Nscut n 1952 Fukuyama este un filozof liberal american cu origini japoneze, elev al lui Levi

Strauss, iniiatorul micrii neoconservatoare americane. Una dintre cele mai cunoscute
lucrri ale sale este articolul Sfaritul istoriei? publicat n 1989 n revista The National
Interest, cnd era deja mai mult dect clar cderea sistemului comunist rus.
Fukuyama i-a dezvoltat apoi ideile publicnd n 1992 Sfritul istoriei i ultimul om carte la
care dup 16 ani de la publicare avea s o editeze din nou incluznd rspunsuri la criticile
ei.Fukuyama definete sfritul istoriei ca finalul evoluiei ideologice a umanitii i
universalizarea democraiei liberale ca form final de guvernare. Acesta spune c datorit
faptului c victoria liberalismului a avut loc mai nti peplanul ideilor i al contiinelor i este
nc incomplet n lumea real sau material vor mai exista conflicte care s umple paginile
de politic extern. El vede liberalismul modern ca fiind ideologia de la sfritul istoriei.
Singurele posibile forme de guvernare de dup sfritul istoriei, crede el, sunt cele
democratice, automat att fascismul ct i stnga radical sunt excluse prin urmare. Ideea de
sfrit al istoriei nu este una inventat de Fukuyama. Cel mai cunoscut propagator al ideii de
sfrit al istoriei a fost Karl Marx care credea c prin realizarea utopiei comuniste va rezolva
toate contradiciile anterioare. Fukuyama crede c Marx a denaturat conceptul de sfrit al
istoriei iniial folosit de Hegel (acesta credea c rspndirea ideilor Revoluiei Franceze va
aduce sfritul istoriei, punctul cheie fiind btlia de la Jena din 1806 ), i spune c acesta a
inversat complet prioritatea realului n raport cu idealul, exilnd ntregul domeniu al
contiinei religia, arta. cultura, nsi filosofia ntr-o suprastructur determinat n
ntregime de modul material de producie predominant. Fukuyama vede de fapt
materialismul, conform cruia orice ideal este defapt doar un pretext pentru ajungerea la
diverse scopuri materiale, ca fiind denaturat i greit. Fukuyama crede deci c oamenii nu
lupt doar pentru scopuri materiale, dar lupt uneori i pentru simple idealuri. Fukuyama i
termin lucrarea ntr-o not contradictorie spunnd c epoca de dup sfritul istoriei va fi
una trist i plictisitoare i c tocmai aceste secole de plictiseal vor face istoria s nceap
din nou.
Sfarsitul istoriei si ultimul om reprezinta o lucrare importanta a lui Francis Fukuyama in care
acesta demonstreaza ca istoria omenirii se bazeaza pe progresul stiintei si pe o lupta
intelectuala de recunostere a valorilor.

Samuel Phillips Huntington este profesor la Harvard i un analist politic care a obinut
notorietatea internaional prin lucrarea Ciocnirea civilizaiilor i refacerea ordinii mondiale
(1993, 1996), n care susine teza unei noi ordini mondiale, instaurat la sfritul Razboiului
Rece.
Teoria propus de acesta, a fost formulat pentru prima oara n 1993, n Foreign Affaires,
unde a publicat un articol intitulat Ciocnirea civilizaiilor?. Articolul era o reacie la cartea lui
Francis Fukuyama, Sfrsitul istoriei i ultimul om (1992). n 1996, el i dezvolt teoria n
lucrarea Ciocnirea civilizaiilor i refacerea ordinii mondiale.
n Romania, lucrarea a aparut la editura Antet, ntr-o traducere realizat de Radu Carp i
prefaat de Iulia Motoc.
Huntington pleac n lucrarea sa de la diversele teorii asupra naturii politicii globale, n
perioada de dup Rzboiul Rece. Unii dintre aceti teoreticieni susineau c drepturile omului,
democraia i capitalismul au devenit singura alternativ ideologic pentru naiunile
contemporane. Astfel, Francis Fukuyama argumenta c lumea a atins sfaritul istoriei.

Huntington crede n schimb c n timp ce epoca ideologiilor a apus, lumea s-a ntors la o stare
normal caracterizat prin conflicte culturale. n teza sa, el argumenteaz c principala cauz
a conflictelor n viitor vor fi diferenele de ordin cultural i religios.
Ca o extensie, el arat c conceptul de civilizaie, ca cea mai nalt form de exprimare a
identitii culturale, va deveni din ce n ce mai utila n analizarea potenialului de conflict. n
acest sens el spunea: Este ipoteza mea c sursa fundamental a conflictului n aceast lume
nou nu va fi determinat de aspectul economic sau de cel ideologic. Marea diviziune n
rndul rasei umane i sursa dominant a conflitelor va fi cea cultural. Statele naionale vor
rmne n continuare cei mai importanti actori n problemele lumii, ns principalele conflicte
ntre naiuni i grupuri din diferite civilizaii. Ciocnirea civilizaiilor va domina politica
mondial. Linia dintre civilizaii va reprezenta n viitor linia frontului
n esen, teza provocatoare i important a Ciocnirii civilizaiilor este aceea c creterea
violenelor n lume este determinat de conflicte ntre state i culturi care se bazeaz pe
tradiii religioase. Huntington, fost consilier politic a lui Clinton, argumenteaz c oamenii
politici trebuie s in cont de aceasta situaie n special cnd intervin n problemele interne
ale altor ri.
Huntington defineste civilizatia ca fiind cel mai larg nivel de recunoastere cu care o persoana
se poate identifica, una care se refera la valorile, nromele sociale si institutiile care conduc
societatea. Huntington este atent in realizarea diferentelor dintre rasa si civilizatie: rasa nu
este influentata de istorie, norme sociale si valori asa cum poate fi influentata civilizatia,
asadar fiind posibil ca indivizi apartinand aceleiasi rase sa fie adanc diferentiati de civilizatie,
sau ca indivizi din rase diferite sa fie uniti de civilizatie. Huntington admite ca civilizatiile sunt
flexibile, fara un inceputuri sau sfarsituri precise, concrete. Cu toate acestea, el sustine ca
granitele care impart civilizatiile ar putea fi ambigue insa ele sunt reale si importante.
Civilizatiile nu sunt structuri politice insa ar putea reprezenta un numar de unitati politice (mai
multe natiuni, mai multe state etc.). El sustine religia ca o unitate centrala a caracteristicilor
civilizatiilor si o foloseste ca o variabila in identificarea catorva din cele mai proeminante
civilizatii : japoneze, hinduse, islamice, vestice, latin-americane si chiar si africane.
n cadrul lucrrii sale, autorul utilizeaza o serie de concepte noi i realizeaz o interesant
separare a civilizaiilor. Elementul religios se pare c este criteriul cel mai important n
aceast clasificare. n unele cazuri el folosete ns i alte criterii precum proximitatea
geografic sau similaritile lingvistice. n funcie de acestea, el deosebete urmtoarele
civilizaii:
- Civilizaia vestic: cuprinde vestul Europei ( Uniunea European) i America de Nord. Tot aici
se afl i alte state derivate din statele europene precum Australia sau Noua Zeeland.
- Civilizaia ortodox: cuprinde toate statele ortodoxe printre care i Romnia.
- America Latin: E un hibrid ntre Civilizaia vestic i populaia local. Pot fi considerai c
parte a civilizaiei vestice ns cu structuri sociale i politice distincte de Europa i SUA.
- Civilizaia musulman
- Civilizaia sinic: cuprinde China, Coreea, Singapore, Taiwan i Vietnam.
- Civilizaia japonez: considerat a fi o sintez ntre civilizaia chinez i popoarele altaice.
- Civilizaia Africii subsahariene: poate sa devin, n concepia autorului, a 8-a civilizaie.
Huntington sustine cultura ca fiind cea mai izbitoare identitate cu care se poate identifica un
individ, o identitate care transcede peste alte dimensiuni posibile de indentificare, cum ar fi

ideologiile sau ocupatiile. Apoi el afirma ca modernizarea socio-economica a rezultat in

dizlocarea individuala si intr-o crestere a capabilitatilor sociale de a stimula innoirea culturii
indigene. Huntington afirma ca democratia este paradoxala insasi prin natura sa : prin
raspandirea democratiei si institutiilor democratice intr-un stat non-democratic, Vestul da
oponentilor sai cunoasterea si abilitatea necesara pentru a se revolta. Intr-o zi statele statele
slabe vor putea ataca utilizandu-se de aceleasi valori vestice de care s-au folosit pentru a-si
promova interesele. In cel de-al treilea rand, identitatea culturala este importanta in definirea
mentalitatii de noi vs. ei si este indispensabila in protectia noastra fata de ei. In cel de-al
patrulea rand, identitatea culturala este cea mai concreta si cea mai putin compromisa
dimensiune a identitatii. Huntington sustine de asemenea raspandirea naturale a conflictelor
in sistemele internationale si este convins de proeminenta identitatii culturale.