Ambalaleje din sticla se realizeaza printr-o met combinata de presare-suflare

folosindu-se matrite metalice.Prin presare se fasoneaza gatul ambalajului iar

prin suflare restul acestuia.
Fasonarea prin centrifugare se utilizeaza mai ales la obtinerea fibrelor fine si
scurte de sticla care prin impaslire se transforma in vata de sticla unul dintre cele
mai bune mat izolatoare
Datorita vitezei mari cu care se raceste topitura dua fasonare pt a asigura
rigiditatea produsului,in sticla se dezvolta importante tensiuni interne.Datorita
acestora produsele lasate sa se raceasca liber se sparg de la sine sau la cea mai
mica solicitare.De aceea imediat dup ace fasonarea s-a terminat si produsele mai
au intre 500-600C se recurge la tratarea termic a acestora intr-un process numit
recoacere.
Recoacerea se realizeaza dupa o anumita independenta temp in functie de timp
numita curba de recoacere care se calculeaza in functie de stticlele SCS
obsinuite ,curba de recoacere dureaza doar cateva zeci de minute deoarece se
urmareste reducerea tensiunilor interne doar o limita considerate
periculoase.Doar pt sticlele speciale cum st cele optice recoacerea se face pana
la indepartarea totala a tensiunilor interne putand sa dureze si luni de zile.
Sticlele optice daca mai au tensiuni interne prezinta fenomenul optic nedorit
numit birefringenta.Dupa recoacere sticla poate suferi o multitudine de alte
lucrari de ordin mechanic,chimic,fizic,etc.
Cateva prop mai importante ale sticlei:
1.prop mecanice.In general acestea st foarte reduse pt sticlele SCS obsinuite,
Rezistenta mecanica poate fi sporita prin calire cand se obtine asa numita sticla
sekurit(securizata)
Exista si sticle cu rezistentefoarte bune cum st cele calcogenitice sau sticle
oxidice fata de cele SCS care st incasabile.Duritatea relative este peste medie
intre6-7 facand-o rezistenta la uzura,
2.prop chimice.Prezinta o deosebita stabilitate chimica fata de majoritatea
agentilor agresivi la temp ambiante.Singurul acid care ataca sticlele SCS e
acidul clorhidric HF..Fata de acizi si apa stabilitatea chimica se mentine la temp
ridicate .Stabilitatea chimica se regleaza cu ajutorul compozitiei chimice,

Sticlele SCS obsinuite au un coefficient de dilatare rdicat care combinat cu

rezistentele mecanice reduse face ca rezistenta la soc termic sa fie mic.
De asemeni acesta are Tg=1050 C fiind una dintre cele mai utilizate sticle pt
aparatura chimica si laboratoare speciale.
Dpdv electric sticlele st izolatori sau dielectrici dar exista si sticle
semiconductoare si conductoare.
3.prop optice.Se refera la prop care caracterizeaza sticla in raport cu
interactiunea acestuia cu radiatiile electromagnetice.
Radiatiile electromagnetice se caracterizeaza prin lungime de unda si
energie.Cu cat lungimea de unda e mai mica energia e mai mare si invers.
Dpdv deosebim
Prop optice ale sticlei rezulta din interactiunea acestuia cu radiatiile magnetice
de la la infrarosu.Cea mai importanta prop optica e trasmisia La aceasta se
adauga reflexia si absorbtia a.i. 1=T+A.
Nici o sticla nu prezinta trasmisie uniforma pe tot domeniu amintit.In general
sticlele transmit bine in vizibil avand ferestre mai largi sau mai inguste de
trasmisie pe restul domeniilor.
Pt domeniul x si st de dorit sticle care sa absoarba puternic sau sticle care prin
interactiunea cu aceste radiatii de de energie sa fie folosite in dozimetria lor.
Reflexia luminii pe suprafata sticlei e un fenomen nedorit pe sticlele optice
deoarece se reduce astfel din trasmisie.Din acest motiv supr acestora se
prelucreaza mechanic sau chimic pt areduce pierderile prin reflexive.Absorbtia
luminii sedatoreaza pe domeniul vizibil impuritatilor care exista in sticla.Din
acest motiv sticlele optice se obtin din mat prime cu un grad de puritate foarte
ridicat.
In vizibil mai apre fenomenul de selective cand in sticla seabsoarbe o parte din
lumina vizibila aceasta aparand colorata in culoare complementara domeniului
absorbit.
Absorbtia selective se datoreaza prezentei in sticla asa numitilor in sticla a
agentilor cromofori.
Cei mai cunoscuti agenti cromofori st anumiti ioni ai metalelor tranzitionali.

Trasmisia luminii mai e legata si de fenomenul optic numit refractie.

Datorita acestuia directia de propagare a unei radiatii luminoase monocromatice
se modifica cand acesta trece prin sticla.

Se modifica si viteza de propagare al luminii in sticla fata de mediul de

provienenta.Marimea care caracterizeaza acest fenomen e indicele de refractie si
se noteaza cu n.Val acestuia depinde de a radiatiei incidente.
Aceasta dependenta se numeste dispersie si se caracterizeaza prin coeficientul
de dispersie .Cu cat indicele de refractie e mai mare cu atat coef de dispersie e
mai mic.Val caracteristica a indicelui de refractie pt o sticla a fost stabilita
formal ca fiind ceea corespunzatoare luminii monocromantice galbene se
noteaza cu ns.Fata de toate prop optice (ca de altfel si pt celelalte prop)sticla se
comporta ca un mat izotrop adica prop nu variaza cu directia.Doar mat cristaline
care cristalizeaza in sist cubic st izotrope,restul st anizotrope.
Curs-continuare
Dpdv al valorilor pt indicle de refractive si coficientulde dispersie,sticlele se
impart in 2 mari categorii:
a)flint(indicle de reerint mic si coef. de dispersie mare fiind in general sticle cu
densitate mica,avand in compozitie cu densitate mica.
b)crown caracterisandu-se rin densitati ridicate,avand oxizi cu densitate mare
cum st cei de plumb,de bariu,delantant etc.Exista sute de sticle optice cu prop
perfect rproductubie majoritatea fiind din categoria oxdice.In plina dezvoltari se
afla si sticele oxidice caconnitice si halogenitice.
Stice optice cu prop special

1.Sticle fotosensibile st sticle sensibile la actiunea luminii care poate produc in

acesta in primul rand o modificare a culorii.Modiicarea culorii se datoraeaza
unor reactii de oxidoreducere fotocalizate.Pt ca aceste ractii sa aib loc stica trbui
sa contina unu sau mai multe em chimic fotosensibile.
1a)Sticle fotosnsibile propiu zis.Datorita elem fotosensibil din compozitia lor
aceste sticle st capabile ca la iradiera luminoasa sa retina o imagine latent ce
poate fi dupa ,developata actionand ca o placa fotografica.
Iradierea se face in general cu o lumina din UV de o anumita ungime de unda
folosindu-se un sabon sau cliseu.Imaginea latenta e apoi developata printr-un
tratament termic.
Imaginea formata e extreme de stabile si nu e afectata de fenomenul de
imbatranire.
In sticlele fotosensibile propriu-zise elemente fotosensibie si ioni de Au,Ag sau
Cu.Pt sticla cu Ag procesele care au loc st urmatoarele:
In sticla initiala Ag se gasete la cifra de oxidare 1+ Ag+ *ionul de Ag+ poate
fi redus foarte usor la Ag0 printr-o reactive oxidoreducere daca se poate capta un
electrod.Acest lctrod trbuie sa fie cedat d un alt element fotosensibi rprzinta
stica astfe care se oxidaza.Cel mai bun partener e ionul de Ce4+ care sub
actiunea h (UV) trece Ce4+ eliberand un electrod Ce3+ +hCe4++1
Acesti electroni la tmp camerei raman in locul in care s-au format generand
imaginea latenta.a tratamentul trmic de dvelopare electronii devin mobile
ajungand a ionii de Ag si reducandui
Ag++Ag0
In decursul trat termic atomii de Ag metaici se pot agrega formand mici nucei
car apoi cresc formand particu coloida.Au o culoare specifica.Sticlele
fotosnsibie cu Ag genreaza imigini d tonuri de la ambra a maro.
1.b.Sticle fotosensibile irevsibie
.Acestea au fost realizate plecand de a sticle otosensibi propriu-zis da
modificara culorii in acst caz nu dfinitiva ci rvsibila.
Acst stic isi modifica culoaa dirct la idir din lumina UV sau vizibil cu lung de
unda mici si revin la starea initial ape masura ce iradierea scae ca intensitate

sau se opreste.Aceste sticle formeaza baza obtinerii lentilelor .Sticlele se numec

fotocrome.
Principiul de modificare a culoii este aceeasi bazat pe eactiile oxidoeducere la
care participa elem. fotosensibile oar ca Ag ca exemplu se introduce in sticla
sub foma halogeon.
Procesele care au loc st umatoarele:
Sticla initiala e iradiata cu UV: Ce3++hCe4++1
Iradierea se poate face pe toata supr sticlei
2)Ag++1Ag0 can ionul e Ag se duce la ionul metallic intucat Ag a fost
reusit.In timpul trat termic Ag0se combina cu halogenul formand o molecula
halogenura Ag0+XAgX
Halogenurile astflfomat s aglomaza formand nuclu si apoi particul d dimnsiuni
nanometrice;dimnsiuna acestora fiind controlata prin tratamnt trmic.Sticla astfl
obtinuta incolora ar sub actiuna luminii,halogenurile se descompun
nAgXnAg 0+nX
Sticla fotocroma repr placa master cu care se inregistreaza imaginile hologramic
in 2 sau 3 straturi and impresia de holograma.
3.Sticle fotoform sau fotoplastic
Acestea deriva tot de la sticle fotosensibile propriu zise doar ca modul e actiune
fotosensibile nu e orientat spre modificarea culorii ci spre modificarea
compozitiei fazale ale sticlelor intrucat e favorizat un fenomn cristalizare.Elem
fotosensibile cele mai utilizate st tot Ag si Ce iar reactiile redox st cele dj
discutate La developarea imiaginilor latente,cationii de Ag metallic se
aglomereaza fiind nuclei.Acestiavor ca germenii de cristalizare pt faza care se
separa din sticla conform compozitiei acesteia.Fazele cristaline vor aparea doar
in zonele irradiate cf. sablonului sau tabelului utilizat.Faza cristalina formata are
o stabilitate chimica de cateva zeci de ori mai mica decat sticla si poate fi
indepartata prin corodarea chimica.Se obtin o imagine in relief astfel se pot
obtine piese mici cu forme complicate pt aparatura optica de precizie
microcircuite fluidele sau master pt imprimarea unor circuite speciale.Deoarce
ionul de Ce absoarbe imaginea in relief se limiteaza la supr.

Pt imagini in relief mai profunde au fost concepute sticle in care iradiere e face
in infrarosu.
Exista si a 4 categorie si anum sticle fotosensibile policromatice in care
imaginea developata e color.
Initial sa parut ca aceste sticle pot fi utilizate t stocarea de imagini color sau
dcoativ.
Cercetarile ulterior insa au duss la dezvoltarea sticleiderivate din acesta prin care
ind de rfractie poate fi modificat cu ajutorul trat termic.Aceste sticle s.n PTRG
Acetea se utilizeaza pt stocarea de dat intrucat prin cristalizare se formaeza o
imagine o imagin tridimnsionala.Cant de date acumulata e imensa deoarece in
aceeasi placa de sticla datele stocheaza in ordine successive.
Inscriptionarea se realizeaza prin radiere cu lumina laser iar citirea se face tot cu
un sist laser.A 2 posibilitate de utilizare a acestor sticle e aceea de a transforma
in retele de diactie de tip Bragg.Aceste retele st extreme de precise si se utilizeaz
la focalizarea fasciculelo lase si in aparatura de mare precisie.