Controlul daunatorilor

Dupa rasarire, plantele vor fi pudrate cu cenusa, sistematic, pentru

prevenirea atacului bolilor provocate de diferite ciuperci dar si
impotriva daunatorilor.

La fel de utila este si stropirea cu "apa de cenusa" (1kg cenusa,

oparita cu 8 l de apa, se tine 2 zile, apoi se strecoara, se adauga
apa pana la 10 l, si o lingura de sapun lichid sau 40 gr. sapun de
casa ras si dizolvat in prealabil).

Mai sunt variantele de stropire cu infuzii din foi de brusture/lipan

(foi de brusture/lipan tocate, 1/3 de galeata, se adauga apa, si se
tin la caldura trei zile), foi de ceapa ( doua maini bune de foi de
ceapa, oparite cu 3 literi de apa, fierte 15 minute, racite, strecurate
si diluate 1:2),

sau pudrarea cu pulbere din ace de conifere (ace de conifere

uscate, rasnite cu mixerul, sau date prin masina de tocat)
impotriva mustii verzei (Chortophila brassicae) dar si a putregaiului
cenusiu (Botrytis cinerea)

Acest site StraturiRidicate

m-a ajutat foarte mult in sanatatea si frumusetea gradinii,
sunt informatii practice,usor de inteles.
Am pus in practica multe din informatiile gasite aici,
iar rezultatele au fost peste asteptari.
Nu am avut probleme cu tot felul de insecte daunatoare,
am avut numai din cele benefice gradinii,
culturile au fost bune,la unele extraordinare,
vecinii cu asa zisa experienta,la sfarsitul lui august nu mai aveau
mai nimic in gradina,
iar la noi era in toi.
Am plantat din plin prin gradina:
galbenele,craite,carciumarese,busuioc,cimbru,cimbrisor,
isop,menta,levantica,crizanteme/tufanici.
Am avut grija la compatibilitatile plantelor.
Am facut doar tratamente/hrana organica.
Am sa postez o pagina ,restul bananaiti voi si vedeti ce va
intereseaza.
Plantele companion I

de M.Arjoca, vegetalshapes.com
Conceptul de plante companion se intalneste in special in gradinile
mici si in cele organice (ecologice) si se bazeaza pe ideea ca
plantele pot beneficia unele de compania altora. El presupune
functionarea unui intreg sistem interconectat care are scopul de a
asigura cresterea si dezvoltarea corespunzatoare a plantelor si de
a inlocui folosirea insecticidelor si ierbicidelor chimice prin metode
ecologice de preventie si control al daunatorilor atragerea de
insecte benefice, pasari si alte animale folositoare.
Beneficiile utilizarii acestui sistem sunt urmatoarele:

Fixarea azotului in sol.

Anumite plante, cum sunt fasolea sau mazarea de exemplu, au

capacitatea de a fixa azotul atmosferic in sol cu ajutorul unor
bacterii care traiesc pe radacinile lor si in astfel se reduce nevoia
aplicarii acestui fertilizator.

Secretarea unor substante chimice cu rol insecticid sau de

respingere a anumitor daunatori.

Tagetele de exemplu, secreta din diverse parti (radacina, frunze,

flori), substante care ucid nematodele, substante care au efect
insecticid si fungicid sau substante neplacute ca miros pentru
anumite insecte.

Secretarea unor substante chimice care inhiba germinarea,

cresterea si dezvoltarea altor plante.

Nucul inhiba cresterea multor plante in jurul sau. Deasemenea

paiele de secara secreta o substanta care inhiba germinarea unor
buruieni (Epilobium hirstum si Conyza canadensis). Feniculul
inhiba aproape orice planta vecina cu exceptia mararului.
Cunoscand acest lucru poti sa protejezi anumite plante
necultivandu-le impreuna sau poti folosi anumite plante pe post de
ierbicide ecologice.

Folosirea anumitor plante pe post de capcane pentru daunatori si

distragerea lor de la culturile principale.

Diverse insecte daunatoare sunt atrase mai degraba de anumite

plante. Afidele negre de exemplu, sunt atrase de condurasi.
Cultivand condurasi langa rosii afidele vor prefera condurasii. In
acest fel poti proteja rosiile.

Atragerea insectelor benefice pentru polenizare.

Atragerea insectelor ce se hranesc cu insecte daunatoare.

Buburuzele se hranesc cu afide si sunt atrase de obicei de plante

cu florile dispuse in umbele (marar, morcovi) sau de papadii,
cosmos, galbenele, tagete etc. Insectele parazite (anumite viespi)
care isi depun ouale in interiorul altor insecte (daunatoare
plantelor) pot fi atrase de menta, patrunjel, tagete, carciumarese,
lavanda etc.

Reducerea sau lipsa concurentei pentru resurse intre plante.

Fasolea si mazarea asezate una langa alta vor concura pentru

obtinerea acelorasi substante din sol. Anumite plante au radacina
foarte lunga si nu vor concura pe cele care au radacina scurta si
care cauta la suprafata hrana.

Oferirea de umbra sau de adapost contra vantului din partea

plantelor inalte sau dense celor pitice.

De exemplu, regina noptii poate sa-i ofere umbra salatei.

Oferirea de suport de catarat din partea plantelor inalte celor

cataratoare.

Fasolea se poate catara pe tulpina porumbului.

Reducerea riscului de a pierde intreaga cultura prin diversitatea

plantelor.

Insectele daunatoare sau o anumita boala pot distruge un lot intreg

migrand rapid de la o planta la vecina sa, iar acest lucru poate fi
impiedicat prin asezarea unor plante diferite unele langa altele.
Daunatorii au si ei preferintele lor.

Reducerea riscului de a fi atacate de daunatori, prin camuflarea

anumitor plante de catre altele.

De exemplu, anasonul poate camufla mirosul verzei, al conopidei

si al celorlalte plante din familia Brassicaceae. Mirosul tagetelor
deasemenea poate deruta daunatorii care vor cauta plantele lor
preferate.

Crearea unei diversitati mari de plante in gradina.

Imbinarea esteticului cu utilul....

Mai multe :

Sursa: http://gradina-de-vis.shopmania.biz/info/plante-companioncontrolul-daunatorilor