Homer, Odiseea

CiNTUl

XI

('orahia In! Uiis~IlJlmgo p~~ikllHIl OcliaRulni (1~29).

JIlrtfelo
Invocltro!\ sufletelor mortillir (1l0-49)~ E:Jpenor (50......:112).
l'''ll'oclroa
Inl 'l'irosills (113-201). Antlcl~la ,(202-'-292).
l':roln~11l vestitc: '1'lro, Alcmena, Eplcaste, Hlorl.~, CHmen , ett). (293-<l4&).
I
}':rIlH: Agamomnon (4;0-624). "'-hlle (626-728). Allis (720-764).
J.\lhws, Orion, '1'IUos,'i'.mbI, Slsif. Horcule (76ii-873).
I

,I

25

30

35

ii,1

Iar dnd am fost Ia vas pe Bnga mare,

Intli pe apa iunecaram vasul,
Ii puseram catargul cu vintrele
$i vitele IUlnd apoi intraram
5 $i noi mihniti, cu ochii uzi de lacrimi.
Dedupa ' vasul cel cu botul negru
Cuvintiitoarea, vajniea zei~a;,
Cu par de auI', Circe, ne trimise
Un, vint prielnie umflator de pinze,
10 Sot bun de drum. Iar noi, dup-a~ezarea
Dichisurilor, to ate-ale corabiei,
Stam linistiti. Doar vintul si drmaeiul
lVl1nuu pe' mare va suI. Cit' e ziua
Cu pinzele destinse vasuiriim.
15 La urma soarele-asfinti ~i toate
Cararile din lume s-adumorira.
Ajunseriim la capatul de ape
Pe-afundul Ocean, unde-i cetatea
Poporului cimerian, de-a pururi
20 ,lnvaluit in ceata ~i-ntuncric,

40

45

50

55

'1

1ll

254

Pl'ccizilrile geografice 'care urmeaza sint suficiente pcntru a

demonstra ca cimcrienii sint un popor mitic, deci ol'icare din
localizarile propuse slnt fura valoare.

60

255

Ca-n veci nu-l vede luminosul soare,

Cind el spre 'cerulinstelat sesuie
$i spre pamint Ia vale se coboadi,
Ci bezna urgisita eot'rope~te
Pe bietii muritori. Sosind a.eolo
eu va;ul, poposiram. Ne luaram
Niimaiele cu noi ~i-o apucaram'
Pe Hnga Ocean pin a ce furam
La locul unde ne spusese Circe.
Acolo Evriloh ~i Perimede
Tinura eele doua jerfe-aduse.
Eu sabia-mi trasei atunci din teaca,
Sapai 0 groapa de un cot in cruce
~i morlilor turnai intr-insa paos:
Nainte fuse mied, apoi vin dulce
$i dup-aceea apa. Peste ele
Faina alba presarai. Pe urma
Ma tot rugai de testelc de~~he
A mortilor, Ie juruii ca-n tarft
Sosind, Ie voi jerfi la inine-acasa
o vaca stearpa, vita cea mai buna,
$i pe altar Ie voi ticsi tot felul
De bunatati 8i ca lui Tiresias
Deosebit j~rf{-voi un berbece
Cu totul negru; fala turmei noastre.
Iar cind urai ~i rn.a rugal acolo
:Noroadelor de umbre, pusei mina
Pc oi ~i le-nju'nghiai in groap-aeeea,
$i ciuruia intr-insa' singe negru.
Atunci din bezna s-adunii multime
Desuflete de morli, feciori;' neves'te;
Mo~n~gi sarmani .~i fragede copile
eu pieptul de curind cuprins de jale
$i multi strapun~i de 8u1iti ferecate,
Barbati rapu~i in lupta, tpti eu arrne
Insingerate. Se-mbulzeau spre groapa
R<;lind de pretutindeni eu un vuiet
Asurzitor. Ingalbenii de spaima.
Zorii atul1ciea
vitele-njunghiate,
~i-ntinse jos' sa Ie jupoaiesotii
~i sa Ie arda, rugi' apoi sa-nalte

i)

65

75

80

85,

95

Cumplitei
Persefona, Sl Iui Pluton:'
Putcrnieul,
ia~. ell d~, pc ~~ Goapg~
Seosei din tC,a~a sabiff-ascutita
'l.i
dc"crte
y riu dam voi'e 1-,estelor,
)'
\
,)',
__
'l. i '1
, N' Inor1ilo1' '(Ie singe ~a s-atinga
Nain~ecasa':ntrc,
pc ,Tircsias.
IIitij s-apropie delHine .~rnhra
'rOvarrl~lllui meu Elpe:noF,,care,
Nu ftise inca as true at., !:lUh glie,' '
Ci"wi trupul Iui pe loc' II parasisem
Nepl1ns ~i nengropat ,in c~lsaCircei,
Fiind siliti atunci sa facejn alta'.
: .,'
Mii prins~ Ir\ila, lacrimai,' zariIldu-l "
~i-lapucai
eU:;\Tl,)rbe zl~uratoare:.
{<Elpenor.' Qurn veni~i pe lum<:a asta
De eeata, ~i-ntunerjc?
,Tu' mai iute J
Sosi~i pedestru
dedl en c~lvasul..}
A~a-i yorbii, iar el' gemu ~i, zis'e:
{<Marite tu, dibaciule
Ulise,
Nec'im)patul)~
vn ~i nenoNelil
lVI-au'dat de mal. In casa sus laCirce"
CuIeat fiinu;eu
ma trezii deod~ta
~inu
ma, '<tumirii Ja,cobodre
I "
S-o im,\ n'apoi pe scaii cea ,inaIta
Ci ~lp"clnd-\l pe-nveli~ul~~~oi.,
CaZlli,ln cap .!~i,Ini se rupse gltul
La-ncheieturi,
iar suf/ptu-mi
ajume
.Pccaecst tarim. Aeum ma rog de tine
In nuIhele alor tai )~~:ati, in url11a
~i care '~}I:-s de fat~" pc sot~~,'" ' ,.
Pe, ,tata care te crescu 'pe tme
Defnic;
pe Tcleniah, pe:i?are 'si~g11~,
Aeasa l-ai l~sat, ,ea eu; ~titl ,bine '"
Ca tu plecind de';i,pe t~rlmul mortii
"

68

n-n

256

VI>:

'

r:f~.

-l,;

.T~: yei ahate In ostrovu}'Aia,

Cuyasul
tau frum'Os ,htcrat; Aeolo
Te rog sa-li aminte~ti de minei" doamne,
Sa nu ma Ia~i napoi la desp~rtire
100 Neplins ~i nengrbpl\t,ca
sa nu superi .
Pe zpi curnva eu 'Mta pentru
riiirle"
Ci sa ina-nscrumi
'cu armatur.a-mi
toata
$i sa-mi durezi'mormint
pe malu,l marii,
Ca soarta mea 's~o"stie si urmasii.
105 . Fa-mi asta, ~i-n:1m'O;mini infi,g~~~i visla
eu care eu, visleam intre tovarasi.)}
Cll vorb'~':
Asa-mi grai si-I)inistii
, {Noi face'tot
ce'm-ai rugat, sarmalle I),
A~ll. schimbaram
n'Oi cuvinte triste"
."
no Gnd peste singe eu tinarn cutitul
De'Oparte ~i-mi statea-~aiirteumbra
T'Ovara~ului :tot graind" Cll mi'Q.e.
Veni si-aI mamei' imflet dup,aceea,
Al rap@s;tei Ailtid~h:;a, fii'ea '.
,,;
115 Lui Autolicos d'OmFJul. 0 lasasem', "
.
~n viata' biata, cil,ld" plecai . la Troia.
Maprinse
mila ~j'~ncepui'~ pHnge
cut'Oata
Gild '0 vazui. ',Ci nuputui,
. \.' Nestmsa meadurere,sa
dau voie
120 De singe sa'! s~apropie na:inte
. Sa-ntreb pe Tiresias. Da:r ajunse
$i sufletul pror'Ocului,din, .Teba
Tiind ,in sceptru ~P'Oleit de 'auI'.
Ma cun'Oscu ~i-iHiataeI
iml ~ise:
125
{<:rvlarite-aIIlii Laerte fiu, Ulise
Pniaisc{,site,
ce-ai lasat,' sarln:tne,'
100
,

:,

I'npyrusul Oxyrhy~ehu~412.a:rata ()a akjse'in.te~'q"~f~i.?,

jnvoeatiy
de :::0 de v:ersu,ri':lJ.dr~sata:,do Ulis~. zeilor ogiptehirAnubis,
PhthiJ. etc., P(\~a't'eli~inatl 'de c,riHcii ale:Kandri;di.",
. ,.'
'Comentatol'ii au l'omill'cat blinda 'ironie care se' ascunde 'in
acest l'a~puns ai lui:Ulise., :Elpenor nu stralucea .prin inteli-,
gentil ~i,tlliar pr,op;ri'a';sa rela~are a mo~t~l(aeee~tl1-~a<lasIiibi- ,
eilH!ea,'sa inte!e,e.t!,\!l}ii.
r,
"
'.

105

li5

Surietul ,celui nelngropat n~ pu~eaajunge' in Hades; de unde

obligatia morala a lui Ulise de a-I ina1ta tin mOl'niint']ui Elpenor.
Personajula;
fost imitat<de Virgiliu in Eneida prin chipul
drmabiului'Misenus, mort In conditii similaresi a carui th'zie
inmormintare (6, 160--,'182; 212-235') :li 'va pe~mite lui Eneas
sa pa'trunda ,in Infern.,
'"
Copformobiceiului eelorveehi de a pune pe mormint un in~tI'u- '.
l11cnt care ma:t:pa profesiunea defunetului ..
DespreAutolicos li(gr. Autolykos),
biuiicill lui Ulise, vezi fl.,
10, 267; Od., ~9, 517-60f.
'

257
17*

Odiseea

ffl

130

135

140

U5

150

145

147

A soarelui lumina si venit-ai

Sa vezi pe morti si jalnica 'lor tara?
Dar feri In lat:u:i de la groapal t;age-ti
Jungherul ca sa pot sa beau din sInge
9i adevar sa-ti spun.)} Rosti el asta
lareu drmind, bagaiin teaca anna.
Bau dar el din mohoriul s'inge
9i-mi cuvinta din gur-apoi prorocul
Ne'intrecut: Tu cauti, preamarite,
Intorsul dulce-n tara ta si-acasa.
Oar zeul ti-l va 'face gre'u sa fie,
Ca nu scapi de Neptun caretepa~te
In ciuda lui ca i-ai orbit feciorul.
Dar cit de mult yeti patimi voi totu~i
Puteti ajunge, daca vrei sa birui
Dorinta ta si-a sotilor In ziua
elnd, , izbavit de-ntunecata mare,
Vei poposi cu va suI In ostrovul
Trinacria. Gasi-veti voi acolo
o turma de oi g;ase 9i-o cirElada
De boi, avutul Soarelui ce vede
$i-aude tot. Daca Ie eruti si cauti
De drumul tau, puteti, ,cu' tot ~marul
Ce-ali suferi, s-ajunge~i 'in Itaca.
De nu Ie cruti, eu 'iti menesc pieirea
Corabiei ~i-a celorlal~i tovara9i.
Trinacria, in .original. Thrinakie, insuJa"tridentului"
(thrinax
",trident"). FDrma Trinacria este latina. Identificarea acestei
insule eu Sicilia nu se bazeaza pe nici un argument.
Ideea ca sDarele este Dchiul zeilDr e straveche. In Avesta, cartea
sacra a ZDrDastrismului, sDarele e considerat a fi Dchiul zeului
suprem Ahura Mazda. (Yal(na, 4, 39). In Rig Veda, 6, 51, 1,
sDarele e cDnsiderat Dchiul lui Mitra ~i Varuna, iar expresia
"Dchiul sDa,relui" e curenta (1, 164, 14; 5, 40, 8 etc.). In
mitDIDgianordica, sD,arele este ochiul lui Odin. Imm-l-rileDrfice
cline spun despre SOaI'e~i luna ca sint ochii lui Zeus (Stobai.os,
Eclogae, 1, 2, 23). GrecH considerau, in general, cii soarele e
Dchiul cerului sau al,eterului (Aristofan, Norii, 285). ln Egipt,
soarde era considerat Dchiul lui Ri!. Mlisubnanii cI'ed ea sDarele'
e ochiul lui Allah. Prin Pl'isma' acestei mentalitiiti trebuie
inteles de ce radiicina indo-europeana *suel"soare" (gr. helios,
lat. sol etc.) a eapatat in vechea irlandezii sensul de "Dchi"
(s{iil: "ochi").
'

155

160

165

170

175

180

158

162
168

258

259

$i singur dadi scapi, te' voi Intoarce

TIrziu ~i prost pe vas strain In urma
Prapastuirii solilor In mare.'
$i-n easa vei gasi nenorocire:
Barbati "obraznici care-ti store averea
Pelind 9i 'inzestrind pe:a ta sotie
De viVi-nalta. Dar sosindaeolo;
Le vei plati de-ajuns nelegiuirea.
Jar dupa ee din 'lanee vei ucide
Cu-n~elaeiune ori In lupta dreapta
:pe pe!itori acasa, ja-'~i 0 v'ish
Indem'inaUi 9i apuea drumul
$i mergi pina ce-i da de ni~te oameni
Ce nu-iS deprin~i cu mare a ~i nu gusta
Bucatele din sate potrivite,
Nici stiu de riulicnite1e eorabii
$i ni~i de vlsIe, aripele-oriearei
Corabii. Eu ti-oi spune c'are~i setnnul
Cel mai vadit spI'e-a nu da gre~ In cale.
Gnd alt drumet te va-ntlIni pe tine
$i ziee-va ea ai pe dalbul umar
Lopata-n loe de visla, -nfige-acolo
In glie visla, .lui Neptun> 'inchina
Frumoase jerfe, un taur, un berh,ece
$i un grasun. Apoi venind acasa,
Marele jerfe sfinte de, 0 suUi
De boi sa-nchini la zeii "cei dinslava,
La toli PI? rind. Iar moartea-ti 'in afar a
De mare 0 sa-ti fie prea u~oara:'
Muri-vei doar Impovarat de-o lunga
$i verde batl''inete ~i-mprejuru-ti
eu totu-ndestulat
va fi poporul.
,,Inzestrind", textual "dind (oferind) zestre": hedna didontes.
La drept vorbind, petitorii mai mull c.onsuma ayerea lui Ulise
decit ofera daruri Penel.opei. Expresia nu trebuie insa Iuata.
ad litteram, trebuie vazut in ,ea mai 'mult 0 terminologie
specializatii referitoare Ill, angajarea unei ciisatorii.
"in~claciune", mai de grab1\."abilitate", dolos. '
"Rumenitele coriibii", in .original "cu .obraji de purpura" phoinikopareai. Vezi nota la 9, 166.

."