REVOLUTIA CARDIACA

INREGISTRAREA
MANIFESTARILOR MECANICE
SI ACUSTICE ALE INIMII

Inima functioneaza ca o dubla pompa care,

prin contractiile ventriculare ritmice, asigura
circulatia sangvina permanenta prin cele doua
circuite : sistemic si pulmonar iar aparatul
valvular al inimii imprima un sens obligatoriu
circulatiei intracardiace a sangelui.
Revolutia cardiaca sau ciclul cardiac sau
activitatea mecanica a inimii consta dintr-o
perioada de relaxare numita diastola , in timpul
careia inima se umple cu sange , urmata de o
perioada de contractie numita sistola , in
timpul careia are loc evacuarea cavitatilor.
Un ciclu cardiac, la adult , dureaza 0,8
secunde la o frecventa de 70 batai /minut.

MANIFESTARI MECANICE ALE R.C.

DIASTOLA ATRIALA
In timpul diastolei
atriale, sangele adus la
cord de venele mari ( v.
pulmonare si venele
cave ) se acumuleaza in
atrii deoarece valvele atrio
- ventriculare sunt inchise.
Dureaza 0,7s.

DIASTOLA VENTRICULARA
Dureaza 0,5s.
Se compune din trei parti :
1 ) prima treime a diastolei
este ocupata de umplerea
pasiva si rapida a ventriculelor
.Asigura 70 % din umplerea
ventriculara
Dupa terminarea sistolei
ventriculare, presiunea
intraventriculara scade rapid,
devenind inferioara celei
atriale si ca urmare valvele
atrio - ventriculare se deschid
si sangele se scurge pasiv din
atrii in ventricule = umplerea
pasiva a ventriculelor.

2 ) in timpul treimii mijlocii,

patrunde in ventricule un
volum redus de sange. Este
sangele care continua sa
curga din venele mari in atrii si
de aici mai departe in
ventricule. Asigura 10 % din
umplerea ventriculara.
3 ) in timpul ultimei treimi a
diastolei ventriculare are loc
sistola atriala care determina
o umplere ventriculara
suplimentara cu ocazia
fiecarui ciclu cardiac. Asigura
20 % din umplerea
ventriculara.
Diastola generala
dureaza 0,4 secunde.

SISTOLA ATRIALA
determina o umplere aditionala a
ventriculelor.
Inima poate presta in conditii de repaus o
activitate satisfacatoare ca pompa si fara
acest supliment de umplere de 20 %. De
aceea, absenta pompei atriale se resimte
numai in timpul efortului fizic cand pot aparea
semnele insuficientei cardiace. Sistola atriala
dureaza 0,1 secunde.

SISTOLA VENTRICULARA
0,3 secunde, are la randul sau
doua componente :
1 ) contractia izovolumetrica
( izometrica ). La inceputul
contractiei ventriculare,
presiunea intraventriculara
creste brusc si inchide valvele
atrio ventriculare. Apoi, dupa
0,05 secunde, presiunea
ventriculara depaseste presiunile
din a. aorta si a. pulmonara si se
deschid valvulele semilunare. In
aceasta perioada ventriculele se
contracta fara a se goli.

2 ) perioada de ejectie. Dupa

deschiderea valvulelor
semilunare incepe ejectia
sangelui dinspre ventricule
inspre marile artere.
Volumul de sange ejectat
se numeste volum bataie
iar fractiunea ejectata se
numeste fractie de ejectie
DC = VB x FC
DC = debitul cardiac
VB = volumul bataie
FC = frecventa cardiaca

Perioada de relaxare izovolumetrica

( izometrica ).
La sfarsitul sistolei ventriculare, valvulele
semilunare ( aortica si pulmonara ) se
inchid si urmeaza o perioada de 0,05
secunde in care muschiul ventricular se
relaxeaza dar volumul ventricular nu se
modifica. Aceasta este perioada de
relaxare izovolumetrica ( izometrica ).

 Volumul telediastolic. Datorita umplerii cu

sange volumul fiecarei cavitati ventriculare
creste la sfarsitul diastolei pana la aproximativ
120 ml.
Volumul bataie. Este volumul ejectat in timpul
sistolei ventriculare. Aproximativ 70 ml.
Fractia de ejectie. Este procentul din volumul
telediastolic ejectat, aproximativ 60 % din
umplerea diastolica.
Volumul telesistolic = volumul de sange
restant in ventricul dupa ejectie. Aproximativ 50
ml.

nregistrarea pulsului carotidian

Inima expulzeaz ritmic sngele, provocnd pulsaii
presionale, transmise sub forma unei unde de-a lungul
arborelui arterial.
Aceast und poate fi perceput la nivelul carotidei,
prin comprimarea acesteia pe tuberculul vertebrei C6.
nregistrarea pulsaiilor arterei carotide cu ajutorul
unui traductor plasat laterocervical reprezint
CAROTIDOGRAMA.
Ea reflect fidel variaiile presiunii intraventriculare.
Acest traseu cuprinde dou poriuni:
sistolic;
diastolic.

 Poriunea sistolic sau

anacrot este distana (ei), care cuprinde:
punctul e - marcheaz
piciorul undei anacrote;
punctul P - vrful
carotidogramei.

Poriunea diastolic sau

catacrot este panta
descendent T, care
cuprinde:
punctul i - incizura
dicrot;
unda D - dicrot, cea dea doua und pozitiv a
traseului

 Punctul e - marcheaz momentul n care presiunea

intraventricular depete presiunea din aort, determinnd
deschiderea valvelor aortice.
Ejecia rapid a sngelui n aort i ramurile ei provoac o und
de percuie ce se exprim pe carotidogram prin panta
ascendent e-P.
n punctul P intensitatea undei pulsului este maxim.
Apoi apare o scdere gradat a presiunii ( unda catacrota )
pn la nivelul incizurii dicrote (i).
Incizura dicrot corespunde nchiderii valvulelor aortice.
Deflexiunea pozitiv consecutiv acestei incizuri semnific
lovirea sngelui de valvele sigmoide nchise i reflectarea
coloanei de snge spre periferie (unda D - unda reflectat de
sigmoidele aortice).
n continuare, se nregistreaz o pant ce coboar progresiv i
corespunde scderii presiunii consecutiv distribuirii sngelui n
arborele arterial.
Pe carotidogram incizura dicrot este uor ntrziat fa de
nchiderea sigmoidian datorit timpului necesar pentru ca
unda pulsului s se transmit de la aort la carotid.

Cel mai important parametru pe care-l poate

furniza carotidograma este perioada ejeciei
ventriculului stng (PEVS).
Se msoar ca intervalul dintre debutul pantei
ascendente a pulsului carotidian i incizura dicrot
(e-i).
Modificri ale conturului carotidogramei apar n
obstruciile valvei aortice (stenoza aortic) sau n
regurgitaiile aortice (insuficien aortic).
n stenoza aortic,
aortic intervalul de ejecie este
semnificativ prelungit, iar panta de ascensiune este
lent i neregulat, crestat.
n insuficiena aortic,
aortic debutul ejeciei este normal,
cu panta ascendent rapid si unda D atenuata sau
absenta. Dar datorit volumului btaie crescut ce
trebuie expulzat n sistol, intervalul de ejecie este
adesea crescut cu dou unde separate de o incizur
mediosistolic (puls bisferic).

nregistrarea ocului apexian

Impactul sistolic al ventriculului stng asupra peretelui
toracic anterior provoac ocul apexian. El se manifest
ca o expansiune ritmic a peretelui toracic, pe o
suprafa de 2-3 cm2, situat normal n spaiul V
intercostal stng pa linia medioclavicular. Durata
normal este de 1/3 din durata sistolei. Clinic, el poate fi
apreciat prin inspecie (la persoane slabe, copii), palpare
sau percuie (la obezi, femei etc.).
Transductorul utilizat n acest caz trebuie s perceap
vibraii de frecven foarte joas (infrasonore).
APEXOCARDIOGRAMA se nregistreaz mai bine cu
pacientul situat n decubit lateral stng, poziie n care
inima se apropie de peretele toracic

Apexocardiograma normal, cuprinde:

A - sistola atrial;
C - debutul contraciei izovolumetrice;
E - nceputul ejeciei;
H - sfritul ejeciei;
O - deschiderea valvei mitrale;
F - umplerea rapid;
UL - umplerea lent.

Unda A semnific sistola atrial. nlimea ei este

de obicei sub 15% din nlimea total a
apexocardiogramei (distana E-O).
Punctul C marcheaz debutul contraciei
izovolumetrice a ventriculului stng. n timpul acestei
faze, apexul ventricular este ndreptat spre peretele
toracic i se nscrie pe panta ascendent rapid CE.
La nivelul punctului E - vrful acestei pante - se
deschid valvele aortice i ncepe golirea ventriculului
stng (VS). Durata ejeciei este msurat de intervalul
EH.
Din punctul H ncepe relaxarea izovolumetric,
HO, la sfritul creia se deschid valvele mitrale
(punctul O). Urmeaz umplerea rapid ventricular,
exprimat printr-o und ascendent rapid - F, ce se
continu cu umplerea lent, evideniabil prin
atenuarea pantei (UL). Umplerea pasiv ventricular
se ncheie o dat cu debutul unei noi unde A (sistola
atrial).

Valoarea apexocardiogramei :
Apexocardiograma informeaz asupra
calitii contraciei VS, putnd investiga
deopotriv funcia sistolic i funcia
diastolic ventricular i este cea mai
valoroas nregistrare de referin pentru
identificarea zgomotelor cardiace.

nregistrarea pulsului venos

Informaiile referitoare la evenimentele inimii
drepte pot fi obinute prin studierea pulsului
venos jugular.
nregistrarea grafic a acestor pulsaii JUGULOGRAMA - se realizeaz cu ajutorul unui
transductor plasat deasupra i la dreapta
jonciunii dintre clavicula dreapt i manubriul
sternal. Transductorul va fi orientat n jos spre
diafragm. Cu aceast tehnic se pot nregistra
pulsaiile venei jugulare interne (vena jugular
extern determin adesea nregistrri
necorespunztoare).

 Aspectul normal al jugulogramei :

unda a - contracia atriului drept;
panta x1 - relaxarea atrial;
unda c - contracia izovolumetric a VD;
unda x - ejecia ventriculului drept;
unda v - umplerea pasiv a AD;
unda y - deschiderea tricuspidei i umplerea
pasiv a VD.

Unda a este generat de sistola atriului drept (ea dispare

n fibrilaia atrial). De obicei, a este cea mai mare deflexiune
pozitiv de pe jugulogram.
Panta x1 corespunde relaxrii atriale; la scurt interval
dup depolarizarea ventricular, panta x1 este ntrerupt de
unda c, corespunztoare nchiderii tricuspidei i bombardrii
planseului atrioventricular spre atriul drept n cursul contraciei
izovolumetrice a VD.
Unda x urmeaz unda c i reprezint relaxarea atriului
drept n timp ce inelul valvei tricuspide este atras spre vrful
inimii n timpul ejeciei VD.
Unda v apare de obicei tardiv n sistol; ea rezult din
umplerea atriului drept n timp ce valvele tricuspide sunt
nchise. La vrful undei v valvele tricuspide se deschid.
Sngele ptrunde n VD, reducnd presiunea din AD i
determinnd deflexiunea y.
n mod normal unda a este cea mai mare und pozitiv a
ciclului, iar x reprezint deflexiunea negativ ce atinge punctul
de minim al graficului (nadir).

FONOCARDIOGRAMA

nregistrarea zgomotelor
cardiace
n cursul unui ciclu cardiac, peretii cordului, aparatul
valvular al inimii, vasele mari produc o serie de vibratii
care se percep ca zgomote sau sufluri.
Acestea se propag prin diferite planuri ale toracelui
pn la suprafa unde se manifest ca fenomene
vibratorii.
La suprafaa toracelui, fenomenele sonore pot fi:
ascultate cu urechea sau cu ajutorul stetoscopului;
captate de un microfon i ulterior nregistrate grafic
(FONOCARDIOGRAMA).

ZONELE DE ASCULTATIE A CORDULUI :

1. FOCARUL MITRALEI:

in sp. V ic. lmc. stg., la varful inimii

2. FOCARUL TRICUSPIDIAN:
in sp. IV ic. dr. parasternal, la baza apendicelui
xifoid
3. FOCARUL AORTIC:
in sp.II ic. dr. parasternal
4. FOCARUL ARTEREI PULMONARE:
in sp. II ic. stg. parasternal
5. FOCARUL ERB ( AORTIC ):
in sp. III ic. stg., la marginea sternului

Dispozitivul de nregistrare a fenomenelor

acustice produse n cursul activitii cardiace se
numete fonocardiograf.

Componentele principale ale fonocardiografului sunt:

Microfonul : are rolul de a converti undele vibratorii captate la suprafata
anterioara a toracelui in impulsuri electrice

Amplificatorul: Impulsurile electrice obtinute cu ajutorul

microfonului au o intensitate mica si de aceea trebuie amplificate
pentru a putea fi inregistrate

Filtrele: au rolul de a lasa sa treaca un grup de vibratii de o

anumita frecventa eliminand in acelasi timp alte vibratii

Sistemul de nregistrare: converteste energia electrica in

energie mecanica

Sistemul de nscriere: inscriere cu penita pe hartie

speciala

Recomandri pentru nregistrarea corect a fonocardiogramei:

ncperea unde se face nregistrarea va fi izolat de surse sonore iar pe

durata nregistrrii va fi meninut o atmosfer silenioas;
se va menine n camera de nregistrare o temperatur de confort
(20gradeC);
aparatura de nregistrare s ofere posibilitatea nregistrrii concomitente i a
ECG-ului;
pacientul se aeaz comod, n decubit dorsal, cu toracele dezvelit;
plasarea microfoanelor se va face n focare speciale, de exteriorizare
maxim a fenomenelor sonore. Este important de tiut c zgomotele i
suflurile pot fi captate pe toat suprafaa toracelui, dar au un maxim de
exprimare n anumite puncte (focare de ascultaie maxim);
nregistrarea fonocardiogramei se face n expir relaxat (dup un inspir
adnc, se expir lent i, ctre sfritul expirului se realizeaz o apnee de 23 secunde, timp n care se face nregistrarea) sau n respiraie linitit;
focarele prefereniale pentru plasarea microfonului sunt:
apex;
spaiul IV intercostal (i.c.) stng parasternal;
spaiul II i.c. parasternal stng i drept;

focarele de plasare a microfonului se determin prin ascultarea inimii nainte

de nregistrare.

Zgomotele cardiace
Pentru fiecare zgomot cardiac se va urmri:
I. cauza producerii;
II. focarul maxim de ascultaie;
III. poziia n ciclul cardiac;
IV. raportul de timp cu nregistrarea
electrocardiografic;
V. durata;
VI. calitatea zgomotului.

 Zgomotul I
I. Este produs de inchiderea valvelor atrioventriculare.
II. Focare de ascultaie maxim = amplitudinea zgomotului
este mai mare la nivelul orificiului mitral.
- pentru VD se ascult maxim la baza apendicelui xifod;
- pentru VS se ascult maxim n spaiul V intercostal stng,
la intersecia cu linia medio-clavicular (locul de lovire al
vrfului inimii ).
III. Este un zgomot sistolic. Sistola are loc intre primul si al
doilea zgomot.
IV. Localizarea n funcie de EKG este la 0,02- 0,04 dup
unda Q sau R (aproximativ n dreptul ultimei jumti a
complexului QRS).
V.Durata zgomotului este de 0,08- 0,15.
VI. Calitatea : este un zgomot lung cu tonalitate joasa.

Caractere particulare
Are trei grupuri de vibraii:
grup iniial - sunt vibraii mici ale perioadei de mulare
(component ventricular);
grup principal - produs de nchiderea mitralei i tricuspidei
(componenta valvular);
grup terminal - compus din vibraii mici determinate de vibraia
pereilor aortei pulmonare (componenta vascular).

Caracteristici pe nregistrarea fonocardiografic:

poriunea iniial - frecvene joase;
poriunea mijlocie - frecvene nalte. Componenta cea mai mare
este dat de nchiderea mitralei;
poriunea terminal - frecvene joase.

 Zgomotul II
I. Este produs prin nchiderea valvulelor sigmoide
aortice i pulmonare.
II.Focare maxime de ascultaie:
pentru valvula sigmoid pulmonar - spaiul II
intercostal stng la 2 cm de marginea sternului;
pentru valvula sigmoid aortic - spaiul II intercostal
drept la 2 cm de marginea sternului.
III. Este un zgomot diastolic. Diastola are loc intre
al doilea si primul zgomot.
IV. Este situat la sfarsitul undei T
V. Durata : 0,04 0,08 secunde
VI. Calitatea : este un zgomot scurt i cu tonalitate
nalt.

Pe nregistrarea fonocardiografic zgomotul II

este format din trei grupe vibratorii i anume:
vibraii de amplitudine mic produse de
vrtejuri de snge care preced nchiderea
valvulelor sigmoide;
vibraii de amplitudine mare produse de
nchiderea valvulelor semilunare;
vibraii finale produse de deschiderea
valvulelor atrio-ventriculare.
nchiderea valvulelor sigmoide pulmonare i
aortice pot uneori s fie difereniate distinct pe
traseul fonocardiografic (dedublare fiziologic).

 Zgomotul III(ZIII)
I. Este un zgomot muscular ventricular care apare
n perioada de umplere rapid protodiastolic, fiind
determinat de umplerea brusc a cavitii ventriculare
dup deschiderea valvulei atrio-ventriculare.
II. n mod normal nu se aude (eventual la tineri, la
nivelul apexului). Se accentueaz n cursul expiraiei.
III. Pozitia in ciclul cardiac : diastola ventriculara
IV. Apare la 0,12- 0,15 de la sfarsitul undei T
V. Durata este de 0,04- 0,06.
VI. Calitatea : se nscrie sub forma a 2-3 oscilaii
mici cu frecven foarte joas

 Zgomotul IV
I. Este determinat de umplerea ventricular
ca urmare a sistolei atriale.
II. In mod normal nu se aude
III. Este un zgomot presistolic
IV.Se nregistreaz la 0,04-0,05 dup
nceputul undei P pe ECG.
V. Durata : 0,1 secunde
VI. Calitatea : pe fonocardiogram se
nregistreaz sub forma unor oscilaii mici de
frecven foarte joas la nivelul apexului.

Deschiderea valvelor este

inaudibila !!!

DESCHIDEREA VALVELOR ESTE INAUDIBILA !!!