Cele mai recente expediii care au mers pn dincolo de polii magnetici i care au fost
date publicitii au fost conduse de amiralul Richard E. Byrd (din Marina SUA) n 1947
i 1956. Ca i celelalte expediii conduse de Byrd (din anii 1930), acestea au rmas
nvluite n mister. n jurnalul de bord i nregistrrile radio de comunicare cu echipa
sa, amiralul Byrd declara n 1947 c a ajuns ntr-o alt lume, aflat dincolo de polul
nord geografic. n timpul expediiei din Antarctica din 1956, s-a declarat la diverse
posturi de radio din SUA c "pe 13 ianuarie, civa membri ai echipei americane au
realizat un zbor de 4320 km de la baza McMurdo Sound (aflat la 640 km vest de
Polul Sud i au survolat o zon aflat la 3680 km dincolo de pol". Iar pe 13 martie
1956, Byrd declara public c "aceast expediie a descoperit un nou trm". Muli
americani i amintesc cu emoie declaraiile de pres de dup expediiile amiralului
Byrd. ncoronat ca cel mai mare explorator al lumii, declaraiile lui Byrd despre noul
trm au trezit un mare interes general. Dar, la fel de repede, orice informaie despre
Byrd a disprut. La radio nu se mai fcea nici-un fel de comentariu, aa nct, la scurt
timp, subiectul a disprut din atenia publicului. Oare amiralul Byrd chiar descoperise
un nou trm? Un trm care s confirme o alt viziune asupra planetei dect cea
oficial?
Extras din jurnalul Amiralului Byrd
Aceasta este o transcriere a jurnalului aflat pe o band audio i a fost obinut de la
"Hollow Earth Society" din Australia.
"Trebuie s scriu aceste rnduri n secret i fr lumin. Este vorba despre zborul meu
n Arctica din 19 februarie 1947. Exist situaii cnd omul trebuie s accepte
ascunderea adevrului. Nu am libertatea de a face cunoscut urmtoarea relatare pe
care o scriu acum. Probabil c nu va ajunge niciodat la ochii publicului, dar eu trebuie
s-mi fac datoria pentru ca cineva s poat citi aceste rnduri, atunci cnd va veni
timpul. S sperm c lcomia unora care-i exploateaz pe ceilali nu va sta n calea
adevrului."
Jurnal de bord - tabra arctic, 19 februarie 1947
"Dedesubt, peste tot numai ghea i zpad. Am observat o uoar coloraie spre
galben. Este dispersat dup un model liniar. Modific direcia de zbor pentru a observa
mai bine aceast coloraie. Exist de asemenea i o nuan rou-purpurie a gheurilor.
Am ncercuit aceast zon de dou ori i am revenit la direcia iniial. Am verificat din
nou poziia avionului la tabra de baz. Am transmis mai departe ngrijorarea mea n
legtur cu ciudatele nuane ale zpezii de sub mine. Att compasul magnetic ct i
giroscopul ncep s tremure i s se zdruncine. Nu mai putem s ne conducem dup
aparatele de zbor. Msor direcia folosind compasul optic (dup soare) i totul pare n
regul. Manetele de control rspund foarte greu la comenzi, se mic foarte ncet. Nu
se mai vd ns gheuri. n deprtare se disting muni. Au trecut 29 de minute de zbor
i acum se vd foarte clar munii, nu este o iluzie. Nu am mai vzut astfel de muni,
sunt foarte mici. Schimb altitudinea la 900 metri. ntlnesc iari turbulene puternice.
Trecem peste micii muni i continum spre nord. Dincolo de muni se vede un mic
ru. O vale prin mijlocul creia curge un ru. Nu ar trebui s existe aici nici-o vale
nverzit. E ceva anormal n toat povestea asta. Ar trebui s vedem numai ghea i
zpad. Din lateral se vd pduri pe versanii munilor. Instrumentele au luat-o razna.
Giroscopul se nvrte nainte i napoi fr nici-o regul".
Reduc altitudinea la 425 de metri i fac un scurt viraj la stnga ca s vd mai bine
valea de sub mine. Este verde i are iarb deas. Lumina de aici pare diferit. Nu se
mai vede soarele. Mai facem un viraj la stnga i punem ochii pe un fel de animal
mare aflat n vale. Pare c este un elefant. Ba nu, seamn mai mult cu un mamut.
Este incredibil, i totui se afl chiar aici. Reduc altitudinea la 300 de metri i iau
binoclul ca s vad mai bine animalul. E clar - un mamut. Raportez acest lucru la
tabra de baz".
"Dau peste i mai multe dealuri nverzite. Termometrul exterior indic o temperatur
de 23 grade Celsius. Ne continum zborul. Acum sistemele de navigare par n regul.
Nu pot s cred! Dau s contactez tabra de baz. Aparatul radio nu funcioneaz.
Peisajul este mult prea nivelat dect n mod normal. n faa vedem ceea ce pare un
ora! Este imposibil!!!"
"Avionul pare foarte uor i se clatin. Sistemul de navigare refuz s funcioneze.
Dumnezeule, din lateral i din spate se apropie nave ciudate! Au forma de disc i
parca radiaz ceva din ele. Sunt att de aproape nct le vd nsemnele!".
"Este un tip de swastika. Fantastic! Unde ne aflm de fapt? Ce s-a ntmplat? nc o
dat verific sistemul de navigare. Nu rspunde nici acum. Suntem prini ntr-un fel de
"plas" invizibil. Din aparatul de radio se aud pocnete i apoi se aude o voce n
englez cu un uor accent nordic sau germanic. Mesajul este: "Bine ai venit Amirale
pe domeniul nostru. Te vom ateriza n exact apte minute. Relaxeaz-te, eti pe mini
bune"."
"mi dau seama c motoarele avionului nostru s-au oprit. Avionul este controlat din
afar i acum ia un viraj. Acum ncepe faza de aterizare i avionul coboar ca i cum
ar fi ntr-un lift invizibil. La atingerea solului avionul abia tresare. Fac o ultima
nsemnare n jurnalul acesta de bord. Se apropie de avion civa brbai. Sunt nali i
au prul blond. n deprtare se vede un ora din care pulseaz raze de lumina de
culorile curcubeului."
"Nu tiu ce se va ntmpla acum, dar nu vd nici-un fel de arme la cei care se apropie
de noi. Aud o voce care mi spune pe nume (cu accent german) i-mi cere s deschid
trapa avionului. M conformez."
Aici se termin jurnalul amiralului Byrd. Ceea ce urmeaz a povestit [amiralul Byrd]
din memorie pentru c nu a mai scris n jurnal restul experienei sale - i vei vedea
de ce. Pe scurt, iat ce s-a mai ntmplat n continuare:
1. Byrd i ajutorul su de radiocomunicaii, care se afl cu el n avion, au fost luai i
dui spre oraul luminos care prea c este fcut din cristal.
2. La sosire, cei doi sunt separai iar Byrd este luat pentru a se ntlni cu "Stpnul"
care l-a informat c a ajuns n "lumea dinluntru" i c s nu-i fie fric - mai trziu l
vor duce napoi la suprafaa planetei.
3. "Stpnul" i-a declarat lui Byrd: "Ne-ai trezit interesul atunci cnd ai detonat
primele explozii atomice de la Hiroshima i Nagasaki n Japonia. Chiar n acele
momente alarmante ne-am trimis vehiculele zburtoare (flugelrads - germ.) la
suprafaa planetei ca s vedem ce ai fcut." A continuat s vorbeasc despre 1945 i
a spus c au ncercat s se ntlneasc cu americanii dar au fost ntmpinai cu
ostilitate. De fiecare dat cnd ncercau, americanii trgeau n ei i le atacau
vehiculele.
4. "Stpnul" a explicat ca "nu avem nici-un viitor dac vom continua cu nebunia
atomic... i c nu exist nici-un rspuns n armele noastre, nici certitudini n tiina
noastr i c atunci cnd se va declana rzboiul cel mare, nu va mai exista nici-o
floare pe pmnt iar toate oraele omului vor fi nivelate, totul ntr-un imens haos."
5. Dup aceasta discuie despre cataclismele generate de om, Byrd i-a luat rmasbun de la "Stpn" i s-a ntors la avion mpreuna cu ajutorul su. Imediat au fost
dui la suprafaa planetei n acelai mod n care au fost adui. Ei aveau ns un mesaj
de avertizare foarte clar despre calea omenirii. Un mesaj pentru noi.
11 martie 1947
Dup ntoarcerea lui Byrd n SUA, a descris (ca la orice misiune) ceea ce s-a ntmplat
pe parcurs i a adugat n jurnalul su ceea ce urmeaz: " Tocmai m-am ntlnit cu o
echip de la Pentagon. Mi-am prezentat descoperirea i mesajul primit de la "Stpn".
Totul s-a nregistrat. Ei l-au contactat pe Preedinte. Sunt reinut acum de cteva ore.
Mai exact ase ore i 39 de minute. Sunt anchetat intens de ctre fore ostile i o
echip medical. E un comar. Sunt ncarcerat sub strict supraveghere conform celor
mai nalte regulamente de siguran internaionala ale SUA. Am primit ordin s nu
divulg nimic din mesajul primit de la "Stpn". Incredibil! Mi s-a reamintit c sunt
militar i c trebuie s m supun ordinelor."
24 decembrie 1956
"Ultimii ani de dup 1947 nu au fost deloc buni. Aceasta este ultima nsemnare n
acest jurnal. n ncheiere trebuie s spun c n toi aceti ani am pstrat secret
mesajul pe care l-am primit aa cum s-a ordonat, dei a fost mpotriva valorilor i
moralei mele. Acum presimt venirea unei lungi nopi pentru mine, dar acest secret nu
va muri odat cu mine, ci va triumfa, aa cum adevrul triumf totdeauna. Este
singura speran pentru omenire. Am vzut cu ochii mei i m-a fcut s devin liber.
Mi-am fcut datoria fa de acest monstruos complex militaro-industrial. De acum
ncolo lunga noapte despre adevrul Arcticii va lua sfrit, soarele strlucitor al
adevrului va rsri din nou, iar toi cei care se afl n ntuneric vor eua n planurile
lor. Pentru c am vzut cu ochii mei acel trm de dincolo de poli, centrul marelui
necunoscut". Amiralul Richard E. Byrd, Marina Statelor Unite. A fost atins Polul Nord?
O parte esenial a viziunii despre Pmntul gol este absena Polului Nord. Nu este un
punct pe suprafaa sa, ci o ntreag mare cu ape calde care conduce treptat spre
interiorul Pmntului. Poate prea foarte "obraznic" aceast afirmaie, i poate c nu
v convine deloc, dar haidei s vedem cteva probe n acest sens.
Primul lucru demn de semnalat este faptul c busola o ia razna dincolo de cercul polar.
Cel mai umil i renumit explorator norvegian, dr. Fridtjof Nansen, i-a pierdut
ncrederea n instrumentele sale n expediia lui ctre Polul Nord, i a recunoscut
sincer c habar nu are unde se gsea n tot acest timp.
Februarie 1895
Dup ce a cobort din nava Fram, Nansen a luat-o spre nord - pentru a ajunge la pol cu o sanie plin de provizii i s-a ntors mai trziu prin Spitzbergen trecnd prin
inutul Franz Joseph. Din 29 martie 1895 pn n primvara anului 1896 Nansen a
fost complet dezorientat! A admis c dup ce a cltorit prin regiunile foarte reci,
vremea s-a schimbat i s-a nclzit mult. Mai exact, temperatura cretea odat cu
noile adieri ale vntului ce veneau dinspre nord. El spunea c odat soarele a devenit
insuportabil de puternic! Nansen a fcut msurtori sonore ale apei i a descoperit c
apa era din ce n ce mai cald la adncime. De unde venea aceast ap cald? El a
ntlnit animale care, dup tiina modern, nu aveau ce cuta acolo. Pe 22 aprilie
1895, Nansen scrie: "Am fost foarte surprins ieri diminea cnd am vzut urmele
unui animal n zpad. Era vorba de o vulpe, i mergea nspre est. Urmele erau
proaspete. Ce caut o vulpe aici? Erau semne clare c nu-i lipsea hrana. Eram n
apropiere de rm? M-am uitat n jur, dar a fost cea toat ziua i e posibil s fi fost
aproape de rm fr s-l fi vzut. n orice caz: un mamifer cu snge cald - la paralela
85! nainte s ne ndeprtm, am dat peste o alt urm de vulpe care ducea n
aceeai direcie cu prima. Nu pot s-mi dau seama cu ce se hrnesc animalele astea
aici, probabil c au nvat s pescuiasc crustacee din ochiurile de ap. Dar de ce s
se ndeprteze de coast? Asta m intrig cel mai mult. Au luat-o razna? Nu prea
cred."
O alta surs de informare este Marshall B. Gardner care a scris "O cltorie spre
interiorul Pmntului" n care l citeaz pe dr. Nansen n legtur cu eschimoii. Iat ce
spune Nansen: "Eschimoii spun c au venit din interiorul Pmntului, dar locul exact
nu au putut s-l numeasc atunci cnd au fost ntrebai de norvegieni de unde vin".
Gardner citeaz din al doilea volum scris de Nansen "n ceaa nordului": "Deja am
spus c numele norvegian Skraeling dat eschimoilor probabil a fost utilizat la nceput
ca s desemneze zne sau creaturi mitice. Mai mult, atunci cnd islandezii au dat
peste eschimoi in Groenlanda, i-au numit troli, care este un termen vechi ce
desemneaz diverse fiine supranaturale".
O poveste norvegian
Willis George Emerson amintete n cartea sa biografic "Zeul de fum", o poveste
norvegian. Este vorba despre doi pescari, tat i fiu, care pescuiau cu barca lor n
oceanul nordic. O furtun puternic i aduce pn la marginea deschiderii polare
nordice. Era n 1829. Timp de doi ani, Olaf Jansen (fiul) povestete c au trit n
interiorul Pmntului mpreuna cu locuitorii acelor trmuri, care erau buni i
curtenitori, nali de 3,5 metri. Apoi Jansen a spus c au ieit din interiorul Pmntului
pe la deschiderea sudic. Numele crii vine de la faptul c Ofaf a descris soarele
Tabloul complet
O descriere complet i corect a planetei noastre este deci urmtoarea: planeta
Pmnt este ca un balon, ca o minge goal n interior, care are dou deschideri polare
avnd un diametru de 2300 km (aflate la nord i la sud) i care au marginile curbate
ce fac posibil trecerea de pe o suprafa pe cealalt aa cum face o furnic cnd
trece de pe o parte a frunzei - pe cealalt. Grosimea peretelui planetar variaz ntre
1.100 si 1.300 km, fiind mai mare spre poli. n centru se afla un soare interior cu un
diametru de 1300 km care rspndete o lumin difuz.
S examinm fotografiile alturate, care au fost realizate cu ajutorul sateliilor la
momente diferite de timp. Zona Polului Nord este marcat pe ambele imagini cu un
dreptunghi rou. Se observ foarte clar existena deschiderii polare, care nu poate fi
confundat cu formaiunile noroase fiindc este prezent constant, n aceeai zon i
n aceeai form, n ambele fotografii. Aceste dovezi foarte rare care au reuit s
scape controlului strict impus de cei care au puterea mondial, arat c Pmntul este
n realitate gol. Acest adevr nu mai poate fi ascuns.
O mulime de lucruri vin n sprijinul acestui adevr. De exemplu, cnd s-a stabilit ca o
echip de reporteri i cameramani britanici de la BBC s fac o vizit n Antarctica, ei
s-au confruntat cu o serie de probleme. Dei planul iniial, ntocmit cu grij cu mult
nainte, includea un zbor direct din Africa de Sud spre Antarctica (care includea i o
survolare a aa-numitei "Zone de inaccesibilitate"), au trebuit s fac unele modificri
de ultim moment. Au fost forai s cltoreasc mai nti spre America de Sud. Odat
ajuni acolo, au descoperit c singurul zbor comercial care fcea curse spre Antarctica
era operat de o companie american, care transporta grupuri de 20 - 30 de persoane
la baza american McMurdo Station. ns aceste zboruri se desfurau numai n lunile
de var, iar atunci cnd - n sfrit - au ajuns la baz, britanicii au fost tratai cu
ostilitate de ctre americani!
Un alt fapt interesant este c, datorita "lipsei de satelii" de deasupra Antarcticii, toate
rapoartele i prognozele meteo pentru aceasta zon erau realizate de la baza
americana McMurdo Station. Acesta este ns un mod clar de ngrdire a scurgerilor
de informaii i a posibilelor dovezi fotografice pe care un satelit aflat deasupra Polului
Sud le-ar putea furniza, aa cum s-a ntmplat n cazul deschiderii polare de nord.
Dar monopolul american asupra Antarcticii a mers chiar mult mai departe. A fost
semnat un recent acord ntre mai multe state interesate, ca s nu se nceap nici-o
prospeciune geologic sau de alt natur n Antarctica, aceasta incluznd att
mineralele ct i petrolul.
Nenumrate dovezi vin i din Rusia unde se gsete aproape constant filde
aparinnd mamuilor, mai ales n zonele nordice extreme situate dincolo de cercul
polar. De sute de ani comercianii vnd astfel de "relicve" care se pare c abund n
acele zone. Dar acest fenomen este legat de un altul, poate mai uluitor: mamui
ntregi au fost gsii congelai n blocuri de ghea n Siberia i alte regiuni situate
dincolo de cercul polar. Unii dintre ei mai aveau nc n gur smocuri de iarb verde.
Exist astzi dovezi care arat c acest perete al Pmntului nu este solid i plin de
Oamenii de acolo sunt mndri de mentalitatea i cunotinele lor superioare, mai ales
c ne depesc n creativitate. Sunt foarte avansai tehnologic i dispun de multe
invenii simple i foarte utile. De exemplu, afirm c vehiculele lor zburtoare (pe care
noi le numim OZN-uri) folosesc energie liber (sau gratuit), referindu-se la energia
spaiului, care este prezent pretutindeni (spre deosebire de noi care folosim ca
energie combustibili concentrai n anumite zcminte). Sunt cu mii de ani mai
avansai dect noi, att n tiin ct i n art, pictur, sculptur. De asemenea,
agricultura, sntatea i alte asemenea domenii sunt complet diferite de ale noastre,
ei obinnd n acest sens rezultate excepionale.
Locuitorii interiorului planetei afirm c ei triesc ntr-o deplin armonie unii cu alii,
au tot ce le trebuie i nu exist srcie i nici poliie sau rzboaie. Mai spun c ei
cunosc orice limb de pe Pmnt iar secretele oricrui guvern al nostru sunt bine
cunoscute de ei. Locuiesc acolo dinainte de Potop i afirm c biblia noastr a fost
profund modificat de ctre cei care vor s-i menin puterea actual. Dispun de
nalte capaciti telepatice i sunt urmaii civilizaiei Atlantidei. Ne sftuiesc s
renunm complet la armele nucleare. Ei sunt capabili s nu permit s fie vizitai de
ctre cei care sunt nesinceri sau vor s profite de pe urma lor. Cum ns actuala
putere de la suprafa se afl n minile unor guverne militariste i lacome, o ntlnire
oficial cu ei n viitorul apropiat este foarte improbabil.
n comparaie cu locuitorii din interiorul Pmntului, noi, cei de la suprafa suntem
nite barbari, iar civilizaia noastr este doar o stare de barbarism mecanic. Ne-au
avertizat c pn cnd nu vom renuna complet la rzboaie, la armele nucleare, la
srcie i la exploatarea omului de ctre om, pn cnd nu vom ajunge la o societate
bazat pe echitate, adevr i dreptate, nu vom fi vrednici s fim contactai de lumea
interioar care se afl pe un nivel social, tiinific i moral mult mai nalt dect al
nostru.
ARTICOL NR. 2
Acum in cautarea Agarthei
Vechile scrieri ale chinezilor, egiptenilor, indienilor sau ale altor popoare, precum si
legendele eschimosilor vorbesc despre marea deschidere din nord si despre un popor
avansat, care traieste intr-o tara misterioasa numita Agartha. Acesta este numele
general ce defineste lumea din interiorul Pamintului, precum si toate coloniile, capitala
fiind Shambala, aflata in interiorul Muntelui Meru, in Tibet.
Cum e in Agartha
Teritoriul secret al Agarthei are o populatie de 20 de milioane de suflete; aici nu exista
inchisoare, iar politia este asigurata de capii de familii. Milioane de dwija (de doua ori
nascuti) si yoghini locuiesc in suburbiile divizate simetric in constructii subterane.
Deasupra lor se afla Trinitatea: Brahatma, caruia ii este incredintata Autoritatea,
Mahatma, caruia i s-a incredintat Puterea, si Mahanga, caruia i s-a incredintat
Organizarea.
Deasupra trinitatii se afla 12 membri ai Initierii Supreme, apoi un alt grup, format din
22 de persoane, imagine a celor 22 de principii ale Verbului, cu ajutorul carora
Dumnezeu a creat lumea. Urmeaza apoi cei 365 bagwanda (cardinali), dupa numarul
celor 365 de zile ale anului.
Agartha nu a fost intotdeauna o imparatie subterana.
Sute de ani mai tirziu, la inceputul secolului al XX-lea, Ferdinand Ossendowski, scriitor
rus de origine poloneza, a hotarit sa intreprinda o periculoasa calatorie in cautarea
miticului regat.
Dupa ce a strabatut platouri aride si zone dezolante, ajuns pe malurile Amurului,
Ossendowski a aflat de la niste calugari despre existenta regatului cunoscut sub
numele de Agartha, ai carui locuitori erau atotputernici.
Calugarii l-au condus in adincuri, unde Regele Lumii apare doar in rare ocazii, pentru a
face miracole sau pentru a pronunta profetii. Iata ce scria Ossendowski in cartea sa
Animale, oameni, zei (1924): Imparatia Agarthei se intinde prin tuneluri subterane, in
toate partile lumii, iar cei care locuiesc aici se afla sub autoritatea Regelui Lumii.
Capitala Agarthei este inconjurata de orase in care locuiesc mari preoti, iar palatul
Regelui Lumii este inconjurat de temple, unde locuiesc guru, care controleaza fortele
vizibile si invizibile ale lumii si care detin in miinile lor controlul asupra vietii si mortii.
In ciudate vehicule, necunoscute noua, ei sint capabili sa strabata cu viteza incredibila
tunelurile subterane, care separa un oras de altul.
Agartha a intrat in subteran cu 6.000 de ani in urma. Dupa Ossendowki, Agartha nu ar
fi fost intotdeauna subterana, ea devenind astfel cu 6.000 de ani in urma, pentru a-i
proteja pe inteleptii sai de curiozitatea unei lumi pervertite. Conform teoriei sale
dezvoltate ulterior, Ossendowski spune ca aceste teritorii nu trebuie confundate cu
cele din interiorul Pamintului gol. Conform viziunii sale, este vorba despre doua lumi
subterane, una situata mai la suprafata, iar cealalta in interiorul gol al Terrei.
Ce spunea teoria Pamintului gol
Indrazneata teorie a Pamintului gol a fost elaborata pentru prima oara de William
Reed si expusa in cartea Fantoma polilor, aparuta in anul 1906. Aceasta teorie fost
dezvoltata ulterior de Marshall B. Gardner, in lucrarea O calatorie in interiorul
Pamintului, aparuta in anul 1920. Cei doi americani au ajuns independent la concluzii
similare, sustinind ca in interiorul Terrei traieste o populatie numeroasa, cu un grad de
civilizatie deosebit de dezvoltat.
ARTICOL NR. 3
Desi multi dintre noi gasesc ca ideea unui Pamant gol in interior este mai degraba una
ridicola, de vreme ce informatii bazate pe fundamente stiintifice sunt la indemana
oricui in prezent, teoria care exploateaza aceasta varianta dateaza din vechime si nu
este proprie unui singure civilizatii.
Teoria Pamintului gol este lansata la sfirsitul secolului trecut. Potrivit acesteia in
interiorul Terrei exista de fapt o concavitate, ce are sapte puncte de contact cu
suprafata exterioara, doua fiind cei doi poli.
Datorita imaginilor luate de NASA, cu ajutorul satelitilor spatiali ESSA, pot fi vazute
deschiderile polare:
- nordica, cu un diametru de 1400 de mile; - sudica, cu un diametru de 1300 de
mile.
popor minunat, ce ignora pacatele lumii. Apropiindu-ne de Hotan, sub copitele cailor
se simtea golul, iar ghidul continua sa ne povesteasca despre torentii care pazesc
intrarea in Agartha si despre faptul ca cei impuri, care se apropiau de intrarea in
Agartha, mureau otraviti de emanatiile de gaze toxice."
mile adancime exista un oras foarte mare, cu milioane de locuitori, care oras se
numeste Agartha. Exista sub pamant mai multe orase, in mai multe parti ale globului,
dar Agartha este cel mai important dintre ele., scria Byrd in jurnalul sau secret.
Aceste file din jurnalul exploratorului au fost date publicitatii de Virgil Armstrong,
fost agent CIA.
Armstrong sustine ca Byrd a locuit in Agartha vreme de aproape o luna si ca descrie
civilizatia subterana ca fiindu-ne net superioara noua.Fostul agent CIA a adaugat ca
imediat dupa descoperirea jurnalului lui Byrd,filele referitoare la Agartha au fost
declarate secret de serviciu si s-a dispus ca in zona intrarii in orasul subteran sa fie
amplasate baze militare americane care sa nu lase sub nici o forma intrusii sa
patrunda.
Tot Armstrong a mai dezvaluit ca Guvernul SUA a stabilit relatii cu Marele Consiliu al
Agarthei. Mai mult ca farfuriile zburatoare care apar pe cerul planetei sunt mijloace de
transport ale locuitorilor lumii subterane, iar o parte din tehnologia de fabricare a lor a
fost dezvaluita Pentagonului, avionul invizibil fiind o urmare a acestor cunostinte
avansate.
Uneori gandesti; alteori te intrebi de ce gandesti. Atunci intra in joc ratiunea. Ocult,
magie,religie...nu sunt atat de diferite pe cat crezi.
Amiralul Richard E. Byrd s-a nascut la 25 octombrie 1888 la Winchester, in Virginia. In
mai 1926 devine primul om care a zburat deasupra Polului Nord, iar in noiembrie
1929, primul om care a zburat deasupra Polului Sud. Intre 1928-1955 a facut 11
expeditii geografice la poli. Pe data de 19 februarie 1947 a plecat spre Polul Nord
pentru a fotografia aurora boreala. Vazand ca nu se intoarce, cei din baza l-au dat
disparut. Byrd a revenit la 11 martie 1947 si a descris Pamantul de dincolo de PolAgartha. Ca o coincidenta, amiralul Richard E. Byrd avea sa moara exact dupa 10 ani,
la 11 martie 1957. A fost ridicat la rangul de amiral in 1950, iar in 1952 a primit
Medalia de Onoare din partea Guvernului SUA. De asemenea, unul dintre
crucisatoarele Flotei SUA a fost botezat cu numele lui. Asadar, e exclus ca Byrd sa fi
fost doar un nebun care sa fi avut halucinatii la Polul Nord.
Revenind la agentul Armstrong, acesta a mai dezvaluit cateva elemente ale jurnalului
lui Byrd: Amiralul descrie pe larg ca in orasele subterane locuiesc oameni cu trasaturi
delicate, care au mii de ani de viata, dar care varsta nu le marcheaza trasaturile.
Cei din Agartha cunosc secretul nemuririi trupului. Dupa ce considera ca au trait
destul, ei sunt cei care-si aleg momentul cand sa se retraga din viata. Femeile lor nasc
doar o data, sau de doua ori indelungul vietii, iar gestatia dureaza doar trei luni. Ele
nasc in temple, in bazine speciale cu apa. Nasterea are loc fara dureri.
Ce mai spune Armstrong: Atlantii se inteleg prin telepatie, iar lemurienii vorbesc o
limba maru care e radacina comuna a sanscritei si ebraicii. Acum, cele doua
civilizatii traiesc in pace si armonie. Ele sunt conduse de un Consiliu Suprem, format
din 12 persoane, 6 barbati si 6 femei. Orasele sunt luminate artificial si au o
atmosfera controlata, mult mai pura decat cea la suprafata. Aglomerarile urbane sunt
structurate pe mai multe niveluri. Locuitorii din subteran se deplaseaza intre orase cu
ajutorul unor vehicule de mare viteza (aproximativ 3000 de mile pe ora), care
plutesc. Ramane de vazut ce-i adevarat din toate acestea, oamenii de stiinta
considerand ca fotografia luata din satelit ar fi un prim pas pentru aflarea adevarului
Atat scrierile sumeriene cat si Biblia vorbesc despre un Adanc al apelor, o Lume
inferioara, o Lume subterana etc. Textele mesopotamiene vorbesc despre Tinutul
Minelor declarand ca acesta era un tinut muntos, cu platouri vaste acoperite cu iarba
si stepa (de aici nefilimii si uriasii - odraslele lor- extrageau metale, in special aur,
necesar pe planeta Eris/Nibiru - n.a), cu o vegetatie luxurianta... era, deci, un tinut
luminos, toate textele declarau acest lucru, scaldat in permanenta de razele soarelui.
Vechile scrieri ale chinezilor, egiptenilor, indienilor sau ale altor popoare, precum si
legendele eschimosilor vorbesc despre marea deschidere din nord si despre un popor
avansat, care traieste intr-o tara misterioasa numita Agartha. Acesta este numele
general ce defineste lumea din interiorul Pamintului, precum si toate coloniile. Unii
sustin ca Shambala, aflata in interiorul Muntelui Meru, in Tibet este capitala acestei
lumi.
Tara Apelor Albe din legendele rusesti, localizata pe undeva in Asia Centrala, in
apropierea Lacului Lobnor, a atras atentia cneazului Vladimir al Kievului. In anul 987,
acesta a organizat o adevarata expeditie sub conducerea parintelui Sergius, care
auzise despre fascinanta tara la o manastire de pe Muntele Athos. Au trecut insa anii,
si expeditia si membrii ei au fost dati uitarii. In anul 1043, la Kiev si-a facut aparitia
un batrin, care declara ca este parintele Sergius, care revenise din expeditia de mult
uitata.
"Mitologia romana" de Romulus Vulcanescu
Referiri similare se regasesc in traditiile romanilor. In cartea "Mitologia romana"
Romulus Vulcanescu in capitolul "Pamantul muma" vorbeste despre lumea alba (in
care traiesc oameni), din care fac parte si Ostroavele albe.
"Acesti urici locuiau la marginea lumii intr-un Ostrov alb sau in mai multe Ostroave
albe din albia Apei Sambetei. Ostroavele rohmanilor sau blajinilor s-au ridicat din Apa
Sambetei in conditiile cosmogonice ale ridicarii pamantului din apele primordiale. Ceea
ce inseamna ca in conceptia mitica ostroavele simbolizeaza pamanturi neintinate,
iesite in stare pura din Apa Sambetei, care la randul ei este o apa sacra, numai ca
gradul ei de sacralitate tine de impuritatea ei progresiva in directia Iad. Dupa o
legenda straveche, Apa Sambetei izvoraste dintre radacinile bradului cosmic si
inconjoara pamantul de 7 sau 9 ori si se varsa in Iad. La izvoarele ei este pura si sus
pe pamant e un panaceu universal. Pe masura ce inconjoara pamantul, gradul ei de
puritate scade, iar cand intra in Iad clocoteste in flacari. De Pastele blajinilor, in unele
sate, pe malurile apelor curgatoare se puneau in blide de lemn coji de oua, faramituri
de cozonac si lumanarele carora li se dadea drumul pe apa, ca sa ajunga pe Apa
Sambetei in Ostroavele Albe la rohmani sau blajini, ca sa serbeze si ei Pastele..
.....Uricii albi tineau multe posturi albe si se imbracau in alb, semn al puritatii lor
sufletest. ....La romani doliul alb pentru batrani (codalbi) s-a mentinut pana in
vremea noastra in unele sate din Baragan si Carpatii estici."
Maura Anghel despre Patele Blajinilor
Patele Blajinilor, Patele Morilor sau Lunea Morilor este o srbtoare popular cu
dat mobil, dedicat spiritelor strmoilor. Rdcinile acestei srbtori vin din