Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
superficial-pericardul fibros
aortei.
Fibrele simpatice provin din lantul simpatic cervical (cu originea n coarnele laterale
medulare T1-T5) prin nervii cardiaci cervicali
( superior, mijlociu i inferior) i nervii cardiaci toracici (cu originea n mduva T 4-T5 i
sinapsa n ganglionii simpatici toracali).
Fibrele parasimpatice provin din nervul X prin ramurile cardiace cervicale superioare
i inferioare.
Proprietile miocardului sunt :
Excitabilitatea(batmotropismul) Ritmicitatea(automatismul, cronotropismul)
Conductibilitatea(dromotropismul)
Contractilitatea(inotropismul)
Tonicitatea.
Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a rspunde specific printr-o contractie la
un stimul adecvat(de intensitate mai mare sau egal cu pragul).
Stimulii cu intensitate inferioar pragului nu determin aparitia unei contracii.
Inima prezint particularitatea de a fi excitabil numai n faza de relaxare(diastola) i
inexcitabil n faza de contracie(sistola).
n sistol, inima este n perioada refractar absolut (indiferent de intensitatea stimulului,
nu apare o contracie).
Stimulii cu frecven crescut nu determin apariia tetanosului muscular, fapt foarte
important n desfaurarea activitii normale a inimii.
Ritmicitatea (automatismul) este proprietatea inimii de a autogenera impulsuri nervoase
care produc potentiale de actiune autopropagate.
Aceast proprietate se manifest i dac inima este scoas din organism sau dac sunt
ntrerupte influenele nervoase i umorale extrinseci, n condiiile irigrii cu un lichid
adecvat.
Suportul morfologic al ritmicitii este sistemul excitoconductor.
Nodulul sinoatrial Keith Flack are o frecven de descrcare a impulsurilor de 70-80/min.
Acesta este ritmul sinusal, normal, al contraciilor inimii.
Nodulul atrioventricular Aschoff Tawara are o frecven de descrcare permanent de
40/minut, dar nu se manifest n mod normal datorit frecvenei crescute a nodulului
sinoatrial.Lezarea acestuia din urma determin preluarea controlului contraciei miocardice
de ctre nodulul atrioventricular.
Fasciculul Hiss ce se divide in doua ramuri, dreapta si stanga, descarc 25
impulsuri/minut. Automatismul poate fi influenat de diferii factori : temperatura, pH,
concentraia de Na, K, Ca, Mg, acetilcolina vagala, adrenalina
Conductibilitatea este proprietatea miocardului de a conduce excitaia n toata masa
sa .Excitaia pleac de la nodulul sinoatrial i se propag sub forma unui front de unde radiare
ce cuprind din aproape n aproape atriile. Ajuns la nivelul nodulului atrioventricular, impulsul
ntrzie 0,04 secunde, timp necesar pentru realizarea sistolei atriale.De aici unda se propaga
FAZA 0
FAZA 1
FAZA 2
FAZA 3
FAZA 4
Automatism: Prezent
Rspuns: Fibre cu rspuns lent
Potenial de repaus(faza4): fr Potential de repaus constant,cu PDM = -60 mV
PA: Amplitudine mic, pant de depolarizare lent(faza 0)
Durata 150 msec
Diastola
(mmHg)
Sistola
(mmHg)
AD
0-2
4-6
VD
0-2
15-20
Artera pulmonar
7-12
15-20
Sistola ventricular
Incepe la nceputul diastolei atriale i dureaz aproximativ 0,27 secunde. Are trei faze :
- contracie izovolumetric
- ejecie rapid
- ejecie lent
Contracia izovolumetric
- Incepe cu nchiderea valvelor atrioventriculare i se termin la deschiderea valvelor
sigmoide (0,05 sec).
- Inchiderea valvelor atrioventriculare se face datorit contraciei muschilor papilari.n
aceast faz se realizeaz o contracie a cavitilor nchise(volumul ventricular rmne
constant), ceea ce determin o cretere rapid a presiunii intracavitare( 80 mm Hg), mai
10
Zgomotul I
Se aude la inceputul ciclului cardiac. Este produs de:
- zgomotul de inchidere al valvulelor bicuspida si tricuspida (factori valvulari)
- zgomotul de intindere al cordajelor tendinoase si contractia musculaturii
ventriculare (factori musculari )
- modificarea presiunii si volumului sanguin in timpul ejectiei (factorii
hemodinamici).
Zgomotul I are o frecventa mica, intensitate mare, tonalitate joasa, timbrul vascular
(muscular), durata 0,08-0,12 secunde.
Este sincron cu socul apexian si cu pulsul arterial central (la carotida). Stetacustic este
sunet grav, mai prelung (tum).
Focare de ascultaie maxim = amplitudinea zgomotului este mai mare la nivelul
orificiului mitral.
Pentru VD se ascult maxim la focarul tricuspid (in spatiul IV intercostal drept
parasternal)( la baza apendicelui xifod);
Pentru VS se ascult maxim n focarul mitralei (spaiul V intercostal stng, la intersecia
cu linia medio-clavicular)
Zgomotul I (sistolic)( Z.I) pe fonocardiograma are trei grupuri de vibraii:
- grup iniial - sunt vibraii mici ale perioadei de mulare (component ventricular);
11
12
Fonocardiogramazgomote patologice
Atriograma manometric
Curba de presiune atrial are o configuraie caracteristic, cu trei unde pozitive (a, c,
v) i dou negative (x, y):
unda a este generat de sistola atrial, iar nlimea ei este condiionat de
contractilitatea atrial i de rezistena ventricular la umplere;
unda c este de mic amplitudine i apare datorit protruziei valvelor atrio-ventriculare n
atrii n faza de contracie izovolumetric;
Atriograma manometric
deflexiunea negativ x reprezint relaxarea atrial cu coborrea planeului atrioventricular ctre ventricul n faza de ejecie;
unda v reprezint creterea presiunii atriale prin acumularea de snge venit din vene,
concomitent cu relaxarea ventricular zovolumetric ce determin revenirea planeului
atrioventricular. nlimea undei v este dependent de complianta atrial i de volumul de
snge venos ce ajunge n atrii. Vrful v corespunde momentului de deschidere a valvei atrioventriculare;
unda y reprezint umplerea ventricular ce precede urmtoarea und a.
14
normal este de 1/3 din durata sistolei. Clinic, el poate fi apreciat prin inspecie (la
persoane slabe, copii), palpare sau percuie (la obezi, femei etc.).
APEXOCARDIOGRAMA (precardiograma stanga) se nregistreaz mai bine cu
pacientul situat n decubit lateral stng, Apexocardiograma normal cuprinde:
A - sistola atrial;
C - debutul contraciei izovolumetrice;
E - nceputul ejeciei;
H - sfritul ejeciei;
O - deschiderea valvei mitrale;
F - umplerea rapid;
UL - umplerea lent.
Unda A semnific sistola atrial. nlimea ei este de obicei sub 15% din
nlimea total a apexocardiogramei (distana E-O).
Punctul C marcheaz debutul contraciei izovolumetrice a ventriculului stng. n
timpul acestei faze, apexul ventricular este ndreptat spre peretele toracic i se nscrie pe
panta ascendent rapid CE.
La nivelul punctului E - vrful acestei pante - se deschid valvele aortice i ncepe
golirea ventriculului stng (VS). Durata ejeciei este msurat de intervalul EH.
Din punctul H ncepe relaxarea izovolumetric, HO, la sfritul creia se deschid
valvele mitrale (punctul O).
Urmeaz umplerea rapid ventricular, exprimat printr-o und ascendent rapid F, ce se continu cu umplerea lent, evideniabil prin atenuarea pantei (UL). Umplerea
pasiv ventricular se ncheie o dat cu debutul unei noi unde A (sistola atrial).
nregistrarea pulsului venos
Informaiile referitoare la evenimentele inimii drepte pot fi obinute prin studierea
pulsului venos jugular JUGULOGRAMA.
Undele pozitive sunt determinate de cresterea presionala in atriul drept, undele
negative fiind determinate de scaderea presiunii in atriul drept si implicit in VCS.
15
17
18
19
20
Unda T
Reflect o parte din repolarizarea ventricular(repolarizarea rapida) (epicard endocard);
-Aspect: rotunjit, asimetric, cu panta descendent mai abrupt;
-Sens: concordant cu complexul QRS
-pozitiv n majoritatea derivaiilor;
-negativ: aVR+/-n DIII, aVF, V1
-Amplitudine <1/3 QRS(<6 mm);
-Durata: 0,13-0,30 sec;
-Modificat de factori:
-fiziologici: SNVP-Tnalt, asimetric (precordiale)
-factori umorali (PO2 , Ca++, K+).
Unda U
Corespunde cu repolarizare muchilor papilari sau post-depolarizarea n fibrele
Purkinje;
-Aspect: mic, rotunjit;
-Acelai sens cu unde Tdin aceeai derivaie;
-Amplitudinea < 1/4T din aceeai derivaie;
-mai evident la FC, [K+];
-mai bine exprimat n derivaiile precordiale drepte(V1,V2).
Segmentul PQ (PR) = stadiul depolarizat atrial,
-durata 0,06-0,10 sec.
Segmentul ST = stadiul depolarizat ventricular(faza de platou a pot. de actiune, fara diferente
de potential);
-izoelectric (1 mm)
-cu durata de 0.05-0.15 sec.
-punctul J = punctul de trecere de la sg ascendent al undei S la segmentul ST;
-patologic -n cardiopatia ischemic: supra/subdenivelare mai marcat leziune
Intervalul PR(PQ) = conducerea atrio-ventricular (conducerea intraatrial, NAV i prin
sistemul His-Purkinje);
-durat: 0,12-0,21sec;
- in sindromul de preexcitaie WPW, LGL
-in BAV gr1, bradicardie sinusala.
Intervalul ST =stadiul depolarizat ventricular i repolarizare ventricular;
-modificri caracteristice n:
-cardiopatia ischemic,
-tulburrile de repolarizare ventricular.
Intervalul QT =sistola electric ventricular (SEV), cuprinde depolarizarea i repolarizarea
ventricular;
- durat: 0,35-0,45 sec (n funcie de FC).
Intervalul RR = durata unei revoluii cardiace (ntre dou complexe QRS succesive), este util
pentru determinarea FC;
- durat: variaz invers proporional cu FC (la FC=75 bpm,RR este de 0,80 sec).
21
ELECTROCARDIOGRAMA 2
ANALIZA TRASEULUI ECG
1. Stabilirea ritmului cardiac
2. Stabilirea FC (frecventei cardiace)
3. Stabilirea axului electric al inimii
4. Analiza morfologic i cronologic a traseului ECG
Stabilirea ritmului cardiac
Ritmul cardiac reprezinta locul de unde porneste impulsul nervos. Ritmul normal este
ritm sinusal, caracterizat (la orice frecventa cardiaca) prin unde P de aspect normal, pozitive
in D I, D II si aVF, urmate MEREU de complexe QRS normale la intervale PQ sau PR de
0,12-0,21 secunde.
Exista trasee ECG in care ritmul este nodal sau idioventricular.
22
unde RR reprezinta numarul de intervale (delimitate de liniile verticale subtiri) dintre doua
unde R succesive.
Metoda de apreciere rapid a frecvenei cardiace
Hrtia milimetric a ECG are la distane de 5 mm, linii mai groase. Se caut o und R
situat n dreptul unei asemenea linii i se urmrete unde apare urmtoarea und R. La o
vitez de derulare a hrtiei de 25 mm/s, dac urmtoarea und R cade pe prima linie groas,
frecvena este de 300/min, dac ea cade pe a doua linie groas, este de 150/min, .a.m.d.
START
300
150
100
75
60
50
23
Normal: 60-80/min.
Valorile mai sczute definesc bradicardia, iar cele mai crescute tahicardia. n caz de
ritm cardiac neregulat, este necesar s se calculeze frecvena medie pe o poriune mai lung
de traseu, cuprinznd mai multe revoluii cardiace succesive.
Stabilirea axei electrice a inimii (axa QRS)
Axa electrica a inimii reprezinta directia in care se desfasoara cele mai mari diferente de
potential intr-o zona.
Axa electrica a inimii = axa complexului QRS (activitatea electrica in depolarizarea
ventriculara).
Metoda triunghiului echilateral Einthoven
Se masoara in milimetri amplitudinea undelor Q, R, S din doua derivate standard,
notand cu (+) valoarea pentru unda R si cu (-) valoarea pentru undele Q si S. Facem suma
ALGEBRICA a amplitudinilor (mm) undelor Q,R,S pentru fiecare derivatie, obtinand asfel
un rezultat (mm) pozitiv sau negativ, care este amplitudinea vectorului rezultant al
complexului QRS proiectat pe axa derivatiei respective.
Aplicam acesti vectori rezultanti pe derivatiile I, II, III, astfel incat originea lor sa fie la
jumatatea laturii derivatiei iar varful spre segmentul pozitiv sau negativ al derivatiei (in
functie de valoarea algebrica a vectorului complexului QRS din respectiva derivatie).
Din extremitatile vectorilor proiectati pe derivatii, se ridica perpendiculare care se vor
intersecta in centrul triunghiului Einthoven, formand un paralelogram. Axa electrica va fi
diagonala paralelogramului cu originea in centrul triunghiului.
24
P MITRAL
P PULMONAR
26
BRADICARDIE SINUSALA
TAHICARDIE SINUSALA
ARITMIE SINUSALA
27
Tahicardia paroxistica
Este o aritmie cu frecventa f. mare (150-250/min), cu debut si sfarsit brusc, generata de
stimuli cu originea in focare ectopice atriale sau nodale sau ventriculare.
TAHICARDIA PAROXISTICA ATRIALA
28
29
FLUTTER ATRIAL
FIBRILO-FLUTTER ATRIAL
FIBRILATIE ATRIALA
30
FLUTTER VENTRICULAR
FIBRILATIE VENTRICULARA
31
TULBURARI DE CONDUCERE
1. BLOCUL SINO-ATRIAL
2. BLOCUL A-V DE GRAD I, II SAU III
3. BLOC DE RAMURA DREAPTA (BRD) SAU STANGA (BRS)
4. HEMIBLOCURI
BLOCUL SINO-ATRIAL
32
33
34
HIPERPOTASEMIE
HIPERPOTASEMIE
35
HIPOPOTASEMIE
HIPER SI HIPOCALCEMIE
ISCHEMIE
36
SUBDENIVELAREA SEGMENTULUI ST
SUPRADENIVELAREA SEGMENTULUI ST
37
38
Aspect normal
40
1.DEBITUL CARDIAC
42
2. CIRCULATIA CORONARA
3. METABOLISMUL INIMII
1. Debitul Cardiac(DC)
DC: cantitatea de snge ejectat de inim per minut cantitatea de snge pompat per
minut n circulaia sistemicsau cea pulmonar (DCstg = DCdr).
Calcul: DC = VS x FC
VS = 70 ml - n repaus: DC = 5-6 l/min,
FC = 70 BPM - n efort: DC = 25-35 l/min,
pe seama FC i a VS.
Indexul Cardiac (IC)
IC =DC /SC (m2) IC = 3 0,5 l/min/m2 SC
Fracia de ejecie (FE)
FE = VS/VEDV = (VEDV- VESV)/VEDV FE>55%
Metode de determinare a DC
Metoda Fick - pe baza legii conservrii masei
Metoda Fick direct: pe baza VO2.
VO2 O2 din aerul expirat
DC = VO2 (250-300 ml/min)/[O2 ]a - [O2 ]v [O2 ]a [O2 ] din artera
periferic (0,20 ml O2/ml snge);
[O2 ]v [O2 ] din AD
(cateterism) (0,15 ml O2/ml snge).
DC = 250 ml/min/0,20 0,15 = 5000 ml/min
Metoda Fick indirect: pe baza VCO2
43
+ PRESARCINA
Compliana V
SNVS, catecolamine
+VS
+ INOTROPISM
SNVP
+ VC
DC
- POSTSARCINA RPT
- VD
+ SNVS,
CATECOLAMINE
+FC
-
SNVP
l/min (5-7x)
Variaiile patologice ale DC
DC:
44
45
2. Circulaia coronarian
a. Dou artere coronare, din Ao:
- art. coron. Dr VD + VS Post;
- art. coron. Stg VS Ant + Lat.
b. Dispoziie: din zona subepicardic (artere mari cu -Rec)spre zona
subendocardic (artere mici i arteriole cu -Rec).
c. Vene principale:
- sinus coronar (75% snge) +vena cardiac ant. (20% snge) AD
- vene thebesienecavitile inimii
d. Tipuri de circulaie:
- terminal;
- colateral.
Arterele coronare intramurale sunt ramuri mici ale arterelor superficiale
subendocardice, care patrund in masa miocardica.
Dupa traseul lor se clasifica in doua categorii:
1. artere intramurale de tip A, care au un traiect initial oblic si apoi se termina in
jumatatea subepicardica a peretelui, mai ale in ventriculul drept.
2. artere intramurale de tip B, care strabat muschiul perpendicular pe suprafata lui
si ajunse subendocardic, se anastomozeaza, formand plexuri arteriale subendocardice,
mai ales la nivelul ventriculului stang.
Circulatia colaterala leaga intre ele arterele coronare intramurale, fapt important in
cazul obstructiei unei ramuri coronare.
Numarul de capilare in circulatia coronara este f. mare, putand ajunge la 2500/mm2,
practic fiecare fibra are coronara sa.
e. Extracia bazal O2: Maxim (75%) Dac Necesarul O2
Fluxulcoronarian vasodilatatie.
f. Funcionare: Aerob Ocluzia coronarian>2 min Necroza.
g. Perfuzia Diastol > Perfuzia Sistol.
h. Factorii de care depinde consumul de O2 miocardic(MVO2):
- Major Inotropismul- Factori Inotrop + MVO2 -SNS, Catecolamine,
-Ag,Tonicardiace,
-Ca2+, Teofilina
- Factori Inotrop - MVO2- SNVP,-Blocante,
- Acidoza,
46
-hipoxia
FC;
Tensiunea intraparietal (wall stress).Hipoxia
- Minori:
Metabolismul miocardic;
Hormoni.
3. Parametrii hemodinamici coronarieni
Fluxul coronarian: - Repaus: 250 ml/min (5% DC)
- Efort: 1 l/min
Fluxcoronarian =P/Rezistenta=(PAo PAD)/Rezist.coronarian
47
48
49
n ischemie, acumularea de acid lactic constituie una dintre cauzele durerii anginoase.
n ischemia miocardic prelungit:
- ATP ADP AMP Adenozin.
- datorit permeabilitii membranei celulei miocardice pentru adenozin aceasta
trece n interstiiu i apoi n circulaie, fiind rspunztoare de vasodilataia coronarian
(vezi circulaia coronar).
In ischemia severa, este suprimata glicoliza. Daca metabolitii acizi formati in ischemia
moderata nu mai sunt eliminati de catre fluxul coronar local, ei se acumuleaza, scad pH-ul si
suprima glicoliza, scazand drastic astfel nivelul de ATP.
ATP-ul aproape epuizat, determina dereglarea functionarii pompelor ionice membranare si
implicit acumularea intracelulala de Ca+2, ceea ce duce la moartea celulei miocardice.
Prin pierderea integritatii membranei se elibereaza in circulatia sanguina unii compusi
intracelulari (troponina T, creatinkinaza, lactatdehidrogenaza), dozarea lor fiind un indicator
al gravitatii leziunilor ischemice.
50
51
Tunicile arterelor sunt hrnite diferit. Intima i partea intern a mediei sunt
hrnite de plasma sangelui circulant, iar partea extern a mediei i
adventicea prin capilare, arteriole i venule care alctuiesc "vasa vasorum".
n afara elementelor comune, peretele arterial prez int elemente variabile in
raport cu diametrul vasului.
53
54
55
Manometru
Ludwig
Metode de determinare:
metoda palpatorie (Riva Rocci);
metoda ascultatorie.
Curgerea laminar normala a sangelui nu produce vibraii ale peretelui
arterial sesizabile cu ajutorul stetoscopului.
Spre deosebire de curgerea laminar, curgerea turbulent gene reaz vtejuri
caracteristice i astfel produce zgomote.
Turbulena depinde de o vitez critic de curgere.
Zgomotele care se percep timpul msurrii indirecte (prin metoda
ascultatorie) a presiunii arteriale se numesc zgomotele lui Korotkov.
56
57
Aorta
2,5
Artere mici
20
Arteriole
40
Capilare
2500
Venule
250
Vene mici
80
Venele cave
8
La nivelul microcirculaiei pulmonare Ph<< Poncotic nepermid apariia
fenomenului de filtrare .Se evit apariia edemului pulmonar acut (EPA).
Proprietatile functionale ale arterelor :
1)Elasticitatea
Este capacitatea arterelor (de obicei a celor mari) de a se destinde si reveni la
forma initiala, direct proportional cu volumul de sange din interiorul lor.
Arterele mari sunt elastice i distensibile. Ele servesc ca rezervoare
sanguine. Sistola ventricular cardiac determin afluxul unei cantiti de
sange in vasele mari. In urma acestui aflux arterele se dilat i
inmagazineaz o parte din energia sistolic. Diastola ventricular este
urmat de revenirea arterelor la diametrul iniial i de retrocedarea energiei
ctre sange. Cele dou modificari de calibru pasive, determin o curgere
continu a sangelui an artere, cu toate c inima pompeaz discontinuu.
2) Contractilitatea
58
60
CIRCULATIA CAPILARA
CIRCULATIA VENOASA
CIRCULATIA LIMFATICA
1. Circulaia capilar (Microcirculatia)
Definiie: circulaia n vasele mici situate ntre circulaia arterial i venoas, adaptat
pentru schimburi de substane.
Componentele microcirculaiei:
Capilare preferentiale(metaarteriole)
Capilare mici
Arteriole
unturi
Venule
# Arteriolele: sunt vase cu diametrul de 25-50 m, ce prezinta o crestere a numarului
fibre musculare netede n perete, acestea formand in portiunea terminala arteriolara
(arteriola terminala) asa numitele sfinctere precapilare.
# Capilarele preferentiale (metaarteriole): au diametrul de 10-20 m, fac legatura
dintre arteriole si venule, stabilind insa legaturi si cu sistemul capilar. Au o tunica
musculara mai dezvoltata decat capilarele propriu-zise, ceea ce le permite modificarea
activa a lumenului vascular.
61
# unturile arteriolo-venoase:
comunicare direct ntre arteriole-venule;
intervin in schimburile de substane;
rol important n termoreglare:
t => vasoconstricia sfincterelor precapilare,
unturile sunt singura comunicare arteriolovenoas
t => toate sfincterele sunt deschise.
#Capilarele mici provin din arteriolele terminale, fiecare arteriola dand nastere la 10100 capilare.Diametrul lor variaza intre 5-10 m, ceea ce denota ca hematiile le pot
traversa prin modificarea formei lor. Densitatea lor variaza in functie de organ dar chiar
in cadrul aceluias organ numarul de capilare functionale variaza in
raport de necesitatile metabolice locale. La nivelul emergentei lor din metaarteriola, in jurul
capilarelor mici se descriu fibre musculare netede circulare care formeaza sfincterul precapilar.
Acesta are rolul de a permite sau bloca intrarea sangelui
in capilar.
Metaarteriolele si sfincterele precapilarele sunt situate incontact strans cu tesutul pe care-l
deservesc. Conditiile locale tisulare (concentratia de substante nutritive,produsii finali de
metabolism, H+) pot modifica astfel direct diametrul vaselor in functie de necesitati.
Peretele capilar este format numai dintr-un strat de celule endoteliale asezate pe o
membrana bazala. In functie de organ, se descrie o organizare diferentiata a capilarelor.
La nivelul peretelui capilar se observa 2 tipuri de cai de comunicare (pori) interior-exterior:
fisuri intercelulare(intercellular cleft) si canalele veziculare.
a.Fisurile intercelulare sunt spatii intercelulare subtiri (6-7 nm sau 60-70 angstromi) care
formeaza canale curbe (frecvent longitudinale), prin alaturarea a 2 celule endoteliale
vecine.Diametrul fisurilor este putin mai mic decat cel al albuminelor.Suprafata fisurilor este
1/1000 din suprafata peretelui capilar dar totusi viteza de deplasare a moleculelor de apa, a ionilor
hidrosolubili si a solutiilor mici, este maredeoarece toate aceste substante difuzeaza usor prin
fisuri.
Fisurile sunt intrerupte periodic de structuri proteice de adezivitate (striatii) care fixeaza
celulele endoteliale vecine, zonele dintre striatii permitand filtrarea.
b. Canalele veziculare rezulta din fuziunea veziculelor plasmalemale.
Veziculele plasmalemale se formeaza la suprafata celulei prin imbibarea unor cantitati mici de
plasma sau fluid extracelular si apoi se misca in interiorul celulei.
Importanta canalelor veziculare in transportul endotelial este de importanta scazuta.
In functie de organ, se descrie o organizare diferentiata a capilarelor.
62
#Discontinue (sinusoide): spaii mari ntre celulele endoteliale => schimburi mari de
substane de dimensiuni mari (proteine); # ex. capilarele din splin, ficat, intestin.
# Venulele
Continua vasele capilare si au un diametru de 30-50 m.In structura lor incep sa apara
fibrele musculare nedete.
# Spatiul interstitial
Este format dintr-un gel ce contine fibre de colagen, mucopolizaharide si lichidul
interstitial.
Lichidul interstitial este organizat sub forma de vezicule (1%), restul intrand in
constitutia gelului mucopolizaharidic (99%). La capatul arterial al capilarului, in spatiul
interstitial se deplaseaza 0,5% din volumul plasmatic. Din aceasta cantitate, 9/10 se
reintoarce in venule, restul trece in limfa.
Intr-un minut in spatiul interstitial se deplaseaza 16ml plasma.
Parametrii circulaiei capilare
Suprafa maxim (2500 cm2)
Viteza medie de circulatie este
de 0,5 mm/sec
Timp de pasaj 0.3-1 sec
Presiune adaptat schimburilor
capilare
Flux sanguin variabil datorit:
starea contractil a arteriolelor, metaarteriolelor i sfincterelor precapilare;
presiunea transmural = Pintravascular Pextravascular;
factori neuroumorali.
63
2) Filtrarea:
Asigur trecerea substanelor (fluxul Qf) pe baza relaiei ntre:
-presiunea hidrostatic (Ph);
-presiunea oncotic ();
-permeabilitatea capilar (K).
Are la baz ecuaia lui Starling:
Fluxul Qf = K[(Phc - Phi) - (c - i)]
Phc = Ph capilar,
Phi = Ph interstiial,
c = capilar (oncotic),
i = interstiial.
Presiunea rezultant:
+ => Filtrare
- => Reabsorbie
Phc = P hidrostatica capilar, este principala for in favoarea filtrrii.
-valoare: - la captul arterial 25 mmHg,
- la captul venos 9 mmHg;
- presiunea medie este de 17 mmHg.
-crescut dac - pres. arterial sau venoas,
- Vasoconstrictie venular i venoas;
-sczut dac - pres. arterial sau venoas,
65
- Vasodilatatie arteriolar.
c = presiunea capilar oncotic, este principala for care menine lichidul n patul
vascular, actionand mpotriva filtrrii. Este data de proteinele (albumine si globuline)
plasmatice. 80% din presiunea oncotica este data de albumine deoarece acestea au
dimensiuni mici si reprezinta 55% din proteinele plasmatice.
Presiunea coloidosmotica plasmatica creste prin retinerea de cationi de catre proteine.
-valoare 28 mmHg (19 mmHg data de proteine si 9 mm
Hg data de cationi).
-Phi = Presiune hidrostatica interstiial ce se opune filtrrii,
- valoare (-7) mmHg => nesemnificativ normal.
-i = presiunea oncotic interstiial. Concentratia de proteine a lichidului interstitial
este de 1,8% (1/4 din cea a plasmei).
Valoarea pres. oncotice interstitiale este de 4,5 mmHg, fiind n favoarea filtrrii.
Forta hidrostatica efectiva de filtrare la capatul arterial rezulta din diferenta dintre
presiunea hidrostatica capilara (25mmHg) si presiunea hidrostatica interstitiala (-7
mmHg).
25mmHg (-7mmHg) = 32mmHg
Presiunea efectiva oncotica de filtrare la capatul arterial rezulta din diferenta dintre
presiunea oncotica capilara (28mmHg) si presiunea oncotica interstitiala (4,5mmHg).
28mmHg 4,5mmHg = 23,5mmHg.
Presiunea ce deplaseaza lichidul din capilar in spatiul interstitial este 32mmHg23,5mmHg = 8,5mmHg.
Permeabilitatea endoteliului capilar este reglata de un strat de fibrina care
obstrueaza orificiul intracapilar al porilor.
Corticosteronul, Ca+2, cresterea pH determina reducerea permeabilitatii capilare.
Avitaminoza C, caldura, aciditatea si hipoxia determina cresterea permeabilitatii
capilare.
Normal:
- 90% din fluidul filtrat se reabsoarbe n capilare i venule,
-10 % trece n circulaia limfatic (preun cu proteinele remanente) vene.
-Variaii compensatoare:
- hemoragia TAPhidrostatic capilar Reabs.>Filtrare (mec.
compensator pt refacerea
Volemiei)
oferta O2VD
arteriolara
-Pvenoas (ortostatism prelungit) Filtrarea + compensator Ptransmural
nchidere vase precapilare suprafaa filtrant reducerea filtrrii.
Variaii patologice: filtrarea edeme,
-Phcedem hidrostatic,
-c edem hipoproteinemic,
-K (hiperpermeabilitate vascular) edem alergic,
obstrucie limfatic edem limfatic.
66
Echilibrul filtrare-reabsorbie
Filtrare
(edem)
Vasodilataie
HTA
presiunii venoase
filtrrii de plasm
(exudat)
proteine plasmatice
Reabsorbie
(autotransfuzie)
Vasoconstricie
hTA
presiunii venoase
deshidratare
hemoragie
3. Reglarea circulaiei capilare
Capilarele nu au musculatur neted => reglarea este dependent de tonusul arteriolelor
i al sfincterelor precapilare.
Capilarele prezint vasomoie dat de :
-starea contractil a arteriolelor, metaarteriolelor i sfincterelor precapilare;
-presiunea transmural = Pintravascular Pextravascular;
67
-factori neuroumorali.
Reglarea se realizeaz prin mecanisme:
-nervoase,
-umorale,
-locale.
Circulatia venoasa
Venele sunt vasele care adun singele de la periferie i il transport la inim.
Diametrul crete de la capilare spre inim. Sistemul venos al marii circulaii este format
din toate venele care conduc sngele venos n venele cave superioar i inferioar ce se
deschid in inim.
Peretele venos este format din trei tunici (intima, media si adventicea), fibrele
musculare fiind mai putin reprezentate comparativ cu arterele.
In adventice intalnim fibre musculare netede cu dispoziie longitudinal. In raport cu
structura mediei ntlnim vene fibroase, fibroelastice i musculare. Venele de tip
muscular,in special cele de la membrele inferioare, sunt prevzute cu valvule care
impiedic refluxul coloanei de sange.
Valvulele sunt pliuri ale endoteliului, prevzute cu fibre musculare netede. Ele se
deschid cnd sngele curge spre inim i se inchid cand sangele curge spre periferie.
Inervaia i vascularizaia seamn cu cea a arterelor.
2) Contractilitatea
Reprezinta capacitatea venelor de calibru mic si mijlociu de a se contracta cu ajutorul
fibrelor musculare din structura lor, asigurand astfel intoarcerea venoasa.
Parametrii circulatiei venoase
a) Viteza sngelui este de 0,5mm/s la periferie i de 95mm/s n venele cave.
68
Componente:
-capilare limfatice n esuturi, funcioneaz ca nite mini valve => permit trecerea
unidirecional pentru ap i particule;
-vase limfaticevase mari (cu valve)n vene;
-ganglionii limfatici filtreaza limfa, produc si depoziteaza limfocite si anticorpi (rol in
imunitate).
70
72
73
5. Mecanism de aciune:
Mediatori:Noradrenalina (N),Adrenalina(NA)
Noradrenalina se elibereaza sub influenta unor modulatori locali(acetilcolina) sau
circulanti (angiotensina, catecolaminele medulosuprarenalei).
Receptori sunt de tip adrenergic : si .
Noradren. are afinitate mai mare pentru receptorii , dar la nivel cardiac receptorii
sunt cei mai frecventi. In ventricule sunt receptori 1 ce mediaza efectele inotrope
(contractilitatea), in atrii sunt receptori 2 ce mediaza efectele cronotrope (automatismul).
Induce:
-influx Ca2+ n SEC i n miocite
-efect vag
6. Efecte:
a) + Proprietile cardiace:
cronotrop + FC
inotrop + F contracie
tonotrop + tonicitatea
dromotrop + conductibilitatea
batmotrop + excitabilitatea
b) Mobilizare rezerve cardiace consumul de O2
7. Aciunea SNVS asupra inimii predomin n condiiile de solicitare fizic i/sau
psihic.
8. Blocarea neselectiva a -receptorilor cu Propranolol FC.
9. Blocarea selectiv a 1-receptorilor cu Atenolol FC.
2.2. Inervaia parasimpatic a inimii (nervii vagi)
1.Originea (I neuron): n bulb, n nucleul dorsal al vagului (NDV) i nucleul ambiguu
(NcA) locul de plecare al nervilor vagi;
2.fibre preganglionare (I) sunt lungi, coboar n mediastin si fac sinapsa cu neuronul
II in ganglionii vegetativi parasimpatici, localizai n peretele inimii, in vecinatatea
nodulului sinoatrial si a celui atrioventricular.De aici pleaca fibre postganglionare la
nodulului sinoatrial(vagul drept), la nodulul atrioventricular(vagul stang) si la ventricule.
3. fibrele post-ganglionare sunt scurte;
Nucleul dorsal al vagului
4. Mecanismul de aciune:
Mediator: Acetilcolina
Receptorii sunt colinergici muscarinici M, mai densi in atrii decat in ventricule.
Induce:
-permeabilitatea canalelor de Ksi in consecinta efluxul K+ n SEC i fibra
miocardic
-descarcarile de noradrenalina la nivel presinaptic si in consecinta scade efectul SNV
simpatic.
5. Efecte:
74
a) - Proprieti cardiace:
cronotrop - FC (p la stop cardiac cu fenomen de scpare vagal)
inotrop - F contracie
tonotrop dromotrop batmotrop b) Rezervele cardiace consumul de O2
n repaus, asupra inimii predomin aciunea vagului.
6. Manevrele vagale (compresiunea globilor oculari, compresiunea sinusului
carotidian, manevra Valsalva - expir cu glota nchis) determina Stimularea vagal ce
este urmata de FC
- Utilitate:
-Evaluarea tonusului vagal.
-Oprirea unei tahicardii paroxistice supraventriculare(TPXSV).
7. Secionarea nervilor vagi sau blocarea receptorilor muscarinici cu Atropin (efect
parasimpaticolitic)FC.
2.3. Rolul atriilor n reglarea funciei cardiace
- n zonele de vrsare ale marilor vene si in atrii (zone de joas presiune) exista:
MECANORECEPTORI de TIP A
-descarc impulsuri n salv n timpul contraciei atriale
-stimuleaz activitatea SNVS
MECANORECEPTORI de TIP B
-descarc impulsuri n timpul umplerii atriale
-inhib activitatea SNVS
Efecte:
a)reflex Bainbridge
b)inhibarea secreieide ADH (si Aldosteron)
c) secreia deANP (peptid atrial natri uretic)
a) Reflexul presor Bainbridge
Volemia=>ntoarcerea venoas cave=>Pres AD=>Stimularea mecanor A=>
Vag
Centri CV=>Stimulare cardiaca(FC,Forta)=>Golirea sngelui din atrii
SNV Simpatic
b)
Secreiei de ADH
Volemia=>Intoarcerea venoas pulmon.=>Pres AS=>Stimularea mecanor B
=>HIPOTALAMUS=>ADH=>Diureza si Volemia
Vag
c) ANP- peptidul atrial natriuretic
Stimularea secreiei de ANP produs de ctre miocitele atriale, apare in urmatoarele
ipostaze:
75
76
-Rol: n sincopa vaso-vagal, aprut la trecerea din clino n ortostatism sau la emoii
puternice:
-Mecanism: stimulare iniial SNVS contraciei ventriculare
stimularea mecanoRec.ventriculari declanarea reflex depresor vagal cu FC si
TA sincop.
b) Chemoreceptorii cardiaci
-terminaiile vagale, localizate mai ales n ventriculul stang,
- sensibile la bradikinin, serotonin, PG i alcaloizi,
- influeneaz reflexele coronariene vasodilatatoare.
-terminaii simpatice, sensibile la bradikinin i alcaloizi,
-influeneaz reflexele coronariene vasoconstrictoare.
-chemoreceptorii coronarieni sunt implicai n reflexele patologice din infarctul
miocardic:
-Reflex Bezold-Jarish - inhibitor: FC i TA (reflex de protejare a inimii).
-Reflex Malliani - stimulator: FC i TA (reflex de agravare a infarctului).
-Stimularea chemoreceptorior este responsabil de durerea din angina
pectoral.
2.5.Rolul receptorilor din sinusul carotidian i crosa aortei n reglarea funciei
cardiace
a) Rolul baroreceptorilor din sinusul carotidian i crosa aortei
-stimularea lor este dat de distensia pereilor arteriali ca urmare a creterii tensiunii
arteriale;
-rezultat: reflex depresor, cu FC i vasodilataie, ducnd la tensiunii arteriale:
-calea aferent este reprezentat de nervul IX (glosofaringian) i X (vag);
-centrii cardio-vasculari sunt localizai n zona bulbopontin;
-calea eferent: stimularea vagal spre inim i scderea tonusului simpatic pe
vase.
b) Rolul chemoreceptorilor din sinusul carotidian i crosa aortei
-Stimularea lor este dat de modificarea diferitelor substane din sngele circulant: n
mod special de PO2, PCO2 i ionii H+
-Rezultat: n mod general, stimularea acestorchemoreceptori este determinat de
PO2, PCO2 i H+i duce, n final, la declanarea unui reflex presor.
2.6. Centrii bulbo-pontini cu rol n reglarea CV
-Localizai formaiunea reticulat din poriunea superioar a bulbului i n treimea
inferioar a punii.
-Nu exist centri propriu zii, ci zone formate din reele complexe de neuroni care
interacioneaz:
-Zona presoare,
-Zona depresoare,
- Nucleul tractului solitar (NTS) - n vecintatea centrilor cardio-vasculari:
-primete aferenele senzitive de la zonele reflexogene;
77
78
79
80