Casu Maria-Laura 43B

Michelangelo Buonarroti. Mesajul secret din Capela Sixtina

Michelangelo Buonarroti, (nascut in 6 martie 1475 in Caprese, Provincia Arezzon si
decedat in 18 februarie 1564 la Roma) a fost alaturi de Leonardo da Vinci cel mai important
artist in perioada de varf a Renasterii italiene. Geniul sau universal este deopotriva oglindit de
pictura, desen, sculptura si arhitectura de asemenea artistul a scris si poezii, in special in genul
sonetului si madrigalului.
Michelangelo di Ludovico Buonarroti Simoni a fost al treilea din cei cinci fii ai lui
Lodovico di Buonarroti Simoni si ai Francescai di Neri din Miniato del Sera. Dupa intoarcerea la
Florenta, de unde provenea familia lor, Michelangelo este lasat in grija unei doici. Aceasta fiind
fiica si sotie de pietrar, i-a insuflat micului Michelangelo dragostea pentru marmura. Aceasta
pasiune timpurile il determina sa paraseasca scoala, desi parintii lui ar fi dorit ca el sa studieze
gramatica si sa se consacre studiilor umaniste. Datorita prietenului sau pictorul Francesco
Granacci, Michelangelo descopera pictura si, in 1488 este dat la ucenicie in cel mai vestit atelier
de pictura din Florenta apartinand lui Domenico Ghirlandaio. In acea perioada, acesta, impreuna
cu fratele sau David, executa frescele din biserica Santa Maria Novella. Totusi dorinta de a lucra
in marmua nu-l paraseste; are paisprezece ani cand incepe sa studieze sculptura pe langa
Bartoldo di Giovanni, un elev al lui Donatello, pe baza statuilor antice aflate in gradina lui
Lorenzo de Medici, supranumit Ill Magnifico, conducatorul politic al Florentei. In palatul acestui
bogat mecena, protector al artelor, are posibilitatea de a cunoaste si alti artisti care veneau la
curte, devenita un centru important de cultura umanista. Printre acestia se afla si Angelo
Poliziano, cu care Michelangelo poarta discutii despre Homer, Virgiliu, despre Dante si Petrarca.
Michelangelo va locui la familia Medici intre anii 1489-1492. In aceasta perioada
realizeaza Lupta centaurilor si Madona della Scala. Dupa moartea lui Lorenzo Magnificul,
paraseste palatul si se intoarce la casa parinteasca.
Florenta traverseaza in acea vreme o perioada tulbure, in care timp Michelangelo pleaca
pentru un an la Venetia, dupa ce s-a oprit pentru un timp in Bologna, unde are ocazia sa admire
operele lui Jacopo della Quercia si sculpteaza un bassorelief pentru catedrala San Petronio. Se
intoarce la Florenta in 1495, o data cu restabilirea pacii, si in timp ce Savonarola condamna in
predicile sale luxul si imoralitatea - Michelangelo picteaza tabloul Bachus beat. In anul 1496, se
duce pentru prima data la Roma, unde primeste comenzi de sculptura din partea cardinalului
Riario si a bancherului Jacopo Galli. Sculpteaza pentru bazilica Sfantul Petru celebra Pieta, a
carei frumusete ii va face pe contemporanii artistului sa-i recunoasca geniul. In anul 1501,
revenind la Florenta, realizeaza statuia lui David, precum si alte opere de sculptura si pictura,
printre care Tondo Doni si Tondo Pitti, care trezesc admiratia concetatenilor sai.
In anii urmatori, Michelangelo se dedica realizarii decoratiilor pentru fatada bisericii San
Lorenzo din Florenta, ramasa insa in stare de proiect, si construirii unei sacristii cu mormantul

ducelui Lorenzo de Urbino. Cunoscut deja sub numele de Il Divino, incepe in anul 1521 lucrarile
la cavoul familiei de Medici. Intre timp Florenta devine din nou republica, insa va fi curand
asediata de detasamentele papale si imperiale. Michelangelo primeste functia de inspector al
fortificatiilor. Florenta capituleaza in anul 1530 si de Medici revin la putere. Papa Clement al
VII-lea, care face parte din aceasta familie, ii trece artistului cu vederea participarea activa la
apararea orasului asediat. Michelangelo revine la lucrarile desfasurate in biserica San Lorenzo si
la finisarea cavourilor familiei de Medici, lucrari care il vor absorbi vreme de cativa ani.
In anul 1549 este numit de papa "arhitect-sef si constructor al bisericii Sfantul Petru",
pentru a continua construirea bazilicii, inceputa de Bramante. Pana la sfarsitul vietii se ocupa mai
mult de arhitectura: termina constructia palatului Farnese, executa planurile pentru sistematizarea
pietii Capitoliului si pentru cupola bazilicei Sfantul Petru.
Ultimele sale sculpturi trateaza din nou tema Pieta (pentru Domul din Florenta si altele).
Michelangelo Buonarroti moare la Roma la 18 februarie 1564, la varsta de 89 de ani. Conform
dorintei artistului, corpul sau va fi dus la Florenta, unde va fi depus intr-o cripta a bisericii Santa
Croce.
Sculptura a reprezentat totdeauna marea pasiune a lui Michelangelo. In anul 1504, gratie
grupurilor statuare Pieta si David, dobandise deja renumele de sculptor atat la Roma cat si la
Florenta.
Pieta (1499, realizata de Michelangelo la varsta de 24 de ani, se indeparteaza cu mult de
modul traditional de prezentare a Fecioarei Maria, care apare foarte tanara, cu trasaturi
imaculate. Suferinta ei inobileaza dragostea si frumusetea, cufundata in durere, sta cu capul usor
aplecat, tinand tragic in brate trupul inert al fiului, care pare sa curga ca o unda de pe genunchii
ei. Sculptura s-a dovedit a fi o capodopera a genului si contemporanii au recunoscut imediat
geniul artistului.
Statuia lui David (1501-1504) a fost realizata din insarcinarea consiliului municipal al
Florentei. David apare ca un personaj plin de energie si forta, chipul minunat finisat si privirea
indreptata catre stanga ii confera un aspect hotarat si brav. Cioplit intr-un bloc de marmora avand
o inaltime de patru metri, personifica forta si siguranta. A fost nevoie de trei zile pentru a
transporta statuia in piata Signoria din centrul Florentei. In anul 1873, pentru a-l proteja de
intemperii, originalul va fi mutat in interiorul Muzeului Academiei de Belle-Arte, locul lui din
piata fiind ocupat de o copie.
Pana a-si castiga renumele de pictor remarcabil, Michelangelo dobandise deja gloria sa ca
sculptor. Una dintre primele sale lucrari de pictura si chiar unul dintre putinele tablouri ale
artistului - Michelangelo facand mai ales pictura murala sub forma de fresca
"Poti sa citesti toate tratatele despre frumusetea sublima, si tot nu vei intelege aceasta
notiune. Intra insa in Capela Sixtina si roteste-ti privirea: aici vei descoperi frumusetea in esenta
ei pura" (E. Castelar y Ripoll, 1872).
Capela Sixtina este unul dintre cele mai vizitate locuri din Palatul de la Vatican, Roma,
Italia. Aceasta se gaseste in partea dreapta a Catedralei Sfantul Petru, fiind capela palatului

papal, zidita ca loc de taina si de reculegere, intre anii 1472-1483, in vremea pontificatului Papei
Sixt al IV-lea, si pictata de catre renumitul artist Michelangelo Buonarroti, in anul 1510.
Capela Sixtina este de forma paralelipipedica, avand o lungime de 41 de metri, o latime
de 13,41 de metri si o inaltime de aproape 21 de metri. Se spune ca acestea ar fi fost
dimensiunile Templului zidit de Solomon, in perioada Vechiului Testament. Cel care a proiectat
aceasta cladire a fost Baccio Pontelli, un arhitect
renumit al vremii, iar cel care a supravegheat
ridicarea ei a fost Giovannino del Dolci.
Acest loc este impartit in doua: in capatul
estic se afla Altarul, iar in cel vestic se afla un
spatiu destinat credinciosilor. Tavanul capelei este
boltit, in stilul apusean, iar peretii laterali, in partea
lor superioara, sunt luminati de o serie de 12
ferestre mari. Podeaua capelei prezinta un deosebit
mozaic din marmura colorata.
Capela Sixtina este locul in care se tin
sedintele in urma carora se alege urmatorul papa. Prima slujba a fost oficiata aici in ziua de 9
august 1483, cu aceasta ocazie capela fiind inchinata Inaltarii cu trupul la cer a Fecioarei Maria,
sarbatoare si dogma romano-catolica.
Au trecut cinci sute de ani de cnd Michelangelo Buonarroti a semnat, n faa Papei Julius
al II-lea, contractul de a picta tavanul Capelei Sixtin, care pn la acea dat era doar o bolt
albastr cu o puzderie de stele palide. Dup opt ani de creaie artistic asidu, Michelangelo a
druit omenirii o capodoper unic a Genezei, care de atunci i pn acum uimete i tulbur pe
toi acei care au privit-o i o privesc. Aceasta lucrare este plina de semnificatii si sensuri care
sunt inca descoperite si in zilele noastre.
Interesant este faptul ca Michelangelo nu a vrut s picteze aceast bolt celest a Capelei
Sixtin, dar Papa Julius al II-lea avea o puternic i dominant personalitate, ca i Michelangelo,
acceptnd contractul numai dup ce a primit toate asigurrile din partea papei c are libertatea
deplin de gndire i creaie.
Dup douzeci i apte de ani de la terminarea Genezei, Michelangelo se ntoarce din nou
la Roma, la Capel Sixtin, unde cu un nou contract, de data aceasta n faa Papei Paul al III-lea,
ncepe s picteze Judecata de Apoi. Este 1535, iar marele arhitect, sculptor i pictor are 61 de
ani, o experien i concepie de via diferita de cele de la 31 de ani cnd a pictat bolta Capelei
Sixtin. n acest interval s-au ntmplat evenimente deosebite n Sfntul Imperiu Roman de
Apus, n catolicismul lui, care au marcat profund personalitatea artistului i se reflect pregnant
n fresca Judecata de Apoi, ce pare mai mult o izbucnire de revan. Judectorul este Isus, i pe
toat fresca aceasta nalt de 14 metri i lat de 12 metri, toi cei chemai pentru Judecata de
Apoi se rostogolesc contorsionai de pcate i durere n iad. In aceasta poveste nu se gaseste
urm de tron al judecii, de balan a judecii, de crare, sau de umbr ctre vreun Paradis.
Judecata de Apoi exprimat vizual de Michelangelo pare dezlnuirea unui nou potop

apocaliptic. Parcurgnd Biblia, comparnd frescele, meditnd se pot trage mai multe concluzii,
spre exemplu frescele Judecatii de Apoi ale bisericilor bucovinene, care reprezinta in stil bizantin
o adevarata judecata.
Pe un fundal cu cer albastru ntunecat, ca de furtun, n mijlocul frescei, pe un nor mic, n
poziie erect, Isus, fr barb, imens, aproape dreptunghiular, eclipsnd soarele din spatele su,
are o atitudine de acuzator dezlnuit, ca i cum ar hotr sfritul lumii. Cu mna dreapt ridicat
deasupra capului, dnd impresia unei fore necrutoare, nemiloase, parc arunc anatema asupra
celor chemai din toate zrile la judecat, i pe ale cror fee se citesc numai nelinite, temere, si
groaz. nfiarea i atitudinea lui Isus este dup muli critici de art absolut amenintoare, iar
feele i corpurile celor nviai de trompetele ngerilor seamn cu a celor pictai n scena
potopului pe bolta Capelei Sixtin
Alturi de Isus se afl Maria, virgin i diafan, cu
faa aplecat i privirea ntoars de la atitudinea
judectorului, care privete n stnga jos, unde cei nviai
din mori se prvlesc ngrozii n infern. Unii, dintre
cunosctorii artei lui Michelangelo, au interpretat reacia
Mariei ca una de figuraie, neamestec, chiar de team.
i totui, n aceast puternic fresc a hotrrii
finale a Fiului lui Dumnezeu, pe care Michelangelo a
pictat-o stpnit de evenimentele ce au dezbinat
catolicismul i au dus la cotropirea i prdarea Romei de
ctre forele antipapale, de adepii luteranismului, vine cu
o idee personal, nou a Judecii de Apoi. Pe lng cei apte ngeri cu trmbie, menionai de
Sfntul Ioan n Apocalips, Michelangelo n fresca sa, mai adaug doi ngeri cu o carte deschisa,
n care fiecare nviat spre judecat s-i poat citi faptele vieii i s se judece singur. The idea
that each man must ultimately pass judgement on himself was surely Michelangelo's own - scrie
Andrew Graham-Dixon n volumul su Michelangelo and the Sistine Chapel.
Michelangelo Buonarroti, pe langa preocuparile sale in domeniile artei, era in taina si
anatomist, secret pe care a incercat mereu sa il ascunda, distrugandu-si aproape toate schitele si
notitele cu desenele anatomice pe care le realizase, iar acest fapt poate da o noua interpretare
picturilor sale.
Ilustratiile au fost gasite, picatate in mod ascuns pe peretii Capelei Sixtine, peste
reprezentarile antropomorfe ale lui Dumnezeu. El le-a ascuns in mod inteligent de ochii Papei
Iulius al II-lea si de simtul critic dezvoltat al numerosilor slujitori bisericesti, istorici si iubitori
de arta. Cel putin aceasta este concluzia la care au ajuns Ian Suk si Rafael Tamargo, experti in
neuroanatomie la Universitatea de Medicina Johns Hopkins din Baltimore, Maryland, si pe
care au publicat-o in periodicul lor-Neurosurgery (Neurochirurgia)
In 1990, fizicianul Frank Meshberger a publicat un articol in Jurnalul Asociatiei Medicale
Americane, afirmand ca a decodificat scena Crearii lui Adam de catre Dumnezeu, localizata in

centrul tavanului Capelei Sixtine, ca fiind ilustrarea anatomica perfecta a creierului uman in
sectiune transversala. Meshberger sugera ca Dumnezeu era reprezentat infasurat cu o manta ce
reprezenta creierul uman, ca sa arate faptul ca Dumnezeu l-a inzestrat pe Adam nu doar cu viata,
dar si cu inteligenta umana suprema. Acum, in alt panou de pe tavanul capelei, la scena Separarii
de catre Dumnezeu a luminii de intuneric, Suk si Tamargo au gasit ceva mai mult. Legand
centrul pieptului de gat din reprezentarea antropomorfa a lui Dumnezeu, cercetatorii au
descoperit ca se formeaza imaginea maduvei spinarii si a tulpinii creierului.
Sa fie oare tavanul Capelei Sixtine un puzzle de 500 de ani, care doar acum incepe sa se
descopere lumii? Ce vroia Michelangelo sa spuna atunci cand, in imaginea lui Dumnezeu, a
pictat cutia vocala de la gat ca o tulpina de creier? Este aceasta un sacrilegiu sau un omagiu? Ca
sa termine plafonul Capelei Sixtine i-au trebuit patru ani si cand a inceput pictarea capelei, el a
luat-o dinspre est spre vest, incepand de la intrarea in capela si terminand deasupra altarului.
Ultima scena pe care a pictat-o a fost scena Separarii de catre Dumnezeu a luminii de intuneric,
adica tocmai cea la care facem referire in articol, unde se presupune ca a pictat, deasupra
altarului, tulpina creierului, ochii si nervii optici in forma gatului lui Dumnezeu.
De mult timp criticii de arta si istoricii s-au mirat, in fresca aceasta, de iregularitatile
anatomice neobisnuite ale gatului din reprezentarea lui Dumnezeu, precum si a umbrelor puse
invers. Chipurile din fresca sunt luminate diagonal, de jos inspre stanga, dar gatul, evidentiat
(inseninat) de parca ar fi pus in lumina reflectoarelor, este luminat drept si usor spre dreapta.
Cum se poate impaca gandul ca cel mai mare anatomist si portretist sa fie asa de neindemanatic
in reprezentarea lui Dumnezeu tocmai deasupra altarului? Cei doi cercetatori afirma ca nu este
vorba de o pura intamplare sau neindemanare din partea artistului, ci mai degraba e vorba de un
mesaj codificat. Ei mai spun ca in nicio alta reprezentare anatomica Michelangelo nu a facut
gatul asa cum este el pictat pe tavanul Capelei Sixtine, ci de fiecare data gaturile erau pictate
perfect din punct de vedere anatomic. Daca se suprapune imaginea anatomica a creierului uman
peste fresca in cauza a lui Michelangelo se pot observa multe linii si contururi asemanatoare.
Sa fie vorba, asadar, in scena Separarii de catre Dumnezeu a luminii de intuneric, de un
comentariu artistic asupra conflictului dintre religie si stiinta? prentu ca atunci era epoca cand
monahul Copernic a fost denuntat de catre Biserica, deoarece a teoretizat faptul ca pamantul se
invarte in jurul soarelui si nu invers. Era perioada in care autoritatea Bisericii Catolice se lupta cu
rezultatele experimentelor stiintifice, si, de asemenea, era perioada de conflicte intense dintre
protestanti si catolici. Nu e niciun secret ca relatia lui Michelangelo cu Biserica Catolica
devenise tensionata. Artistul era un om simplu, dar incepuse sa deteste opulenta si coruptia din
Biserica Catolica. In mai multe locuri ale operei sale artistice el si-a facut autoportretul,
infatisandu- se in general ca un om torturat. Astfel, a dat propria lui fata chipului Sfantului
Bartolomeu, infatisat la Judecata de Apoi la picioarele Mantuitorului si purtand in mana lui
stanga propria-i piele (aluzie la martiriul sfantului, care a fost jupuit de viu). A doua reprezentare
a chipului sau se regaseste in scena decapitarii lui Holofern, dupa ce Iudita l-a sedus.
Michelangelo a mai pictat si alte organe pe tavan, confrom studiilor specialistilor, cum ar
fi de exemplu rinichii, acesta fiind familiarizati cu ei, deoarece suferea de pietre la rinichi.

Michelangelo a fost o persoana evlavioasa, dar mai tarziu a dezvoltat o credinta in

spiritualism, pentru care a si fost condamnat de papa Paul al IV-lea. Principala doctrina a
spritualismului era aceea ca Dumnezeu poate fi abordat in mod direct, nemijlocit, fara ajutorul
Bisericii. Cand papa Paul al IV-lea a incercat sa interpreteze scena Judecatii de Apoi a lui
Michelangelo, pictata de acesta la 20 de ani de la terminarea tavanului Capelei Sixtine, a
considerat-o defaimatoarea la adresa Bisericii Catolice, deoarece Iisus si cei din jurul lui erau
pictati stand in dialog direct cu Dumnezeu, fara sa mai aiba nevoie de ajutorul Bisericii. Papa a
suspendat atunci pensia lui Michelangelo si a pus sa fie pictate frunze de smochini peste nudurile
pictate in fresca. Conform dorintei lui Michelangelo, trupul acestuia nu a fost ingropat in
pamantul Vaticanului, ci tocmai intr-un mormant la Florenta.
Orice admirator al artistului, privind acest izbitor ansamblu al judecii omenirii se
ntreab de ce a redat-o n acest mod aprig, aproape violent! Ca s neleag i rspund corect
trebuie s cunoasc cadrul istoric al acelor vremuri, despre care am insistat, i care a determinat
marelui gnditor i artist o stare de spirit i contiin ca s ne nfieze mai mult o apocalips
dect ca o judecat cum i-au imaginat-o ali artiti, sau muli muritori pentru ei nii. Desigur,
pe lng acest cadru istoric sunt i multe alte detalii din aceast capodoper asupra crora ar
trebui s ne oprim. M opresc la faptul c i Michelangelo l nconjoar pe Isus cu ngeri i sfini,
printre care sfntul Petru are dou chei. Dou chei! Alturi, Apostolul Bartolomei innd n mn
propria sa piele dup martirizare, dar a crui cap este un autoportret al pictorului! Un alt detaliu,
foarte mult comentat n fel i chip, este cel din colul drept de jos al Infernului n care este
portretizat Biagio da Cesena, miestrul de ceremonii al Papei Paul al III-lea, care l-a criticat
foarte aspru pe Michelangelo pentru aceasta fresc. Nu insist asupra cuvintelor folosite de
miestrul de ceremonii, doar ca fapt divers asupra detaliului c Michelangelo s-a rzbunat pe el,
aezndu-l n Infern, ncolcindu-l cu un arpe care i muc penisul! Biagio da Cesena a fugit la
pap i s-a plns de aceast replic a lui Michelangelo, la care papa a spus ceva ce ar trebui s
aflm, nvm i s nu uitm: Este chiar i peste puterile mele de pap s eliberez pe cineva din
infern".

Bibliografie:

R. Douglas Fields- Mesajul secret al lui Michelangelo din Capela Sixtina

www.crestinortodox.ro
Michelangelo biography". Encyclopdia Britanica
Michelangelo - Marin Matei Popescu - Editura Meridiane - 197