ing. Valentin CRISTEA (V.C.), ing. Petrica DUl\lITRU (P.D.),. dr.

ing. Cristiall GIUl\lALE (C.G.), ing. Valeriu IOROA (V.I.), mg.

}'lorica l\lOLDOVEA...lW
(F.M.), ing. Tiberiu POPESCU (T.P.), ing.
Luca ~ElWANAtI (L.$.)

DICTIONAR
DE Ir"FORMATICA
dr. in~. Adrian llAVmOVIClU (A.D.), ing. Radn MAGDA (R.Mla
mat. Petre PREO'rEASA (P.P.), mat. lUirce!t R~UREANU (JIIl.R.).
ing. Heana rrRA1'l"DAFlR(LT.)

ReultCtare

~i coordonare

lexitJograHea:

ing. \'asile l'. vlcARU

ing. Floricn N. PLOPEANU

Editura

stiintifica si enciclopedica
, Bu~ure~ti: 1981J

)3/,(,8/

necesar ca primul paramelru

al
procedurii,
corespunzator
deinmul~itului, sa fie transferat prill
valoare, daca p'rocedura nu u Lilizeaza variablle locale. (C.G.).
APL (AProgramming
Languafje),
limbaj de program are de myel
inait destinat aplicatiilor. malematice f?i, in forme modlflcate,
pentru
a descrie comporLarea
dispozi tivelor calculaloarelor
numerice. APL a fost elaborat in
1962 de clUre matemalicianul
american
ICE. Iverson,
ajunglnd, in tre timp,
aliiluri
de
BASIC, limbajul de programare
cel mal frecvent uLilizat in reglm
interacliv.
Caracteristica
prillcipala a limbajuJui consta In posihili latea de a lucra, in mod lIDplicit, cu daLe de til? tab!ou, ~u
numar oarecare de mdlcl, eXlsUnd in acest sens 0 multime de
operatori de prelucrare a l~blourilor. De exemplu, inmul\lrea .a
doua matrice, A f?i B, se speclfica in APL printr-o singura inslructiune
de forma: C~1 x B,
fara ca programaLorul sa fie fortat sa descrie inmul\irea pe baza
elementelor matricelor, a9a cum
este necesar in alte limbaje de
programare.
In APL toti operatorii care pot prelucra tablouri au atit forma monadica, clt
f?i forma diadica. De exemplu,
operatorul
de ad\lnal~e po~te. fi
aplicat asupra a doua v.arJ.abJie
sau eventual asupra unm s111gur
operand de forma V, unde Veste
un vector, produc1nd suma elementelor vectorului. Astrel,
IV
este echivalentul
Vi. Aceste

particularWi\i
permi t exprimarea foarle condensalll a algoritmilor ce prclucl'eaza
date de
Lip tablou. (C.G.).
llillica\ii biomedicale (eng].: biomedical
applicalions),
utiliza-

rea calculatoarelor
in biologie ~i
mediciniL A.b. pot fi clasificale
in Lrei categorii: aplicatii in cercelarea 9tiintifica 9i invatamln I,
aplicatii in clinici 9i aplicatii In
administrarea
spitalelor. In cercelarea 9tiintifica 9i inva1aminl
se utilizeaza, in general, slsleme
grafice pentru realizarea
unoI'
modele hiologice complexe. Aceste modele se folosesc pentru
explorarea
slrategiilor
mulLiagen t in terapia cancerului, studiul comporUirii: cailor respiraLorii, ciclului cardiac, reactiei 01'ganjsmulu~ la m.edicamen.le etc.
si pentru Illslrmrea cu aJutorul
. calculatorului.
In clinici, calculatoarele sint folosite pentru moni lorizarea pacien \ilor, culegerea
de dale comanda administr5.rii
fluidelo;
in lravenoase,
reali zarea unoI' banci de date in vederea urmaririi
pacientilor
de-a
lungul unoI' perioade indelungaIe elc. in administrarea
spi lalelor ealculatoarele
slnt folosite
pentru: efectuarea
calculelor financ.iar-contabile,
gestiunea stocurilor,
elaborarea
statisLicilor
etc. (P.D.).
aillicatii in timp real (engl.: reill
time applications),
aplicatii ale
calculatoarelor
care impun: prelucrarea
imediala
a date lor,
ti mp scurt de raspuns, in teractiune frecventa ulilizator-sistem
de calcul, fiabilitate
in functionare, securitate sporita a informatiei prelucrate.
Dupa informafia prelucrata
9i modul de
inLeractiune uLilizator-sislem
de
calcul, exista urmatoarc1e lipuri
de aplicatii:
prelucrarea
tranzactiilor
dezvoitarea
si rularea
in le'racu'va a programelor,
aplicatii industriale.
Prelucrarea
tr~nzactiilor
presupune
i ntroducerea, eliminarea 9i modificarea unoI' tranzactii
cum ar fi,
de exemplu,
rezervarile
unoI'

bilele de avion, tl'en etc. Caracteristica acestui tip de aplica~,ie

consLii in modul de dialog sislem
de calcul-ulilizalor,
condus pc
baza unei secvente de intrebari
9i raspunsuri prestabilite. AsUel,
o intrebare formulatii de calculator poale reprezen ta un formulaI', riispunsul
dat de utilizator consUn d in comp letarea
formularului.
Fara indoiala, sistemul trebuie s5. poala depista
raspunsurile
eronate 9i sa informeze utilizatorul
in acest sens.
Dezvollarea
9i rularea interacti va a programelor
permi Ie uti]jza:orului
sa inlroduca,
de la
un terminal, un program ~i sa
poala cere execlltia imediala a
acestuia (-> sistem de calcul C!t
diliizarea fimpului).
Programul
poale specifica, eventual, algorilmul
de in tcrogare
a unei
baze de dale in scopul regasirii
unci anumite informatii.
Aplica\iile induslriale
presupun urm5.rirea sau eontrolul unui proces induslrial cu ealculalorlll; se
pot executa in bucUi deschisii,
caz In care calculatorul are drcpt
scop colectare<l, prelucrarea
dalelor 9i inforrnarea operatorului
asupra
desfa~ur5.rii
procesului
supravegh~at,
sau in buclii in:
C11IS5, daea rolu] calculalorulUi
esle extins If) conlrolul direct al
procesului
industrial
pe baza
informatii1or culese. (C.G.).
aproximare
a imaginii
(engl.:
image approximation),
co ITI11
l'imarc a imaginii.

demonslra
ca in spatiul IIN al
polinoamelor
de grad ~N, exista un polinom PN Ullic, care realizeaza cea mai bun5. aproximare, adica:

II f-PN II =

min

Q E ITN

= min
max
Q E ITN x E fa,

Ilf-QII =

I{(x) -Q(x)

Polinomul
PN, cel mai bun
aproximant a functiei f in IIN, se
caracterizeaz5. prin faptul c[l in
N+2 puncte Xo < Xl < .. , xN+1l
{- PN alinge valori exlreme altemante, adica: {(Xi)-P/\,(xi!
=
= qlli, cu I ~i I = 1 9i q' ~i+l =
= -1-

Polinoamele
Cebigev satisfac acrasta leorema do caraclerizare;
ele se dofinosc ca: T nl x) = cos(n
arc cosx) pentru xe[-1,
1], 9i
se calculeaza
cu relatia de 1'0curenta:
Tn+l(x)

2x . Tn(x)

Tn_1(x)

0 (Tolx)

+
=

1,

T](x) = x). Din acesle motive

a.u. se mai numo!ite aproximare
Ccbl~ev. Polinomul
Tn(x) are
rad5.cinile

~,
2n
k = 0, n-1, i~i aLinge extremclo
-1 ~i 1 in punctole x = cos
1m
7
0 , n 91
. sa t'1Sf ace 0
-,
I( =
n
relatie de ortogonali late do forma:
Xl! =

cos (2k+1)

nproximare Cebi~cv (eng!.: Cheby she v approxi mation),

aIJI'oximare unilorma.
nproximare uniformlt (engl.: uniform approximation),
aproximarea functiiJor continue pe intervalul [a, b] eu valori in R, in
spatiul vectorid
C([a, b]). Sin.:
aproximare
Cebi~eIJ. Se poaLe

I.

b)

0
1t

=1

pt m

=/= n

pt In = n=/=O

2
1t

pt

Tn = n = 0

!Janda pilot (engl.: command

tape), banda peJ'forata Inchisa,
circulara,
utilizata
la anumi te
tipuri de imprimant pentru specificarea spaperii
pe verticala
a caracterelor
tipadte
~i sincronizarea
imprimiirii
pe paginile prefixale de hlrtie. (T.P.).
b.llndotccar (engl.: tape librarlan), persoana
care lucreazii
In tr-o uni tale de informaticii
si
administreazii
bandoteca
acest?i,a. El. se ocupa de evidenta
~I lOtretmerea
volumelor de disc
sau banda magnelica. 'fine evidenta
u lilizatorilor
volumelor
respective,
a continutului
acestora, a perioadei
in care sin t
lililizate, precum ~i a unor dale
de ansa~blu
asupra
Intregii
}J.and.?tecl, Poate, in acel1t7i ti mr,
sa pastreze pachete de cartele
sa,u r~le de banda perforati1,
mlcrofi~e sau alte cateO'orii de
documentatie
ale unit'iitii
de
informatica.
(P.P.).
bando.teea (eng!.:. tape library),
depozlt de !Jenzl ~agnetice
~i
even tual ~l t1 suportl magnctici
pe care smt memo rate date ~i
programc, care neccsita 0 prcluc!':lre repetata
In timp. B.
se organizeaza de regula Intr-o
inciipere anexii a siilii calculatorului, astfellncit
timpul de slocare ~i regasire a suportilor necesarl in cursul executiei lucral'i.lor pe calculator sa fie minim.
Sill.: magnetoteea.
(1.1'.).
~AS!C . (Beginner.'s All-purpose
Sy;unoltclnslrucllOn
Code),limhaJ ?c programare
procedural,
de nJ vel inall, deslinat unui domeniu l:ug' de aplicatii. BASIC
csle ~~o~ ?e inviitat, implementat ~I ulllizat, fijnd destinat, in
special, folosirii in reO'im con.
versa~lOnal.
!\Iulte din '"terminalele inlcligente actuale slnt cehipale eu inlerprcloare
de llA.

SIC. Un program consUl. Inlr-o

sllccesiune
de inslrllcpuni
elichetate (alriblliri,
sallUl'i condi tionate si neeondi !;ionate, comenzi de' ci tire a datelor, comenzi de tiparire a rezultalelol'
elc.) cu structura
simplii, care
faciliteaza
modificarea
exlonsiva a programului in regim conversational.
Exemplul
dat mai
jos reprezinta
un program BASIC pentru caleulul sumei S =
= 1-1-2-1- ... -I-N:
1
2
3
~
5

INPUT N
LET S = 0
IF N = 0 TIIENI0
LET S = S -I- N
LET N = N-1

6 00 TO 3
10 PRINT' SUMA
11 BND

's

Alaturi de limbajuI de programare A P L, BASIC es te cel m ai

.ulilizat.
Iimbaj de programarc
I nlel'actlva.
(C.G.).
IlllUd !engl.:
baud), unitate
de
masura a vitezei de semnalal'o
po liniiIe de transmisie;
vitezl1.
d~ ?emTI<llare pe linia de transmlSle esle egala cu un baud,
dacii starea Iiniei se schimbii 0
si.ngura data pe secunda.
(......
(meza de transmisie
a datelor
pe linie).
(T.P.).

baza siste!!lului

de numeratie

(engl.: ra(lIx), numarul

simbolurilor distincte
folosite pentrn
reprezentarea
cirrelor untli sistern de numeratie.
Des folosi t
radaeina. (P.D.}.
bazli..lle date (engl.: data base),
mul~lme centralizala
de date
organizatii In seopul optimizard
prelucriirii acestora, in contextul
unui set dat de aplicatii.
De
exemplu, aplicatiile cu caracter
grafie utilizeaza b. de ti. pentru
stocarea organizatii a informatijlor ce repl'ezinta a I.tt obiect<ile
pl'clucrale, din pun ct do vcdcre

al propricta[.ilor
numerice 9i
....
I'afice ale aeeslOi'a, cn ~i in eeea
~e pl'ive~te relatiile,
slabilite
dinamic, iatre obiecte. tn afal'a
de asigurarea
unui timp redus
de aeees la date, b. de d. trebuie
sa ....
aranteze integritatea,
securitat~a ~i independenta
datelor.
Integritalea
datelor
se real izeazii prin protectia
acestora
fata de f~mc~ionarea defectuoasa
a echipamentelor
9i a programelor din sistemul de calcu!. Securi tatea dalelor
es le asigurala
prin ir,lerzicerea accesului neantorizat la date.
Independen ~a
datelor presupune
un mod de
organizare a acestora, Incit modificiiri in b. de (I. sa nu impunii
modificiiri
in programele
de
aplicatie ce Ie ulilizeazii.. Slructura ~i con~inutul unei b. de d.
esle prccizat prin specificarea:
articolclor, agregatelor
de dale,
Inregistrarilor,
seturilor de dale,
zondor,
schemel or ~i subsehemolor de organizare
a b. de d.
MLicold
esle uni tatea identificabiIa elementara
~i, deci, indivizibila,
de informatie
stocatil inLr-o b. de d. Un arlicol
particular
constituie,
in ultima
inslantii, reprezentarea
unei valori. Agregalul de date este 0
mulpme identiricabila
de artieole
grupale intr-o lnregistrare. Bxista doua tipuri
principale
de
agregale de date: vectori ~i grupuri repetitive.
Un vector este
o multime ordonata de articole
cu proprietati
identice. Un grup
repetiliv oste 0 multime de articole, ce apare de mai multe ori
in cadrul unei inregistrari
parti:
culare. tnregistrarea
este 0 multime idenlificabila
formata din
un ul sau mai multo articole sau
agregate de date. SetuI este 0
multime identificabilil. de tipuri
de 1l1r'egistrari. Fiecare tip de
set trebuie sa aiM. asocialii. 0
inregislrare
Humi ta proprielar

~i mai multe inregisUiri, numi le

membri.
Zona esle 0 subdiviziune idenlificabilii
a memoriei
externe utilizatii ca suport
al
b. (Ie d. 0 zona anumitii poale
sloca
Inregistrari
particulare,
seLuri sau piirti din seturi de
anumite
tipuri.
Schema
unei
b. (Ie d. este 0 deseriere completa
a b. tIe d., incluzind identificatorii 9i descrierile zonelor, setul'ilor, inregistrarilor,
agregatelor de date ~i articoleIor pal'liculare dm b. de d. Subschema doseria 0 portiune a b. de (I., utilizabilii de unul sau mai multe
programe
parliculare.
tn plus,
o su1Jschemi1 reprezin ta 0 in lerfata Intre allumite programe de
apJicatie ~i b. de d., indiclnd corespondenta intre modul de organiz~l'e a datelor in programe 9i
celwtern
b. de d. Pe baza componentelor mentionate,
se poate
da 0 definitie mai precisa b. de
I. 0 b. de d. reprezinta
multimea tuturor lnregistriirilor,
seturilor
~i zonelor
pal'tieulare
afJate sub controlul
unei anumi le scheme. Aceasta definitie
oste preluata din raportuI CODASYL-DBTG
din aprilie 1971.
EJomontele unei b. de d. sint descrise folosind Iimbaje de programare speciale,
cunoscute
sub
numele de limbaje de descriere
a dalelor.
Prolucrarea
datelor
stocate lntr-o b. {Ie d. se face sub
controlul sistemului de gestiune
a b. de d.
(C. G.) - B. de d.
distribuita
(engl.:
distributed
data base), set de fi~iere plasale
in nodurile difel'ite ale unei retele intr-un ~ sistem informatie
disll'ibuit;
ele sint corelate logic fie prin relatii function ale,
fie prin aceea ca reprezinUi copii
ale unui acela.7i fi~ier amplasat
in locuri diferile, in lt7a fellncit
aces lea constituie 0 colec~ie unica de date. ll. de ti. poate rezulta fie prin descompunerea

datA (eng!.: data). 1. Numal',

marime, relatie etc. care SOl've~te la rezolvarea unei probleme sau care este obtinuta in
urma unei cercetari, urmind a
fi supusa unoI' prelucrari. 2. Reprezentare, accosibilil. unui procesor, a informatiei prelucrate.
o d. esto caracterizatil. prin valorile care Ie poate avea prin operatiIle primitIve de transformare
~i prin structura sa. La nivelul procesorului, unoi d. i se asociaza una sau mai multe 10catii destinate memorarii va.lorii sale eurente ~i a eventualelor informatii referitoare
la
structura sa. tntr-un program,
scris pe baza unui limbaj de
programare de nivel inalt, 0 d.
este cunoscuti1 fie prin intermediul unui identificator ce ii osLe
asociat folosind 0 declaratie, fie,
dacil. d. are valori nemodificabile in timp, prin constanta
care ii reprezmtil. valoarea. Valorile modificabile in timp ale
unei d. sint accesibile pe baza
variahilelor. Orico procesor accopta d. de anumite tipuri (-4
tip de data) aeestea constituind
o caracterlsLica importantil. a
procesorului. - D. alfanumerica (engl.: alphanumeric data),
d. nenumerica cu valori reprezenUnd earactere sau ~iruri de
caractere alfanumerice. La nivehll calculatorului, un caraetel' este reprezentat prin codul
asociat acostuia (-4 cod). Operatiile ce se pot efectua cu d.

r.0

alfanumerice
sint
compacta_
rea, concatenarea, compararea
etc. - D. aritmetica
(engl.:
arithmetic data), d. numerica.
cu valori intregi sau reale. Datorita capacitatii limitate de
reprezentare
a numerelor in
calculator ~i datorita formoi binare de reprezentare, valorile
d. aritmetice corespund unei
submultimi a numerelor realo,
axiomatica numerelor reale nll
mai este respectatil. in 'lntregime, iar calculele sint aproximative. tn calculator valorile d.
aritmetice sint reprezentate in
virgula fixa sau virgulil. mobilit
tn limbajele de program:u'e, 0
d. aritmetica cu valoare constanta se prezinta sub formil. de
~ir de cifre l;li simboluri, care
indica semnul, virgula, exponentul etc., cu 0 sintaxa functie de limbaj. Astfel, in FORTRAN intregul 110 se reprezinta ~a cum esto scris, iar
realul - 12,35 se poate reprezenta in doua moduri: - 12.35
sau - 0.1235E + 2. - D.
complexli (engl.: complex data),
d. numerica ale carei valori sint
numere complexe. 0 d. complexa poate fi considerata. d.
structurata, fiind formata dmtr-o parte imaginaril. ~i una
reala. Exista limbaje de programare care permit efectuarea
directa a operatiilor aritmelice
Cll d. complexe spre deosebire de
altele care permit numai deelararea lor, in scopul rezervarii

111
.
e'ar
. i de memor1e nec.1S
spatlulu ta'i acestora la nIverefrezen r;ului, dar impun sp~Iu procesoexplicita a operat1cifical'e~ za com:ponentelor. Reilor pe a a unel d. eomplexe
prez~nt~f unui limbaj de pr?la nr\T~l ste specifica acestUla
gramaI~ eFORTRAN constanta
AsUel, ~ 2 1 + 5 2 j se reprocomplex 0' perecl~e (2.1, 5.2).
zinla C\ator valorile d. comtn cal~~t reprezentate printr-o
plcxe s d valori de tIp real.
ereche el la acest nivel nu
nera,
.
n. ~ peratorl de prelucrare
eXist 0 d complexe, operafreeta a
b
(,I,
fiind executate pe aza s~c,1\lel~lor de operatii cod maJ1:na
yen't te de translatoful hmPlan
. 1a. care accepta d d_e. tip"

1 l;li0 etc. tn calculator, 0 valoo

re logic1i este reprezent~ta sub
forma unui ~ir format ~1Il;un~l
<:au mai multe zeroul'l ~l umtati. De exemplu, in calcula~orul FELIX C256, valoarea .adevarat' este repr~~~~t~ta frJIl~
tr-un ~ir de 32 url ,]t1, lar fal~
printr-un ~ir de 32 de 7.erOUrl.
lntr-un limbaj dtl programare
o d. logica constanta. es~e de
obicei reprezentat1i prl,n lllte~
mediul unoI' simbolurl t~rm~nale ale gramaticii limhaJulul.
De exemplu, in FORTRAN ~e
folose~te .TRUB. pentru 'afov~t' ~i. :FALSE. pentru fals.
ra 'n nenumerica (engl.: non;ume~ical data), ~~. care de"mneaz\\. informatl1 cu car.a~~~r nenumeric. - D. numenca
(engl.: numerical. data), d. ?ar~
baJu UII
D de tip retennla
are valori numerlce (d. intlOgl~
mp ex
.
c~n 1.: ;eference),. d. ale ?arel
reale, complexe). -. D .. ~c9l(p~a
( Ig reFezinta mdICatOl'l ~e
(eng1.,. scalar) , d. d mdlvlzlblla,
d
I
;~r~~la cil.tre d. d~ un a~umlli
aUt din punclul
e ve ere a
ti . exista numaI la mve u
aJp-oritmului de prelucrare, ciL
li~bajului de prolVat;lare,
i'" al informatiei reprezentate.
calculator tipul d. mdlcate ~:-'- ~ D serttctllrata (engl.: str~cvenind superfluu. D. de Ip
tured dat.a\, d. decompozablla
referinta slut utilizate pentru
din punctul de vedere. al alg?formaroa IIi prelucrarea st.ruc- ritmului de prelucrare ImpuS, I.n
lurilor explicite de d.; de exemcole din urma, de un anumlt
lu in PASCAL, 0 c~I1;lla~erocesor sau/~i din. llunctul de
Rer\ca a unei liste. ;J.IlldllectlO; ~edere al informatlOl reprezennalc se poate speclflca in fclu,
tate. De exemplu, v?ctorul t~nurmator: type celula
record
siunilor electrice dm anum~te
puncte ale nei linii eloctrlce
CAR: integer;
constituie 0 d. structurata. c':
CDR: t celula
structura de tip tablou. EXlsta
flld
limbaje de programare in car,e
Cimp 1 CDR ~l unci c~lule, de:
anumite d. structurate constl
finile pllll mtermcdml unel
tuie tipuri de d., in sensul. c
lruc\ 11i de tip inregis trare, va
limbajul furnizeaza op.~ratol'l reconiine 0 referinta catre celula
prezontativi prelucrarl: II. s.tr~c~llctesoare din lisH\.. Simholul
turate de un" anume tIp, fara a
t indica d. de tip referinta. farta
utilizaLorul sa prelucreze
). logica (engl.: logical data),
d.
structnrate
pe baza compod. nenumeridi ce desemneaza
nentelar sale. AsHeJ, in hm:
stare
binara a unui proces,
bajul APL t:thloul ppate fJ
enomen, obiect etc. 0 d. 10un tip de d. ~n func: ica poule uvea douii vulod co- considerat
vie de moc1ul de orgamza e, d.
,\' [jcato 'adcy5,ro.t' f;>i'fo,ls' sau

,I:;

~lru~t~r.ate pot avea struclura

lmpl1clta, explicila, din arnica
elc. (--+structura dateior). (C.G.).
~lebit ~e informatie (engl.: in10rmaLJ~n rale), marime care
caract~rJzeaza sursa sau emitat?r~l dmtr-~lll sistem de comunieat1e, e:<prJmata prin canUtate~ de mformatie transmisa in
um.t~tea d~ limp. D. de i. al
Cl.mtato!ulUl, in comunicatia la
dlslanta, trebuie sa fie mai mic
sol mult egal, cu viteza maximd
ue transmisie a datelor pe linia
de comunicatie la care este
conoclat, pentru a putea asiO'ura receptia In bune conditiu"ni
(T.P.).

lleeizie (eng!.: decision) actino de d~terminare a :nodlll~i

do evolu~lOa rezolvarii unoi prohleme sau a ~nei activWlti cu
calcul~torul dm mai multe aItor!"labve posibile, in functie de
s'!-tlsfacerea unei conditii. La
lllvelul unui limbaj de proO'ra!TIare d~ ~ste specificata prin
mstructlUlli de control conditl?nat j In cadrul unei --+ organ.!grame d. se simbolizoazii folosmd blocuri de d. (C.G.).
declar~tie (engl.: declaration (declaratIve staloment)), instruetiu!"Ie c.are pr.ccizoaza, pe baza
ldenbflc.a.torIJor, atributelo datel or ubllzalo Intr-un program
fau In tr-.o zona a programullli.
,~ fun.ct1e ~e limbajul de proglam,ue, atrlbulele ce fac obieclul d. pot fi: tipul datelor, structura d~tcl?r, modul de aloeare
a spaJlUlu~ de memorie (static
s~u dmamlC) necesar dalelor la
tlmpul executiei, precizia de
J'~prezentare inlorna a valol'Jlor dalelor al'ilmelice (simplil.
say ~ubli'i precizie) etc. n. constltu.le mecanismlll prin inlermod~ul caruia so precizoazi'i domorJlul de valabilitale al identi-

112
ficatorilo~ ~i, implicit, al vari b'
I~lor unm program. Propri: I.
tIle datelor, precizate in t t~.
program prin d., slnt fOIOSit~'~n
cursul procesului de transl n
tare a programului pentru: c a
cetarea .corectitudinii u tiliza~~i
oper.ato~llor, alocarea corecta
spatlUl.m de memorie, gonerare:
?odulm corespunzator operati
1101' ce pot antrena convorsii d'
reprezentare interna a datel e
in functie de tipul acestor~r
cerce~area aparitiei corecte a
anumltor date Intr-u~ anumit
context al programulm etc C
exemplu .se consideri'i deciara~
rea a doua date Intr-un program
FO.RTRfN: dat~ A esle SCal,ara, avmd valorl Intregi; data
Bare 0. st~ucturi'i de tip tablou,
eu un mdlce, avlnd, cel mull,
30 de elemente. Valorile lui
B smt, de asemenea Intregi D
este: INTEGER A,' B (30).' td
general, Intr-un limbaj de program are ~l. Imprumuta denumirea valorJlor datelor specificale.
De exemplu, .d. de procedura,
d. de eticheta, d. de selector
etc. (C.G.).
decodifi.care (engl:: decoding),
c.onversl~ a codurllor alribuile
slmbolurJlor unui alfabet in
tr-o :ep~ezentare (forma), caro
p~rmlte mterpretarea simpla do
catl'~ om sa~l de un echipamont
a s:mbolu~llo~. respective. _
II !nstruct~unu (eng!.: instructlon ~ec~dmg), d. codului instructlUnn de catre unitatea do
comanda a unui procesor (unitat~ c.entrala) pentru a stabili
aetlUmle necesare In vederea
exeeutarii acesteia. (P.D.).
d~co~ificator (eng!.: decodcr),
Clrclllt sau dispoziliv care deetuoaza decodificarea. (P.D.).
defect de pagini'i (eng!.: page
fault), absenta unei pagini de

113

ouram In momoria interna, inr;.t~1

moment in ?are. a fost ~efcriUl info~matlC (ll:str':,ct ?0

ne sau data), contmuta

III
aeea pagina. (F.M.).
deIinire a limbajelor de. progra
mare (eng!.: programmmg lan<Tuagedefiniti?nl, d~scrie.re sub
forma sistemallca a !JmbaJelor de
oroul'amare In vederea inteleged; Invati'irii ~i uliliziirii lor
de cAlre masa utilizatorilor, preeum 9i in vederea implementiirii
101'. Metoda de descriere
larg
aplicata In prezerit este cea a
manualelor de prezentare, spe('jfieare sau programare ale unui
limbaj, in care, folosind limbajlll natural ~i nllmeroase exempIe, ~e .prezinta P?sibilitilt.ile
limbaJulUl de a descrle anumlte
pl'elucrari 9i modul in care se
scriu programe corecte In limbajul respectiv. Aceasta metoda
s.a dovedit neadeovata deoarece nti realizeaza 0 descriere
precisa, neambigua, ceea ce
poate conduce la interpretari
diferi te ale aceluia9i program
de calre utilizatori diferiti sau,
ceoa ce este mai gray, de catre
implemontatori diferiti. A~a se
e:xplica, In mare masurii, lipsa de
porlabili laie a programelor scrise In majoritatea limbajelor de
programare actuale. Definirea
riguroasa a limbajelor de programare impJica formalizarea
dcscricrilor limbajelor de progl'amare ~i anume, aUt a sinlaxei, cll 9i a seman ticii lor.
Daca descrierea formala a sinlaxei a fost In linii mari rezolvata odaia cu definirea limbajului ALGOL60 --+ definirea

tii asupra a cel putin trei domenii de interes la ora actuala:

studiul teoretic al limbajelor de
programare; automatizarea scrierii compilatoarelor 9i dc monstrarea corectitudinii programelor. (L.$.).

definire formali\ 8 semanticii limbajelor de programare (eng!.:

formal semantics), domeniu de
cercetare de mare in teres In
informatica, urmarind metode
de descriere formala a "Intelesului" unui limbaj de pl'ogramaro. Majoritatea
motodelor
slnt bazate pe sintaxu, In sensul
ca descrierea semanticii unui
program rezulta din asocierea
descrierilor semantice ale componentelor sale sintactice, care
la rlndul lor au rezultat din
descrierile semantice ale componontelor lor sintactice elc.
Exista doua directii imporlante in modul de definire a semanticii ~i In consecinta doua cale
gorii de metode: a} metode de
d.r.a. s.l. de p. orientate spre
compilare; b} metode de d.r.
a.s.l. de p. orien tate spre in leI'pre tare. Metodele din catcgoria
a} asociaza ficcarei productii
din gramatica limbajului ac~iunii semaniice constlnd aUt din
generarea unui cod intr-un limbaj caracteristic metodei, ell 9i
din actualizarea contexiului in
care lucreaza actiunile semanlice. a metoda importan la in
categoria a} se bazeaza pe --+
gramaticile de atribltte cu completi'iri privind generare de cod.
Metodele din categoria b} asociaza fiecarei productii 0 tranzitie intre doua stari ale unui
automat sau procesor ce exeformala a ~emanticii limbajelor
cuta de fapt programul. Un
de programare, In ciuda nume
exponent al acestei categorii esLe
roas.elor metode propuse, nu
definirea soman ticii in cadl'ul --+
are .m prozen t 0 rezolvare accepdefinitiei
Viena a limbajelor de
taLl1a. Tl'ebuie aratat ca orice
frogramarc.
0 incercare nolametoda de definire are implica-

gram, car?ra Ii se pot apIica cu

succes nolle tehnologii de programare. - C. dirijat prin sintaxa. (eng!.:
syntax
directed
comflller), c. cu structura
mai
specmla, form,at dinlro
parle
flxa, de cod, .~I 0 alta variabila
con~lt~d
din
tabele.
ParLe~
var]~b.I!a. contine descrierea sin.
ta~tlCa ~I semantica a unui limbaJ . ~e programare,
putlndu-se
modlflCa de la un limhaj
la
aILll!' Astrel,
acest tip do c.
oste, in fond) 0 colectie de c.
pen.tru 0 famllie de limbaje. _
C. !ncrem,ental (eng!.: incremental compIler), c. folosit ponlru
compilare incrementala.
(L.$.).
co'mple~ent (eng!.: complemen l),
al unm numar A cu n cifl'e
reprozen.tat
intr-un
sistem
d~
n~lmeratle cu baza q, este unul
dm ~umerele B sau C obtinule
cu aju.torfl relatiilor:
B = qn _
- A .~I C = q''t - 1 - A' lJ es le
lll!ml t c. bazei, iar C' 'c. bazoi
m1c(iorate cu UTIU. Inlre
cele
doua
c. exisLa relatia
B =
=. C!' 1. C. unui nu'mar esle
utllizat
in calculatoare
penLrll
efeetuarea
opera~iilor aritmetice. ,-C. {at a de doi (engJ.:
two s complement), c. bazei pen.
tru numerele binare.
Daca A
e~te un numar hinar cu n cifre
~I Beste
c. fata de doi al Ini
A, v.aloarea lui 'B se obpne din
relatla: B = 2n-A. PenLru .11=
= 101 (n = 3) se ob~ine: B =
= 23 - A = 1 000 101 =
= 011. .1n practica
valoarea sa
poale
obtinuta
mai simplu,
deLermmind c. fata de unu alllli
A, A', ~i adul1ind la aeeasta
valoarea
1; pen Lru aeeea9i va.
loarea a lui A rezuILIl.: A' =
= 010, B = A'
1 = 010
1=
~ o~1. - C. {ala de noua (ong!.:
m.ne s complement),
c. bazei
Imc:;;orate eu unu, pentru nume.
rele reprezentate
in sistemul de

fl

96
nllmera~ie cu baza zeee C
.
. onsl
d enn d numarul
zecimaJ
I
.
fa~a. de noua al acestui~'
c.
va fl: x = ion-i_A
u ' x,
reprezinta
numarul de' cif~~ea('
1m A. Pentru A = 327 obtine < ~
x=103 . 1 -. 327' = 999_
m.
- 3:7 = 672: DeCl, c. fafa cl
~oua al unUI numar A poal e
f] calcul.at s,cazlnd, fiecare cif/
a acestma dm 9. C. {ala de Ulll;'
(engl:: ~)lle's complement)
(:
hazel mlc~orate eu unu, pe'n ll'l;
numerele reprezentate
in sislE'mul de nu~eratie
cu haza c1ui
(numere
bmare).
Valoarea
sa
(notata cu x) pentru un num' ,
A
d'
" ~vm
n clfre, se determill'l'll
cu ajulorul relatiei: x = 2n-1-':'
-A. Pentru .11'= 0101 (n = 4.)
avem: x = 24 - 1 - a = 1111 _
- 0101 = 1010. RezulUl crl
pentru
un numar oarecare St>
po.a~e ca!cula c. fata de una
scazllld fwcare cifra a sa di n
unu, :ee~ ce e~te echivalen t Cll
negatla flecarel cifre. - C. {ala de zece (eng!.: ten's complemenl), c. bazei pentru nume!','.
Ie I'eprezentate
in sistemlll de
numeratie cu baza zece. Valoarea c. fa~a de zece ale unui nu.
~ar A cu n cifre se poate obI ine
f!e dm relatia:
B = 10n""':'/1,
fl~ cale:u!ind c. fata de noua al
lUi A 91 adunind unu la acesta.
(P.D.).
comllonentll
a grafului
(ongl.:
graph component), cel mai mare
s~lbgraf conectaL, J'acind parte
dIn graful respoetiv.
(T.P.).

components
de program (eng!.:
program component), unitate de
pr?gram logic independenbl,
exprlm~ta .in tr-,un .limbaj surstl
sau 111 Ilmbaj oblect (de ex.:
modulul program, modulul obiect, segmenLulprogram).(F.M.).
comprimare
a datelor
(eng!.:
data compression),
metoda de

codificare a informatiei,
bazat1i
pe frecventa de aparitie a simbolurilor
unui alfabet.
Pentru
realizarea c.d. se codifica separat simbolurile
cu fl'ecventa
mare de aparitie 9i simbolurile
care apar rar. Astfel se obtin
lungimi diferite ale cuvintelor de
cod pentru reprezen tare a sim
bolurilor din cele doua categorii,
dar lungimea medie a cuvintelor
de cod va fi mai apropiata
de
cea eorespunzatoare
simboluri101' cu frecven1a
mare de aparitie. (P.D.).
comprimare
a imaginii
(eng!.:
image compression),
procedeu
de codificare a imaginii ce urmeazil. a fi transmisa
sau/:;;i
prelucrata,
folosind un numar
dt mai redus de cifre binare. Pornind de la faptul ca 0 imagine
poate
fi descompusa
intr-un
numar mare de puncte (miIioane), fiecare avind caracterisLic
un :mumit nivel de intensitate,
('.i. poate fi obtinuta
atribuind
cuvinte de cod de lungime mica
nivelelor de intensitate
mai frecvent inUlnite, 9i cuvinte de cod
de lungime mare, nivelelor de
intensitate
mai rar existente in
figura respectiva.
0 aHa metoda de c.i. are la baza faptul
cil, din milioanele de puncte ce
i\lcatuiesc 0 imagine, exista numeroase puncte redundante,
astfel IncU se transmit :;;i/sau prelllcreaza numai 0 parte din punctele ce alealuiesc imaginea rospectiva: Sin.: aproximare a imaginii. (T.P.).
cOll1punere a muzicii
(eng!.:
musical
composi Lion), generarea de catre un sistem de calcuI a partiturii
unei piese muzicale (pe un inregistrator
grafic
sau terminal
cu afi:;;are) sau
producerea
efectiva
a muzicii
(utiliziud un set de convertoare
numeric/analogice
~i oscilatoare

de audiofrecventa),
ca rezulLat
al rulul'ii unui program
scris
intr-un
limbaj
sr>ecializat,
cu
instructiuni
pentru definirea Ii
niei melodice, ritmului,
tonalita~ii i?i intensitatii.
(T.P.).
comunicare cu confirmare (engl.:
handshaking),
transferul
informatiei intre doua echipamente,
sau doua subansamhle,
ale unui
sistem
de caleul, precedat
9i
urmat de un schimb de semna
Ie sau caractere
de control, Intr-o secventa
predetermi nata.
Dad
unul dintre echipamente
nu raspunde
celuilaH cu sem
nalul/caracterul
corespunz5.tor
secventei predeterminate,
aces
ta din urma nu mai efectueazii
transferul
de informatie
planificat.
Echipamenlul
care ini.
tiaza transferul
de informatie
prin lansarea
unui semnal/caraeter
de control,
ramlne
in
stare de ai?teptare plna la pri.
mirea unui semnal/caracLer
do
control din parLea celuilaH echipament,
indidnd
ca este gaLa
pentru
transfer.
Numai
dupa
aceea datele se transfera
intra
cele doua echipamente,
fiind
mentinute
pe liniiJe de transfer
respective
plna dnd "recep torul" lanseaza un semnal de control
marcind
preluarea
101'.
(T.P.).
cOll1unicatie
(eng!.:
communi
cation), transferul jnforma~iei de
la 0 sursa la c1estinatie, sursa
9i destinatia putlnd fi reprezontate de dubleLul om-om, om
cchipament
sau echipamen t-echipament.
C.
asincronii
(eng!.: asynchronous
communication), -+ transmisie asincronii.
- C. duplex (integral) (eng!.:
full
duplex
communication),
Jeg-atura intre doua echipamente aflate la disLanta, prin care
transferul de informatie se poato
c1esfa9UJ'a in ambele sensuri si-

98

multan; acesta esto tipul de

com~nicatie eel mai frecvent
foloSlt pentru leglHura intre
sisteme de calcul. - C. la distanfii (engl.: remote communication), c. intre doua echipamente, care necesWi transformarea formei de reprezcntare
a informatiei pentru a asigura
rOOp{iain bune conditiuni. De
'Obicei, termenul se refera la c.
dintre echipamentele unui sistem de calcul, care, operind cu
marimi binare, necesita transformarea acestora in semnale
analogice (adaptate canalelor de
comunicatie in uz) ~i reciproc,
utilizind echipamente de tip
modem sau cup lor acustic. C. locala (engl.: local communication), c. care nu necesita transformarea formei de roprezentare a informatiei pentru a asigura receptia in bune conditiuni, ci, eel mult, presupunll numai
amplificarea semnalelor purtatoare de informatie. - C. semiduplex (engl.: semi-duplex com
munication), legaLura intre doua echipamente, aflate la distanta, prin care tram:,ferul de
informatie se poate desf~ura
in ambels sensuri, dar nu 5imultan; comunicatia poate fi
blocata, daca fiecare Jchi:pament
a~teapta pe celalalt sa 6ll1lUi sau
Jjpsita de semnificatie, daca
ambele echipamente emit si~ultan. - C. simplex (engl.:
sImplex communication), lega
tura stabilii intre Joua echipamente, aflate la distanta, prin
care transferul de informatie
are loc numal intr-un singur
sens. - C. sincrona (engl.: syn
chronous
communication). -+
transmisie stncrona. (T.P.).
comutare a linial (engl.: line
switching), conectara a unei
linii de intrare dintr-un set de

i linii, la una din cele e linii

de ie9iro (i) e) alo unui echipament .c~ll:lUtat?r, pe durata
t~'ansmISJel unm mesaj' la sftr.
9ltul transmisiei, linia' de in.
traro este deconectata linia de
io~i~e_fUnd disponibila'comutablla - pentru 0 altll. inLrare.
(T.P.).

comutare B mesajelor (engl.:

message switching), colectare a
datelor de la diferite terminale
9i transferul 101'spre altcle din
cadrul acelui~i sistem de teleprelucrare;
comutatorul,
care
este, in general, un calculator
nu executa operatii de prelu~
crare asupra aces tor date ci
eventual, numai de cODversi'ed~
cod 91 memorare temporara.
Spre deosebire de comutarea
liniei, in acest caz nu exista 0
legatur~ electrica directa intre
linia de intrare ~i cea de ie~ire.
(T.P.).

comutaro a pachetelor (eng!.:

packet swi tching), metoda de
comunicatie utilizata in retele
de teleprelucrare cu 0 topologie
fixata, care asigurll. transferul
dinam~c al mesajelor, divizate
in mal multe portiuni, numite
pachete, prin rete a, intre sursa
9i destinatie, sub controlul programelor de comunicatie (--+
retea cu comutarea pachetelor).
(T.P.).

concatenare (eng!.: concatenation) -+ juxtapunere.

concentrator (engl.: concentrator), calculator de capacitate
redusll., programat pentru a
executa multiplexarea unui set
de linii de comunicatie de joasa
viteza, pe 0 singurll. linie (eventual chiar mai multe) de mare
vitezA. Pe lingA functia de multi.

plexare, c. poate fi programat

pentru efeetuarea unoI' operatii
de conversie, detectie a erorilor,
apel selectiv alliniilor 9i contro
Iul term.inalelor locale. (T.P.).
concure~a (engl.: concurrency),
desfa~urarea simultanll. a doua
sau mai multe activitati intr-un
sistem de calcul. Un exemplu d~
c. n constituie desf~urarea unel
activi tati in unitatea centralll. de
prelucrare simultan cu desf~urarea unei operatii in canalul de
intral'e/ie9ire. Notiunea c. ~sttl
utilizata 9i pentru caructel'1zarea unoI' activiUiti care se desf1i50arain aceeasi unitate fizicA.
AStrel, de~i dou~ s~cini nu po~
J'isimultan in executlO pe aceea91
unitate centrala de prelucrare,
ambele se pot afla simultan intre punctele de inceput ~i de terminare ale executiilorlor. (V.C.).
conditio (engl.: condition), pre
dicat . definit pe multimea date101' p~ogramului 9i cu valori in
domeniul {adepiirat, fals}, ce guverneaza executia unoI' actiuni
de prelucrare a datelor sau de
control. (C.G.).
conditionare (engl.: c~>ndit!on7
ning), guvernarea unel actlUl1l
de prelucrare a datelor Dale
uIlui program sau unor actiuni
de control prin intermediul unui
predicat
P: D -+ {adel'iirat,
fals}. Din punet de vedere text ual, c. ia forma unoI' instructiuni de control sau prelucrare
conditionate (ciclu, instructiune
de salt conditionat etc.). (C.G.).
conditionare a Hniel inchiriate
(engl.: line conditionning), ansamblu de operatii executate la
capetele unei linii telefonice
pentru a obtine transmisia sem
nalelor de frecvente diferite cu
aceoa9i atenuare, intlrziere 9i

acelaf}i rapori semnal/zgomot,

in scopul maririi vi tezei de transmisie a datelor. (T.P.).
conducere a proceselor (engl.:
process control) (cu calculatorul), utilizarea sistomului de
calcul pentru controlul performantelor obtinute in urma desfa~urarii unui anumit set de activiLati (proces). C.p. poate fi "cu
buclil. deschisa", in care caz sistemul de calcul furnizeaz1l. utilizatorului date asupra procesului,
locul 9i, eventual, metodele prin
care trebuie sa intervina pentru
obtinerea performantelor dorite,
sau, "cu bucla inchisa", dnd --+
calculatorul de proces este cuplat
la echipamente de control conectate Ia proces, pe care Ie activeaza singur, pe baza programelor existente, pentI'u obtinerea
caracteristicilor aolicitate. C.p.
industriale presupune utilizarea sistemelor de calcul pentru
controlul 9i reglarea activitatilor
productive din cadrul unei unit1lti industriale - sectie, fabrica
sau uzina, avind ca obiective:
cre~terea productivitatii
utilajelor, a sigurantei de fUllctionare
si a indicelui de utilizare a acestora, asigurarea unei cali tati
superioare a produselor, utilizarea mai eficienta a materiilor
prime ~i materialelor. (T.P.).
conducere a productiel (engl.:
production control), ansamblu
de aplicatii din cadrul unui sistem informatic pentru conducerea unei unitati productive,
avind ca functiuni principale
programarea, lansarea ~i urm1lrirea productiei. Avind in vedere
numeroasele cerinte de imp Iemen tare a un or astfel de apli.
caW, firmele producatoare livreaza pachete de programe
destinate c.p., de exemplu, pen
tru calculatoarele din familia
FELIX, pachetele de programa-

144
stnt prea mari ele pot avea
"gOIUl:I", conductnd la 0 ulilitare. Ineficien ta a suportului)
n fig. F.l., esLe reprezenLal~
sLruclura f~ seleclive memorale
pe SUpOl'tdisc magnelic, In doua

cator de ~tergere (IS), ulilizat

in a,ctu.ahzarea f., ~i urmat d
un IndICator (IA) al adres P:
urmato!~lui articol din parl~~
de depa\nre asociat aceleiasi c
sute. Uneori, in scopul op'li~i:
Partea de depci~ire

-I

Fig. FA. Fi~ier selectiv pe suport

var:iante: .a) f. cu inregistrari

log~ce (ar~lCole)grupate, de aceea,?l.lunrpme; b) f. cu inre ist~arl.10glce. gl'Upate, de luno~mi
dl~el'1te. FICcare casuta in~epe
prmtr-un grup de informatii de
c?nt~ol (IG) prelucrate de catie slsL~mul de gestiune a fi~'erelor; flCcare. articol este p:'eced~~ de chela sa ~i de "lungimea sa (l) i~ caz~ll (b). De
asemenea, daca arllcolul esle
;tlUal III pm'lea de dcpi'isirc a
el esLe precedal ~i de un'indi-

disc.

zarii op?ratiei de reorganizare a

dupr
It'
I I'
. '
a corP u ar .ICOu .Ul,0 mformatie prel1!crata de catre sistemul de geslUne a f., numita
con lor de
funere la zi" (GPZ).
- F
fempor~r (engl.: temporary file)'
. al carU! continut ramine ne2
alterat
doua exe CU toO
Intre
.
11 a Ie
a ce 1Ula~l program sau a' d
progra~e diferite, din ace~~~i
cal,egone: Do exomplu, f. sta~dm (! de 1C~lreal lranslaloarelor
un Ul slslem do calcul (1n care
f. selecllv se prevede

145
slnt depu.se modulele obJect rezultate dm una sau mal multe
lranslatari) esle pastrat pe durula unei lucrari, f. In care este
(topus rezultatul unei executii
a cditorului de legaturi este, de
asemenea, un f. temporal', decarece continutul sau e~te dist,rus
la urmaloarea executle a edltorului de legaturi. (F.M.).

dul de tratare a mesajelor aparute la consol9., alte cerinte

speciale la nivelul fiecarei lucrari sal} faze de executie. Informatii1e din t. de o. sint, de
asemenea, utilizate la asambIarea lucrarilor. (I.T.).

forma normala Backus (Backus

Normal Form), metalimbaj pentru descrierea struclurala a sintaxei limbajelor de programare.
flexibilitate soltware (eng!.: softPropus de J.W. Backus in 1959,
ware flexibility), caracteristica a
a fost folosit pentru descrierea
programelor de baza cu care
sintaxei limbajului ALGOL-60.
este echipat un sistem de calcul,
Limbajele descrislil cu BNF se
de a face posibila dezvoltarea
incadreaza in clasa limbajclor
u~oara ~i rapida a aces tor proindependente de context. AHagrame, in scopul utilizarii sis- betul specific metalimbajului eslemului de calcul pentru domenii
le format din simbolurile: (, ),
difcrite de aplicatii. (G.G.).
: : =-, I. Descrierea in nNF a
structurii cons tan telor in lregi
nux Informatitmal (eng!.: information flow), ansamblul da- este urmatoarea:
lelor, informatiilor ~i deciziilor
(intreg) :: - (semn)(~ir de
necesare desfa.'~urarii unei anucifre)
mite operatii, actiuni sau acti(~ir de cifre) : : = (cifra) 1(~ir
vitati. F.i. este caracterizat prin
continut, volum, frecventa, ca- de cifre) (cifra)
(semn) : : = + I litate, forma, liUport, proces de
obtinere ~i cost. F.i. slnt vehi(cifra.): : = OI1\2131~1516171819
culate pe trasee prestabilite deDin acest exemplu se poate
numite -+ circuite informatioobserva modul de utilizare a
nale. Identificarea f.i. ~i a casirnbolurilorBNE: ) si ( se utiracteristicilor calitative si cantilative ale acestorl', 'Jnstituie 0 lizeaza pentru inchiderca unui
~ir de caractere ce desemneaz5.
activitate import~1\ ta pentru
un netel'minal, deci 0 categorie
stabilirea cerintelor informatiosintactica cu 0 anumila strucnale ~i realizarea sistemului intura, : : = folose~te la despal'formatic. (I.T.).
tirea categoriei sintaclice, a cafoaie de operare (eng!.: operating
rei doscriere se prezinta, de desinstructions form), document
scrierea propriu-zisa; I delimiprin care i se precizeaza operateaza descrieri structurale distorului de la calculator conditiile
tincle pentru aceea~i catcgorie
in care trebuie sa execute una
sintactlca. Simbolurile folosi lo
sau mai multe lucrari, in cazul
in descrieri
care nu
sint
prelucrarii pe loturi. Informatiile principale din f. de o. so cuprinse intre ( ~i ) ~i care sint
diferite de simbolurile BNF sint
refera la: durata ~i capacitatea
simboluri terminale ale limbajude memorie necesare executiei
lucrarii(lor); unitatile pcriferice,
lui doscris in UN~' (-+ gramatici
posil.>ililatile ~i indicatiile de
generati,'e). (L.S.).
reluare, in caz de incident, mo-

FOHTRAN nu arc 0 dof' 't'

fOT' nal"
...
In! 1e
,'.' "', m?1 Jndica~ii ohli:apentru lmplomontatori, a~to ca, In prezen t In ciuda
..
rilspiudiri e c~re 0 are ml~rl1
ba' I .
Irn)u:, Imp. emenUirile sale
e
d,l,eflt~l~ slsteme de caleul ~u
slnt nlCl pc departe iden'Uce
ceea ce face ca portabilita!e~
programelo~ scrise ln FORTsa fIe relativ cobor1ta..

jo:n

}t~}.

frecvc~t~ leng!.: freqnency), car~cterlstIca a marimilor p .

dIce
erlOT P' egal-'u cu mversul perioadei.
( .. ).

i~~~

(e)ng!.: Frec.CIuency Shift

f' Y ng , denumlrc
utilizaUl.
lecvent pentru modularoa cu
deplasarea frecventei. (T.P.).
fun~tie .algoritmicil. (engl.: aIgorlthm:c function), functie ce
p.oate fl realizata de un al 0
~I~m~adica p.entru care eXi~t[
'.
. algontm care, aplicat
orlC~e~ valori a argumentului
~unctlel, ~~e ca rezultat valoaea fu~c~JeI pentru argumentul
respectIv .. Sau invers, dIndu-se
u!1x aigorltm, . 0 f.ll. este defimta ~e. relatla fUilctionalil intrarejle~lre realizatii
de
I
(L.~.).

e.

tem. 2. I1aportul Intre t

for~al.a Laplace a unci n ~'~.n
d~ 1C91reIili.transformat~UIl1lll
place a uncI marimi d . La.
i.ntr- un sistem in
e IIItraJoe
r
,accasl1i
cep ,ll!ne f. de t. furnizlll au
descrlero a sistemului in d d 0
utul transformatclor. (T.P
funci~e formulA (eng!.: forI' '
UU.
runctIOn), expre~ie
zata! ident~ficabiia tr~a~ttl'J!Iledml UUUluume, ce poate or:
mvoca.tii ea operand, III If'
e;x:rres.le, folosind numele ~"t~
Iil' mdlcl~d valorile actuale ~'l
I;arametrllor. De ex.. in c e
~lrul programului FORTRAN
I ustrat mai jos DELTA >
o U. De obicei' f.f. slnt lo~~\a
p.r~gramului in care ~'nt d e
fmlte,
~,e-

~r-

C PROGRAM PENTRU RB
ZOLVAREA ECUATIEI Dj:
GRADUL DOl A
X.;2

+ B*X + C = 0

DELTA (A,B,C,) .,. B*B *4 . A*C

READ (105 1) AI B1 C1
1 FOR~AT (S(SX, 'FS.1))
DELlA 1 -= DELTA (Al
*B1, C1)
,
IF (DELTA 1) 4, 2, 3
2 X = - B/(2 .Ai)
WRITE (10S 1)
STOP
,
3 :iAl))~(2~i1)SQRT
(DEr.,.

x:

funct~e booleana (engl.: boolean

functIon), functie definita in
-+ algebra booleana. (P.D.).
X2 ce (-B - SQRT (DBL.
lunctie de conectare (en"'l . con
*TA1)/(2. ",Al)
ne~~ function), cuvln~' 'bina;
WRITE
(108 1) Xi
v2
STOP
,
,A
utIhz~t pe~tru selectarea unui
anumlt echlpament periferic co- ~ END
!le?tat la un canal de intrarej
le~II'e, transferat prin liniile de ~n sensul ell.nu sint "cunoscnte"
date care conecteazii. echi a . f ~ alte. progl'ame. Utiliz:ll'oa
poate aduce beneficii In
men tul respectiv la canal. (T.J.):
ce~a C? prive~t$ simplificarea
~unctie d~ transter (en!.: transte~tulUl programului ~i econoer t~nctIon). 1. Expresle mamIll. de spatiu de memorie for~~matICii definind relatia
In mule ~ompli~ate ~epetitive' fUnd
1m!? ~au spatiu, dintre doua
inlocUlt~ prill slmnle apelw'i
ma.rl!Ill caracteristice unui sis- ale unel f.f. (c.a.].

151
'.lnetie reeul'siva (eng!.: recursi;e function) -+- proceduri'i. re~ltrsiva de tip runctie. (C.G.).
runetie subprog~am leng!.: subT)rogram ~unctlOn), -+- pracedura de tIp functle. (C.G.).
{unetHaritmetice standard (eng!.l
slandard aritmethical
functiOilS) proceduri de calcul al
uno; functii matematice uzuale
precum: logaritmii, exponenti.lla valoarea absoluta, radacina
plitrala, ~~nctiile t~igonometrice
directe 91mverse, mcluse intr-o
biblioteca de functii matemetice. Ble pot fi privite ca operalori gcncralizati aplicati, de
obicei, asupra unui singur operand. Ele se identifica prin
nume, urmate de cite un argument cuprins intre paranteze,
reprezentind operandul asupra
ci1ruia se aplica functia, de
cxemplu SIN (A+B). F.a.s.
este definita pentru un anumit tip de operand; pentru aceeU\>ioperatie exista f.a.s. difarite, dael\. tipul operandului
(argumentului) direI'll. (de ex.
COS(X) IiliCOS(Z)), unde ope-

ranzii sint real, respectiv complex. Numele I.a.s. uu pot fi

utilizate ca identificatori. (V.1.).
lunclionltre
l\sincronl' (eng!.:
asynchronous operation), evolutie in timp care nu poate
fi pusli in legatura cu 0 m5.rime, eventual periodica, de referlnla. (T.P.).
functionare sincrona (eng!.: syncronous operation), evolutic In
timp care este direct depcndenta, tot in timp, de cvolutla
unei marimi de referint1L (T.P.).
furl de clcln (eng!.: cycle steal),
metoda de transfer al datelor,
intre
memoria principala Iili
echip amentele periferice, sub
controlul canalului de acces Ill.
memorie. Metoda este caracterizata de oprirea operatiilor
unitatii centrale de prelucrare
pe durata ciclului de acces la
memorie al canalului; astrel,
canalul de acces la memorie
"fura" un ciclu de functionare
unitlWl centrale de prelucrare.
(V.C.).

generator de tact (
generaLor), circuit engl:: clock
baza un oscilat
' avmd, la
foarte stabila or cUffre~venta
un semnal d' care. urmzeaza
sincronizarea e Iefer;?ta pentru
timp a sub unC~lOnarii in
e?hipament. ~ns~mb1elor u?ui
ZlC
(engI.: mulLi' de t. pohfagenerator) f
. -phase clock
, urmzeaza
semnale periodic
un set de
frecventa
f e cu acee~i
calate in ti; oar.te stabila, detabilite f" dPla m.tervale pros, 1m
desLmat i
neral, sincronizar"
. ,_ .?- getrale de prel
II umtatll
cenucrare. - G d
t. programabil (e 0'1
e
ble clock
no .. programageneratol') f
.
un semnal periodic'
urmzeaza
tura comp1exa
cu 0 strucperioade
t
in _cadru1 unei
.
, s ructura ce
f I predeterminata
poate
de utilizator sau It(programata)
ble ale echi a a e s~bansameste folosit. pS~e?tuIUl in care
mabil.

(T.P.). .. ceas progra-

generator do veeto"' (
tor generator) d' .1. e.ngI.: vecin terminalel~ ISPOZI~IV
utilizat
fica pentru co cu afl~are gra1miare a spotu1m.anda deplasiirii
bu1ui_.catodic' ,g.Ul pedecranul
e v tra tu
.' _ nsfo rma mformat'
specificii
t :Ia bmara care
initiale ~ivef~n~lu1(coordonate1e
lungimea vecto" el s.au panta ~i
aplicate amplit' lilt) in tensiuni
deflexie e 1 lca oare1or de
productrFd d~;l doua coordonate,
ziitoare a spot~rr~a co~espunceran. Pe I1nO'a Ul aJ?rms pe
rie-analogiea 0" egnversla nume~i 0 serie de' ", o~: realizeaza
j'
operafll de
~Je, astfel incH _y . eoreeplasarea liniarii sa aSlgur~ deaeela~i nivel de i~t spo.tuIUl, eu
tre oricarc do a enSILate, ineeran. (T.P.).U puncte de pe
generatii de eal ]
eompu'tel' go ell ntoaro (enO'I.:
.
nOI'allons)
1"
mU'e genol'iea., U ['j"J lzula .' in Genucla-

156

s~ lCarea ealeulatoarelo
tl pu1 eomponentclor
I r dup1i
eu care sint eeh' t e eeLronice
ziHoare si ord!g~ e, corespun_
care ac'estea au l~osf~~~O!ogice
lCaLe
s.tfel, prima genera i:
.
prmde caleulatoarele
t r cueu tuburi electronice
rea IzaLe
a doua pe eel
' !5eneratia
principal, eu tr~n r~athzate, .in
generatia
t
ZlSoare, lar
avind 'la ta::1a .eal9ulatoarele
~ elrcUltele in tegrate!. n prezent
m It f'
care realizeaza .' t u e Irme
cuI folosind I'n SIS eme ~e cal.'
cea mal
par t e, elrcuite . t
mare
scara larO'a rec III egraLe pe
noi refe~it~fre um ~J e.oncepLe
sistemului Ie
l?- ar1uLeetura
parte din'
prezlJ~ta ca facind
T' I
generatla a
L
lpU eomponentel
pa ra.
la baza unei ;n or ..care stau
terminan t pe~tr:ratll es~e dememoriei, viteza de ~apacILatea
f?rmantele echi
ueru, perflferiee struet pa~en Lelor pctele sistemelor t~a ~I performanbaritul, fiabilita~lrograme, gacost, acesti
a, .pl'.etul de
racteristici fPIeaCr;m.etrJ
flind ca.
",reI gene t" .
mal performant'
rayll ~I
gresu1ui tehnolojg!~~m(~pra
.. J. pro-

gestinne a baz I d
daLa base m~~r e date (engl.:
ces de prelu
agement), promodificare ~::e a c~rerilor de
f~rmatiei stocater~~~slre a inza de date, efectuat s~-o ~ balu1 ~ sistemului d b c.ontro.
bazelor

de date.

(CeGgestune
.).

gestiulle a memorie' (
mory mana e
1 engI.: me
de funetii al~ sfs~nt), I a.nsamblu
rare ce asi ur-' e~u UI de opede alocare ga ~;e e;ld.enta starii
~emoriei inter ? reI locatii a
bvitatii c. . n.e, selectarea ac~ arela I se v
!
parte a memor' . I
a a oca 0
dat (daca in st:~e~ulnd moment
sint mai mull
. ~ calcu!
eOf,cura penL e acLlvlLiiti ce
ru spatml fizic

iucriid, la terminarea acesLora.

al memoriei interne, atunci
Analiza unoI' aspecte parLicug.Ul. trebuie sa determine cui,
lare ale g.r. rcclama considecil ~i cind sa se aloce memarie) ; rarea tipurilor sau caracteristialocarea, pentru activitatea secilor resursolor Ill. care ea se
lecLata, a unei parti (una sau
refera. Asttel, analiza corecti.
mai multe zone) din memoria
tudinii alocarii resurselor ill. in
interna ~i actualizarea informacorrsideratie
ti pul resurse lor,
WIor de alocare; stabilirea zo- fac1nd distinctie intre resursele
nei (sau zonelor) care urmeaza
dedicate 9i resursele partajabile.
a Ii eliberata(e) Ill. un moment
Pe de alta parte, analiza unoI'
dat, in vederea alocarii Ill. aHa
algoritmi de alocare optima a
activitate. G.m. este realizata
resurselor ia in consideratie cade un grup de module program.
racterisLicile acesLora, f5.cind
De obicei, in alegerea algoritdisLinctie intre procesoal'e, memilor utilizati pentru g.m. se morii, echipamente periferice :;;i
impune fie conditia ca aceste
informatii. (V.C.).
module sa fie simple :;;imici, fie
gcstiune a sarcinilor (engI.: task
conditia de a asigura exploatamanagement), parte a sistemurea ciL mai eficienta a memoriei,
lui de operare avind ca functii
fie obtinerea unui compromis
evidenta si controlul sarcinilor
intre cele doua alternative.
(proceselor) unui sistem de calDintre metodele de g.m., cele
cuI. Aceasta cuprindo: planiri.
mai cunoscute sint: alocarea
carea executiei sarcinilor, evisingulara (--+ monoprogramare),
denta resurselor alocate sarcipartitionarea, paginarea la cenilor,
controlul
comunicarii
rere, paginarea directa, segmen
intre sarcini, controlul in teractarea. (F.M.).
tiunilor intre sarcini (crearea,
gestiune a resurselor (engI.: redistrugerea, activarea, suspensource management), functie a
darea etc.); controlul este reasistemului de operare constind
lizat pe baza informatiilor din
din evidenta, alocarea :;;ipreluadescriptorii sarcinilor. Functiile
rea resurselor unui sistem de
de gestiune ale sarcinilor pot fi
caicui. Evidenta resurselor realip rezentate pe un exemplu simzeaza inregistrarea starE sisteplificat al unui sistem de opemului din punct de vedere al
rare (fig. G.!.. Cercurile reprealocarii resurselor: resursele lizinta componente ale sisLemubere, resursele ocupate, prolui de operare, iar dreptunghiuprietarii resurselor etc. Alocarea
rile reprezinta liste de descripresurselor urmare~te repartizatori ale sarcinilor. Cererile de
rea resurselor (diferitelor sarcini
prelucrare, formulate sub forma
sau direritelor lucrari) astfel
unoI' comenzi, sint receptionaLe
inclt sa se mareasca gradul de
~i verificate de un interpretor
uLilizare al aces tor a si sa se imde comenzi. Fiecare comandil,
bunatateasca a\ti parametri de
continind to ate informatiile asu
performanta ai sistemului. Alopra activitatii care urmeaz5. sa
carea irebuie sa se supuna anuse desfa~oare, esLe transtormaL5.
mitor restrictii de ordin logic,
intr-o colectie de sarcini con
ca de exemplu evitarea blocarii
curenLe (a carol' executie condefini tive. Preluarea
resurseduce la roalizaroa func1iei celor rcalizeaza recuperarea resurruLe), plasaLe in !isLa de sarcini
selor detinute de sarcini sau

r- -----------------l
e

--.----------------~-

blocate. tnainte de at'

executatii" fiecare sarli~a ed/I
aceasta hsta trcbuie sa
!1
n:easca resursele neeesare
tIll. este realizatii de pl~ 'f' 10ru1 rosurselor (sau aloc~t~~~i
r~s~e;s~I~e),care oda W, eu alocarea

__

(1) c~

eu

ruc:';::

:.8'~B

--.~

0 ~
.. Vl<l/

t~WleSiiOuin li~t~ sarcinilor preX

g
meazii. r sarcma pre gdXt't
I d urI '. a I pusii in executie de
p an~fICatorul procesorulul
pechv .. 0 sarcina in exec~ti;
~~re fJ intrerupta de planifialtt~,:;.~r~i aloc,a l?roeesotrulunei
. ,prlOJ'lLara. n acest
rea sarci~iic:{~~~Od~~~if~~~c~jL;: caz, sarcllla revine in Hsta do

F!;~-

hire de majoritatea limbajelor

sareini pregalite. tn alte cazuri,
de simularc, programcle GPSS
sarcina se bloeheaza in a~tepse bazeaza pe 0 diagramti bloc,
tarea unoI' resurse (de exemplu
specificata de utilizator pentru
un mesaj de la 0 alta sarcina)
a reprezenta sistemul de simuI'}irevine in lista sarcinilor blolat. Principalele elemente ale
catc. Blocarea poate Ii insotita
unui program GPSS sint trande 0 cerere de creare a unei noi
zactiile (indica entitati in evosarcini; de exemplu, daca sarlutie pe parcursul simuli:irii),
cina care trebuie sa produca
echipamentele (actioneaza asumesajul al'}teptat nu exisUi inca,
pra tranzactiilor)
9i blocurile
ea este creata. 0 sarcina i9i (indica prelucrarile sistemului).
poate termina executia sa, eliin plus, GPSS furnizeaza eleberind resursele I'}ifiind distrumente pentru masuratori statissa de terminatorul de sarcini.
tice, ciUcule, referirea datelor,
gestiunea 9irurilor de al'}teptarc
(V,C.).
etc. Fiec3.rlli bloc al unui progcstiune 8 ~b'urilor de a9teptare
gram in GPSS ii pot fi asoeiate
(engl.: queue handling), ansammal multe subrutine, sistemul
blu de opera~ii executate Ill. sisimulat mnd reprezenlat in promularea unul sistem de 3Jitepgram pe baza unor bloeuri.
tare, 3,vind drept scop evident a
ii
numarului mediu I]i maxim al Programul creaza tranzact , Ie
dirijeal,a
catre
blocuri
(in
funccererilor dintr-un I'}irde Ul'}tep
tie de logiea sistemului) 9i exetare, precum I'}ia timpilor, mediu 9i maxim, de al'}teptare 9i cuta actlUnile specificate de
subrutinele
asociate acestora,
de servire. (T.P.).
modificind asUel tranzactiile.
GPSS (engl.: GeneralPurpose Sy- Pentru exemplificare se consistems Simulator), limbaj de prodel'a programul GPSS de mal
gramare destinat problemelor de
jos
simulare discreta. Spre deoseGENERARE TRANZACTIE; UN
32,5
VAPOR LA FIECARE 325 ORE
GENERATE
VAPORUL INTRA iN FIRUL DE
1A$TEPTARE PENTRU DOC
QUEUE
OCUP A DOCUL, DACA ACEST A
1
SEIZE
ESTE LIBER
DE A~
FIRUL
PARASESTE
1DEPART
TEP'l'ARE
OCUPA DOCUL PT. DESCAR25,20
ADVANCE
CARE VAPOR 2520 ORE
ELIBERARE DOC
1
RELEASE
INREGlSTREAZA
TIMPUL IN
10
'l'ABULATE
TABELA 10
ELIMIESTE
TRANZACTIA
1TERMINATE
NATA DIN SISTEM; VAPORUL
PARASESTE PORTUL
TIMP
TABELA
20 DEFINITIE
10,5,
to TABLE Mi,
TRANZIT
EXECUTIE PENTRU 100 VA
100
POARE CARE P ARASESC POR
START
TUL

c~ un - alL Isimbol ca.ruia

CI'
. ,.JI prezeaza va ~area sau intelesu!.
l?~ ex., daca V reprezin ta identlfJCa~orul colectiv al unoI' dale
organ~zate sub forma de vector'
~tUtCI Vi reprezinta elementui
! a vectorului. tn limbajele de
progr~m~e i. apar textul la
acelaiil Olvel ca 51 variabila cu
care sint asociati, fiind inehi i
~~~re ?aranteze circulare sail
FOht~RAJstfel,
eC!liva!~ntul
este
.
~l exprlmarll Vi
ALGOLV(!), la~ echivalentul
este V[!]. (C.G.).
j~ductje (eng!.: induction), ra1JOnam?nt c~!e asigura treeerea
de l~.afJrmatll particulare la afirfatn generale, a carol' valabilia~i~e;et'?leduce di.n valabilitatea
a.ll. or partlculare. - I
maternatwa. (eng!.: mathemati~
cal mdu?tlon), metoda de dem~mstratle matematica. ce er
~.I te ca pe baza unoI' 'obse;
ill part!?ulare sa fie formul~t;
conclUZll asupra legitan
nerale. corespunzatoar/
o~
r~curs wa (eng!.: recursl'
. d .
tlOn)
ve m uc' proces de i. in care pent ru A'demonstrarea unel. aflrma.
tii
unoI' s:firamJunt~~
Idademonstrarea
.
a.ll e acelasi t'
dm ce in ce
..
. Ip,
continuind pn;~~sUP-Pdlepro.ccsul
,
I
.
i:l cm
se aJunge
a 0 aflrmatie de tip A
.
~~:irPre
ex., ~e considera ecre:
a rela+ieiea prm i. recursiva

Y
Tf = r + I, unda n
~I r. reprezmta numa.rul de n
Il 1'l,respectiv ramuri ale unuol:
ar bore nevid
tiile din f' /are?are. Cu notaIg. . 2 iil cu conventia

gJ-

C(f~~ sa ~eprezinte arhorele vid

ara nlCl un nod), relatia
demonstrat se poate scrie
de

B nl + 1 = ~
1

Si =FW

(1'/

+ 1) + 1

Sf=FW

Deoarece sf, i = 1 2
arbori va treb'
a'. "", m slnt
streze' cil. n~ ~I
se demon
.
1
I r. + 1, pentru
Orlce Si = W; intregul proces
~~~~ftdaI1nobti~lndu-se arbori cu
ce In ce m'
f'
pina clnd , i n f'ma,I se aJunge
~ pu ~ll1e
la
un P arb ore sP
j f"
ara" descendenti
(Sj are un singur nod din ca/e
pleaca zero
ramuri) . tn aces t
.
caz relatla nP. = r'!
evidenta;. d;c1 arb~ret ~ar~st~
~~n~~ISa!~Sj indepline9te aceas.'
yle ii.a.m.d. (C.G.).
lIlel .de fer~ta (eng\.: ferri te core)( mel. ~lll material feromaD'.
;~ ~c ubbzat, .de ?bicei, pentI~u
as rarea unUl bIt in echipa.
mentele de memorie' in a t
S?OP se f~losesc i. d~ f. a~~d
f~~:u(~.;.l):erezjs
dreptunghiu-

in~ormat1?li. (engl.: information

selCl!-c~;. mformaiics), activitate
pl~~ldlsclplinara. avind ca sc
1 Oltlal elaborarea
de
. op
to de . I "
nO! me, me ~SIVslsteme automat
pent~u dlstribuirea informa .e1
tehOlco-~tiintifice
ce
I d
y
, st u d"un d ptiel
1'0. s~ ~. e comunicatie i
I
t~vltatl~e ./?tiintifice # infusCt~j~f;
~J
urmarmd
lehni'
. . d ezvo It area unoI'
. CI /?I sIstema pentru orgalllzarea,
irea
mm memor
r' area ~I'" dlstrlbuOdata
e IClentil.a informatiei.
I d cu de~voltarea sistemoor e. calculI. iii-a largit sfera
de d"
actmne
iii in alte d omenn" .
me ~C1.na,gestiune economica
addmmlstratie, invatamint arta-'
rapt a p ar are etc.
. - cuprin,
,

flll'n;7.('a7.,5.i. TI'l'lJllie preci7.a

ci\ sislemele de caleul opereazrt~
de fapt, cu dale, care consti
tuic forma fi.zica cfecliva a simbolurilor ce reprezinl5. i., ~i,
numai p1'in asocierea cu realitatea, se poate spune ell. sistemele de calc111 IJrelucrea7.rt i.
Astfel, datele furnizate la iesire
pot reprezenta 0 i. anumita p'entru un utilizator ~i alia i. IJenlru
aIt utilizator, respectiv pot avea
semnificatii deosepite pentru diferiti utilizatori. In praciiea, in
mod frecvent, termenul i. este
utilizat, insa, ~i pentru a desemna datele, deoarece, pina la
urma, pentru un utilizator avizat, exisl5. 0 corespondenta determinata intre i., simbol si
datiL - I. de control (engl::
control information), date folosi te pentru verifiearea operatiilor de preluerare sau transmisic, efeetuale in cadrul unui
sistem de caleul. - I. de sincronizare (engl.: synchronization
(T.P.).
information), termen
utilizat
pentru a desemna datele, suh
intormatie (eng1.: information),
forma unoI' earaetere binare,
termen 'in trodus initial - in
utilizale, in general, pentru sindomeniul tehnic - numai peneronizarea destinatiei eu surtru a desemna incertiludinea
sa, in proeesul de eomunicatie
inlaturata prin realizarea unui
(_
cal'acter de sincronizare).
eveniment dint.r-un set de eve(T.P,).
- I. de stare (engl.:
nimente posihile. Aceasta definitie este utilizata si in prezen t status information), reprezentare eodifieata a starii unui
In' teoria statistici a comunieehipament sau program; de
catiei, pentru a exprima inobicei, i. de stare este un veccertitudinea inlaturata la aparitia unui. ~ir de simboluri detor binar. (P.D.).
finind 0 stare, din mai. mnlte
inginer de sistem (engl.: system
posibile, a unui element dinengineer), denumire eronata, utitr-o retea de comunicatie. Ullizata in tara no astra, pentru
terior, ,semnificatia termenului.
desemnarea programatorilor de
s-a exlins la cunoa~tere in gesistem. (P.P.).
neral, adica la apari\ia unui
ingineria
progrn,marii (engl.:
clement nou, necunoscut antesoflware enginnering), domenin
rior, fie pentru om, fie pentru
al informaticii ce se ocupa cu
un sistem de calcul, asupra readeterminarea celor mai adeclitaW inconjuratoare; tn acest
vate solu Ui, metode, procedee
scop se utilizeaza si.mboluri care,
~i instrumente care sa conduca
prin asocierea lor eu realitatea,

zlnd prclucrarea
aulomaltt a
informatiilor specifiee aceslora.
1n acceptiunea curenla., i. cuprinde toate activitatile legate
de proiectarea ~i exploatar~a sistemelor de prelucrare a mforma1iilor, in scopul cre~terji ori
cientei activitatilor umane, fiziee
si inteleeluale.' 1n afara studiuiui calculatoarolor, - sislemelor de calcul, i. cuprinde ca ramura de baza semiolica, urmarind dofinirea ~i proprietatile informatiei ca element fundamental, litilizat pentru descrierea
formala a fenomenelor specifice
realitat.ii fizice si sociale. Activitatea de i. in It.S.R. este organizata pe haza decretului Consiliului de St.at nr. 4.99/19?3,
fiind defini ta ca instrument al
conducerii economice cu obiectiv principal cre:;;terea efieientei
in toate domeniile de act.ivitate, promovarea
progresului
tehnic ~i ~tiintific a1 societatii.

182
Intc.l'~at~ !e,ng!.: interface), disPOZltIV.uiI~lzat pentlU a pcrmite
comumcatla inLre .d~u~ cchipamente .cu .caracterlsbCI functionale dJferlto, avind deci rolul
d~ adaptare functionala ~i olecLnca intre cele doua echipamento; Ce1 .u~ai fl'ecvont, termenu1
OSLe utrhzat pentru a desemna
lot~matca circuite10r prin care
echlpamentcle de intrare/ie11ire
se conecteazll. 1a unitatea cen~r8:11l.
sau procesoru1 de illtrare/
lO~lre; pentru cazul unitatilor
de m!3morie extol'na, adaptaroa
fun~tlOnalll., necesitind un set
extIns ~e oper~tii. complexe,
esto. reaJ1Za~11prIll mt.ermediul
uner umtatl de 1egll.tura, utili~ind~-so mai l'ar dennmire~ de
I. PrIll extensie a semnificatiei
p~'e:e~tate, i. mai poate ri defin.lta _~I ca totalitatea metodelor
~l eChlyamentelol' prin care utiliz.atoru poato eomuniea eu un
s!sLem de ealeul, nnmita uneori
~l. i. ~rn-m~inll.. - I. de comunzcalr.e (engl.: comunication interf.ace), i. destinatll. coneetarii
echlpamente10r dintr-un sistem
de ca1cu1 1a echipamentele do
modulare-demodlliare
(modem
cup lor aeustie) ntilizate pentr~
c0l!lu~i.cati~ la distantll.. CaracLerlstIClle~l semnificatia semnaleIor. transferate Intra i. de comUlllcatie ~i echipamentul da
mod~lare-demodu1are slnt standar?IZa~. (de dltre CCITT) ~i,
~ecI, u,tihzarea unei astrel de
I. pe~nute transCernl In distantll.
f?loSIlld orieare dintre modemurIll, ~au. euploarele aeustice come~clahzatc, cu respectal'ea, nu~Ql, a eompatibilitatii
de vitezii
~l mod de transmisie. - I
industriala
(cngl.: process in:
terf.aee), i. destinaLa conecLarii
la slstemul de ealcul a unoI' eehipamen~o de masnra, reglare ~i
execnt1e .In eadrul unui sistem
Infol'matie pentru eonducerca

proce?el,?r tehn.ologice. I. in.

dust~ln.lu indeplme~te funetiuni
relatIve la adaptarea niveiului
s~mnalelor culese san transmiso
din, sa~ spre, pr?ees, multiple_
xarea .~l eonverSla lor analogn~lmerlc1i sau numeric-analo_
glcil.. (T.P.).
interfcrenta (ang!.: interf rence)
s~IP:apunerea a doua activit1l.~i
dlstIncte In eadrul aeelei~i res~lrse, eu repercusiuni defavorabIle penLru fiecare. din cle, ea
urmare a unoI' erorl de exploatare san defecte aceidentale
(T.P.).

interogaro (e.ng!.: enquiry), formularea unCI cereri de regasire

a unoI' date stoeate Intr-o banca
sau p~za de date j J. presupune,
specI.flcarea atributelor datelor
f~loslte in eursul procesului de
eaut~re. De ex., in eazul unei
M.ncI de date care man tine
pUblicatiiIe aparute Intr-un interv~l de timp pentru diverse do.
menu de specialitate,
i. ar
putea consta tn formularea unei
ce~eri..de regasire a tuturor pu
bltcatllior eu un subieet specificat, aparuto tntr-o anumita editura. (C.G.).
i~terpretar~ . (eng!.: interpretatron), vactIvltate prin care se
executa, po un calculator real
sau abstract, un program seris
t!ltr-u!1 limbaj BUrsa, altul deelt
hmb.aJul m~inll.. I. presupune
ana}.lZa.progra'!1ului ~i apoi axee~tla, lDstruetlUne eu instruetlUne, a programulni, simuUnd,
~e fapt, pe ealculatorul respectry efec~ul instruetiunilor programulul. (L.$.).
Interprotot (eng!.: interpretor)
procesor specializat in interpre:
tarea programelor.
Diferenta
fata de un eompilato:l' este ell. i.
nn produce un program obiect
co urmeazl a Ii executat dupa

intcrpretare, ei ehiar executii

acest program. Structural, i. se
aseamani1 eu un compilator in
ceea co prive~te analiza programului. Forma intermediara obtinuti1 nn este Ins5. folosWi la
geberarea de cod, ci pentru interpretarea si apoi executia instructillne eu instructiune. De
aceea, forma intermediara este
proieetata pentru a u~ura "deeodificarea" instructiunii in vederea exeeutiei ei. Un i. este, in
general, ineficient in comparatie cu un compilator, mai ales
In eoea ce prive~te timpul de
8xccutie a programului. PrezinLa insa f/i avantaje: este, in ge\leraI, mai u110rde implementat
~:i, lucru important, asigura 0
f1exibilitate deosebita executiei,
deoareee marea majoritate a
deciziilo!' privind alocarea resurselor pentru executia programului Ie ia 10.exocutie ~i n~l la un
moment anterior acestela, momentul eompilarii, cum se intimplii. cu un compilator. De
aceea, este deosebit de simplu
pentru un i. sa realizeze diferite
verificari in timpul executiei
programului, trasari, aHf/area valorilor unoI' variabile etc. (L.$.).
_ I. de comenzi (eng!.: command
interpreter), componenLa a sistemuIui de operare, cu 1'01de interpretare a comenzilor adre
sate acestuia f/i de lansare tn
executia a difel'itelor programe
ale sistemului, in scopul satisfacerii cererilor de serviciu.
Functiile i. de comenzi sint asemanatoare cu cele ale monitorului de inlantuire, deosebindu-se
de acesta, prin faptul ca nu oste
asociat prelucrarii pe lotllri.
(P.M.).

Introducerc:! luzrarHor do 1:1 distanta (engl.: remoto job entry),

transmiterea lucrarilor de la un
terminal in vederea prelucrarii
pe un calculator anat 10. distanta. Este asociata. frecvent,
cu primirea rezultatelor prelucrarii in acel~i 10c; lucrarile introduse de la un terminal (in
general -+ terminal pentru prclucrare pe lottzri) pot face referiri
la date ~i programe mamorate
in fif/iere 10.calculatorul respectiv. De obicei, utilizatorul de la
terminal este anun~at asupra
pl'incipalelor evenimente legate
de lucrarea so.: inceperea prelucrarii, tneepu tul 11isnr~i tul fie
curei faze generat.1i uo aceasta
preluerare etc. (1UI1.).
Invalidllrea nivolulul do illtrerupere (engl.: interrupt level di::;abIing), aetiune exocutata de
unitatea eenLral1i.de preluerare
direct asupra unui nivel de tn
trerupere prin care acesta este
eliminat temporal' din sistemul
de Intrerupel'1. Cererile de intrerupere ale unui nivel invalidat
sint inregistrate, dar nu au efect
pe durata invalidiirii. Pe durata
tratarii unei Intreruperi uu se
admit eereri de tntrerupere ale
nivelelor invalidate chiar dac1l
au 0 priori tate mai mare dec1t
cea trataLa. (V.C.).
inven1ar de n~ier (engl.: file
inventory), lista inregistrarilor
continute intr-un fif/ier sau intr-o
zona a unui fif/ier. I. de f. se
obtine, de obicei, la imprimanta
cu ajutorul unui program utilitar; poate fi exprimat folosind
caraCt.ore alfanumedce f/i/sau codul binar, hexazecimal sau zecima!' (P.M.).

193
tic linking), I. ofccLuaU'i inainte
de incoperca
cxccutici
programului: de catre translator,
de
ciHre incarciUor sau co. 0 faza
separata intre translatare
~i incarcare, caz in care este realizaUI.
de catre editorul
de legaturi.
L. statica presupune:
fixarea
bazei Ciecarui modul obiect 9i a
ficcarui segmen t, relocarea,
re7.OIvarea referintelor
externe intre modulele obiect 9i intre segmente (inlocuirea fiecarui nume
simbolic folosit pentru 0 referintil externa, cu 0 adresa 1'010.tiva sau 0 adresa absoluta) 9'0..
(P.M.).
IcgaturlL (engI.: link) -+ indicator (Ie adrcsli. - L. in-line (engJ.:
in-line connection),
I. stabilita
intre un echipament
de calcul
9i un echipament
de masurl!. sau
comandil. a unui proces tehnologic, realizaLa prin intermediul
llnui operator.
L. off-line
(engI.: off-line connection),
I.
stabilita intre doua echipamente
clinLr-un sistem de calcul numeric, realizata
prin intermediul
unui suport
extern
de informatie
bandl!.
magnetic3.,
disc magnetic, banda perforata.,
cartele perforate etc. - L. online (engJ.: on-line connection),
I. stabilit.a
tntre doua echipamente dintr-un sistem de calcul
prin interconectarea
lor directa.
(T.P.).
- L. programata (engJ.:
programmed
link), componen Lil.
a unui sistem de intrarefie9ire
care permite cuplarea direcU'i a
unui echipament
periferic
10.
unitatea centrala de prelucrare.
Transferurile
de date se realizeaza intre echipamente
periferice 9i registrele unitatii cenLrale
de prelucrare,
sub controlul direct 0.1 programului.
(V.C.).
lcgitimare (eng!.: password checking), proces de cerere 9i verificare a parolei unui utilizator,

pen Lru a-i au Loriza folosirea

resurselor unui sistem de calcu!'
(C:G.).
LIFO (eng!.: Last-In First-Out),
tehnica de manipulare
a strueturilor de date de tip stiva, stiva
fiind 0 lista lineara 10.care inserari1e 9i 9tergeriie (extragerile)
sint Caeute 10. unul din capeLelo
listei (fig. L.1). Deoareee sLiva
corespunde
uneia din struelnrile 9irului de aliteptare, LIFO

Fig. L.1. Structura

de date de tip stiva.
este utilizat i?i pentru a des('mna
diseiplina
de servire "ultimul
venit, primul servit". (V.C.).
limbaj (eng!.: language), mijloc
de transmitere
a informatiei
intre membrii unei categorii de
indivizi. Un 1. se caracterizeaza,
in general, prin formele sale de
reprezentare
a informatiei,
impreuna cu regulile de organizare
a acestor forme (~ sintaxa),
prin ,,!n~elesul", semnificatia aso
ciata
Cormelor respective,
tm
preuna cu regulile de constituire
a tntelesului
unoI' forme de re-

prozcntare pe baza "in tclesurilor" componcntelor

(-: semantica) 9i, evcntual,
p!'lll m.oclnl
in care I. urmeaza a fJ foloSlt de
dUrc diferi~i indiviz~. - .L. aigorilmic (eng1.: algOrIthmIc 18;nguage), I. de programare .spe.claliz::tt in descrierea al!l'0rltmllor.
Ccl mai reprezenta~IY. este I.
ALGOL-50. - L. artlfwwl (engl:
artificial language), I. creat in
mod intention at, de unul sau
mai multi' indivizi,
pent~u ~
servi 10. realizarea
C0!UUlllCU1'I1
intr-unul
sau aUul dm domeniile de activitate
umana, intre
indivizii unui grup aflat intr-o
sitna~ie spe?i~lu .~in punc~ de
vedere al acLlvltatn, intre oblCcte
I'ealizate de om, inzestrate
cu
posibilitatea
emiierii sau recepl.iei formelor de reprezentare
ale
i. tn general, I. artificial are un
numar redus de forme de repre'
zcntare in raport cu I. naLural~
asocierea "in telcst:.rilor" cste m~l
explicit formt:lata,
astfel inc~t
eomunicarea ~l intelegerea sa fIe
. clt mai simple. (L.S,.): - L.
asociatip (engI.: assoCIatIve la~guage), I. de programar~
de~tl:
nat proble.mo.1or care IJ!lphca
relatii asoclatlYe intre oblectcle
prelucrate;
asemene~ pr~blem~
sint caracteristice
lllteh~~ntel
artificiale
9i altor d?menll nenumerice
de apJicatlC. Intr-un
I. asociativ, programul prclucre?-za obiecte carora Ii se po.t aSOCla
atribute cu diverse valo~l; 1. 0.:'0ciativ trebuie sa furlllze~e lllstructiuni
de prelucr?-re 91 c~ntrol specifice structurllor
aSOClative create. De ex., in I. de pl:Ogramare LEAP se poate SCI'l~:
atribut subiect = valoar,e, prlI~
aeeasla asociindu-se
obleciulUl
pe post de "sl~biect" va~oar~,a
"valoare" eu atrlbutul ,!atl'lb.u~ ;
in acest fel se pot Iden l1hca
obiccle pe baza 8;tr-ibutelor as,or.iatc. Ca insLruc~lUne de contlol

tipica se considera
de ciclare:

insLrnctiunca

penlru fiecare x aSlfel inclt

atribut x = valoare
repela (secventa)

...

(C.G.).
L. de asamblare
(engl.: assembly language), I. de
programare
in ~ar? se.tnl de
baza al instructmnllor
Illclud~
opcra~iile ma.,?inii 91 al.e Carll;
strucLuri de date se prolec.te.az~
direct in locatiile me~orlcl. ~l
reO"istrele calculator-ulUl,
utlhzatorul gestionind singur aceste
resurse. L. de asamblare
este
astfel asociat unui anumit calculaLor.
instructiune.
tipic.1l.
cuprinde: cimpul.adresel.
folo:SlL
pen tru eLicheLa slInbol1ca. a. Illstructiunii
cimpul operatlCl ce
contine c~dul simbolic al _operatiei,
cimpul ?pera~duhl1
ce
contine 0 expresle mal mult s~u
ma.i' putin complicata i.n functl~
de complexitatea
1., prm a cure:
evaluare rezulti'i 0 adresa a unel
locatii asupra careia ~e realiz~az3. operatia. tn afara lllstru~~lUnilor corespunzatoare
operatulor
de baza ale calculatorului
un I.
de asamblare
mai contine
!?i
pseudo-operatii
care se adreseazi'i ~ asamblorului. Principalelc
pseudo-instructiuni
se re.fera ]a
definirea i?i prelucra!ea slmholurilor din program 91 la alocarca
memoriei. L. de asaJ!l?la~e pot
incorpora
!?i alte facl.htatl cum
ar fi: macroprelucrar1,
aeces 10.
bibIioteci de subprograme etc. L. de bazt'i (engI.: ba.se.language),
J. continind
un mllllm de prImitive' co. tipuri de date, operatii 9i structuri de control ce u~meaza a fi folosite p~r:t~u. defl:
nirea unoI' I. cu faclhtatl
mal
puternice (_ calculator abstract,
~ l. extensibil). - L. de comanda (engl.:
control
language):
1. folosit de utilizatorul
unUl

sistem de calcul pentru descrierea cerintelor sale de prelucrare.

Este folosit in special cind este
vorba de sisteme interactive sau
cu divizarea timpului, dar 9i
pentru sisteme de prelucrare pe
loturi. - L. de ni()el tnalt (eng!.:
high level language), 1. de programare in care tipurile de date,
operatiile de prelucrare 9i control 9i celelalte 'facilitati nu slnt
legate de echipamentul sistemului de calcul, de tipurile de
date reprezentate 'in localiile de
memorie ale calculatoru ui, de
operatiile primitive (FORTRAN,
ALGOL-60, COBOL). Folosirea
lui permite det~area
utilizatorului de sistemul de calcul
real. Delimitarea dintre I. de
nivel inalt 9i I. de nivel inferior
(prin excelenta limbajele 'de asamblare ale calculatoarelor) nu
este neta. - L. de programare
(engl.: programming language),
I. artif.ioiaJ destinat descrierii
(prin directive, eomenzi sau instruetiuni exprimate simbolie)
prelucrarilor de date ce urmeaza
a fi realizate de un sistem de
calcul.Este
principalul instrument ce inlesne9te transmiterea
informl!tiilor pe care se bazeaza
preluerarea dorita de la utilizator sistemului de calcul. In conditiile existentei unei mari varietati de I. de programare, probleme ca: definirea I. de programare, aspectele specifice acestui
tip de I., relatiadomeniu de utilizare - I. de programare pe de
o parte 9i relatia 1. de ,programare - calculator pe de alta parte
etc. sint studiate in cadrul teoriei I. de programare. In general,
un 1. de ,programare se poate
defini prin sin taxa 9i semaritica
lui, precum 9i pentru cazul concret al unei implemen:tari a I.,
prin detalii privind implementarea, diferitele restrictii sau extensii rezultate din implemen-

tare. Pentru utilizator, un 1. de

programare este interesant in
principal prin prelucrarile de
date ce Ie poate realiza, prin
eventualul specific al acestor
prelucrari. Astfel, I. de programare pot fi specializate pentru
diIerite 'domenii de aplicatie 91
cerinte de ealeul: prelucrar{ numerice sau simbolice, ealeule
tehnico-9tiintifice, economice sau
de alt tip, prelucrari secventiale
sau paralele a datelor, prelucrari
In timp real sau nu etc. tn acest
sens, exista 3 aspecte importante
ale unui I. de programare care
trebuie puse in evidenta: tipurile de date, deci ee cantitati
(numere, ~iruri de earactere, liprese 'etc.) .pot fi prelucrate In
programele 'l'espectivului I., operatiile primitive ce pdt fi executate asupra acestor cantitati
precum ~l nperatiile care determina inlantuirea operatiilor de
prelucrare ~i regulile prin care
se 10rmea'La structuri mai complexe de date ~i operatii mai
complexe, deci modul in care
se pot extinde fara a ie9i din
cadrull. tipmile de date ~i operatiile primitive. - L. dependent de context (eng!.: context sensitive language), I. generat
de 0 gramaticli depandenta de
context (~ ierarhie Chomsky).
- L. extensibil (engl.: extensible
language), 1. de programare Inzestrat eu posibilitatea introducarii de nOI facilitati sau a modificlirii calor existente in vederea satisfacerii cerintelor unoI'
noi domenii de aplieatii sau In
vederea cre9tsl'ii eficientei ~i
claritatii programelor. Este aicatuit, In esenta, dintr-un I. de
baza I}i un meeanism de extindare a fa~ilitll:Flor .sau introd~:
cere a nOI faClliUl.tl in termenn
faeilitatilor 1. de baza. Mecanisml,ll de extindere Sf) poate referi
aUt la facilitiltile sintactice (in-

troducerea, de ex., de noi categorii sintactice) 9i 1:'1facilitatile

semantice (de ex. mtroducerea
de noi tipuri de date sau opel'api). ALGOL-68, PASCAL,
ELi, BLISS slnt I. extensibile
eu diferite grade de extensibilitate. - L. formal (engl.: forn,al language), I. artificial cu 0
descriere riguroasa, matematica,
bazata pe un sistem formal de
tip gramatica sau automat, ce
pot fi folosite ca modele ale I.
de programare. Cea mal cunoscula clasificare bazata pe incluzinnea claselor de limbaje esle
...-+ ierarhia Chomsky a I. 9i, corospunzator, a gramaticilor generative. - L. independent de
context (engl.: context-free language), I. generat de 0 gramatica
independenta de context (~ ieI'll'hie Chomsky). - L. intermediar (eng!.: intermediate
lan-

guage), I. folosit pentru reprezentarile intermediare ale programului sursa in timpul translaLlrii. Este mai putin complex
dedt I. sursa, dar mai complex
dedt 1. obiect. Decizia de folosire a I. intermediar de catre
proiectantul unui translator imparte translatarea globala a programului sursa in program obiect
in etape de translatare mai mici,
ceea ce simplifica intregul proces
al translatarii, dind 9i posibilitatea preluarii de catre mai multe
pers?ane, lu~rind separat, a efortulU! de scrlere a translatorului.
- L. ma~ina (eng!.: machine
language), I. programelor In format direct executabil al unui
calculator. Constituie eel mai
de jos nivel pe care poate fi programat un calculator. tn esenta
un program in 1. mal}ina este' ~
secventa de instructiuni 9i zone
de date care, depus printr-un
procedeu oarecare in memoria
calculatorului, poate fi imediat
executat. Pentru reprezentari

externe calculatorului, un program in I. m~ina poate fi dat

ca I}iruri de cifre bIDare, octale
sau ~~xazecimale! ?rganizate pe
locatu ale memorlel, sau folosind
denumiri simbolice ale instructiunilor, evidentiind astfel, in
mod formal, instructiunile de
zonele de date, ceea ce, in celelalte reprezentari sau In memoria calculatorului nu mai este,
in general, posibil, singura executia programului f:'idnd distinctia respectiva. - L. natural
(e:1gl;: natural language), 1. conStltU!t spontan, de-a lungul istoriei, in procesul conlucrarii
membrilor unei colectivitap umane. - L. neprocedural (engl.:
nonprocedural language), I. de
programare In care succesiunea
instructiunilor in cadrul unui
program nu influenteaza declt in
mica masura succesiunea executarii lor (deci succesiunea instructiunilor In I. ma9ina ale
programului obiect). Aceste I.
sint, in general, orientate spre
un anumit domeniu de aplicatii
9i nu spre gestiunea resurselor
calculatorului (ex., RPG, GPSS,
SIMSCRIPT). Efortul de program are 1n I. neprocedurale este,
in general, mai scazut in comparatie cu cel depus in cazul I.
procedurale, in schimb I. neprocedurale sint mai putin flexibile
dedt cele procedurale. - L.
obiect (eng!.: object language),
1. in care traduce un translator,
I. programelor obiect. - L. pentru scrierea compilatoarelor (eng!.:
compiler writing language), I. de
programare folosit pentru scrierea compilatoarelor (ex., PASCAL, ALGOL-68, PL/I, BCPL).
Printre facilitatile necesare unui
ascmenea I. se numara: recursivitatea apelului de proceduri
acces la. bit;, operatii de prelu~
crare a 91rurllor de caractere, tip
de date adresa. - L. procedural

LINlE COMUTATA

197

canal adidi tot lantul de trans(eng!.: procedural langy~ge), I. misie: 2. Mediul fizic prin care
de descriere a prelucrarllor de se face transmiterea 10. distanta.
date prin .comenzi adr?sa_te .ca!- (T.P.).
culatoruhu inlr-o mamera SIn:1lara celei din I. naturale sau dill linie de intirziere (engl.: delay
line), dispozitiv utilizat f.ie penmatematica (ex.: FORTRAN,
tru intirzierea predetermmat5. a
COBOL, ALGOL-60, P ~~CAL,
PL/I). Utilizatorul spec1fJdi In- unui semnal in scopul reaUzarii
tr-un asemenea l. 0 secvent.a de unei functii sp.ecifice, f.ie pen lf1~
obtinerea unm set de ~mpulsl~l'l
operatii executahlle ce realizeaprecis decalate in tlmp, fie,
za In fapt 0 procedur.a! ~ecventa
executarii fiind stahlhta tot de in ealculatoarele mai vechi sau
in unele tipuri de calculatoare
ulilizator. - L. regulat (engl.:
regular la~guage), l. ~~nera~ de de birou, pentru memorarea unoI'
o gramatlcU regulaLa! _eclllvacuvinte binare. (T.P.).
lent, multimea descl'lsa de ~ linie de program (eng!.: proexpresie regulata. - L. sursa
gram line), '9ir de simbol~ri car~
(engl.: source language), l. ~e rel)rezinta forma textuala a unel
programare In care este scrls
in~tructiuni declaratii sau diprogramul prcluat de up transrective' sau' 0 parte 'a acesteia,
lator, compilator sau l~tCl:pre- cuprin~a pe 0 !inie a formula~ntor In scopul traduceru '9l/sa.u lui de programare; astf~l, l.nex~cutiei lui. Procesorul fO~OSlt sLruc(.iunea FORTRAN dm fig.
este caracterizat, in afara slsteL.2 ocupa 2 1. de p. (C.G.).
mului de calcul pe C<l.;re.
es~~
implementat, de ..S. carma II
FORMAT (25x:PRIMA L\NIE'//
este dedicat; decl, se vorbe?le
. 25x: A DOUA LiNIE')
de compilator FORTRAN, mterpretor ALGOL-60 elc. (L.S.).
linie comutata (engl.: switc.he~
line), ansamblul .. de coneXlUn!
'9i circuite St~bl!lt .int~e dOl~a
posturi telefomce ohl'9nUlte, prm
Fig. L.2. Linii de program FOR
apelarea u!luia de c~tre altul,
TRAN.
folosind dlscul (clavIatura) cu
care este echipat '9i selectoa:ele
existente in centralele telefol1lce; linio inchiriati\ (eng!.: le~se~
ansamblul respectiv este caracline), alfsamblul .. de COneXlUl1l
teristic numai pe durata efe~- si circUlte stablllt intre doua
tuarii convorbirii sau transmlposturi telefonice, de catre speterii de date, fiind dezafeclat
ciali'9tii care lucreaza in reteau~
)a sfirsitul acesteia prin Inchitelefonica, pentru 0 penoada
derea postului apelant. (T.P.).
mai mare de timp. Legatura
linie de comunicatie (eng!.: co- In Lre cele doua. posluri esle
permanenUi (nu m,ai esle .nemunication line). 1. Legatura
fizicil ce face posihilU comun.ica- cesara apelarea prln folosJr~a
discului '9i a sel~cloa~elor. dl~
tia 10. dislanta intre doua eclllpacentralele telefomco) '91aSlgl1l'a
inente. De obicei, cuprinde canalnl de comunica~ie re.alizat '9i o viteza de tl'ansmisie a <lalllf'r
cr'hipamentele de rnodu)~r~((lr- mai mare elecit In cnu) lillid
illodulare l1ecesare adaphil'll l(l. COJ1lulaLe. (r.p.).

lJISP: (eng!. LIST Processing

language), !imbaj de programare neprocedural, de nivel
inalt, utilizat mai ales in cercetare, acolo unde reprezentarea datelor prin liste este avantajoasa. LISP este limbajul dominant pentru cercetari in directia inteligentei arlificiale '9i
unul dintre !imbajele de ba7,5.
pentru implementarea sistemelor de calcul simbo!ic. Co. aplicatii tipice pot fi considerate:
sisteme pentru intelegerea sensu)ui propozitiilor, sisteme pentru analiza ~i generarea automaUl. a programelor, sisteme
pentru demonstrarea teoremelor. Fata de !impajele de programare conventlOnale, de Iarga circulatie, LISP se deosebe'9te aLit din punctul de vodere 0.1 tipurilor de date primitive .~i 0.1 instructiunilor, cil
~i prl11 modul de eoncepere a
unui program. tn LISP exisUi
doar doua tipuri de date: atomi
~iliste. Atomii reprezinta 0 entilate indivizibila din punctul
de vedere al prelucrarii, fiind
reprezentati textual prin numere sau nume. Listele sint
unidirectionale, fiind formate
din atomi sau alte liste. LisLa
cu elementele atomice ABC
ete reprezentata
(A B C).
Unui atom Ii pot fi asocial:e
mai multe atrihute, fiecare atribut avlnd un nume ~i 0 valoare. Numele atributului esle
numele unui alom; valoarea
poate fi un alom sau 0 !isla.
Astrel, in LISP se pot reprezenta comod structurile asociati.v~.Valorile atomilor pot fi mod.lflcate prin intermediul unui
slIfgur tip de instructiune, numila forma. 0 forma LISP arc
stru?t~l1~a (~PI
P2 ... Pn)
~i
speclflca aphcarea uncI functii
f asupr~ parametriloJ' Ph P2,: ..
Pn, decl reprezin La 0 rescriel'e

a formulei f (Ph P2, ... , Pn).

TransformariIe compJexe se pot
realiza prin apliciiri succesive
ale mai multo l' functii asupra
datelor. De ex., inslruct.iunea
de atribllire FORTnAN 'A =
= ]] + C se va reprezonLa in
I,ISP prin forma: (SETQ A
(PLUS]] e)). Ciclarile se formuJeaza definind recursiv functiile care realizeaza transformarile datelor; de ex., un program
IJISP pentru determinarea celui mai mic numar clinlr-o !isLa
nevidil L de numere esle prezentat In conlinuare:
(MINIM (LAMBDA (L)
(IF (NULL(CDR L)) .. ) P
(CA'ji, L) .. ) a

(MIN (CAR L) (MINIM(CDR L))) .. ) ~

unde functia (CAR L) produce
co. rezulLat rrimul element 0.1
listei L, (CDR L) are co. rezultat lista ob~inuta din L prin
eJiminarea primului
elemenl,
(MIN a b) produce valoarea minim;'i dintre a '9i b, (NULL L)
testeaza daca !isto. L este vida,
iar (IF P a ~) evalueaza forma a cIaca predicalul P esle
satisfacut, sau forma f3 daca P
nu esLe satisfacut. De remarcat ca, in LISP, programul I;li
datele au aceeai forma de reprezentare, ceea ce permi LesinteLizarea si modificarea dinamica a programelor. I.ISP arc
puternice baze teorel.ice (~
calculul LAMBDA),
fiind, in
esenta, un limbaj desLinaL, in
afara de prelucrarea lislclor,
evaluarii substitutive a algoritmilor. De'9i osle cOl1ceplnul
foarte simplu, LISP-ul pennite
o formulare eleganta f,;iconcisil
a multor algoritmi incomod 1'0prezontabili in alte limbaje de
programare. (C,G.).

229
111
illimizarc (eng!. : mini miza lion),
ob(inerea expresiei care conduce
la 0 implementare optima a unei
fUllC~iilogice. Cu creionul ~i hlrtia m. se efectueaza cu ajutorul
diagramei Karnaugh aplicabiHi pentru func~ii cu pin a la 6
variabile. 1\1. functiilor cu numar mai mare de variabile se
realizeaza eficieIit cu ajutorul
calculatorului numeric. (P.D.).
mnemonlca (engl.: mnemonics),
iden tificator al unei operatii cod
masina, ce reflecta semantica
operatiei. De exemplu, pen tru
calcuiatorul M 18, LDA simboJizeaza Incil.rcarea acumulatorului (LoaD Accumulator),
STA simbolizeaza memorarea
continutului acumulatorului (STore Accumulator) etc. (C.G.).
mod de execu1ie (engl.: operating mode), proprietate asociata
automat unui program sau modul program, atunci clnd este
lansat in executie. 1\1. de e.
este memorat Inti--un bit al regis.
trului de stare program ~i tes.
tat atunci dnd unitatea de comandil. identifica 0 instructiuno
privilegiatil.. Cele doua valori
ale bitului m. de c. indica: mod
privilegiat ~i, resyectiv, mod
subordonat. Modu privilegiat
(master) este un m. de e. care
permite executia instruct.iunilor privilegiate, continute in
program. EI caracterizeaza une.
Ie dintre componentele sistemuJui de operare (de ex. supervizorul), care utilizeazil. instructiunile privilegiate de inipere ~i
control a operapilor de intrare/
ie~iro, cele cu efoct asupra siste.
ll1ului de Intreruperi etc. Mcdul
sllbordonat (slave) este un Ill.
de e. care impiedica oxocutia
instruet.iunilor privilegiato, continute in program. La idollUfi
carea unoi instruetiuni privilegiate, utunci dnd bitul Ill. de e.

in elica modul subordonat, uni_

tatea de comandil. genereazil 0
Intrerupere sau 0 derutare, Caro
provoaca, de obicei, abandonarea
programului In curs de exeeutie
Modul subordonat caracterizea:
zi1 programele utilizator ~i majoritatea programelor de sistern'
uneori, este numit ~i mod utili:
zator. (F.M.).
model de a~teptare (eng!.: queuei1\g model), descriere formala a
unui sistem de a~teptare prin
specificarea modului de intrare
a cererilor In sistem, a structul'ii
sirurilor de a~teptare ~i unitatii
de servire, precum ~i a disciplinelor de servire utilizate in sta.
~ii. Un astrel de model nu poate
doscrie declt aproximativ un
sistem real, datorita caracterului pur aleator al intrarii cererilor In sistem ~i absentei unui
aparat matematic care sa doscrie complet procesul de servire.
(T.P.).

model pilot (eng!.: pilot model),

model incomplet al unui sistem,
utilizat numai pentru anumiLe
testilri prin program (de ex.
prcsupunlnd cil. lungimile Inrogistrarilor slnt mai mici declt
cele dintr-un fi~ier operational
S::1Uca numarul terminalelor
concctate printr-o linie este mai
mie doclt cel real). (T.P.).
modem (eng!.: modem (data
scl)), dispoziLiv utilizat pentm
comunicatia la distantii Intre
doua echipamente;
deoareco
tl'ansmisia la dislanta se face,
in general, folosinct semnaJe
analogice, pentra
conectaroa
unui echipament numeric la
linia de comunicatie este necesara folosirea unoI' circuite pentru modularea/demodularea unui
semnal analogic cu impulsuTjlecare reprozinfii datelo transferate prin linie. Pe llnga cireui-

t Ie de modulare/demodulare,
e mal contine circuite pentru
~~'n-trollll transferului ?O .date
. al liniilor de comunJcat1e la
~~re esLeconectat. tn fur;ctie de
caracteristicile construcl!ve, l~.
)ot fi utilizate pent~u comY~I'
~apa sincro~a sau aSJnc\ona, 1U
modnrile SImplex, sem.1duplex
sau dllp'lex integral, ~~I vItezo do
"00 plna la 9600 b1tI/seC.; cele
~aro pormit .trans~erul datolor
Cil viteze mal man decH 4. 800
biti/sec slnt prevazute, ~oate,
cu' circuite pentru ega1Jz~r~a
automata. Sin.: adaptor de lmw.
(T.P.).

modul de memorie (en~!.: n:emory module) ~ memone prmcipala.

modul obieet (eng!.: obje~.t mo:

dule) rezultatul traducer!! unUI
prog;am, sau a unei unitati. d~
program (de ex. 0 subrutlllu
FORTRAN sau un bloc DATA),
de caLre un compilator. Formatul programulu~ este fie. absolut, fie relocabI!. In prllllUl
caz, m.o. este gata. p~ntru a
fi Incarcat In memorIe ~l execulat. tn al doilea caz m.o. urmeaza a fi legat cu alte m.o.
(subproO"ramoale utilizatorului,
I)l'Ocedu~'ide intrare/ie~ire, .func[ii standard) de catre edlt~,r~~
de leCfiHuri In vederea fOrmaI'll
.
Ilnui ",program In forma t Ima
gine memorie. (L.S.).
mOllul llrogram (engl.: program
module), parte dintr-un produs
program compusa din una sau
mai multe instructiuni, avlnd
un nume cu ajutorul caruia poate
fi rofcri La de altc parti ale prob'amului. De ox. subprogramul,
JlI'ocedura, programul principal,
sint m.ll. Din punct de vedere
al rcla! iiJor Cll celelaltc pil.rti ale
I'IugTamuJlli. 1111 m.p. so caractl'l"izCClZU
plin gr'lIpul de elemel\-

to de pr.ogram pe caro Je descrie,

trarile (reprezen Lind datele ce
lrebuio furlllzaLo m.p. pentru ca
executia sa sa fie posibili1) ~iie~i
rile saie (reprezentlnd rezultat~le
execupei m.I'. pentm, anumtlc
valori ale inLrarilor). lntre 010mentclo unui m.p. pot exisla
relutii logice, temporale (e;m.ll. de initializare, contablllzare etc.), functiol1f.lJe (da~a
m.p. conti ne descrierea unela
sau mai mulLor funcpi), de co
municare (daea la definirea
m.p. Seaavut In vedere grupare~
p1irtilor de program care refera
acela~i set de dat~ .In UmpIiitaare (dad!. la defllllrea. m.J).
s-a avut In vedere nnma1 eVItarea duplicarilor). Not,iu.nea de
m.p. sUi la baza teh~lcllor. de
proiectare modulara 1)1 proIecLare structuratii. (F.M.).
ill

lIlodulllre (eng!.: mo.du]ation)!

val'iatie a parametrI lor U1lUl
semnal comandata In functte
de un parametru al al tui semnal
~i utilizata in general,. pen try
transmisia datelor la dlstanta.
Pen tru transmisia datolor bi.
nare folosind semnale analogice,
se u'tilizeaza trei metode principale de m. sau combinatii ale
lor: m. In amplitudine (consUl.
in transmisia unui semnal sinusoidal de frecventii constanta
cu doua valori ale amplitudinii,
corespunzatoare valorii ""zero" 9!
111m")' m. in frecven~a (consta
i'n tra~smiterea unui semnal
sinusoidal de amplitudine constanta, a carni frecYentii poatc
avea dona valori, corespunzato are valorilor bin are, aceasLa
tehnic[l fjind cunoscula ~i sub
numele de m. cu deplasarea frecventei); 1Il. In f.az& (~onsta in
schimbareo. fazel UUln semnal
sinllsoirlalln functie de valoarea
hinilriice urll1eazaafi tlansmis;l).

ORGANIZARE A DATELOR

24.1
punde <l:lgorit!Uului de caIeul
al factol'lalulm unui numar natura.! N. Calculul factorialului se
reahzeaza prin' parcurgerea o.
de la bloeul START plna la
STOP conform arcelor care leag?t.. bloc.urile, respectlnd cond.ltille dm blocurile de test. In
f~g. ~.1b este ilustrata 0 o. destmata ,rep.rezentil.rii s lructurale
a algorltnlllor, u~or converlibila
Inlr-u.n program de baza unui
Ilmb~J .de programare ce furnizeaza .. mstructiuni
de control
propru .pr?gramarii structurale.
Cel mal slmplu bloc de calcul
corespunde unei atribuiri v ~
((x), un~e ~ este variabila 'careia
1 s~ ~trlbUle valoarea calculaia
ap!Jcmd transformarea f asup~a vectorului variabilelor x
(fIg. o.1a). Cel mai simplu bloc
de control este blocul de test care
corespunde unui predicat p . x
-+ {DA, NU}.
Blocul de t~s't
selecteaza actiunea de execu1~t (ramura de parcurs in 0.),
dm d?ua posibile. Cu acesLe
blocurI el~mentare se pot forma blocun compuse ce desemneazii actiuni de control mai
evo~uate (fig. 0.2). Conform
unel.teoreme de structura orice
algo!'l!m specificabil printr-o o.
claslca poate fi ~eprezentat printr-o o. care contme ca blocuri de
c.ontrol, blocurile compuse din
fIg. .C?:2, obtinlnd, cu anumite
?Ondltll suplimen tare, beneficii
Imp?rlante In ceea ce prive~te
c!arltatea, modularitatea ~i u~url.nt~ de. testare a corectitudum. o. ~l, implicit, a programulUl. (C.G.).
ol'gan!zar~ a datelor (ongI.: data
oy~al1lZatlOn),procesul de identIfICare, definire, structurare ~i
n;emorare a dateJor. 0.(1. se desfa~oaril.In faze integrate In mod
nat~ral In procosul dc rcalizarc
a slstemului infolmalic sau a

ne~te schema intern a a bazei de

rodusu1ui program. Aparitia
date, denumita In mod curent
~onceptului de baza de date
l?istructura de memorare, struca adus un plus de precizie In
tura fjzica, organizare fizidl
contnrarea fazclor de o.d. 0
etc. Schema interna reprezinlil.
rima faza consUl. In identifitranspunerea
organiz5.rii con~area ~i colectarea cerin telor
ceptuale Intr-o structura fizica
de date ale viitorilor utilizatori
d.emeIJ.lorarea date lor pe suporti
ai bazei de date ~i exprimarea
~l preclzarea metodelor de acces
accslora sub forma ai;ia-numileutilizate. in vederea regasirii
lor scheme externe (enumcl'area
dalelor. In aceasia faza se au in
dalelor; propl'ieUitile statistice
vedere 0 serie de criterii de perale datelor privind structura 10aica, restrictiile de coeren1a ~i forman (5.: cre~terea vitezei de
regasirc, utilizarea ration alii a
~onfidentialilate;
proprietatile
spat-iilor de memorare, simplidinamice ale acestol'a referiLoaficarea procedeeIor de actuali
re la transformarile succesive pe
zare a datelor etc. Acoste crilecare Ie VOl' suferi in timp).
rii slnt adesea contradictorii si
Acesle cerinte sint exprimale
ca urmare trebuie selectat cd
dintr-un punct de vedere proteriul de oplim prioritar In
prin, par~icular fiecarei. clas!3 ,de
ulilizatorl, care reflecla "VIZIU- functie de specificul aplicatiilor
nca" acestora asupra datelor
pentru care este concepu ta baza
corela1a cu activitatea l?i limde date. (I.T.).
bajul lor specific. Pentru a reorganizl1re a programu!ui (engI.:
duce incoherenta ~i redundanta
program organization), termen
semanlica a cerintelor formulate,
utilizat pentru a desemna alc5.intr-o a doua faz5. de o.d. acestllirea programului din punct de
toa slnt sinletizate,
integrate
vedere structural ~i 0.1 modului
inlr-un model de ansamblu, dede comunicare intre componen
numit frecvent organizare conte, in vederea obtinerii unor
coptual5. (structura conceptuala,
performanto date. Uneori, in
rO'1s11nd In descrierea ansamloc de 0.1'. se prefera termenul
hhllui dalelor din baza de date
arhitectura programului. (C.G.).
~i a propriet5.tilor acestora; reorganizarc a sistcmului (engJ.:
glllile do evolutie, constind In
system organizalion) - arhidcscricrea interactiunii
dintre
tectura sistemului de calcul.
haza do date ~i mediu). Implemontaroa organizarii conceptnorologin (ongI.: clock) -+ tact.
<Jl0, ca 0 a treia faza a 0.<1.,
oscilator (engI.: oscillator), cirso faco pnlnd seama de sislemul
de c~lc1l1 avut la dispozitie l?i cuit electronic cu reactie pozitivu.
care fllrnizeazii un somnal poriode eXlgentele utilizatorilor (timp
dic sinusoidal. P. ext.: generator
de r5.spuns, fiabilitate, securiLato olc.). In aceaslii faz5. se defide tact. (T.P.).

Fig. 0.2.
B/ocuri compuse in doui reprezentari.

zll11at.
(C.G.). - P. automata
(eng!.:
automalic
procedure),
]I. care
in conditii
delermilIale se execula
cu ajutorul
mijloacelor
de prelucrare
a da1('ler fara interventia
unui operalor uman.
P. catalogata
(ellg!.: catalogued
procedure),
set de comenzi in conformi tate
(u un limbaj de comanda, refel'itom' ela una sau mai multe
J 1I crari; comenzile
se plaseaza
inlr-un
fi~ier special
denumit
catalog, in vederea regasirii sau
rxecuUirii
10. momentul
dorit.
In ]I. catalogata pot fi incluse,
even tnal, textul sursa 0.1 progl'arnelor
~i datelor
necesare
exccupei
acestora.
Ulilizarea
de }), catalogate
sirnplifica
in
mod substantial
actlvitatea
de
exploatare
curenla a lucrarilor
pe un sistern de calcu!. (I.T.).
P. de comunica!ie
( eng!. :
communication
procedure),
tolali late a caracterisLicilor
comunicatiei
10. distanta
inlre
doua echipamente;
se refera la
tipul comunicatiei:
simplex, semi-duplex
sau duplex integral,
sincl'ona sau asincrona,
la vi.
teza de transfer,
la ~trDCLUra
me~ajelor transmlse
~i cOflurile
uLilizate, precum l;Ji la modul
de r[lspuns al deslinatiei
pentm
a informa
sursa asupra corecIi ludinii
dalelor
receptionale.
Temlenul esle frecvent utilizat
Inlr-un sens mai restrins,
descmnlnd
numai caracteristicile
mosajelor transferate
~i a moduJlli de dialogare
intre sursa
~i dcslinape.
(T.P.). - P. de
incal'care (eng!.: loading
procedure)
-+ fncarcator
de program. - P. cfectiva (eng!. effeclive procedure)
-+ algoritm.
- P. manuald
(eng!. manual
procedure),
p. executata
in tolalilale
de catre un operator
uman in dlIcl'ile scopuri,
co.

de exemplu:
complelarea
Dnui
documen t 0.1 carui continut lIr
meaza sa fie prclucrat
pe un
calculator,
utilizarea
unui 1'0.port de ic~ire, codificarea
datelor In vederea incarcarii unei
baze de dale, depistarea
~i corectarea
erorHor dintr-o
lisla
elc. (I.T.).
- P. pura (eng!.:
pure procedure),
p. 0.1 carui
corp nu contine zone de date.
o p. pura poate fi executata
practic
simultan
in raport cu
diverse zone de date, comunicate dinamic in mornentul apelului p. - P. recursip(i (eng!.:
recursive
procedure),
p. P a
carei executie
implica
apeluri
calre P. Daca apelurile catre p.
slnt plasale in corpul acesteia,
I). esle direct recursiva.
Daca
exisla 0 p. P' asHel inctt P
contine
apeluri
catre P', iar
P' contine
apeluri
catre
P.
P l;Ji P' sint mutual recursive.
Pentru
a exemplifica
0
p.
recursiva,
se considera calculul
prin recuren tii a factorialului
unui numar natural
n, n I co
= n X (n - i)!, exprimat in ALGOL60 sub forma unei functii
recursive:
integer procedure FACTORIAL
(n);
palue n; integer n;
FACTORIAL:
= ifn = 1
then 1
else n * FACTORIAL (n-1);

o }I. recursiva trebuie sa contina, in mod necesar, 0 decizie

care, 10. un anumit moment dat
in cursul executiei
p"
impiedid
apelul,
fortind
reintoarcerea din p. In ex. dat, apelul in cascada
catre F ACTORIAL este oprit in momentul
n = 1. P. recursive sint de real
folos in prelucrarea
structuri!or de date ce pot Ii deHni ~e

recursiv (liste, arbori elc.) sau

descrierea
proceselor
recursi ye
(~ rec!l'rsipitate): Implementarea unel p. recursive presupune 0
gestiune dinamica
a memoriei
pentru a putea salva starea p.
~i a aloca spatiul necesar variabilelor locale p., in momenb:l
apelului p. catre eo. insa~i. In
fnnctie de limbajul
de programare folosit,
specificarea
p.
recursive se poate realiza implicit sau explicit.
Astfel, in
majoritatea
limbajelor de asamblare, programatorul
esle fortat sa descrie intregul procE's de
salvare ~i restaurare
a slarii p.,
utiliztnd -+ stive. In ALGOL,
intregul
proces de gestiune
a
memoriei (de salvare, de regenerare a slarii p.) este ascuns
utilizatorului,
fiind preluat
de
translatorul
limbajului.
P.
reentranta (eng!.: reentrant procedure), I). cu caracteristici
simil are unui -+ program
reentrant. (C,G.).
proccs (cngl.: process) 1. Evolupe in timp. Parlicularizar'ile
utilizate in Informatica
pen 1m
acesl termen foarte general se
refera la dona aspecte prineipale: p. ~tudiate l;Ji/sau controlate cu SIS temele de calcul (de
ex., p. fizice, p. chimice,
p.
industriale)
~i p. care se des fa~oara in sistemele
de calcul.
In primul caz, definirea p. esle
specifica
disciplinelor
in care
slnt studiale (fizica, chimie, tehnica) l;Ji este preluata ca alare
in informatica.
tn ceca ce privelie p. care se desfa~oara
in
sistemele de calcul, 0 definire
unanim
acceptala
nu a fost
elaborata pin a in prezent, evolutia prelucrarilor
fiind caraclerizala, mai definitoriu,
prin --+
sarcini.
(T.P.).
2. Secven(a
de arlillni rezuJtalii din eXCClltia Ullei colectii de programe de

caire un proccsor; p. sin t creale

~i controlalc
pe parcursul existentei lor, de catre sistemul de
operare. De ex. se presupune Ull
sislem de calcul cu 0 unilale
cenlrala ~i unul sau mai multo
procesoare de intrare/ie~ire.
Executia unui program
utilizalor
(compus
din unul
sau mai
multe module program) de catre uni latea cen Lrala genereaz;\
un p.; daca in timpul existentei aceslui p. este apelat supervizorul
penLrn initierea
ulllri
transfer de intrarc/iesire,
alllllci
sislemul de operal'e va crea 1111
nou })., corespunzlnd
execu Iit'i
programullli
de canal de ci'l'lre
procesorul de intrare/ic~ire
(care
cupleaza echipamen tul peri feri c
impHcat in transfer).
Ex. COIlsiderat
este reprezentat
inlui.
ti v (In fig. P.3), in care s-a evidentiat
colectia
de i nforma~i i
accesibila fiecaruia
din Ire cele
doua p: p. de calcul (p. general
de executia
programului
specificat
de faza i a lucra:ri i,
avlnd co. suport unilalea
COIltrala)
l;Ji }I. de intrare/ie~il'o
(p. general
de executia
pro
gramului de canal de catre pro
cesorul de intrare/ie~ire).
Imaginea unui p., la un moment dal,
poate fi caracterizala
prin: colectia de informatii
acccsibil:1
p., adresa urmatoarei
inslructiuni de executat, nivelul de importan ta al actiunii In CUI'S de
desfa~urare (reprezental,
de ex"
inLr-un clmp al registrului
d!l
stare program),
starea p., colectia programelor
pen lru Lra
tarea diferilelor
evenimente
ce
pot intrerupe
desfa~u],[lrea p.,
structura
ulilizali1 pentru
salvarea imaginii I). in momentul
unei intreruperi
(neccsara
la
reluarea
p.) l;J,a. In fig. P.t,
csle reprezentat
printr-o
diagram5. de slal'i, cielul existcl1\,'i
ul1ui p. Sturea "inacLiv" cor(:~-

specificate
utilizetor

de

create de
sistemul
de operere

Sistem.
de
operare

Sistem
de
operere

punde situatiei in care p. a

fost creat de ciUre sistemul de
operare, dar nu is-au
alocat
reSllrse; de exemplu, programele
aso~iate p. exista, exprimate in
format direct executabil, Intrun fii/ier. Atunci clnd programui
care contine prima instructiune
de executat in cadrui p. este
!ncarcat In memoria interna,
aJoc1ndu-i-se i/i alte resurse (ca
de exemplu perifericele necesare), p. trece In starea "preg~lliL"; aceasta stare corespunde
tuturor p. ale carol' instructiuni
pot fi executate, dar exisllnd
mai mul te p. decit procesoare,
ficcare ai/teapta eliberarea unui
procesor.
Starea
"executie"
corespunde perioadelor In care
p. Ii este alocat un procesor,
instructiunile sale fHnd in curs
de executie. Un p. aflat !n
starea "executie" poate cere
sistemului de operare tree erea
sa In starea "ai/teptare", eliberind astfel procesorul (care, de
regula, va fi alocat altui p.).
Starea de ai/teptare corespunde
situatiilor In care desfai/urarea
p. este conditionata
de producerea unui eveniment (de
exemplu, terminarea unei operatH de intrarejiei/ire); la producer~a evenimentului
a9teptat, slstemul de operare treee
p. In starea "pregatit". Terminarea 1)" anuntata sistemuIui de
operare printr-o
instrucp.une
speeiala, are ea efeet tranzitia
din stare a "exeeutie" In starea
"terminare"; aeeasta stare corespunde actiunilor Intreprinse
de sistemul de operare, In vederea eIiberarii resurselor ce au
fost alocate p. Diagrama de
slari prezentata poate fi utilizata pentru precizarea roluIui
riecarei componenLe a sistemului de operare. De exemplu, tranzitia din starea "pregali t" In
starea "executle" este realizata

de c~tre planificatorul de p.;

daea p. se desfai/oara Intr-un
sistem cu partajarea timpului,
atunci la expirarea cuantei de
timp ce a fost alocata p. tot
planificatorul de p. 11va repune
In starea "pregatit". Tranzi1ia
din starea "inactiv" In starea
"pregatit"
antreneaza componen tele sistemului de operare
care realizeaza gestiunea memoriei i/i a echipamentelor periferice etc. tntr-un sistem de
calcul se pot desfai/ura simullan
mai multe p.; acestea pot interactiona explicit (prin cereri
adresate sistemului de operare,
In scopul schimbului de mesaje,
a coordonarii desfai/urarii lor
etc.) sau implicit, atunci clnd
utiJizeaza aceleai/i resurse. Interpretarea
activi tatilor
din
sistemele de calcul din punct
de vedere al p. a stat la baza
elaborarii unoI' modele matematice destinate analizei utilizarii resurselor, a interactiunii
activitatilor
etc. (F.M.). P. MarkOr> (eng!.: Markov process), p. a carui stare la sflri/itul
unui interval de timp t se poate
exprima functie de starile avute
la sflri/itul unoI' intervale anLerioare. Dacapm(t+ 1) reprezinta
probabilitatea ca p. sa se ane
In starea n Ia sflri/itul intervalului t + 1, iar Pm(t) este probabili tatea ca p. sa se afle In 5 tare a
m la sflri/itui intervalului t, atunci: Pn(t + 1) = 'L)m(t)Tm,n
m

it, t +

1). Termenul

Tm,n (t,
t + 1) poarta numele de probabilitate de tranzitie din starea
m In starea n In intervalul de
ti mp f::,t, de Ia t la t + 1. 1n
multe cazuri, in teres ante In
practica, T m,n it, t + 1) este independent de t pentru intervale
de timp suficient de mari. 1n
acest caz, p. este denumit lant

263
Marcov,
iar probabilitatea
de
tranzitio este notata,
reo
prezenttnd
probabili talea con
ditionata
ca sistemul Sa se ga
scasca tn starea n la sfir~itlll
l1nui interval elemental' de limp,
dacll la tnceputul
inlervalului
s-a gasit tn stare a m. Prin ur
mare,
tntr-un
!ant
Marcav,
slarea unui sistem la un mo
ment t poate fi stabilit5. pe baza
stil.rii avute
la t - t>t, unde
t>t
reprezintil. un interval
d'j
limp elemental'.
Matricea T;~)n
rsle 0 matrice stohastica,
tn sen.
suI ca L-J
"T(1)
>0
m,n'=1 cu T(J)
rn,n

T~;~~.

pentru

orice m ~i orice n. (C.G.).

(engl.:
processor).
1.
Echipamen t sau dispoziLiv ca
pabil sa execute un set de in
structiuni,
sa formeze adresele
aceslora ~i sa Ie citeasca dintr-o
memorie care p5.streaza programul pe durata execut5.rii acestuia (~i care nu este 0 componenla a II.). Din punct de vedere
funotional
p. este compns dintr-o unitate
de comanda
~i 0
uni late de prelucrare.
Uni lalea
de comanda are rolul de a furniza
semnalele
de comand1i
penlru citirea ~i executare
instructiunilor.
Unitatea de prelu.
CrlU'e'asigura executarea instrnctiunilor sub controlul semnale'jor de comanda
primile
de lu
uni tatea de comanda. Repertoriul de instrucliuni
0.1 unui p.
poate permite 'efectuarea
unoI'
operatii
ari tmetice,
logice, de
transfer
de informatie
cu me
moria principala
~i cu echipa
menle de intrarejie9ire
etc. Performantele unui p. stnt descrise
de durata ciclului acesluia, lung-imea veclorului
binar transferat tnll'-lin cielu, dllrala execui i''u'ii i DS! rll('~inl1ilor,
nlJlllllruJ lie iuslructiuni
exel:utale si
IJfOCeSor

mullan,
numarlll
de operanzi
prelucraF
simullun ~i caracteri_
sticile setului de instrucliuni
Caracterislicile
setului
de in:
slruc~juni stnt puse tn evidenta
de tJpul operatiilor
efecluaio
9i al datelor prelucrate
9i de
numilrul
adreselor
specificate
cu ajutorul
unei instruclillni.
Tipul operatiilor
efectuate aSn.
pra datelor
prelucrate
deter.
mina 0 specializare
functionalii
~i define~le, tn general, slructura p. Specializarea
functionala consU tuie un criteriu
de
clasificare pentru p.; acest cdteriu permite delimitarea
unor
categorii de p.: p. centrale, r.
de in trarejie9ire,
p. de afi~::u'e
etc. (P.D.). 2. Program-trans.
lator care prelucreaza
un program - snrsa de tip "pies1l"
(program
ce contine informat.iile din fi9a tehnologica de reajizare a unei piese cu aju torlll
unei mU9ini unelle cu comand:!
numerica,
redactata
tntr-nl1
limbaj de programe adecvat, de
ex. APT), tn vederea ob~inerji
unui fisier cu date, reprezcnUnd coordonatcle
pozi~iilor succesive ale sculei pe parcurslll
realizarii piesei, independent
<k
masina unoalta cu comanda nume{'iell utilizata pentru a realiza
piesa. (M.R.). 3. PI'ogram care
efectueaz1i
compilarea,
asamblarea sau ipterpretarea
programelol' sorise tntr-un limbaj de
programare
dat 9i asi.g~lra funrtiile necesare executlel progra:
melor obiecl rezultate.
P. U11l1l
limbaj de programare
poate fi
privi t ca fiind vcal.cnlatorulv abstract ce accepta lill cxecuta III
mod nemijloci I programe
exprimate tn limbajul dat. Astrd
se poate vorbi de p. ALGOL,
jJ. FORTHAN,
IJ. LISP
(C.C.).
- P. ccntral (eng!.:

dinlr-un
sislem de calcul. In
nlulle cazur}, calc~llatoarele
numorice contln un smgur p., acesto. fiind IJ. central. r nlroducerea,
in slruclura
calculatoarelor,
a
I1110rprocesoare d~ il~tr.are/ie9ire
determina, de ObICCl, mterventia p. central numai la initierea
~i la incheierea
operatiilor
de
j'nlrare/ie9ire. Aslrel,. p. central
oste eliberat de 0 serlO de opera1ii simple care pot solicita 0
inare parte din timpul disponibil
pentru pr~lucrare (-+ arhitectura
sistemuluL de calcul). (P.D.).
P. de afi~are (engl.:
display
lll'ocessor), unitate
de comanda
cchiptnd, tn general, tel'minalele
grafice; p. de afi9are executa
illstruc~iunile continute tn fi9ierill de afisare, produetnd semnaleIe de co'manda destinate geneI'aloarelor de caractere 9i de vectori, in scopul deplasarii corespunzlltoare a spotului pe ecran,
fllllc~ional'ea sa fiind similara

eu cea 11 uni Ultii centrale

de
prolucrare.
De 'asemenea,
p.ll,
poaLe transfera
cererile de intrerupere,
provenite
de la dispozilivele de intrare (creion fo
tosensibil, taste functionale,
ta
bleta elc.), unoI' rutine de tratare a !ntreruperilor
din siste:
mlll de operare a calculatorulm
10.care este conectat terminalul.
- P. de interfalare a mesajelor
(engL: interface
message pro
cessor), minicalculalor
rezident
tntr-un
nod al I'etelei cu co
mularea
pachetelor,
destinat
exclusiv
transferului
rapid de
dale intre calculatoare
conectate local la acesta ~i celelaHe
echipamente
din retea.
Esle
caraclerizat
prin num5.rul calculatoarelor
(c) ce pot fi COlleCtate la retea, deci, care se pot
conecla direct la el, 9i numllrul
de noduri (n) la care el se poate
conecta
direct
(fig. P.5).
In
afara func~iei de prelucrare
a

elc.

--Vr-

CCII-

lral procpssor), 1). care efcctuellz

toale
opera~iile de prelucrllrt)

legatura 10 diston!a
Fig. P.5. Lcgaturile

stabilitc

de un procesor

de intcrfatare

a mesajelor.

265

mesajelor, 1). trebuie sa asigure

~i functia de punct intermediar
in traseul pachetelor;
astfel,
dnd prime~te un pachet cu 0
alta destinatie dedt unul din
calculatoarele care sint conectate la el, p. de interfatare a mesajelor trebuie sa identifice nodul destinatar, calea litera cea
mai scurta catre acesta ~i sa
transmita pachetul nodului eel
mai apropiat de el de pe caloa
identificata. P. de interfatare
a mesajelor memoreaza pachetul
transmis pin a dnd acest nod
receptor il informeaza ell. receptia a fost corecta (in caz contrar,
in retransmite), din acest punct
de vedere functionarea sa fiind
de tip memoreaza ~i transmite.
_ P. de interfatare a terminalelor (engl.l terminal interface

processor), minicalculator rezident intr-un nod al retelei cu

comutarea pachetelor, destinat
transferului rapid de date intre
ce!e!aJte echipamente din retea

Fig. P.6.

~i un set de terminale ~ijsau

calculatoare conectate la acosta
(fig. P.6). Are toate func~iile
specifice unui p. de interfatare
a mesajelor, fiind, in plus, dotat
cu echipamente de control al
!iniilor ~i un sistem de programe
adecvat pentru conectarea, 10cala sau la distanta, a unui
numar mare de terminale cu
functionare sincrona sau asincrona. (T.P.). - P. de intrarejieire
( engl.:
inputjou tput
processor),
calculator specializat in executia transferurilor
de date intre echipamentele
periferice ~i memoria principala. Este 0 componenta a
unui sistem
multi calculator,
care contine, in plus 0 memorio
principala ~i 0 unitate centrata
de prelucrare. EI are 0 memorie
prop-rie, legaturi la echipamontelo
perlferice control ate ~i acces la
memoria principala a sistemului. Setul sau deintructiuni poale
fi un subset a! instrUlctiuni!or

Legaturile
stabi1ite
de un procesor
terfa\><lre a tE.rminalelor.

de

in-

uui latii centrale de prelucrare.

P. de intrarojie9ire are rolul
de a incarca ~i descarca memoria principala a sistemului, prelucrarile datelor fiind sarcina
unitatii centrale de prelucrare.
(V.C.).
- P. de liste (engl.:
list processorll, p. unui limbaj
do programare orientat spre prelucrarea listelor, de exemplu
1~[SP. (C.G.). - P. paralel
(cngl.: parallel processor). l.P.
(;aro prelucreaza simultan toti
hi (.ii unui cuvint. 2.P. care
paate prelucra simultan un
vcctor (sau 0 matrice) avind
m componente ce constituie
operanzi. In acest caz p. conline 0 uni tate de comanda ~i
in unitati de prelucrare, fiind
organizat sub forma unei retele.
3.P. care la un moment dat
are, in diferite stadii de executie,
mai multe instructiuni repartizate unoI' uni tati functionale
specializate, care pot initia executia unei instructiuni. dupa fiecare ciclu al p. FunctlOnarea p.
osto similara cu procesul dintr-o
linie de asamblare. P. de acest
tip au structura numita de tip
conducta. (P.D.).

nea gramatica,
de forma:

p. din .P este

~ -+ ~

undo: ~ E (NUT)* N (NUT)'"

~i ~ E (N UTI" Ca semnificatie, 0 p. poalo ri privita ca desemnind 0 opemtie in multimea
formelor propozi (.ionale ale gramaticii. Astrel, prin aplicarea
p. de mai sus asupra unei
forme propozitionale ~I) cu
~i I) ~iruri din (N U T)'" se obtino
tot 0 forma propozitionaHl. ~i
anume ~I). (L.S.).
produs program (engl.: software
product), termen frecvent utilizat pentru a desemna -+ programul ca rezultat al unei activitati sistematice de programare. In ultimii ani s-au pus in
evidenta el~mente ce indrepiil.tesc urmarlrea in procesul de
elaborare a programelor a Ullor
faze similare fazelor de elaborare a altor produse de tip
industrial: specificare, proiectare, implementare, intretinere.
Exista ~i alte elemente comune
intre elaborarea programului ~i
elaborarea unni produs industrial,
dar exista ~i diferente in tre
caracterul pronuntat abstract al
productivitate (engl.: throughprogramului ~i unici tatea sa, pe
out; productivity), numarul de de 0 parte, ~i caracterul in pri}ll"olucraricaracteristice unui si- mul rind material ~i productia de serie ale unui produs inslem de calcul, unui echipadustrial obi~nuit, pe do aHa
mont, program, procedura etc.,
parte. (Doosebiri mal exisla ~i
miisul'at in functie de procesul
in unele cerinte impuse progrado prolucrare considerat ~i efec- molor care nu se regasesc printuat intr-o unitate de timp. Ex.
tre cerin\ele impuse produselor
p. unui sistem de regasire a in- industrialo sau nu se rogasosc
in aceea~i masura.) P.p. contine,
fOl'matiei poate fi masurata prin
numarul do cereri satisfacute pe pe Unga programul propriuzis, care Indopline~te cerintele
OJ a. (C.G.).
functionale si de aHa natura
impuse prin 'specificatie, ~i doprolluciie (engl.: production),
cumontaroa programl1lui, inforrogula de deductie in -+ gramamapi
privind "istoria" elabotica gencrati\!a (Chomsky).
Daca
G = (N, T, P, S) este 0 asome- ral'ii sale, diversole forme prin

care a treeut
programuI
etc.
Toate aceste informatii
imhuniHatesc calitatea
programulni
prin
cre~terea
adaptabilila~ii,
fiabili tiltii, u~urintei
in intretinere etc. (L.$.).
Ilwgram
(engl.: program),
reprezentarea
umli -t algoritm
lntr-un limbaj de programare.
Formal, un I). poale fi privit ca
un transformator
de asertiuni ce
descriu proprietatile
datelor cerecte, aUt ale eelor de intraro,
cil si ale rozultatclor
don le.
- P. abstract (ongl. :_ab~raet
program)
pentuplu
(X, Y, G,
P, T,), unde
'1) X = (Xl> X2, . , Xn) este
vectorul variabilelol' interne, iar
Y = (Yl> Y2, ... , YI1l) esto vectorul variabilelor
de intrare
ale
p. abstract.
2) G = (V, L, A) este un graf
orientat etichetat cu nodurile V,
arcele A 9i etichetcle arcelor L,
care satisface urmatoarele
conditii: a) exista un singur nod
S "=' V, numi t nod ini tial, spre
care nu este dirijat nici un arc;
b) exista un singur nod HE V,
Humit nod terminal, de 10. care
nu pleacii nici un arc; c) pentru orice alt nod VEV, v=f=.S ~i
v =f=.H, oxisUi un numar nennl de
arce dirijato spre nod 9i arce caro
pleacii din nod. Un arc (X al
grafului G osto roprozentat
sub
forma unui triplot (X = (Vi, I, Vj)
unde Vi eslo nodul de la caro
plead
arcuI, Vj eslo noaul spre
care esto dirijat arcuI, iar I eslo
elicheta
arculni.
3) P esle 0 mn1timo do formulo
bino formale fara cuanLificatol'i
logici, iar T esle 0 multime do
iudicatori fuuctiona1i care dOSOlllneazii funcl ..ii do prolnrraro
a
variilhilelol' ..
'Y ~i Y. Fiecal'c arc
(xEG,
(X = (Vi, I, Vj), 0.1'0 asociaLe

n elcmon te t E T si un elemen t
pEP.
in momentul
formiirii
unui program pe baza II.a., ell'mentele P 9i t pot fi particularizate ia predicate,
respec li y
functii de prelucrare
~lupa Clim
urmeaza: t: DJn-t Dn91 p: DIll->
{aderi'irat, fa Is} dael\. Vi = S; I:
Dm X Dn -t Dn ~i p: Dm : Dn -.
{aderi'irat, fals} dad\. v;=f=.S, undo
D este domeniul
valorilor v<'.riantelor
X 9i Y. Interprelarca
acostor functii este urmiHoareCl:
da(;a pornin'd de 10. nodul S,
parcurgerea
grafului G (execl/tia programului) a ajuns la no.dul
Vi, iar peste
aderarat atunc] sc
va parcurge arcul (X = (t'i,l, v,i)
ajunglndu-se 10. nodul Vj; slmliltan cu parcurgere~arcuilli,
variabilele interne, X sint modificate conform atrihuirilor Xi <ti(Y, X) sau Xi <- ti(Y), i = 1, 2,
... , n, dupa cum arcul (l, nu pleacil. sau pleaca din S (Vi = S).
4) Pentru orice nod V E V fie
{(Xl' (X2,""
(Xv} muJtimea
arcelor
ce pleacll. din v. Urmr\toarole
relatii trobuie satisfacute:
a) (3 X) (3 Y)[PO:I
U PO:2 U ... u
Po:vJ este aderi'irat 9i b) (VX)
(VY) [Po:i n Po:j] esle fals pontru oriee '1 ~ i, j ~v. Helatia (a)
arata cii executia p. abstract nu
poate fi blocata la nici un nod.
in torn V =f=.II, iar relati a (b) araL1
cil exisla inlotdeauna
un singul'
arc pe care se poate avansa pOl'nind de 10. un nod V =f=.Ii (programul
este determinist).
Sc
poate remarca u\lor imporlan(a.
studiului p. abstracl,
0 pl'oprietale a unui p. abstract
fii!ld.
o propriotate
a oricarui prograu
dorivat
din
acosta.
(C.G.).
- P. asomblor
(ong1.: aSSCIlIbly languago progl'r>m) -> G<'OIJ/bioI'. - P. de aplicafie (eng!.:

f!] p]icaiion
program),
p. desti
nat !Czoh i:irii lInor pro]Jlemc
spc,cifiec, produceJ'ii
ullor J'apoartc spocifice, actualiziirii unoI'
fisiere specifice
etc., necesare
rczolviirii cerintolol'
ulluia sau
mai muller utilizatori.
Limbo.ilil de programare
ales depinde
c]e natura aplicatioi 9i de dotaroa
sistcmului de caicul folosit. Cele
mai Jiispindi te limbaje destinate
p. de aplicatie sint. FO~TRA~
~i PLjI pentru aplJcatl1 tehm(;o-sliintifice
9i COBOL pentru
ap]jcalii economico. Ca limbajo
interactivo slnt mentionale APL
l?i BASIC. - P. de 'baza (engl.:
systom program) -t p. de sistem.
(C.G.). - P. de canal (engl.:
channel program),
secventa. de
c(,menzi de intrarejicl?ire
a caI(,r execupe
esle inipatll., printr-o instruetiune,
do unitatea
cenlrala
de prelucrare.
Comenzile unui p. de canal se referll.
10. un singur echipament
periforic. Ele sint inlerpretate
~i
oxeculate succesiv de canalul de
in tr'aro j iesiro
care
realizeaza
controlul ochipamenlului
periferic rospeetiv.
(V.C.). - P. de
configurare (engl.: configura~ion
Tn ogram) -t generator de s~steme. P. de control (engl.:
control program),
p. scris Inlr-un limbaj
de control, penlru a preciza functiile
oferite
do )l. de sislem, In scopul execui.iei unci activi tilti cu calcula(orul.
(C.G.). -' P. de con{(/'sie suport (engI.: media conYer~ion program),
II. ce rea
Ii zena
copierea
continutului
1In Iii suport,
extern sau a unoI'
l,tUj j do suport, pc un all suport oxlern;
supol'tul
emip.k,r 9i eel receptor pot fi do tipUli difcrile (de exemplu, disc
mQglletic l?i banda magnetica).
(F.M.). - P. de diagnosticare
(engl.: diagnosys program )" p.
uUlilar folosit pentru a deplsla

cf\llzl;le malfunclionil.lji llnui sis10m de calcul snu f\ divorsclor

mor1ulu ale acesluia (de ex.localizarca precisa a unei zone de memmie In care inscrierea sau lectura se faco cu eroal'e). (C.G.).
P. de interclasare
(eng1.:
merging program), I). ce realizuazil fuzionaroa
inregistrarilor
logice ale mai mullor
fi~ieJ'c
triate in aceIal?i mod. Uezullalul
interclasarii
este memorat
in
tr-un fi9icr triat la fol ca fi9ierele de origine. - P. de in"entQriere a fisierelor (engl.: file
inventory programj. )1. utili tar,
cu ajutoruI diruia se poate obtine un -t in"entar de fifiere.
(F.M.). P. de intrefinere
(engI.: maintenance
program),
Il. utililar
folosit pentru
tostare a functionarii
unui sistem
de calcul 9i a diverselor module
ale sale 9i, eventual, penlru diagnoslicarea malfunctional'ilor
dcpis tate, - P. de simulate (engl.:
simulation
program),
II. caro
descrie comportarea
in limp a
unui fen omen, procos, sistem
ele. Un p. de simulare reprezinta in fond un model absLractizat 0.1obiecLului simulat, pe baza
caruia se pot efectua masuratol'i
asupra
comportarii
obieclului.
(-> simularc). Limbajul de progrumare
ales ponlru
scriorea
unui II. de simulare
depinde
de natura obiectului simulat 9i,
oyontual, poate fi un limbaj de
simulare sau chiar un limbaj de
nivel Inall de larga circulapo
(de ex. FORTRAN
sau PLj
I). (C.G.). - P. de sistem (engl.:
syslem program), p. pus la dispozipa
uti]izatorilor
unui. sistem de caleul; rolul unUl p.
do sistem poate fi: asigurarea
uaui mijloe de comunicare ommasina,
u~urarea
programarii
unei clase de aplicapi, crel?terea
eficiontoi de exploatare
a sisLomului, ~.a. Ex.: translaloarele,

editorul
de legaLuri, biblioLecarul, generatorul
de sis Leme,
programele utili Lare. (F.M.). P. de test (engl.: test program),
p. construit
pentru a testa fie
corectiLudinea
functionarii
unui
sistem de calcul sau a sub ansamblelor
sale, fie corecti tudinea unui program. (C.G.). P. de
tratare a Intreruperii
(engl.: intrerrupt
service routine), p. executat la producerea
unei inLreruperi, avlnd ca functii determinarea
originii ~i cauzei in Lreruperii
~i reali zarea
unoI' operatii
dependente
de
aces tea. De ex., un p. de traLare
a intreruperii
provocate
de u~
periferic deLermina codul echlpamentului
origine a intreruperii ~i cauza ei - care poaLe fi
terminarea
ciLirii unui caracLer
_ realizlnd apoi transferul
caracterlll In memorie ~i acLualizarea paramell'ilor
de transfer.
(V.C.). - P. de triere (engl.:
sorting program),
p. ce realizeaza aranjarea
inregisLrarilor
logice ale unui fi~ier, in ordinea
crescaLoare sau descrescatoare
a
valorilor
unoI' indicaLori, formati din una sau mai mulle
chei; fiecare inregistrare logica
trebuie sa contina cheile uLilizate in triere.
(F.M.). - P.
de palidare a datelor (engl.: daLa
validation program), p. care testeaza corecti Ludinea unoI' mari
cantita~i de date, in raport cu
cri Lerii specificate
de utilizator. tn general, prelucrarea
In
bloc a can Lila~ilor mari de daLe
(sLaLisLici, generare
de fi~iere
etc.) esLe precedala
de validarea datelor.
(C.G.) P. de
pidare a suporturilor (engl.: suport dumping program), p. utili tar eu ajulorul
caruia poate
fi obtinuta
lisLa informatiilor
con tinnte pe un volum,. sau. pe
o porLiune a volumlllm.
Llsla
este inregistrata
la impriman-

tii, informatiile
fiind reprar.entate, de obicei, in cod zecimal
hexazecimal sau ASCII. (F.M./
_ P. determinist (engl.: deterministic
program),
p. a carui
comportare
in timp este deLerminabila
apriori in raport
cn
daLele ini tiale acceptat~,
deci,
rezultatul
pe care trebUie sii il
furnizeze programul este calculabil. Cu alte, cuvinte,
dadt
I reprezinta
datele initia1e, iat'
R rezultatele
corecte, exisla 0
functie F ::stfel incH R = F(I),
pentru
orlce I accepLate.
P.
corespunde
functiei
F. De
terminismul
unui p. este relativ la natura aplicatiei
pen Lru
care a fost construit p. ~i uneori
chiar la valorile datelor iniLiale.
Ast.fel, un p. de rezolvare
a
unui sistem de .ec,uatii liniare
est.e un p. determllllst,
spre deosebire de un p. destinat jocullli
de sah pe calculator.
(C.G.).
_ 'P. direct executabil (engl.:
machine
executable
program),
p. exprimat
in format binar
absolul. (F.M.) - P. In IUcrll
(engl.:
working
program),
p.
in curs de executie. (F.M.). P. nedetcl'lninist
(engl.: nondeterministic
program), p. a carui
comportare
In timp nu poaLe
fi precizata
apriori,
deci, nn
exista nici orelatie
inLre daLeje
initiale
si rezultatele
}l. Prin
unl1are, fie ca nu se ~tie daci\
problema rezolvata
are solu~ie,
fie solutia nu poate fi calculala:
de ex. problema calului ~ah. Re
cere ca, pornind dintr-o pozitie
daLa pe tabla de ~ah, cu un cal,
sa se parcurga toate cele 63 de
pozitii ramase fara a trece de
dou~ ori prin aceea~i pozi~ie;
p. corespunzator
aces lei proble
me este un p. nedeterminist.
Drumul parcurs de cal nu poale
fi calculat in nici un fel pentru
a deLermina apriori comporlarea programu!ui.
Un p. nedeter-

minist Incearca
sa gaseasca 0
solupe executind operatii presupuse bune In functie de evolu pa
rezolvllrii sau, pe intelesul
tLlluror, "vazlnd Iii faclnd".
(C.
G.). - P. obiect (eng!.: object
program), p. rezultat
in urma
IranslaLilrii unui 11. - P. principal (engl.: main program), moclul de p. cu care Incepe executia
unui ]I., imediat dupa Incarcarea
accsluia In memoria calculaLorlllui. (C.G.). P. reentrant
(cngl.: reentrant
program),
p.
care poale fi executat
in mod
reen Lran t. Se compune di nlr-o
parle fixa, ce cuprinde inslrnctillnile Ilo ~i 0 parte variabila
reprezenLlnd dalele asupra carora opereaza instrucfiunile.
Fiecaro executie
a unui ]I. reenlrant se nume~te activare,
iar
parLea variabila corespunziiLoare
lloei acliYari se numeste InregisLrf1.re de acLivare (c'arf1.clorizlnd executia). Partea fixii poale
fi privi La ca un text inert ce
descrie un algoritm;
ea nu se
modifica
de la 0 activare
la
a~la. Execn~ia poate fi initiala
dm mai multe procese, fiecarui proces fiindn-i
asocial a 0
Inregistrare
de activare. 0 astfel de executie se numeste reenLranta deoarece,
p. afiat in
curs de executie poate fi relansat Inainte
ca executia
sa sa
se fi terminal. Ea este necesara
~lunci clnd: mai multe procese
Independen te sau sarcini necesi La execu~ia unui algori tm reprezentat
Intr-o
singura
pOl'liune de p. sau clnd executia
unui algori tm necesita
reldnsarea recursiva a p. ce descrie
~lgorj tmul (relansarea
p. din
In Leriorul saul. tn ambele cazuri algori tmul trebuie
reprezen Lat ca un p. reentran t. P. relocabil (engl.: re!ocatable

program), JI. exprimat In format

relocabq.
(F.lII.). - P. structurat (eng!. sLruclUl'ed program)
JI. elaborat con form normelor ....;
pro~ram(lrii ~tructurate. (C.G.).
- P. super(J/zor (engl.: supervisor program)
-+ super(Jizor. P. sursii. (eng!. : source program),
p. reprezen tat in tr-un limbaj
acceptat
de unul dinlre translatoarele
disponibile in sistemul
de calcul,
care
urmeaza
Srt
realizeze prelucrarea
sa. - P.
utilitar (eng!..: uli~i~y pr~g.ram),
p. pus la dlSpOZIt1a ulJIIZalorilor unui sisLem de caleu] In
scopul faeili tarii programal'il unoI' operatii
de rulina.
Dinlre
p. utili tare, cele mai freeve]] t
folosite slnt: p. de conversie de
suport, II. de triere, II. de inter.
c.lasar~, p. d~ vi dare .a SUPOl'tu1'1101' ~l II. de lnVentarlere
a filiie.
relor. - P. utilizator (engl.: user
program),
p. furnizat
de un
ulilizator
al sistemului
de calcuI, In vederea prelucrarii.
(P.
M.).
program are
(engl.:
programming), aclivi taLe de elaborare a
unui -+ produs program. Activitatea de fl. implica urmatoarele
subactivi la~i: specificarea
proiectarea,
implementarea,
'documentarea ~i Intretinerea
produsului program. Activita~ile enumerate pot fi efectuate la InLimplare sau In mod disciplinat,
urmarind
obtinerea
anumiLor
performante
al1t In ceea ce prive~te productivitatea
p., c1t ~i ca
Ii latile produsului
program obtinut. (C.G.). - P. cuadraticii
(engl.:
quadratic
programming), clasa a problemelor
de
II. neliniara
In care restrictiile
slnt liniare, iar funcFa obiecLiv
esLe suma Intre 0 functionaHi
liniara
~i 0 forma paLratica.

Forma standard a problemoi de

)1. cuadl'alica
este: sa so d"lermina
.X01JI12(X01:1I) = min {2(XIAX~
~ b, X> OJ}, In caro:
./1 = (aij)

b
t!
C

E Silt In X n

(bd E JIm
= (gd E R'I
= (C;)) E .\11tn X n
7.(.1') = g . X
XT

C .X

~i, in plus:

CT, simoll'ica
. yl" CY ) 0, C poziLiv dafiniU'L
Ace 'La conditii, fara a reslr1nI~Ogonal'alilalea
problemai,
asigun1 unicilatea
solupei optiIlle. PaJ'LiculaJ'izarea
conditiilor
I\iihn-Tucket' la problema }I. cuadr-aLice arala ca X esle 0 solulie oplimi'l a probl'mei
dadi
(;xisl:1 Y, U E }tIll, V ERn, astrel
cn:
C

AX
2CX

X>
X1'y

+
-

0,

U = b
V
ATy

= _ gT

> V>

y
0,
yTU = O.

0,

U>

Problema 11. cuadratice

poaLe fi
lezolvaUl. prin metoda Frank"'Volfe, care are la buzi'l meloda
simplex, (V.I.). - P. dinamicd (engJ.:
clJ'namic programming), lermen inLrodus de Ballman penlru a desemna 0 tehn iell matemaLica de rezolvare a
problerrwlOl' de opLimizare, care
consUl In analiza secventiala
a
pl'oeesului de luure a dociziilor
pe baza unoI' ecuatii funcponale
ce caracLerizeaz.a acest proces;
revine la adoplarea
deciziilor
c1\I'ora Ie corespunde 0 comporIf\l'e oplimi:i a unui sistem conLrolabiJ. Problema de oplimizat

este descompus!1 in subpl'ohlemo, a carol' opLimizare va asigura -tonform

pl'incipiull1i opl imaliLapi - oplimizal'ea intreglllui ansamhlu.
Sistemului
controlat i se asociaza variabilo do
slare x ale carol' valori proeizeaza complet
sis temul la 1111
moment dat. Conducerea
oplimala a sistemnlui implicD. procizarea, in fiecare moment,
a
unoI' variabile de control y, caro
VOl'influenta evolutia sisLemului
astrol incH sa maximizeze
0
func\ie obiectiv ((x, y), masura
a uLililrltii comenzii y. (V.I.).
- P. disciplinata
(eng!.: discip lined programming),
activi lale de p. desfa\iurala
organizat,
conform
anumitor
criterii,
ill
scopul obtinerii unoI' progl'ame
cOt'ocLe, fiabile, inteligibile, u\ior
cle modificat, ~i sporirii pl'odnctivita~ii p. (~ echipa programatorului ef).
P. empil'ic(l
(ong!.: empirical programming),
acLivi taLe de }I. desf1lsural1i la
inlimplare,
soldaUl. in mulle
cazuri cu produse program
do
cali late inferioara, caractorizala
printr-o
productivitate
sca7.llLa. Corespunde
inceputuriJol'
programarii,
dnd calculaloarole
\ii aplicatiile
erau suficient
do
simple pentru a permite 0 asomenea abordare. - P. euristicii.
(engJ.: heuristic programming),
aclivitate
de programare
ce include actiuni
care nu pot fi
justificate
matematic,
ci, fio
cil se bazeaza pe anumi te obsorvatii asupra modl1lui 1n care
s-au ohtinut
solutii cunosculo
alo. problemei
programale,
fie
cil sint alese in virtutea
experiontei sau intuitiei
programatorului. tn cazuri mai comploxe,
II. euristica implica
elaborarea
unoI' programe modificabi)e
<1i-

11;Jll1ir In functie
cle cYolutia
J'c~.(JiIi:iI'iiproblcmoi
~i 'l Slll~cosolor sau insucccsr!()r ob~inulo
pe parcllrsul
rezolvarii.
Ex.:
j1rogramele
de compunore
a
dansului sau muzicii eu calculatoru!.
(C.G.). - P. liniari1
(ong!.: Ii noar programmi ng), de10J'lninaroa unui vector
x =
= (Xl' "., xn)1' care s5. maximizuze funqia obiectiv

B
1>

Xj~O

E Cj

Xj ~

bi i = T,'iI.

j=G"7i:

(R) siI so maxill1izow

abjccliv

fUlIc(,ia

~ E bi

Z =

aij

)=1

Yi

i~1
Xj

i~1

~i sit salisfaca

rcl<J~iile

Eaij

x.i = bi i = I,m

Yi;;;:' 0 i = I,m

)=1

~i conditiile
de nenegativi!aLe
X) ;;;:. 0 j =T,Ii
La aceasla forma de prezentare,
numi La forma
standard
sau
canonica,
poate fi adusa orice
problema de II. liniara. Daca sistemul
ecuatiilor
de restrictii
este subdelerminat
adica n ) In
~i rang (A) = m, atunci e:(isU\. un numar infinit de solutii,
deci probloma
poate fi oplimizala. Solutia, daca existrt, so
afla printre
pundele
extreme
ale domoniului
restrictiilor.
Un
pUllCt de extrem este caractel'izat prin aceea ca are In componente strict pozi tive iar colelalte nule. Solutia problemei cle
II. liniara se obtine prin ~ meloda simplex.
Problema
dua]a
poate fi enun!at3.,
fiind dale
doua probleme de p.liniara:
(A)
sa se maximizeze functia ohiectiv

(/1) are 0 solupe oplimaUl. realizabiHi, aLunci ~i (fl)

are solutie oplimala,
iRI' funetiile obiectiv penLru, cele dourl
probleme
au aceea\il vRloaro;
dad\. 0 problema are solupo op 1 imala infinila (inconsislonta)
alunci problema
duala nu arc
solutii roalizabile.
- P. m(llemalica (eng!.: mathemalical
programming),
nllmi la unoori ~i
oplimizare
matemalica,
consl:\
in maximizarea
sau minimizaroa
nnoi fllnctii
obiocliv (('"1;1' ... ,
Xn), prin alegoroa unlli voclor
x = (,'l:j,,,.,xn)l. Variabilele Xi pot
lua orice valoare,
caz in car'c
osle yorba de 0 problema
do
opLimizare
fara reslrictii,
sau
sin t conslrlllse
~a ia anumi Ie
valori, eind probloma arc resLrictii. Melorlele II. malemaLice se
pot separa in lroi calogorji:
p.
Ziniara avind restrictii
liniaJ'o
si functie
obiocliv liniarrl;
p.
il1lreagd' san discI'elil
(solll(iiJu
trchuie s:1 fie inll'egi); p. neZini(Ira in caro l'esLric\iilc
;;ilsau
1):<1"11.

2'1'3
functia obiectiv stnt neliniare.
(V.I.).
- P. modnlara (engI.:
modular programming),
p. care
lII'mare~te rcduccrea
complexilapi implemcnLarii,
documcnti"il'ii ~i testarii programului prin
descompunerea
acestuia in module inlercorelaLe
In conformilale cu 0 ierarhie bine precizaLa.
Un modul de program
poate
fi implementat,
testal
~i documen lat de catre un si ngur
programator,
ceca ce contribuie la Imbunataprea
cali latii
produsului
program
rezultat.
Hezultatele
obtinute
prin aplicarea p. modulare
slnt mai
bune daca modulari zarea este
facula conform principiilor proiecLarii structurale
a programelor, care impune
0 anumiLa
disciplina
In ceea ce prive~te
stabilirca interfetelor
Intre module ~i strategia
de teslare a
modulelor ~i a programului.
P. nenumerica
(engI.:
nonnumerical
programming)
4
p.
simbolica. - P. numerica (engJ.:
nmnel"ical programming),
p. dirijaLa spre rezolvarea unoI' probleme In care datele,
rezultatele ~i algoritmii ulilizati
au
caracter
numeric. - P. simbolica (engI.: symbolic programming), p. destinala
elaborarii
unui program de 4' prelucrare
simbolica a datelor.
Sin.: programare nenumerica. - P. sistematica (engI.: systematic
programming)
-+ p. structurata.
- P. structuratii (engI. structured programming),
activi late
ce urmare~te
elaborarea
disciplinata
a unui program
(modul de program) pe baza unoI'
structuri
de control fundamentale ~i date reprezentalive
problemei rezolvate, In scopul obP-

nerii unui produs program care

rcflecUi clar algorilmul ~i dalele
corcspunzaloare
problemei, esLe
inteligibil,
adaptabil
~i tesLahil (eventual verificabiI automClt
folosind
sisteme
deductive
de
demonstrare a corecli tudinii programelor). Conform unei teoreme
de structura,
orice program ce
corespunde
unei
organigramc
formale
din blocuri de calcul
~i blocuri de test poate fi ref 01'mulat
astfel IncH sa contina
numai trei tipuri de structuri
de con Lrol fund amen tale: secventa,
decizia ~i ciclarea.
P.
sLrucLurata
nu este Gompleli:i
fara
0
organizare corespunzatoare a datelor care reprezinta
informatia
prelucrata.
In general, de~i p. structural a este un
concept independent
In raport
cu orice limbaj de programare
particular,
rezuItate
bune se
obtin daca programul este formulat Intr-un limbaj de program are Inzestrat
cu instructiuni de control compuse ~i care
permite
definirea unnr noi tipuri sau structuri
de date.
Pcntru a exemplifica
etapa de
specificare
a algoritmului,
in
cadrul elaborarii unui program
slructurat,
se considera problema gasirii
tuturor
numerelor
perfecte (numere egale cu suma
divizorilor lor) mai mici sau egale
cu un numar
dat N. Algori lmul corespunzator
programului
esle specificat
In -+PSEUDOCOD. Toate liniile marcale cu
* din specificatia obtinuta Intr-o
elapa de dezvoItare
a algoritmului slnt explici lale In etapa
urmatoare.
In ex. dat s-a utilizat tehnica de de~.voltare prin
rafinare
succesiva
(sus -+jos).

(etapa 1)

(elapa

date N II
* gase:;;te nr perfect
rezultate X, q
sfirit

Xl'

X2, .. Xq,

2)

**

gasc~te nr perfect

X1,X2'

...

Xq,

Xi ~

< N(N;

Xi

N(N;

X,q)

X,q)

esle
q ~ 0

atribuie
(

nr ~ 1

&

II
cil limp nr ~ N
rcpetii,
* calcul suma divizori nr (nr; S)
daca S = nr
at unci alribuie q ~ q
1

Ii

&

Xq ~

nr ~

nr

nr

II

all'ibuie

+ 1

II

sfil'it
(etapa

**

3)
calcul suma divizori
este
atribuie S ~ 1
(

&

divizor

nr (nr;

eft timp divizor ~ nr/2

repeta
* fie I' restul impartirii
daca I' = 0
( atunci atribuie

S ~

II
atribuie

divizor

S)

divizor

lui nl' la divizor

(nr, divizor; 1')
divizor

II

II

II
sfirit
Algorilmul
obtinut
utili zeaza
slructurile
de conLrol mentionate ~i, In plus, fiecare parle ~
algorilmului
corespunde
unel
elape de rezo!vare a problemei.

Un program
slruclurat
se va
ohtine prin codificarca repl'ezentalha
a specificatiei
date folosind un limbaj de programare.
(C.G.).

sintllxl\ (engl.: syntax), set de

reguli ce guverneaza alcatuirea
propozitiilor dintr-un limbaj;
In cazul limbajelor de pro~ramare echivalentul
propoz1tiei
este programuI. - S. abstracta
(engl.: abstract syntax), concept introdus de J. Mc. Carthy
In 1962 pentru a desemna descrieri structurale ale programelor, a:;;acum stnt ele i!fiportante
pentru interpretare ~l nu cum
slnt reprezentate tn programe
in scopul comunicarii, reprezentare descrisa de catre sintaxa
con creta. - S. concret(J, (engl.:
concrete syntax), s. a unui
limbaj de programare prin care
se precizeazii alcatuirea pr~gra7
malar corecte, vazute ca ~Irurl
de caractere. Conceptul este
introdus pentru a se delimita
aspectul extern al programului
de structurii intern a, esentiaHI.,
eliberata de elemente inutile,
descrisa de s. abstractii. Pentru
o astfel de s. pot exista mai
multe s. concrete, deci mai
mul te limbaje de program are
care au acele~i posibiliti1ti de
calcul, dar aspectul lor extern,
ca ~iruri de caractere, difera.
(L.S.).
sinteza formelor (eng!.: pattern
synthesis) -+ generarca formelor.
sinteza
programelor
(engl.:
program syntesis), abordare a
generarii
sistematice a programelor care are drept scop
construirea programelor din specificatia formalii.
Se pot ilustra citeva principii ale s.p. ~i
anume: introducerea
variabilelor - se introduc variabile in
program, care vor fi utilizate
in locul variabilelor de intrare
~i se rescrie programul cu aceste
variabile; introducerea
iteratiei - daca programul esLe exprimat ca 0 conjunctie de con

di til, se introduce 0 bucIa a

carei conditio de ie~ire esLe
una din conditiile conjunqioi
~i a ciirei asertiune inductivil.
este conditia ramasa; general izarea - uneori este necesara
generalizarea specificatiei J?rogramului (astfel, tn constrUlrea
unui program de sort are a
unui vector At, A2, An trebuie sii se sintetizeze un program mai general care sorteaza
un segment de vector Ai, ...Aj
arbitrar); simultaneitatea cazurilor - adeseori se cere construirea unui pro~ram a carui specificatie constItuie 0 conjunctie
de una sau mai multe condi ~ii
independente (dificultatea constii tn taptul cll.tn sinteza celei
de-a doua conditii nu se pot
~ti efectele asupra sintezei primeia ~.a.m.d.; 0 rezolvare a
acestei probleme constii tn sinteza programului pentru prima
conditie, ~i, apoi, extinderea sa
succesivii pentru a satisface
celelalte conditii); eficientiipentru asigurarea eficientei programului sintetizat este necesar
sa se decida tntre moduri alternative de sintezii, lulndu-se tn
considerare efectele transformarilor alese asupra cerintelor
de timp calculator ~i memorie.

obtilla

sunete

asemanatoare.

(i.p.).

sistem eomalluat prin intrerulIeri (engL: interrupt

driven
system), sistem de operare la
care sistemul de tntreruperi reprezinLa mecanismul prin care
se iau in consideratie schimbarile survenite in alocarea resurselor. (V.C.).
sistem eu euplare direeti\ (engI.:
direct coupled system), sistem
cuprinzind doua san mai multe
subsisteme distincte,
cuplate
prin ~egaturi directe intre unitiiple centrale de pre!ucrare
(fig. S.2). Legatura este justi.
ficata tn cazul in care cele doua
subsisteme au faci!itati diferite
de .prelucrare ~i se completeaza
reclproc .. Legatura realizata Intre subslsteme este strinsa, de
oarece. exista posibilitatea ca
una dIll unitati 8ii intervinii in
procesul de prelucrare realizat
de cealaltii unitate. Pe linga
avantajul unei marl viteze de
transmiLcr'e a informatiei tntre

subsisteme, trebuie subliniata

necesi LaLea un or masuri deosebite, la nivelul sistemelor de
operare, pentru coordonarea comunic1iril. (V.C.).
sistem eu disc partajat (engl.:
shared disk system), sistem de
calcul cuprinzind doua sau mai
multe subsisteme rizic distincte,
care impart 0 memorie externil.
comuna. 0 astfel de configuratie poate fi utila daca ea realizeaza 0 specializare a uniUitilor centrale pe categorii de
activitati
(fig. S.3). Ex. un
subsistem (secundar) are 1'0lul de a gestiona un mare numar
de echipamente periferice. EI
pregate~te lucr1iri pentru celalalt subsistem (principal) ~i Ie
dispune pe disc. La rlndul sau,
subsistemul principal plaseazil.
pe disc raspunsuri}e pentru periferice. Cele douii subsisteme
au posibilitatea sa comunice
~i informatii de control prin intermediul discului. Solutia esLe
avantajoasa tn specia~ c!nd sub-

(P.P.).

sintcza sunetelor (eng!.: speech

synthesis), producerea, prin intermediul unor ins~alatii tehnice, a un or sunete asemanatoare
celor pronuntate tn vorbirea curen tii, cu scopul asamblarii lor
in cuvinte inteligibile, tn cadrul
unor unitati de raspuns audio.
Cunosc!nd caracteristicile spectrale ale sunetelor pronuntate
de ciitre om., se utilizeaza un
sistem de generatoare de semnale sinusoidale ale carol' caracteristici sint deLerminaLe astfel indt, intr-un difuzor, sa se

C!TITOR

CARTELE

IMPRIMANTA
RAPIDA

UNIT ATE DE
DISCURI

tea de comandii furnizeaza semnalele de control care activeaza

elementele uniti1tii centrale asigurlnd eitirea, interrretarea
~i
executarea
instructiunilor,.
Ea
contine circuite pentru generarea semnalelor
de control,
registrul ~i decodificatorul
de inslruc~iuni ~i sistemul de inlrel'Uperi. Performantele
unila~ii centrale pot fi expri mate prin:
dllratu' oiclului,
lungimea
cuv'inlului,
rep.ertoriul
de instructiuni,
uumarul
adreselor
cOI1tinute de instl'uctiuno,
durata executar,ii instl'uctiunilor,
caracteristicile
sistemului
d\l Intreruperi
etc. :Memoria princ~paUl pas treaz1i programele
llllltatii centrale, pe durata execuH1I'ii acestora, programele canalelor de intrare/ie~ire,
dalele necesare execularii
programelor ~i
rezultatele
obtinute.
Memoria
principal1i este caracterizali1 indeosebi prin capacitate,
limp
de acces ~i durata ciclului. Caualele de in lrare/ie~ire
asigura
schimbul
de informatie
dintre
memoria in lerna, pe de 0 parte,
~i unitatile de memorie externa
(unit1iti de discuri magnelice,
1\nitat1
de banda
rnagT\eL\dl,
etc.), echipamenleJe
pel'IIence
(lec tor/per! orator
de
cartele,
lector/perforator
de banda, imprimanta etc.) :;;i echipamenlele
terminale
pe de alta. Canalele
de intrare/ie~ire
sin t, In general,
procesoare
specializate
penlru
efectuarea transferului
de informatie Intre echipamenlele
de
intrare/ie~ire
~i memoria internit Programul
ce se executa 1<1
un moment dat esle transferat
in memoria interna fie de I;l. uq
cchipament
de intl'are/ie:;;ire, fie
de 10.un echipament de niclf\ori\l
exlerna.
Intruclt
uni tiltelJ, cenlral1i 9i memori a in Icrnrl sin t
echipam(,llto rapid,), osle p1'eferabi! co. programcle ce slnt pre-

luate de 10. echipamentele

periferice san terminale sa fie lll:1i
InUi transferate
in memoria
externa,
de catr!) canale"
de
unde pot fi aduse In memoria
principa1a
pe masura ce s'int
executate.
In acest mod transferul are loc la vi~eza echi,llqmel:tului de memorle externa. Ulllizat,
care esle apropiata
de
ceo. a memoriet inter~e. Pc durata executarii
"mui program,
acesta
poate solicita
transfer
do date cu memoria
externii
sau cu echipamente
de intraro/
iesire. DlltoriU\ vitezei miei la
care
loc Qpera~iile d,e i~\traro/
io;;il'c, 1\1,comp';lraHe Cll prc1~crarea
dm 1.lmtatea. oeI1ll'u1<l,
subsistemul
hardware
este utilizat eficient
c1nd aces tea so
desfa.soara simultan
cu cole de
prelucrare
(de. obicei,
penlr~l
programe diferite). A~tfel, unl~
tatea centrala
intervllle numal
la initierea unui transfer,
clnd
selecteaza canalul 9i echipamentul folosi t penlru
efectuare::l
schimlmlui
de inform::ltie, 7i h,
terminarea acestuia clnd canalnl
emite 0 cerere de tlntrerup.ero,
a proO'ramullli din un) t<ltea centrala pentru a indica terminarea transferului
~i modul de
desfi:isurare
0.1 acestuia.
Subsistenlul ~oHWiJ.re C\lprinde programe de sistem, p\ograme
do
aplicatii
si st!'uctUrI de date.
Progl'ameie de sistem sin t alc~tU! te din compilatoare
care aSIgura translatarea
din limbajlll
sursa In cod ma9ina, programe
pen tru s,upravegherea,
con l1'~lul si alocarea resursclor (echlpam'ente,
programe),
Inc~rcil~
toare care slnt module ce aSlgllra
aducerea programelor
In memoria interna. In forma in caro
pot fi executate,
9i programe
ulilitare :lVlnd rolul de a ironsf(,1'a volume (10 da to 9i de :l
e1(;otua
sorLari,
cauta!'i
elc.

au

rlO,~ramele
de aplicapi
stnt
ncde programe care, in general,
stilt scdse de utilizatori
pentru
folosirea s. de c.n. la rezolvarea
11nor probleme speciale.
Strncturile de date cuprind volume
de date depuse
in biblioteci
sau banci de dale, organizate
nsLfel inclt sa permit!
ragasirea, acLualizarea, sortarea acestora dupa diferile atribute etc.
Cole doua subsisteme
ce alcaLuiesc un s. de c.n. sint aloc'ate
de programele de sistem pentru
asigurarea
succesiunii
joburilor, care slnt programe 9i datele
nccesare
acestora.
(P,D.).

sistem do 'conducero cil 'Calculal.ur It lll'oceselor

telmologico
(SICPTEH)
(eng!.:
computers
in industrial
pl'O'cess contI'ol),
sislem de calcul utilizat
pentru conducerea
unoI' parti sall
in to tali tate a llnui proces tehnologic, cu scopul realizarii ~i
mentinerii
unoI' anumite
pm'fOl'mante tehnice :;;i economice.
SI(,'PTEll
cuprinde
Intreg ansamblul 'de echipamente, pl'og-rame penlm calculator, proced'uri
de operare ~i opel"'d.tori umani
care Tealizeaz1'i tmpreuna
'concl:lcerea 'cu calculator :8, pr0ge'sului Lehnologic. Sp're deose-bire
de sisiemele
de reg-Iare 'Uutomata conventional.),
'care, foJosind traductoare,
regulatoare
au tomate f{i elfJ.lhente de execu ~ie, realizeaza
tn principal
reglarea in<lividuala a unoI' parametri
Lehnologici (de regula
pl.\slrarea 10. valori const~'l'lte a
uno'r parametri),
SWPi'EH asigura 0 forma evoluaUi CIe conduccre automata, :prelnl,nd founeIii specifice
de 'conducere
10.
n ivel ,global (con fii'ol cen tmlizat, porniri/ol)J'iJii proces, regHlri
automate
rnultivariaJ:iile,
opti.
mizari), suprapunindu-se
functiona! pesLe auLomaiizarea
con-

venlionala
(pe care uneori 0
pODLe lnloclli, In cazul reglarii
numorice
direcle), fHnd dOllUmit ~i sislem de auLomaLizare
cDmplexiL SlCPTEII
esLe specific nivelului operaiiv al conducerii pl'ocesului de producpe,
pntind
func~iona
aUt indepedent, cll ~i In legal,ura cu un
,sistem informatic pentru conducere al intreprinderii.
(l\I.R.).
sistem de cnlegere
8 datelor
(eng!.: data aquisiti.on system),
totalitatea
echipamentelor
~i
programelor
de culegere ~i centraliza,re a informatiei proveni Le
de la terminale sau alte echi pamonte conectate
10. un sislom
de calcu1. Informatia
colecLaia
poate fi prelucrata
imediat (cazul sistemelor
in timp
real)
sau stocata in vederea unoI' prelucrari ullerioare.
De exemplu,
culegerea dalelor referitoare
10.
functionarea
instaJatiilor
~i mafjinilor unei 1ntreprinderi,
In
vederea prelucrlirii in timp real
a acestora pentru a supraveghea
mod~l. de realizar~ a prod~lct,iei
planlfwate,
se Tea11zeazl! .prIll III
termediul unuis.dea.atd.
(''C:G.)~

!;Istem de gcstlune

l\

118ze'lor lle

llato '(eng!.: 'dala base management system), totali'tatea programelor uiilizate

J;lentru crearea, interogarea
~l Iniretinerea unei baze de date (fig. S.
6). Pe !tng-a unele module cu
functii
specifice,
incorporeazu,
conceptual,
subsisteme
care de
obicei 'Sint inc1use in sistemele
de operare ale calculatoarelor.
Din acest motiv, uneori, prinb'-un as'tfel de sistem se desemneaza doar partea marcaLil
In fig. S.'6 co. "sisteme ex:terne".
Exista doua interfete sis'tern utilizator:
definirea
hazei
de
date, u'tiliza'l'ea bazei de date.
DC'finirea unei baze de daLe se
executa sub controIu! proceso-

Extractor
caracterislici

Fig. S.7. Sistem

de r(lcunoa~tere

i ndustrialo,
penlru
deteclarea
cutremurelor
9i exploziilor
nucleare ~i conven~ionale,
pentru
lectura
9i prelucrarea
textelor
scrise, pontru
eviden~a
traficului in centralele
telefonice
etc. (T.P.).
sistcm de telepreluorare
(ongI.:
teleprocessing
syslem),
sistem
de calcul care poate
prelucra
clale sau cereri ale utilizatori.
lo~ transmise.
de Ia distanta,
]1l'lI1 mtermf'dlul
unor linii de
comunicatie.
In general, u1ilizato~ii afl~p in diforite puncte,
la dlstanta,
comunlc1i cu sistemul de calcul prin intcrmedlUl unor terminale
necesit5.tilo de prelucrare
fJind rezolvale In conditii de timp 9i de
cost mull mai avantajoase
deeit in cazul existontei cite unui
sislem de calcul in (iecare punct
sau deplasarii
utilizatorilor
la
sediul sistel1lului de calcu!. S.
de t. nu sint numai sislemelo de
calcul destinate
rezolvarii
cererilor
lansate
de utilizatori
de la distan~a, ci 9i cele u tilizate pen lru prelucrarea
datelor transmise
de echipamen te
spe~ia]izato
(aparate
de masura, camere
do luat vederi)
sau pentru
transmisia
la distanta a unor date. Practic, orice
calculator
care comunicil
cu
alto ochipamente,
inclusiv calculaloaro, .rril~ eel putin 0 linie
de COmU)lleal;lo, Gonsti 1uie Ult
s. de t. In cawl In caro exislii
m~i mulle caleuJatoare,
s. de
t. mtra in categoria de mullicalculator
sau retea do calculato are, astfel ca, de obicei, te!'-

ct";r;cot,,

-e

a formelor.

menu~ de s. de t. esle utilizat

numa! penlru
a desemna 8istemul format
dintr-un
calculator. la care pol fi conectale
1Cl'mlnale prill Iinii de comunicatie, ~i, eventual,
uniliHi de
control al comunicatiei.
Sislemul de p.rograme cu care es10
dotat
calculatorul
controleaz"l
comunica~ia aces tuia cu tormin.alele . ~onectato. 9i comunicatl<;- utJIrzatorulUi
cu sistemul
aSlg~ra protec~ia sistemului
l~
eronle de exploatare din paltea
utilizatorului
- care ar putea
a,recta aWel prelucrarile
relative la alti utilizatori,
permi Ie
crefU'ea, folosirea 9i edilarea fi~ierelor
i?i pI ani fica
rularea
programelor
utilizatorilor.
S.
de t. pot fi de lip conversation.al, inlrebare-raspuns
sau foloSlte pentru prelucrarea pe 101mi
la distanta,
pentru
colectarea
sau distribuiroa
dalelo!', pentru
comutarea
mesajolor.
(T.P.).
sistom for~al
(ongI.: formal
system), oblect abstract de nat~;ra . matomaliea,
folosi t, do
OIJICCl, ca model al unei teorii
9liintifice.
Un s.l. se caractorizoaza prin: 1) un a!fabet d"
simbolurl
procizat
astfel inelt
s~ se poa~a recu,noa;;te cu u~urlnta daca un slmbol oarecaro
apartine
sau nu alfabetului'
2) 0 mult.lme decidabiHi
d~
combinatii de simboluri, nllmite
formule bine formate
reprezolltlt;d. enunturiJe cu s~ns ale te01'101 respective;
3) 0 multime
(]rcidllbilil formal;;, din aSOmt1nea
fOlm~l)e, I1llmilo axiome; 4) 0
mult1mo deciclabil5. do demon-

s 1ralii.
Docidabili lalea
diferite~or mul ti mi este
asiguratil
prlll eXlstenta unoI' rOrYu!i precise de alc[ltuire a for~ulelor,
a
IlTIOrschome (reguli) de obtinere
a tuluror aXlOmelor 9i a' un or
roguli de deductie
(inferentil)
po. baza c5.rora, plec1nd de 'la
a~lcme, se pot obtine formule
bll1e formate,
numi le teoreme
\I,n n.semenea 9ir de teoreme pur:
twd numole do demonstra~io.
Toate aceslo reo'uli trebuie astfel spocificate ''in cadrul
s.f.
incit aplicaroa lor s5. aiM u~
caractcr mecanic. Axiomele unui
s.t. al unoi lcorii stiilltifico intuit:i~~ oarec.ar~ ~orospulld propoz1tlJlor prJmltlve
ale teorioi
)'C'speclivo, postulalolor
teoriei.
Pe baza .Ior, folosind. regul iJo
de deduct1o, se pot ob~lTIe printr-un
procedeu
mocanic
noi
propozi tii ale teoriei, teoremele
s.t. Un s.t poate avea 0 existonl5. i ndependenta,
fiind obiect
de studiu in1r-o teorie matemalica, teoria sistemelor
formale.
~s?cieroa
I!li unei teorii 9tiintdlce
(reahr.area
s.f.) se face
prin inlermediul
unei interpretiiri. Odal5. slabililiJ
inlerpretaroa, se poate puno probloma
adccvilrii s.t la lroria respectiva, deci a oxisten tei in cadrul
s.f. ca leoreme a lu'luJ'or p1'OpOzit~i~or teoriei ~i numai a lor.
UtJltlatoa
s.l. al unei teorii
in1uitivo
consUl In posibilitatea de a exUnde concluziile stl1di1Jlui realizat
In cadrul
s.l.
folosind un nllm5.r relaliv res:
t~iJ:s de concep~e. ~i proprietat!, asupra toorlel respective.
Este cazul,
de exemplu,
al
s.f. caro oste gl'amalica genoraUvil po b:1Za caroia so sludiaza
limbajele for'male oxlinzlnd anumilo pl'opl'il'IClti 9i conclllzii asu]11'a limJJ,ijelol' do ]IT'ogramare
sLuuiale ill caul'll! nofol'1ual al

tC'orioi limbajcIol'
(L.S.).

do programare.

siston~ gTaf~c (engJ.: computer

graphics), slslem de calcul ulilizat pentru in1roducerea,
memorarea, analiza, conslruirea
si
prelllcr~roa
imaginilor
graficc;
cea J?al mare parto a s.g. siut
folosl te .penlru ,a~IicaP! do .ti]J
trasare lllteractw<l,
mm pu1.Jno
pen ~J'~ c.ole de. tip proieclal'o
grariea ~l !!-umal 0 mica parle
penlru
prolectaroa
grafic5. interactivil. Accesul ulilizatorulni
la s~g. osle roalizat prin inlermedml unor dispozilive
de afi9a~e grafica, de i ntroducore
si
odl 1are ~ i}uaginilor
grafico,
pre cum ~l pnnLr-o tastahlra
alf.anu:nerica 9i functional a uli!Jzata pontru contl'olul proO')'amelor
de analiza
executrilC';
to~te aces tea inglobate,
de ohiCOl, in canrul
unui torminal
gr~.ric. Sislemul
de programe
UtJ117.~t ~s~e de!"linat
af.i~1irii,
decodi.flcam
ac~nmllor
utilizatO~\1.l.Ul!tr~n~forma['ii
~i prolu~rarn Imaglllilor,
indusiv
anaII.za function:1l5. a acestora
in
~lstemol~ _de proiectare
gl'aficrl
lnter~clIV:1. Struclura
de baZrl
a Ur;U1~.s~fel de sistem cuprinde,
p.e }mga sls.tomul de operare ~poclflC, contmind
i?i l'uUnolo do
t~atare a in ~reruperilor
provel1Jte de la dlspozitivelo
do intl'oducere 9i odi lare, un pachol
de programe
"grafice"
scriso
i~tr-un limbaj specializat,
deslmate trasarii, edi tal'ii si transformarii imaginilor
arafice ulilizind 0 ba1.ii do d~te grafieo
sau "sintactica"
9i 0 bazil do
dale functionale
sau soman Ii~.
"
ca-" (-+ prO!eClare
gl'aric(~
inl('1'acti"a). Accst. pache1 de programe constrUleslo
si modifierl
fi9iol'ul do afi'1;re ~i adminislroazi:i hazele de dale in funcfie
do prog"'amolc tie aplica~io are-

327
late de sistemul de operare ca rezultat al tratiirii actiu.
nil or ulilizalorului. Programele
de apliea~ie, scrise Intr-un limLaj de nivel Inalt - utilizarea
unoI' limbaje speeializate nu a
rlat rezuItate salisfiiealoaro de catre utilizalor, sin t destinato: modificarii imagini i atisate (dilatare, comprimare, pro
iovarea unei forestre, stabilirea modului de afi9arc 9i schimbarea imaginii); editi:i.rii acosleia (inserarea, 9tergerea sau
Inlocuirca unoI' clemente); modificarii caractorislicilor functi(inale (de ex. schimbarea valo:
rilor unoI' componente ale uny!
circuit reprezentat);
executlOJ
programelor de analiza functionaJa. Uli!izarea unoI' unitati
de copiere a imaginii, reducerea
semnifieativa a costului terminaJelor grafice 9i elaborare.a
unui sistem de programo ncceSltlnd 0 pregiitire minima din
partea utilizatol'ului constituie
atribute pentru utilizarea s.g.
in numeroase apJieatii, dialogul
(iffi-ma9ina desfa9urlndu-se Inir-unul din modurile cele mai
agreate de spcciali9tii din productie, proiectare 9i cereetare.

si un nivel superior, format din

unul sau mai muIte calculatoare
de talie mare, care asigura preluel'area complexa a informatiei
primita de 1<1. nivelele illferioare.
Considerentele care sUm la baza
realizarii s. i. de e. de c. sin t
impuse, in general, de cerillt.ele
conducerii ierarhizate a unllatilor economice. (R.M.).

sistem illformatic, rnul pme de

persoane, 111etode, 9i echipament.e proioetalc, construite, exploatate 9i utiJ~zate penll'u colectarea, inreglstrarea,
prelncrarea, regiisirea 9i a.fj~area informatioi. Din punet do vedel'e
sis lemie, s.i. poate fi defin it
ra multimea de reguli dupa care
con~inutul marimilor (simbolu.
rilor) de ie9ire esle modificat
ln functie de continutul marimilor (simbolurilor) de intrare ?i
al bazelor de date existenle,
iar continutul bazelor de dale
esle modificat in funcpe do
cel al marimilor de intrare.
S.l. pot fi utilizate penlru: a)
salisfacerea neeesilatilor de calcuI ale unui grup' de utilizatori, sub forma centrelor de
caleul de exemplu; b) memol'Urea 9i regiisirea informatiilor (T.P.).
de pilda pentru evidenta prosisteID ierarhie (multinivel) (10 duselor farmaceulice cu memoeehijlamonte de' caleul (engl.:
rare a tuluror
produselor 9i,
hierarchical (multi-level) comapoi, delerminarea grupuril.or
puter system), ansamblu de de medicamente cu caracterlsechipamente de calcul, intertici comune; c) comanda :;;i
eoneetale prin legaturi, In ge- control, controllnd un gmp de
neral, on-line 9i Impartile dupa
situatii predeterminate ?i fureeiterii function ale In mai multe
njzind informatii de atentie la
calegorii, ce pot fi privite ea
aparitia unoI' conditii limitii
nivele ale unei slrueturi ierarde ox. pontru supravegherea aehiee. Cele mai frecvent IntHni le l'iana a unui spatiu dati d)
s. i. de e. de c. inglobeaza un niprelucrarea tranzactiilor; e) co
vel de microealculatoare
(in mutarea mesajelor; fJ controlul
general cu struclura 9i functiun!
proceselor, tinind evid~nJa ev~fIZlco-clude ealculatoare de proces 91 lutiei paramelrilor
mici 9i furnizind semnale pentru
culegere date), unul sau mai
muIte nivele de minicalculatoaee
actionarea inslalatiilor c~re COOl'-

doneaza prbcesul respectiv. tn

functie de modulln care slnt orO'anizate, s.t. pot fi impartite in
~inci categorii dupa cum urmeaziL Sisteme cu prelucrare
pe loturi, in care cererile utili
zatorilor sint grupate 9i rozol
vate in loturi cu caracteristici
de prelucrare comune, rezultatole fiind disponibile riumai dupa
prelucrarea lotului
respectiv.
Sisteme de tip "memoreaza
~i
transmite", in care cererile ne-

cesiUnd mai muIte surse sint

ordonate in l?iruri de a~teptare;
dupa servirea unei cereri de
catre una din resursele solicitate, aceasta este introdusa in
9irul de U9teptare format la reo
sursa urmiHoare necesara rezolvarii, rezuItatele fiind dispon:ibile numai dupa ce 0 cerere a
parcurs toate 'resursele necesare.

in sistemele cu preluerare
toare, cererilesitnultan

aZea-

adresate slnt prelucrate - complet

- intr-o ordine corespunziitoare
prioritatilor alocate, rezultatele
fiind obtinute - in timp 1n functie rie prioritatea respectiva. Sistemele interactiCJe pre
supun prelucrarea cererilor uti
lizatorului imediat ce au fost
lansata, rezultatele puUnd fi
utilizate pentru elaborarea unoI'
noi cereri; in cazul in care mai
mul~i utilizatori folosesc simul
tan un astfel de sistem, acesta
devine un sistem cu divizarea
timpului. SistemeZe in timp real
utqizeaza aceeU9i metoda de
rezolvare a cererilor ca in cazul
celor cu prelucrare aleatoare,
numai ca rezultatele trebuie furnizate l'ntr-un interval mic de
limp, riguros meat, fiind utiliz'ate, in general, ca elemente
de reaotie pentru controlul urmatoarelor cereri care se efectueazll.. Pentru proiectarea unui
s.i. este necesara, mai intli,
stabilirea
unoI' metode
de

reprezentare a informa~iei 9i
a oi'ganizarii sistemului, in functie de tipul de aplicatii carora
Ie este destinat; tot In acest cadru tl'ebuie stabilite metodele 9i
echipamentele utilizate pentru
accesul utilizatorilor la sistem
- comunicatia om-mU9ina. Precizarea configuratiei, a echipamentelor 9i sistemelor de programe utilizate sint obtinute in
urma unei analiza amanun'tite a
raportului cost/performante pentru solutiile disponibile.
in
R.S.R. activitatea de proiectare 9i introducere a s.i. se efectueaza prin unitati de informa
tica: acestea elaboreaza proiecte de s.i. in profil teri torial,
de ramUTa ~i functionale, s.i.
pentru centrale,intreprinderi
si activitati functionale ~i, de
asemenea, stabilesc metodologii,
norme si standarde pentru B.i.
Elaborarea proiectului cadru al
s.i. national revine unui institut coordonator.
(T.P).
S.i. distl'ibuit (engl.: distributed
information system), 8. in care
se produce 0 descentralizare a
activitatii in cadrul unei retele,
din punct de vedere al prelucrarii, al comunitatilor 9i al
bazelor de date. S.i. distribui t
consta din urmll.toarele elemente: preluerarea distribuila,
comunicatii distribuite ~i baza
de date distribuita. Prelucrarea
distribuita presupune existenta
unei ierarhii de procesoare, pe
nivelele inferioare fiind plasate
procesoare de tip minicalculator, care au posibilitati de memorare 9i prelucrare locala a
datelor; sarcinile de prelucrare
mai complexe, care pot aparea
la nivelul inferior sau care necesita date inexistente in baza
de date local a, sint transmise la
nivelul superior regional sau
la calculatorul central. Proceso-ru! plasat pe nive!ul ce! mai

329
Inult din ierarhie are capacitatea do a rezolva problema do 0
mare complexitate
~i diversilate. Comunicutiile
distribuiLe
utilizeazi1
0 structura
de tip
rete a, in fiecare nod fUnd pla~at
un minicalculator
care gestIOnenzil comunicatia
in doua diroctii. Acest minicalculator
exeeu tll blocarea ~i deblocarea do.Lelor vorifica erorile aparuLe,
anex~aza
coduri
de detectare
a erorilor,
emite mesajele
de
semnalare
a erorilor ~i de reLransmisie eto. In s.l. distribuit
bazele de date pot fi plasate in
functie de cerintele ~e u~il!za~'e
prioritare;
aceasta ImplIca fJe
9 duplicare
a datelor
pentru
ere~terea
eficientei
i!1 exploatare fie accesul un111 procesor
dint~-un nod 10. 0 baza de date
din alt nod, atunci cind sistemul
oste interconectat
10. 0 retea de
comunicatie
distribui La (-+ baze/'
de date 'distribuitii).
(1.1'.).
S,i. generalizat
teng!.: generalized
information
system),
s.i. proieetat, construit ~i impl~men tat pentru mai mulLe UI11lilti uLilizatoare.
VT.}.
S,i. integrat (engl.: Il1tegrated
information
system), B.i. bazat
pe concepLul de integrare adaLelor ~i a proceselor
de prcIucrare. Integrarea
datel?r se re:
alizeaz5. prin intermo~lUl ~aze:
de date conceputa
~l realIzala
I'a 0 col~c~ie centralizaL5. ,9i me
moratii
de date operatlOnale,
11\ilizato in comun de muJtimea
aDlicatiilor din aGel sistem. InIcgrarca prelucrarilor
se :eal~zcaza prin asamblarea
aplIcatJilor corelaLe functional
Intr-un
lot unilar, In asa fel co. interfotole dinLre acestea s5. fie mi
l'lime, iar duplicarea
in Lrarilor
sa fie elt mai redusa posibil.
Anumite
teorii dospre "sisLomole informatice
totalo"
au
sustinuL po,'illiliLatea
unci in-

tegrari complele a tuturor proceselor de prolucrare ~i a date.

lor. ExperlOnta
actuala dove.
deste ca 0 asemenea teorio ramine impracticabilii;
presupunind, in mod ideal, ca soar putea realiza un astrel de sistem
in tretinerea
so. ar fi deosebi t
de costisiloal'e
~i difioiHl. In
mod uzual, sistemul este de cu
plat in citeva module majorc
(subsisteme),
cu integrarea a.
cestora numai aUt elt este necesar ~i posibiI. Inconsisten.
tele
dintre
subsisteme
sint
considerabil
reduse prin utili.
zarea in comun a aceleea~i bazo
de date. De remarcat totodaiii
faptul
cil. existenta
bazoi de
date nu exclude ~i exislent.a unoI'
fi~iere independenle,
care sint
uLilizate ~i intretinute
numai
de anumite aplicatii din sistem.
Ahord~rea de. s1;1sIn jos a sistemulUl const! tme 0 strateo-io do
realizare a sistemului infor'kaLic
care asigura, spre deosebire do
abordarea de jos in sus, un inalt
grad de integrare a sislemului.
Aceasta abordare se desfilsoarli.
In urmatorii
pa~i: analiza' ohi.
ectivelor genorale ~i a roslrictiilor; identificarea principalolol'
clomenii de probleme (aetivi Lrlti
~i fur:~tiuni, de.cizii. ~i actiuni j;
IdentIflcarea
tJpufllor de informatii
necesare ~i definil'ea
modelului de ansamblu 0.1sisLe
mului. informU;lic; descompuno.
rea slstemulUl
in subsisLemc,
apli~3:tii 9i rr:od.u~ecomponon Le;
sLallJlJrea prlOrltatllor in roalizarea bazei do date ~i a subsislemolor; realizarca ~i implomentarea o~alonat5. a aoeslor componente.
(1.1'.),. - S.i. pe
mCisura (engI.: tallored informa.
tion
syslom),
B.i. proiectat,
construi t 9i imple.menlat TJontl'U 0 singura umtate u LiJizaioaro. Iloalizarea, unui s.l. po
miislu'u osLe mal cosUsiLoare

tru conducerea ramuriIor, pen

decit routilizarea
sau adaptatru conduoerea unoI' activit[tp
rea unui B.i. generalizat existent;
si functiuni
la nivel national,
In schimb, B.i. pe masura sapentru
conducerea
unita!iloJ'
tisface mai bine cerintele utiadministrativ-teriloriale).
Alizatorului
respectiv
9i ~oate
ceste sisteme se VOl' integl'a trepaUnge performante
superlOar~
tn
In oxploatare.
(I.T.). - S.!. tat intr-un B.i. national.
etapa actuala se acorda prioripenlru conducere (engI.: mana
tate s.i. pentru conducere
la
"ement information
system). 1nivelul intreprinderj~or
9i cen~\nsamhlu organizat de metode,
tralclor industriale,
punlnchlse
proceduri, echip~mente
de pro:
un accont deosebi L pe rezolvalucrare automata
a datelor ~l
rea problemei de conducere
a
oamoni, prin care se asigurii
productici,
program area,
lancolectarea,
vehi cuI are a, stocasarea ~i urmariroa
produc[ioi;
rea ~i prelucrarea
informatiilor
de maIn scopul pregatirii ~i transmi Le- gospodrtriroa stocurilor
torii prime, materiale ~tcomh1Jsrii deciziilor privind desfa~ur.al'ea
tibili; aprovizionaroa
~i desfaactiviUltilor din cadrul unUl 01'cerea productiei;
opLimizal'ea
Nanism economico-social,
preinvestitiilor,
transporlurilor,
fo~um si controlul indeplinirii
a
losirii capaci tatiIor de producti ()
ces tOl:a, In vederea realiz5.rii ohisi a fortoi de mundi; optimizaoclivelor
organismului
respeci'ea rezultatelor
economico-fi
tiv In conditii de eficienta maxi
nanciare.
(1.1'.).
ma. 2. Sistem
informational,
In care prelucrarea
datelor 9i
sistem informational (engl.: ininformatiilor
se face cu prepon
formation
system),
ansamhlll
derenta
cu ajutorul
echipa
de fIuxuri 9i circuite informati?montelor de prelucrare
automanale organizate Intr-o concep~lo
ta. Conceptul de B.i. pentru conunitara.
S.i. utilizeaza modele,
ducere a evoluat odata cu dozproceduri, resurse umana 9i mavoltarea
sistemelor
de calcul,
teriale pentru colectarea,
inreprin
cro9terea
capacita1ii
de
gistrarea,
prelucrarea,
slocarea
memorare ~i a vitezei de presi/sau transrniterea
datelor ~i
lucrare
a dateJor
oferite
de
informatiiIor, prin in termedhiJ
aces tea, elt ~i odata
cu per
c8.rora asigura interconexiuni]1)
fectionarea
conceptelor
de 01'information ale dinLre sislomul
ganizare ~i conducere.
Caraclede conducere si sislemul cond1is.
risticile de baza ale concoplul ui
dinLre elemenlele
componenlo
acLual de s.i. pentru conduccre
ale accstor sisteme, di n tre 0]'sint urmal.oarelo
doua: utilizaganismul social-economic pe catorii acostui sislem sint conducare n sorveste ~i mediul socialtorii;
sisl.emul
este concerut
economic extern. Scopul fino.]
"in jurul" unei baze de daLe.
0.1 8.i. este realizarea obiectivoIn conformil.ate cu programele
de dezvollare a informaticii
di 11 lor proprii ale organisJ1lullli social-economic In concordanFi ('II
lara noastra, pc ansamlllu,I ccoobiectivele goneralo alo socioU'ttii
nomioi nationale
sa realJzeaza
si in conditii de maxima efil'idoua clase de s.i. pentru conducnta. S.I. primc~Lo i ntrari,
Ie
cere: sisteme
la Ilivel micro
pl'clucreaz:, si fm'lIizenZrl iesiri;
(pent1'l1 conducerea InlreprinJeintruriIe
~i' je~irile llllUi . s.i.
rilor si cellLral\'lor industriale)
siut date, informatii ~i decizii.
~i sisteme 10. nivel macro (pon-

338
Ansamblul
operatiilor
10. care
slnt sup use intrarile
pentru
a
furniza ie9irile se constituie
in
proceduri;
in funetie de mijloacele
9i procedeele
utilizate
pentru executarea
aces tor operatii, aces tea pot fi proceduri
manuale,
proceduri
automale,
proceduri mecanizate sau mixte.
In cazul dnd melodele, proco.
durile 9i mijloacele
utilizate
pentru
coleclurea,
tnregislra.
rea, prolucrarea,
slocarea
9i/
sau transmitereo.
dalelor
9i a
informatiilor
stnt cu preponde.
rent-a automatizate,
s.l. deYine
un sistem informatio.
De remarcat faptul ca cele doua notiuni, ceo. de s.l. si ceo. de sistern informalio
mi sin t tn mod
substantial
diferite,
din punct
de vedere al scopurilor
urmarite 9i 0.1functiunilor
indeplinite
ele fiind identice
(Co. dovo.di:'i,
in limbo.jul de speciali tate 0.1
o.ltor tari,
pentru
cele doua
not-iuni nu se utiIizeaza termeni
diferiti).
Singura
diferenta
se
reduce 10. gradul de automalizare a proceselor de preluerare
u do.teloqi informatiilor.
(1.. T.).
sistcm
multlprocesor,
sistem
de caleul contintnd
doua sau
mai
multo
procesoare
avind
o.cces 10. 0 memorie comuna 5i
10. acela9i set de canale I}i echipamente
de intrarejiol}lre;
sistemul, astfel realizat, esle controlat de un sistem de operare
asigurind
interactiunea
dintre
procesoare
9i programele
acostora 10. diferite nivele (lucrare,
sarcina,
date etc.). Daca procesoarele sint identice s.m. eslo
numit omogen (de ex. sistemul
UNIVAC 1100), iar dad
slnt
diferite sistemul este numit elerogen sau asimetric
(de ex, sistemele CDC 6000 9i 7600).. S.m.
<lsigur5. cre9teroa
qoxibijWq Ii,

disponibilitatii
i}i a sigurantei
in funct-ional'e in cqrnparatie eu
sistemele
cu un procesor cen.
tral. ELe permit sporirea sim.
pIa a productivitat-ii
prin adau.
garea de pro.cesoare
(care au
cost scazut) 9i I.llentinerea sMI'ii
de functionare
~ prin reconfigurare
in cazul defectal'ii
unui pl'ocesor sau a unoI' eclliparnente componente.
Sistemul
de opero.re 0.1s.m. este mai complicat decit la sistemele cu un
procesor central datorita
nece.
si talii tncardlrii
eohilibrate
a
prooesoarelor
9i a /;ubsistemelo;'
de intrare/iei}ire
9i cerintelor
do reconfigurare
(adesea dinamicit) in cazul tnregistrarii
unoI'
dcfecliuni.
De9i, initial au fast
ulilizate
in sistemele
de comandil. 9i control militare, s.m.
sint tntnnite tn prezent tn multe
aplicatii
ale sistemelor
de calcuI. Uneori termenul este folosit pentrul a desemna :;;istemele
de calcul conlintnd
un proceSOl' central realizat fie sub for.
ma unei retele de unitati functionale identice lucrtnd sincron
sub controlul unei singure unitati de eomanda, fie co. un ansumblu de uni tati functionale
specializate
care permit executurea tn paralel a mai multol'
instructiuni
(---* procesor paredel, ---* arhitectura sistemului
de calcul).
(P.D.).
sistem multisarcinii
(engl.: multi lask system), sistem de calc\ll
caro permi te evoluFa simultana
a doua Sau a mfj.i multor sarcini. Prin aceasta
::;0 intelege
c5. doua sau mai multe sarcini
sint simultan
tntre
punctole
de tnceput
9i terminare
ale
cxecutioi lor ceea ce creeaza 0
sorie de problen18, caracteristice s.m., de a carol' rezolvare
se ocupil. sjstemul
d(l operare.

331
AsHol,
rewlLallll
calculelo,r
fcctuate de un grup de smc
ell 1'1 nu trebuie ca depinda, 01 de
vitezele relative
al~ ~arcml ?r;
in cazulln care surcllllie nu ~ll~t
independente"
.aceasta cond1tw
ill1pune stabllJrea
unoI' conslringeri de precedenta
tnt~c
sarcini.
De asemenea,
trebUJe
cvi late si Luatiil~ ~e bl~care definitiva
a sarcllll~or, Jar. ,anumi le sarcini trebUle plamflcate
flstfel tnelt s~ ~u fie In exeeuj ie in acela~l
tlmp (exc~uderea
Tnutnala); tn plus, e~ecutlD. ~nor
sarcini trebuie OP~It3. pina I,a
producerca
anmmtor
eV~lllmente
(sinoronizare).
Reahz~rea s.m. este impusa de neces!tatea unui timp de raspuns scazut, a unei utilizari eficiente, a
resurselor ~i, tn mod deoseb.1 t,
de saLisfacerea
unoI'. eoo~strlll'
geri impuse
de aphcatnle
in
timp real. (V.C.).
sistem on-line
(eng!.:
on-line
system),
sistem d~ calcul c~
asigura conlro~ul direct. 0.1 un~1
aplicatii
folosmd termll1ale SItuate 10.'locul aplioatiei ~i le~ate
on-line
( ---* legiiturii
on-lwe)
cu calculatorul;
de exemplu,
sistemele pentru. contro~ul proceselor
industrlale,
slstem~le
pentru colectarea
datelor,
SIStemele ce asigura prelucrarea
lolurilor
de 10. distanta.,
sistemele cu part~jarea
timpul~i,
sistemele
de tip intrebare-raspuns, slnt s.o.-I. ~jy, punct de
vedero
0.1 neceSl tat1lor
software 0 caracteristica
comun5. a
s.o.-i.
0
constituie
existenta
unui program
de supraveg"her~
a aplicatioi,
care. accept?- 91
interpreteaza
intrarlle fu,rmz,ate
sislemului,
lanslnd
apol dlferi te progrflme
de prelucrare;
de asemenea, majoritatea
s.o.-l.
pitstreaz5. informatiile
ee descrin aplicatia, Intr-o haza de

date. Un s.o.-I. poate fi deelicat aplicapei

controlale
sa~
poate fi utilizat,
in paralel, 91
pentru alte prelucrari.
(F.M..).
sistcm rezidellt (engl.: roziden t
system),
totalitatea
programolor de obicei de sistem, care pot
fi ~ulate pe un echipamenl
do
calcu!. Termenul
este utilizat
mai ales in contextul
interconectul'ii
echipamenlelor
do
calcul
elnd serviciile
oferi lo
de un' echipament
pot fi, roalizate folosind programe
dll1 dotarea so. (rezidento) sau a aIlor
echipamente.
(C.G.).
sistem software (eng!.: software system), totalitatea
programelor de sistem eu care eslo
echipat
un calcu,l,ator, ~rivite
prin pri~!lla rela~nlor reclproce
si functnlor
reallzate.
Calculatoarele moderne nu pot functiana eficient decit sub controlill
unui s.s. complex.
tn. special
in multiprogramare
~Ijsau in
sistemele
multiprocesor
eslo
esential c1l. existe un s.s. caro
sa admi nistreze alocarea resurselor, sa evite aparip,a conflictelor, sil. asigure securl tatea do.telor 9i a programelor
in curs
de execu~ie. (C,G,).
sistem
standard
de retcrinfll
(engl.: standard
refference system), colectie de programe
de
sistem produse pentru 1m annmit calculator.
Selectarea componentelor
s.s. de r," cores~unzatoare unei anumlte
confJguraFi hard,,:are,
parametrii
de
exploatare
Impu91 etc;, se re8;lizeaza la generarea slstemulUl.
(F.M.).
slstem
timp-real
(engl.:
real
time system),
sistem
on-line
caracterizat
printr-o valoare preSCri5a a timpului
de raspuns
(de ohicei uu mai mare de citeva secunde),
fiind capahil Sa

mului, .de a~ozar'1lin pagina a

textuhu S~ll'sii,in general totalitate~ atrlbutelor care confera
ulH.nprogram 0 anumi ta personaIl tate, .urlI\arind, ~n Ililod n.ormal, leahzal'oa a~u!JUtor perfornla?te. In acasta ~dee, pl'ogra~alea ~~r~ct~ratil., progl'ama1 ea empmca ~I programarea modl:llar~ consti tuie .mai curind
s~Jl)ll'1de program are declt tehnICI. de. pl10gramare. Cele doua
?ectll,llll de program, de mai
JOs, llustl'eaza doua stilmi de
progr~m~re diierite, unul caractel'lstlC programarii
struct~lI'.ate,celalalt pl'ogramarii emplrlce. Secventele slnt formulate
in FORTRAN:
.
1 CONTINUE a) Istructurat

= Y(J)

X(I)

IF(X(I).G'I'.Z)

GOTO 2

Y(J) = X(I)

J=J+1
21=1+1
IF(I.LE.N.AND.
* GO TO 1
CONTINUE
h) empiric

= Y(Jl

1 X(I)

IF(X(I).LE.Z).
201 I

GO TO 99

IF(I.LE.N)
GO TO 4
99 Y(J)

J.LE.M)

GO TO 1

= X(I)

J=J+1
IF(J.LE.lIt) GO TO 201
4 CONTINUE
(C.G.).

31J

338
sUva (eng1.: stack) struc!
de dateutiIizata
fr~cvent Uri\
tn~ mentincrea temporara apen1?01ol' d.ate-Ior,in cursul exe~atlel~unm program. Pozi Lia
upata in s. de ulLimul e']e ocu_
in t 1'0dus poarta numele de ment
.f
s pu tIIId f'1 .1ncarcata sau VII'
d '
carca-t~ numai prin acest pun e~Opera:tla de tncarcare are dro~t
scop mtroducerea in s. a un .
element; descarcarea const" ;u
extragel:ea din s. a element~lh~
de la :Vlti. .Qperaj.ii]e de incar_
care '~Idescarcare modifica v'
fnI , s. (fj
JI':",""'. 89) In un eIe caW!:l, mecalll~mele de acces JlI'Oi),rll s. sint Implementate PI"
l~a~~ware, utilizatorul avind p~'~
SlbllItatea de a uti1iza s I
'
' b"
a Ill:veI uI l.'1m aJulm d~ asamblare.
De asemenea, eXIsta limbaje
de progra:nare de nivel inalt
car~ permIt specificarea structurllor de date de tip s. (C,G.).
stocar~. (engI.: storage), past~are a mfol'matiei intr-o memorle. (P.D.).

stra,tegie de testate
(engl'
testlllg strategy) a produsol~l:
program, a!Jordare sistematica
a procesulm de testare a unui
pro~us-program; se referil la
ord!lle~ de t~stare a modulelol'
acestUla. ~XIS,ta trei straLegii
c?J'e pot II ubJizate sistemalic
$1anl:lille: s. de t. de jos in sus'
s. de. t. de sus in jos; s. de
ITIlxta. - S. de t. de jos in SliS
(eng!.: bottom-up testing stra-

t:

vir!
vir!

]B

b azo-

eIncobcore

bOZQ

I
r--~

des~a~c.arefftr---:
.

..

I __

vir!
_
bazo

339
[('O'Y), cuprinde testarea 1TI0duIcl"or teslarea
subsistemelor,
1est~rea de in tegrare. Modulele
sint testate izolat, unul cHe
{mul, intr-un cadru artificial,
cunoscut sub numele de cadru
de testare. Acesta consta din
programe-moni tor ~i bazele de
date necesare execuiiei moduleIor. Un subsistem consUl. din
mai multe module care comunica prin interfete bine. definite. Scopul tesUirii de subsistem este vedricarea acestar
interfete, subsistemele de nivel
inferior fiind succesiv cuplate
penlru a forma subsisteme de
!livel superior. Testarea de integrare a sistemului se ocupa
de aspectele subtile ale interfap1rii cu logica de decizie,
f1uxul controlului, proceduri de
refacere in caz de incident eLc.
S. de t. de jos in sus esLe
avantajoasa in masura in care
sa asociaza proiectarli de jos in
sus ~i codificarii de jos tn sus
(sistemul de muItiprograme THE
a fost proiectat, codificat ~i
Lestat de jos in sus de dUre 0
echipa condusa
de E.dsger
Dijskstra In 1968). In cawl in
care 8. de t. de jos in sus este
asociati1 proiectarii de sus in
jos ~i codificlirii de sus in jos
apar unele dezavantaje majore:
necesitatea unui cadru artificial de testare pentru fiecare
modul ~i subsistem (aceste cadre ocupa cca. 50% din toLalul
codului scds);
complexitatea
testlirii de integl'are a sistemului
care rezultli din complexi tatea
eombinatoriala a cuplarii subsistemelor in unitati din ce in
ce mai mari. - S. de t. de sus
!n jos (engI.: top-down
tesling strategy), consUi din testarea pragramului principal $i
a unuia sau a daua nivele subordonate. Cind acest schelet

de nivel lnalt a fast tesLat, el

devine cadru de test pentru modulele imediat subordonaLe. S.
de t. de sus in jos cere u LiIizarea de module fictive pentru
simnlarea efectului
rutinelol'
aflate pe nive~ul imediat inferior nivelului testat. Avanlajele
s. de t. de sus in jos sint: testarea de integrare a sistemului
oste minimizaUi; interfe~ele de
nivel superior sint testate Ia
incaput ~i eu 0 frecventa mai
mare; rutinele de nivel inalt
furnizeaza un cadru de testare
natural pentru rutinele de nivel
inferior; erorile slnt 10caIizate
numai la modulele $i interfetele adaugate. S. de t. de sus
in jos este deosehit de eficienti:i
in asociere cu proiectarea de
sus in jos ~i codificarea de sus
in jos. Uneori, utiIizarea acestei s. de t. este dificill1 (de ex.
este greu sa se gaseascli date de
intrare de nivel tnaIt care s5.
producli valori de intrare corespunzatoare la ni velele inferioare).
De asemenea, schema sistemului
poate fi un cadru de testare
foarte costisitor, iar utilizarea
modulelor fictive, cum sint modulele de intrarejie$ire, tratarea
intreruperilor,
nu este intotdeauna posibiIa. - S. de t.
mixta (engl.: mixed testing
strategy), este 0 8. de t. predominant de sus in jos, dar tehnici de testare de jos tn sus stnt
utilizate pentru anumite s.ubsisteme sau module. Aceasta
duce la evitarea problemelor ce
apar in 8. de t. de sus in jos,
in acela~i timp plistrindu-se
avantajele ei. (A.D.).
structUfll datelof
(engl. : the
structure
of data), mod de
organizare a unei multimi de
date in vederca localizrlrii si
prelucrlirii aces tara ~i a rchi.-

340
t~ilor dintre ele. In functie de
lui reprezenlat.
Daca un c
t!p.ul ~e. ~rganizar.e s.i!~ 'poale
~?nent al unei sl.rucl uri de o:rf~ IITIplICI~a, expllclla, dmamicil
1 poate avea ca valoare 0 da t~
~I . recurSlva.
:Majoritatea
limcu structura
de lip l' s
d ,l
' au a~'
h.~Jelor .de progr.amare de larga
s Lructul'a de date poal.e roo d -a
CIIculalle
perml t
prelucrarea
comp
I
1
{'s.
Usa n dale cu sl.ruolur'l I
d.al.elor C~I sl.ructura
implicila.
tIp T, atunci sLructuru de
c
1.ah!oul ~I secventa sint exeme sle .rccursiva
(de ex. liS")c
pie lD acest. sens. In caw! unui
1n lllnhajele de
1'0 l'
La.
vector V, elemenl.ul V (i
.1)
de .niyel !n~lt, datel~ c~ ~~~~~:
esle SUCf'~s?l:nl lui V(i) In virIlu~a exp1JcILil. slnt simulale fo
tul ea pOZIpel ocupate. Fulosind
~Sllld date cu sLrucLuru imr1id:
date
cu slrucl.m(l
implicitil,
t:l sau create ca al.are in f '
tIC de f '1' - .
,
Illl,,_
putc:.m. I'?zolva reprezentativ
0
.
ac] Itatlle oferite de j'
clasa IlmllaUi de prolJleme, anu.
ba' P'
I Ill<J.
entru a putea reprezenta
me.. acol~ probleme III care renfL1!r~
dale
cu
structura
ax
lallll~ dtn!'I'e obiecte sint simPt
lC
t!l
l
limbajul
de
programal'~
a
ple li . nemodificalJile.
In multe
re bme .sa permita:
a) alo.
C;'\Z~Il'1 aceslo rolatii
nu nucarea ?lDamica a spatiului
cle
!TIal ca s~ n~odifica dinamic, dOll',
memorle
al procesorului'
I)
III ~cola:;H tlmp, pot deveni deorepre.zentar~a ~i prelucrarca' prill
seblt de complexe. De exemplu,
progJam a lllformat;ei
de st C '
a.c0~ta es~e cazul ploiecl5.rii pe
tura (~ re[erinta). (c.G.7 '
ccuculatoI a schemelor electrice
llnde. c0!Uponentele
llnui ochi
structuri1
arborescenta
( "'1'
b'ee-structure)
structura ell" ci'
de CI~cUll pot fi stahilite
interacl.Iv d~ clUre utiJizator.
In
f~l.~ de tip arbore, datele ulil~
astfel de sltua~ii, utilizarea da(~~GJnmagazinate
in nodUli
t~lor cu slructura
impJicita de~j~e nenaturala,
dificiUi ~i ine.
struaturi1
de acoperire
(engl'
~lCler:tiL Este necesara,
deci
proprietal~
1010slrea 1!.nor date compuse it~ oveJ'~ay" stru?ture),
asoelata un~1 program in faza
c~re. relatllie intre componente
de leg~re, .prlvind dispuneraa In
Sa fie reprezen late ~i prelucrale
m_emor1a Interna,
a diferitelot'
in mod explicit. Acest efect se
ale prog:ramulu1, . pe pal"
I)arll
y
poale . obtine
ata91nd fiecarei
cursul . executlei sale. S. de It.
?ate. lllfor~atie
ce caracterise ~ef~ne~te printr-o
comandii
zeaza relatnle
aces teia cu alte
speclala
adresata
programuilli
dale ale structurii.
In cele mai
de legare; ea indica partile de
m~lHe cazuri,
informatia
sup~?gram (segmente sau module
plnnentara,
numitii informatie
fn lect) c~re po~ fi "suprapuse"
d~ stru.ctura, ia forma unor in.mamone, In bmpul executiei
dicatOr! de adresa care permi t
adlcu memorate In aceeru;;i zoni
parC1..IIgerea structurii
de dale
a memorieL
De ex., daca s-a
porlllDd. de,la un anumit compoceru t suprapunerea
segmenLel:ent. :!?I!wmteles, In afara
inlor A, B 171 C, alunci, In fiecare
~ormatlel de structl!ra,
fiecare
. programuImorne'l'
. ,." al. execu t'101
omponenl.
al unel
structuri
lll, numal
unul dintre cele trei
de dal.~ trebuie sii contina inseg-ment.e .va fi In memori,). S.
fo~m~t,:1 ce cal'acl.erizeazu
prod~. a. ~ef 1~ iIii pen Il'll un pro}JrICI;l!l1e seman lice ale obicclug am II chUie Sa respecte strue-

dft~

tura dinamic5. a programullli,

allica, modul in care sinl actiyate diferitcle componenl.e
ale
531e. in absenta unei s. de n.,
1'I'ogramui rezull.at
al lcgtu'ii
:tre 0 sll'ucLnra de incarcal'e Iiniarii; In acest caz, componcn
lele programului
slnt incarcate
In zone adiacente ale memoriei,
IntLl'imea zonei alocate progra!lilllui fiind egala cu lungimea
:tl'eslnia. Asocierea unci s. de
a. la un program
este utila In
sisLernele la care execulia 1)1'0gt'amelor are loc In part! ti i fixe;
<laca lungimea
unui program
(nurnarul
de locatii
necesar~
J1entru rnemorarea
sa, al.U1ICI
c1nd i s-a asociat 0 sl.ructura de
Incarcare
liniara)
0 depii~e~Le
pe aceea a parLi tiei In care trelnde Incarcat,
aLunci
definirea llllei s.
de
a. pen \.ru
J11'ogram esle
necesara.
(P.

compacle, dqi exislil ~i exeeptii de implementare.

In functie
de numarul
de componen Le
conpnute
0 s. de (1. poaLe avea
cardinali Late fin ita, atunci c\n (I.
numarul
de componenle
esLe
limilat (ele ex. tablaul) sau canlinali tate infinitil,
alunci
cind
numtll'ul
de componente
ale
s. de d. nu esLe limilat teorel.ic
(de ex. secventa).
(C.G.).

structul'a modularl'
(engI.: modular structure),
or'ganizfll'ea
unui program
sau echipamen t
de caJcul pe baza de uniliip de
program sau uni laP do pl'elllcrare, numite
In general modull', ce pot executa In mod controlat, evenl.ual simultan,
preIUCdlri partiale
asupra daLelor
fUl'llizate. S.m. faciliteazi1 operatiile de testare si documenta;'e, conLribuind
de asemonoa
la 0 mai mare fiabilitaLe
si
M.).
flexibiliLate
a echipamenl.ullii
sau programului.
(C.G.).
structuril
do
dllte
(engI.:
structurl'i tri (eng!.: tri strucdata strucl.ure),
multime
de
ture),
structura
arborescen Itl
daLe organizal5. Intr-un anumi t
de date utilizata
frecvent
In
mod in vederea facilitarii
presisLemele care implica
memolucriirilor executaLe asupra dararea unei mari canti tati de
telor ~i a rela~iilor dintre acesdaLe, sortate pe baza unoI' chei
tea (--+ stl'uctura datelor). Daca
compuse, In vederea un or ope
Ia nivelul unui procesor 0 s.
ratii
de cautare.
De altfel,
de d. poate fi declarala
9i pre
"tri"
esl.e acronimul
lui "reIllcrata prin operatii specifice,
TRIeval",
care In lb. englezil.
furniza\.e de procesor,
atunci
inseamnii regasire. Spre deose
s.d. osle considerata
data slrucbire de arbore, in tr-o s.t. che
hlrata. 0 s. de d. poate fi impHCWl, expHci La, dinamica,
~i ile dalelor nu mai slnt concentrate In noduri, ci slnl. disperl'ecursiva in functie de modul
saLe In arbore. De ex. In fig.
de organizare.
Daca toate daS.10 este ilustrala
0 s.t. care
lele s. de d. sint de acela$i Lip
T, s. de d. esle omogena,
1', corespunde cheilor: BIT, EINAR, ABAC, ABSOLUT,
BAnnmindu-se
tip de IJaza
al
SIC, BANDA,
BAUD, AC~L
s. de d., In CDZ contrar
s. de
Dispersarea
cheilor
permil.o
d., este eterogenil.. Daca 10efectuarea
unei
cautil.ri mai
catiile
necesare
memoral'ii
s.
rapide ~i, In acela~i timp, conde'd. formeaza 0 zona compacdnce la economie
de spapu.
Hi, s. de d. esle compactii. De
(C.G.).
olJicei, s. de d. implicile
slnl

3"/4

projectara ~i intl'odulere a. sis

temelor informatica. (T.P.).
unifllte de legiitura (engl.: peri.
pheral control unit), componen
ia a sistemului de inlrurejiesire,
aVlnd rolul de control al ech'ipamentelor periferice in confol'mitate cu ordinele primite de lu
canalul de intrarejie:;;ire. 1n executia operatiilor de intrare/ic9ire, u. de t. poate avea una sau
mai multe din urmiUoarele func1ii: memorarea temporar& adatelor any-te in lmusfcr Intre
echipamentul periferic contl'obl
9i memoria )?rincipalil; convcrsia
reprezent1lriI datelor; seriali zurea sau deserializarea datelor;
compnda :;;i controlul unoI' operatii specifiee echipamentului periferic (deplasarea mecanismului
de acees ]a 0 unitate de discuri
magnetice sau deplasarea formatu]ui de imprhuare, la 0 imprimantli rapida); pastrarea unoI'
informatii de stare referiLoare la
echipamentul perifcric (nepregatit,
neoperatioJ;lal, ocuPilt
etc.) sau la operatia in curs de
desf2~urare (detectarea unci erori la controlul datelor). (V.C.).
unitate de rltspuns audio (eng!.:
audio response unit), echipumnnt utilizat pentru generarea
de cMre sistemlil de caloui a
raspunsurilor "vorbi le". U. de
1'.11. poate Ii realizata prin sinteza sunetelor folosind semnule
eu frecventa celor din vorbirca
umana, sau folosind un disc sau
tambur magnetic ne care slnt
preinregistrate cuvintele ~i propozi pile pro nun tate de dUro un
orainic, din care se alc5.tuiesc
r5.spunsurile respective. Rezllltutele - In fcrma binarii, ce urmoazii a fi tl'ansmise vocal, constiluie identificatori penlru uniHi( ilc de text pre!nregistrale, eith ea accstora fiind similurr, e u

pl'oeedeul de redare utilizat la

magnelofon; ie:;;irea u. da r.n.
esle un semnal, audio, care arnpHficat, poate fi transmis I~ distan (a sau redat prin intermediul
unul difuzor. (T.P.).
unitoie de schimburi IDlIlfiJllc
(USM), canal de intrarejie:;;ire cu
mulliplexare pe grup de beteti
un grllp avlhd 1-4 ooteti. De:
numirea oste specifiea sistemelor din familia FELIX. (V.C.).
unltatc de servire (ongl.: service
facility), destinutia tuluror eerorilOl' de servire intI'ate Inlr-un
sislem de a~teplare, cu~rinzlnd
una sal.! mai multe stath de servire dispuse in paralel, In serlo
sau lntr-o oonfiguratie serie-paralcljparalel-serie; in functie de
nalura sistemului i;'i de struetura u. de S" Iii intrarea sa se
pol forma unul sau mai multe
~iruri de a:;;teptare. U. de s. esle
caraetorlzata prin disciplina de
servire :;;iintensitatea trafieului.
(T.P.).

Imitate fUllctionala (engl.: runetionalllnit), subsistem rizic caro

efectueaza un set bine defini t
de operatii (funetii). U.f. poale
lucra independent dupa primirea informatiilor oe initiaza exocutllrea unci operatii. Ex. unitatea aritmetiea-Iogica, unitatea
de eomanda, unitatea centrali:\,
unitiiti de intrare (eohipamente
de inlrare) etc. (P.D.).
unitate sintaetica (eng!.: syntactio unit) ~ categoric sintaetici.
utilizator (eng!.: user). 1. Beneficiar al serviciilor oferite de un
oentru de calcu!' 2. Orice pel'soana interesatii In prelucrarea
uncI' date pe baza unui program.
(C.G.).