabilitilor fr a le finaliza eficient (polipragmazie).
Strile euforice de mic amplitudine pot fi expresia psihic a unor succese, a
antrenrii ntr-o ambian vesel i animat.
Ca expresie psihopatologic, euforia se ntlnete n:
-forme uoare sau fruste de intoxicaii cu: etanol, cafea, morfin, eter, benzin prin inhalare
-n stri nevrotice prin suprasolicitare (veselie de scurt durat dup care trece brusc n prbuire astenic)
-n stri subfebrile
-n fazele maniacale ale tulburrii bipolare
-pot apare stri de euforie n forma expansiv a PGP, boal hipertensiv, ASC, stri demeniale senile,
postraumatice, post AVC, n oligofrenii
Euforia autentic trebuie difereniat de:
Moria sindrom observat n leziunile de lob frontal, caracterizat prin jovialitate expansiv, familiariti,
calambururi, puerilism, coprolalie, expansivitate srac, uor epuizabil.
Rsul spasmodic al pseudobulbrilor

Euforia necontagioas, pueril, ntng din schizofrenia hebefrenic

15.TULBURRI CALITATIVE DE AFECTIVITATE ( PARATIMII)
Paratimiile se caracterizeaz prin reacii afective aberante i inadecvate, uneori paradoxale fa de
motive, situaii sau evenimente (de ex. o situaie afectiv-negativ ntmpinat cu veselie i invers). Se
ntlnesc la persoane aflate n situatii limit de existen, persoane care trec prin momente intens
psihotraumatizante sau n stri reactive. ns paratimiile mbrac o form mult mai stabil i intens
n schizofrenie.
Inversiunea afectiv este o reacie afectiv negativ care const n dezvoltarea ostilitii, a unor sentimente
negative aberante fa de persoanele pe care nainte de mbolnvire le-a iubit, sau pe care, n mod firesc ar
trebui s le iubeasca (parini, frai, copii). Se ntlneste n special n schizofrenie, dar i n paranoia.
Ambivalena afectiv coexistena unor stri afective opuse calitativ (dragoste-ur, atracie-repulsie) fa de
aceeai persoan sau situaie. Se ntalnete n special n schizofrenie i uneori la vrst naintat, odat cu
scderea libidoului.
Indiferena afectiv este strns legat de egocentrism i mai poart numele de insensibilitate moral. Ea se
caracterizeaz prin incapacitatea individuluiului de a nelege durerile i nevoile celorlali. Red n fond
strile de inhibarei de dezorganiza reemoional ale individului.
16.Modificri calitative de vointa (predominant ale voinei pasive, defensive)
1.Disabulia se caracterizeaz prin dificultatea de a trece la o aciune sau de a sfri o
aciune nceput, stare nsoit de oarecare perplexitate i de o not afectiv-negativ,
legat de faptul c pacientul nu poate iniia sau finaliza aciunea respectiv. Se
ntlnete n neurastenie (ncep 5-6 lucruri i nu duc la capt niciunul sau n-au
demaraj) i la debutul schizofreniei.
2.Parabulia const ntr-o insuficien voliional, nsoit sau chiar determinat de
anumite dorine, pulsiuni sau acte paralele parazite. Apare n nevroze motorii
(insuficiena voliional este nsoit de ticuri, spasme), n tulburarea obsesivcompulsiva i n schizofrenie.
3.Impulsivitatea. Insuficiena voinei pasive, inhibitorii, are ca rezultat lipsa de frn
i comportamentul impulsiv, determinat de dezechilibrul dintre tendina impulsiv i
controlul voluntar. Acest dezechilibru se manifest pe plan comportamental prin acte
impulsive, intempestive, interpretative, inadaptate, de cele mai multe ori cu caracter
antisocial, reprobabil.
Poate aprea n afara unei condiii psihopatologice, la oameni cu un temperament
coleric, n situaii conflictuale care determin scurtcircuite exteriorizate clinic n acte
impulsive., dar este caracteristic tulburrilor de personalitate, n special tulburrii
borderline. Se cunoate, de asemenea, impulsivitatea nevroticilor, n special a celor
anxioi, care izbucnesc n momentele de maxim tensiune afectiv.
4.Raptusul(scderea voinei defensive, deci o cretere extrem a impulsivitii) este
un impuls necontrolabil, brusc i paroxistic, care pune subiectul n starea de a comite
acte violente, ieite din comun (hetero- sau autoagresive). Subiectul este mobilizat de
o irepresibil impulsivitate (sau emergen) emoional, afectiv, astfel nct
acioneaz exploziv, cu trecere brutal la un act adesea de mare gravitate.
Se ntlnete n strile maniacale, cnd pe fondul unei bune dispoziii i expansiviti,
la incitaii repetate, bolnavii pot izbucni ntr-o stare de furie nestvilit, n timpul
creia sparg, lovesc i chiar ucid. Aceast manie coleroas demonstrez
transformarea calitativ a unei stri afectiv-pozitive, ajuns la tensiunea ei maxim,
ntr-o stare afectiv-negativ.

Se mai ntlnete n stri confuzionale cu destructurare profund a strii de

contiin, n psihozele induse de intoxicaii cu amfetamine sau psihedelice, n
delirium tremens, in beia patologic(tulburare crepuscular de contiin), la
homosexualii pasionali.
17.Tulburri cantitative de mimic
1.Hipermimia reprezint mobilitatea i expresivitatea exagerat a mimicii. Poate fi:
global (hipermimie generalizaa) - ntreaga motricitate facial este crescut n sensul
intensitii, rapiditii i variaiei micrilor. Apare n stri maniacale, intoxicaii
uoare.
localizat (polarizat) traduc o stare extatic (la idealitii pasionali i mistici) sau
exteriorizeaz preocuprile delirante (cnd poate fi drz sau dispreuitoare), dialogul
imaginar cu vocile halucinatorii sau mirarea i teatralismul isteric. Se mai descriu, n
cadrul mimicilor polarizate, mimicile compensatorii aprute la persoane care vor s
afieze o conduit diferit sau chiar opus strilor afective (de ex. mimica dezinvolt a
timizilor sau mimica pseudoironic a psihastenicilor).
2.Hipomimia reprezint scderea mobilitii i expresivitii mimice. Se ntlnete
n melancolie, stri de inhibiie psiho-motorie, sindromul de impregnare neuroleptic,
stri confuzionale, demene, oligofrenii, PGP (facies laminat datorat hipotoniei
musculaturii faciale).
3.Amimia imobilitatea mimic (ex. in catatonie).
Tulburri calitative de mimic (paramimii)- fac parte din parakinezii.
Sunt expresii mimice neconcordante cu coninutul tririi afective. Se descriu:
Mimica de mprumut expresii dirijate cu scopul de a atrage atenia ambianei. Reprezint un semn al
supraestimarii, mitomaniei, histrionismului.
Ecomimia imitarea mimicii interlocutorului, reflectnd creterea sugestibilitii din catatonie i cptnd
un caracter de reflectare n oglind n stri demeniale profunde.
Hemimia persistena unilateral a unui gest mimic.
Neomimia mimica bizar, neobinuit (ex in schizofrenie).
Jargonomimia multitudine de expresii bizare neinteligibile(ex in schizofrenie).
Psitacismul mimic hipermobilitate incomprehensibil i inexpresiv a mimicii (ex in schizofrenie).
Ambivalena mimic coexistena unor expresii mimice antagonice.
18.Sindromul de agitaie psiho-motorie - Este un conglomerat de comportamente
dezordonate, zgomotoase, variabile ca intensitate n cadrul aceluiai pacient, ct i de
la o afeciune psihic la alta. Se poate ntlni n toat patologia psihiatric, cu
precadere in episodul expansiv maniacal, schizofrenia, delirium tremens, unele
demene.
Caracteristicile clinice: hiperactivitate n toate sectoarele psihismului (motor,
ideativ, verbal, afectiv), cu vivacitate crescut, nerbdare, ton ridicat al vocii,
locvacitate, logoree, surescitare ideativ, exacerbarea memoriei i a ideaiei,
mobilitatea afectelor, micri, mimic, gesturi brute, necontrolate, de intensitatea
variabil, care poate atinge paroxisme coleroase, incoercibile, cu potenial hetero-/
auto-agresiv.

Polimorfismul simptomatologic face dificil, n majoritatea cazurilor, diagnosticul diferenial al agitaiei

psiho-motorii. Exist o variabilitate a perturbrii contiinei, care poate fi clar n agitaia dintr-o psihopatie,
schizofrenie paranoid, manie, reacia acut de stres, sau dimpotriv- confuz, cu dezorientare auto- i
allopsihic, halucinaii i iluzii patologice vizuale, alterri calitative de tip oneiroid n cazul unei
meningoencefalite, deliriumului tremens sau alte cauze organice/ toxico-infecioase n care se manifest
sindromul psiho-organic acut.
Apare n: intoxicaii cu monoxid de carbon, eter, beladon, droguri,
medicamente(amfetamine, antidepresive triciclice, hidrazid) sau n delirium tremens,
infecii (onirismul din strile toxico infecioase, n encefalite, meningo-encefalite,
abces cerebral, tromboflebita sinusului cavernos), oc chirurgical (prin reacie
emoional sauorganic nespecific, prin impregnarea etilic brusc decompensat de
sevraj), epilepsie - prodromal sau postcritic ca izbucniri disforice declanate de
incitaii, accesul maniacal, stri demeniale agitaie monoton, exacerbat vesperal,
crize coleroase nemotivate, de anulare i de panic, PGP, schizofrenie, deliruri cronice.
19.TULBURAREA DE PERSONALITATE PARANOIDA
CRITERII DE DIAGNOSTIC
A.Neincredere si suspiciune pervaziva in ceilalti astfel ca motivele lor sunt interpretate
ca rauvoitoare, incepand devreme in perioada de adult si prezinta intr-o varianta de
contexte, asa cum este indicata de 4 sau mai multe din urmatoarele:
Suspecteaza, fara o baza suficienta, ca ceilalti il exploateaza, il ranesc sau isi bat joc de el
Preocupare cu indoieli nejustificate in legatura cu loialitatea sau increderea partenerilor sau asociatiilor
Retinerea de a aface confidente celorlalti datorita temerii ca informatiile vor fi folosite malitios impotriva sa
Vede sensuri secrete, degradante sau amenintatoare in remarci sau evenimente benigne
Permanent ranchiunos, este neiertator cu insultele, injuriile sau amenintarile
Isi simte atacat caracterul sau reputatia fara ca acest lucru sa fie evident altora si reactioneaza suparat sau
contraataca
Suspiciuni recurente fara justificare privitor la fidelitatea partenerului de viata.
B.Nu apare exclusiv in cursul schizofreniei, al unei tulburari de dispozitie cu elemente
psihotice, al unei alte tulburari psihotice si nu se datoreaza efectelor fiziologice directe
ale unei conditii medicale generale.
CARACTERISICI
Prevalenta: 0,5-2%; > la minoritati, imigranti, surzi; 2,3-4,4% conform DSM V
Incidenta crescuta in familiile probanzilor cu schizofrenie si tulburari delirante
Frecventa: B>F
Etiologie: dificultati familiale precoce; istoric de abuz in copilarie; componenta
genetica prezenta
Psihodinamica: uz de proiectie, negare si rationalizare
Evolutie: dependenta de tariile egoului si de circumstantele vietii
Complicatii posibile: schizofrenie, depresie, tulburari anxioase, tulburari delirante,
tulburari legate de substante, TOC, agorafobie
Tratment: rar solicita tratament (devin si mai paranoizi); doze mici de antipsihotice
(pentru agitatie, anxietate); se trateaza anxietatea (anxiolitice), depresia
(antidepresive); frecvent psihoterapie suportiva, cu accent pe deschidere (sinceritate),
consistenta (constanta si coerenta) si evitarea umorului de catre terapeut

Debut: solitari, putini prieteni, anxietate sociala, performante sub asteptari la scoala,
hipersensibiltate, limbaj si ganduri neobisnuite, fantezii idiosincratice
Ulterior: rigizi, critici, incapabili de colaborare, subestimarea celorlalti cu
supraestimarea de sine, dezvolta stereotipuri negative in special asupra celor din alte
grupuri sociale/ minoritati (sunt perceputi, asadar, ca fanatici)
20.TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP BORDERLINE
CRITERII DE DIAGNOSTIC
Un pattern pervaziv de instabilitate a relatiilor interpersonale, imaginii de sine si
afectelor insotita de impulsivitate marcata, pattern incepand in perioada de adult
tanar si care este present in context diverse, indicat de 5 (sau mai multe) din
urmatoarele:
Eforturi frenetice de a evita abandonul real sau imaginar
Un pattern de relatii interpersonale instabile si intense, caracterizate prin alternarea intre extrema idealizare
si devalorizare
Perturbarea identitatii: imaginea sau simtamant de sine marcat si persistent instabile
Impulsivitate in cel putin 2 arii care sunt potential daunatoare pentru sine (de ex. Cheltuirea banilor, abuzul
de substante, sofatul periculos, consumul compulsiv de alimente binge eating, kleptomanie, promiscuitate
sexuala)
Comportament, gesture sau amenintari suicidare recurente sau comportament de automutilare
Instabilitate afectiva datorata reactivitatii marcate a dispozitiei (de ex. Disforie, iritabilitate sau anxietate
episodice intense, cu durata de ore pana la zile)
Sentimente cronice de gol interior (emptiness)
Mnie inadecvata, intensa sau incapacitatea de a-si controla mania (de ex. Manifestari frecvente de
nervozitate, manie constanta, lupte fizice repetate)
Tranzitoriu, in legatura cu stresul, ideatie paranoida sau simptome disociative severe
CARACTERISTICI
Prevalenta: 2% (1,6-5,9% conform DSM V); 20 % la pacientii psihiatrici spitalizati.
90% au inca un diagnostic psihiatric si 40% au inca 2 diagnostice psihiatrice,mai
frecventa la femei decat la barbati
Prevalenta crescuta familiala pentru tulburari afective si tulburari legate de substante
Prevalenta crescuta a tulburarii borderline la mamele pacientilor cu tulburare de
personalitate borderline
Etiologie: leziuni cerebrale (perinatale, encefatita, TCC) frontale (altereaza judecata)
sau temporale (pot da trasaturi Kluver-Bucy); istoric de abuz fizic si sexual, de
abandon sau supraimplicare parentala
Evolutie: catre 40 ani poate surveni o anumita ameliorare (o mai mare stabilitate a
relatiilor si in functionarea vocationala.
Complicatii: suicid, autolezare, tulburari afective, somatoforme, psihotice, sexuale,
abuzul de substante
Tratament: psihoterapie suportiva, comportamentala dialectica, psihotrope pentru
stabilizarea dispozitiei si controlul pulsiunilor (antidepresive, timostabilizaoare, doze
mici de antipsihotice)
21.TULBURAREA DE PERSONALITATE ANTISOCIALA (DISSOCIALA)
CRITERII DE DIAGNOSTIC
Pattern pervaziv de ignorare si violare a drepturilor celorlalti aparand de la 15 ani, indicate de cel putin 3 sau
mai multe din urmatoarele:

Esuarea de a se conforma normelor sociale, indicata prin executarea repetata a actelor antisocial ce constituie
motive de arest
Inselatorie indicata de minciuni repetate, folosirea de nume false sau escrocarea altora pentru profitul sau
placerea personala
Impulsivitate sau lipsa unor planuri de viitor
Iritabilitate si agresivitate indicata de batai repetate sau atacuri fizice
Ignorarea nesabuita a sigurantei proprii sau a celorlalti
Iresponsabilitate persistenta, indicata prin incapacitatea repetata de sustine un comportament de munca
regulat sau de a-si onora obligatiile financiare
Lipsa de regret sau remuscare cu privire la faptele sale anterioare (ranirea, tratarea proasta sau furtul de la
ceilalti), indicate de indiferenta fata de, sau de rationalizarea faptului ca a prejudiciat sau maltratat pe un
altul sau a furat de la un altul
Individul are cel putin 18 ani.
Exista evidenta a tulburarilor de conduita cu debut inaintea varstei de 15 ani
Comportamentul antisocial nu apare exclusiv in cursul schizofreniei sau episodului maniacal.
CARACTERISTICI
Prevalenta: 3% la B si 1% la F (0,2-3,3% conform DSM V si peste 70% la barbatii
cu probleme legate de alcool si/ sau droguri ori prizonieri)
Incidenta crescuta in familii cu schizofrenie, alcoolism, tulburare de somatizare, factori
socio-economici deficitari (saracie, migratie)
Conditii predispozante: ADHD, tulburarea de conduita
Etiologie: implicare factori genetici; leziuni/ disfunctii cerebrale perinatale, postTCC
sau post encefalitice; frecvent istoric de abandon sau abuz parental
Psihodinamica: elemente agresive proeminente; incapacitate de empatie, iubire si
incredere bazala; elemente asociate: depresie, sado-masochismul, naecisismul
Evolutie: ameliorare dupa varsta mijlocie a perioadei adulte
Complicatii: moarte violenta, abuz de substante, sinucidere, lezarea fizica, dificultati
legale si financiare, tulburari depresive.
Tratament: foarte dificil in mediul medical este cuceritor la suprafata, dar
manipulativ sau sfidator si poate sa refuze asistenta medicala; se trateaza abuzul de
substante; TCC
22.TABLOU CLINIC N SCHIZOFRENIE
Nu exist simptome patognomonice.
Este deosebit de important anamneza, durata simptomatologiei, debutul deseori
mult anterior spitalizarii.
SIMPTOME POZITIVE
halucinaii
idei delirante
comportament bizar: stereotipii, agitaie, igien precar, aspect bizar
tulburri formale de gndire:slbirea asociaiilor, tangenialitate, incoeren, lipsa de
logic, circumstanialitate, deraiere, ilogicitate.
SIMPTOME NEGATIVE
Aplatizare afectiv: hipomimie, gestica redus, afect inadecvat, scderea rezonanei
afective
Alogie: srcia limbajului, a coninutului, baraj, lentoare ideativa
Avolitie-apatie: igien deficitar, dezinserie socio-profesional

Anhedonie-asociabilitate: fr ocupaie, izolare, lipsa interesului sexual

Inatenie
23.Tratamentul schizofreniei
Spitalizare - presupune:
evaluare diagnostic
stabilirea tratamentului
sigurana pacienilor (idei suicidare, comportament de risc)
simptomatologie pozitiv, incapacitatea de a se ngriji
(re)stabilirea legturii cu serviciile ambulatorii
Principii terapeutice
-definirea simptomelor de tratat
-ce antipsihotic a fost eficient n trecut sau n funcie de efectele secundare
-se iniiaz tratamentul cu un antipsihotic, care va fi meninut 4 - 6 sptmni cu doze adecvate nainte de a
decide dac trebuie schimbat
-se ncepe cu doze terapeutice suficiente, conform simptomatologiei i apoi se ajusteaz n funcie de
evoluia acesteia
-ameliorarea unor simptome are loc n ore-zile, dar pentru a obine o remisiune este nevoie de 6-8 sptmni
-un rspuns terapeutic se obine la doze de 4-6 mg/zi haloperidol, 80% dintre receptorii D2 fiind blocai;
peste acest nivel, creterea dozelor nu pare justificat
-rspunsuri similare la: 10-15 mg olanzapin, 4-6 mg risperidon
Farmacoterapie
Antipsihotice
Clasice:
haloperidol, clorpromazin
neuroleptice dept (retard): flufenazina, haloperidol, zuclopentixol, flupentixol
antipsihotice cu eliberare prelungit: rispolept consta, zypadhera, paliperidona
Atipice: risperidona, olanzapina, quetiapina, clozapina, amisulprid, ziprasidona, aripiprazol, sertindol,
paliperidona
Medicaie adjuvant
Benzodiazepine - pentru nelinite, anxietate, insomnie lorazepam, diazepam, clonazepam
Antiparkinsoniene - n cazul efectelor secundare de tip extrapiramidal - trihexifenidil 2-4-6 mg/zi
Timostabilizatoare poteneaz efectul antipsihoticelor, reduce agresivitatea si labilitatea afectiv acidum
valproicum 500-2000 mg/zi, carbamazepina 400-1200 mg/zi
Tratamentul de ntreinere
-urmrirea posibilitii recderii i a efectelor secundare
-primele 3-6 luni (stabilizare), apoi: dup primul episod: 1-2 ani; dup 2 episoade: 5 ani; dup al 3-lea
---episod: toat viaa.
-la ntreruperea tratamentului riscul de recdere este de 60% n primele 6 luni.
Pentru pacienii noncompliani: tratment cu neuroleptic dept sau cu eliberare prelungit
Terapii psihosociale
Terapie cognitiv, comportamental (vizeaz recuperarea abilitilor sociale),
Terapii de grup
Terapie familiala: psihoeducaie, susinere, lucrul cu emoia exprimat
Reinseria social: spitale de zi, centre de zi, apartamente protejate
24.Episod depresiv-tablou clinic
Se asociaza:

60% idei de suicid, 4-5% pana la 10-15% se sinucid

90% anxietate
Particularitati:
Adolescenti, tineri: iritabilitate, tulburari de comportament, abuz de substante
Varstnici:
prevalenta 25-50%
subdiagnosticata, subtratata
acuze somatoforme care pot masca depresia
pseudodementa
TRASATURI CLINICE
Aspect: facies depresiv, retard psihomotor
Perceptie: acuze somatoforme, simptome psihotice: halucinatii in formele severe
Atentie si memorie: afectate (70-80%) hipoprosexie de concentrare, hipomnezie de fixare, eventual
hipermnezie de evocare a evenimentelor psihotraumtizante
Constiinta bolii: prezenta/ absenta
Gandire: lentoare ideativa, accentuarea obsesiilor, ambivalenta, ideatie cu un continut negativ: inutilitate,
incapacitate, culpabilitate, idei suicidare; autodevalorizare, indecizie.
Vointa: hipobulie, scaderea interesului si a placerii;
Imaginatie de perspectiva sumbra.
Evaluarea ideatiei suicidare si a riscului autolitic:
daca ideile exista, daca are un plan
antecedente de tentative suicidare
idei de inutilitate
abuz de substante
izolare sociala
grad crescut de anxietate, panica, neliniste
majoritatea pacientilor care s-au sinucis au fost vazuti de un medic, au cautat ajutor intr-un interval de o luna
Gandire in formele severe: idei delirante congruente/incongruente cu dispozitia
Dispozitie: depresie, anxietate, disforie, iritabilitate
Activitate: lentoare, fatigabilitate
Ritm nictemeral: tulburari de somn
Apetit alimentar: afectat
25.Episod maniacal
CARACTERISTIC
-durata - minim 1 saptamana (sau mai putin daca necesita spitalizare), de dispozitie euforica,
expansiva sau iritabila, in care 3-mai multe din urmatoarele au persistat (4, daca dispozitia este
iritabila) si au fost prezente intr-un grad semnificativ:
1 stima de sine inflationata sau grandiozitate
2 scaderea nevoii de somn
3 logoree sau presiunea de a vorbi in continuu
4 fuga de idei sau senzatia ca gandurile alearga
5 distractibilitatea atentiei
6 cresterea activitatii orientate catre un scop (fie in societate, la serviciu sau la scoala, oridin punct de
vedere sexual) sau agitatie psiho-motorie
7 implicare excesiva in activitati placute, dar cu potential nociv (cumparaturi excesive, indiscretii
sexuale, investitii nesabuite in afaceri)

-perturbarea este suficient de severa pentru pentru a cauza o deteriorare semnificativa in functionarea
profesionala sau in activitatile sociale uzuale ori in relatiile cu altii, ori sa necesite spitalizare pentru a
preveni vatamarea sa sau a altora, ori exista elemente psihotice
-simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conduitii
medicale generale (ex. hipertiroidia)
Episod maniacal usor (3-4 simptome), moderat (cresterea extrema a activitatii sau alterarea judecatii),
sever (necesita supraveghere)
Episod maniacal curent/ cel mai recent cu simptome psihotice (congruente/incongruente cu
dispozitia)
26. TRATAMENTUL DEPRESIEI
Antidepresive - 60-80% raspund la un antidepresiv, daca doza e suficienta, timp de 6-8 saptamani
Anxiolitice
Sedative
Depresiile cu cicluri rapide sau rezistente la tratament: se asociaza timostabilizatoare
Depresile severe cu simptome psihotice: se asociaza antipsihotice (olanzapina, risperidona, quetiapina,
aripiprazol etc)
Terapie elecroconvulsivanta - indicatii precise (depresii inhibate, gravide, rezistenta la tratament)
Principii ale tratamentului cu antidepresive
Se iau in consideratie:starea somatica a pacientului ,efectele secundare ale antidepresivelor ,interactiunile
medicamentoase posibile,potentialul suicidar (antidepresive cu toxicitate redusa: SSRI),complianta,accesul
la tratament, costul
Doza se creste progresiv pana la doza eficienta (mai ales pentru: triciclice, venlafaxina).
Doza eficienta se mentine minimum 4 saptamani, inainte de a decide, eventual, ca antidepresivul nu este
eficient.
Toate antidepresivele au o perioada de latenta de aproximativ 14 zile.
Odata ce se obtine o remisiune semnificativa, tratamentul se continua 6 -9 luni, pentru a preveni recaderea.
Daca evolutia este favorabila, dupa 6-9 luni tratamentul se poate reduce treptat, dar se ia in consideratie
tratamentul de intretinere (ani).
Daca au existat 2 sau mai multe episoade tratamentul poate fi permanent.
Tratament de intretinere - profilactic: scade frecventa, amplitudinea, durata episoadelor
Precautii, contraindicatii:Gravide,perioada de alaptare,tulburari renale severe,tulburari hepatice grave
Educarea pacientilor cu privire la riscurile si beneficiile tratamentului.
Alcoolul poate exacerba depresia si poate interfera cu tratamentul antidepresiv.
Psihoterapiile amelioreaza adaptarea, complianta
Efecte asupra comportamentului intoxicatia si sevrajul
27.Opiacee (heroina, metadona, codeina, morfina)
Intoxicatia:Dispozitie expansiva,scaderea anxietatii,sedare,analgezie,depresie respiratorie,Constipatie
Mioza,Dizartrie,Mioclonii,Hiperpirexie,Tulburari de ritm, hipotensiune arteriala severa, EPA cazuri severe,
Intoxicatia cronica: abcese, celulita, rabdomioliza, tromboflebita, endocardita, encefalopatie postanoxica
Sevraj:Depresie,Cresterea anxietatii,Simptome pseudogripale (transpiratie, rinoree, lacrimare dureri
musculare),Piloerectie,Cascat,Crampe abdominale si diaree,Midriaza,Frisoane, greata, varsaturi, diaree
Fara tratament se remite in 5-7 zile; tratament: de substitutie cu metadona, suboxona, naltrexona;
clonidina/CBZ/lyrica/marcofen/levomepromazin/BZD
28.Stimulante (amfetamine, cocaina si stimulante minore de tipul cafeina, nicotina)

Intoxicatia:Dispozitie
expansiva,Insomnie,Scaderea
apetitului
alimentar,Cresterea
activitatii
cardiovasculare (tahicardie, hipertensiune arteriala, risc de AVC hemoragic),Cresterea activitatii neurologice
(hipervigilitate),Cresterea activitatii gastrointestinale (diaree),Simptome psihotice (idei delirante paranoide,
halucinatii predominant tactile psihoza cu ectoparaziti la cocaina),Midriaza,Risc de AVC hemoragice,
IMA
Sevraj:Depresie,Disforie,Letargie,Anorexie in primele zile, apoi cresterea apetitului alimentar,Scaderea
activitatii cardiovasculare,Scaderea activitatii neurologice,Scaderea activitatii gastrointestinal,Oboseala,
Cefalee,Tratament: agonisti de dopamina, antidepresive triciclice, SNRI, Litiu
29. SEVRAJUL ALCOOLIC
Apare dupa oprirea/ reducerea unui consum excesiv si indelungat de etanol.
2-mai multe simptome care apar la ore/zile:
hiperactivitate autonoma: transpiratii, puls accelerat, HTA
tremor extremitati - 6-8 h
insomnie
greata, voma,
cefalee
iluzii si/sau halucinatii tranzitorii, vizuale, tactile, auditive - 8-12 h
agitatie psihomotorie
anxietate
convulsii (grand mal) - la 48-72 h
cu sau fara delirium - la 12-24 h
FACTORI AGRAVANTI AI SEVRAJULUI ALCOOLIC:epuizare,malnutritie,boli somatice,depresie
DELIRIUM TREMENSperturbarea atentiei, constientei in ore-zile, fluctueaza pe
parcursul unei zile; asociaza cel putin o perturbare cognitiva de tipul deficitului
mnezic, dezorientarii, tulburari de limbaj, de abilitate vizuo-spatiala sau de perceptie.
TRATAMENTUL SEVRAJULUI ALCOOLIC NECOMPLICAT
Benzodiazepine: pentru a preveni convulsiile, deliriumul, a reduce anxietatea, a
scadea HTA, AV crescut, a cupa tremorul :
DIAZEPAM 5-10 mg la 4-6 ore, apoi mai rar - functie de evolutie
LORAZEPAM 2-10 mg
Anticonvulsivante: nu este necesara neaparat pentru a preveni covulsiile, cat mai ales
in scop timostabilizator
CARBAMAZEPINA200-800 mg/zi
ACID VALPROIC 500-1500mg/zi
Vitamine B: B1, B6
Hidratare (apa, lichide dulci), corectare malnutritie, mediu linistit, lumina de veghe.
TRATAMENTUL SEVRAJULUI ALCOOLIC COMPLICAT CU DELIRIUM TREMENS
-urgenta psihiatrica mortalitate 15-20% in primele 48 ore!
-benzodiazepine la 2-4 h,apoi mai rar;minim 4 prize/zi p.o sau i.m: dia 10-20mg im sau po/ priza, max
100mg/zi sau clordiazepoxid 20-50mg/priza, max 400mg/zisau lora 1-4mg/zi sau oxazepam 30-60mg/zi
(cele cu timp de injumatatire lung dia, clordiazepoxid- dau fenomen de acumulare, in timp ce cele cu timp
scurt de injumatatire lorazepam, oxazepamtrebuie administrate mai frecvent)
-hidratare, eventual in perfuzie (sol.NaCl 0,9%, alternand eventual cu sol. Glucoza 5%, ultima administrata
cu prudenta pentru ca indivizii au un deficit important de glicogen, pe langa cel de tiamina, care poate
precipita encefalopatia Wernicke in conditiile administrarii doar a glucozei fara tiamina, ultima cu rol de
coenzima in oxidarea directa a glucozei)

-vitamine B: B1, B6 (in perfuzie sau i.m.)

-antipsihotice pentru agitatia severa (atentie ca scad pragul conulsivant!)
-supraveghere stricta
-dieta hipercalorica, vitamine
-netratat - risc letal!