Sunteți pe pagina 1din 98

InstalSoft

ul. Zjednoczenia 2; 41-500 Chorzw, Poland


tel: (032) 750 52 00; fax: (032) 720 20 21
http://www.instalsoft.com; E-mail: info@instalsoft.com

Mrci nregistrate: InstalSoft, InstalSystem, Gredi, OZC sunt mrci nregistrate ale InstalSoft s.c. sau
ale proprietarilor acestora. Adobe i Acrobat sunt mrci nregistrate ale Adobe Systems Incorporated.
AutoCAD este marc nregistrat a Autodesk, Inc. Microsoft este marc nregistrat a Microsoft
Corporation.
Numele produselor de instalare sunt utilizate n acest manual numai n scopuri ilustrative i nu
constituie o recomandare a unor anumite aplicaii sau garania prezenei acestor produse n
cataloagele incluse n software.

A. ACTIVARE ........................................................................................................................................ 1
A.1. PREFATA ........................................................................................................................................ 1
A.2. PRIMA RULARE ............................................................................................................................... 1
A.3. MODALITATI DE ACTIVARE ................................................................................................................ 2
A.4. ACTIVAREA AUTOMATA SI SETARILE PROXY ....................................................................................... 2
A.5. ACTIVAREA MANUALA ...................................................................................................................... 5
A.5.1.
Activarea manuala folosind un alt computer .................................................................... 6
A.5.2.
Activarea manuala folosind faxul...................................................................................... 8
B. DEZINSTALAREA / DEZACTIVAREA ............................................................................................. 9
B.1. PREFATA ........................................................................................................................................ 9
B.2. DEZACTIVAREA AUTOMATA ............................................................................................................ 10
B.3. DEZACTIVAREA MANUALA .............................................................................................................. 10
1. MANAGERUL DE PROGRAME (PACKAGE MANAGER) ............................................................ 11
1.1. INTEGRAREA APLICAIILOR PACHETULUI ......................................................................................... 11
1.2. UPDATAREA CATALOAGELOR I A PROGRAMELOR. .......................................................................... 12
1.3. ACTIVAREA I DEZACTIVAREA PROGRAMELOR ................................................................................. 13
2. EXPERTKIT .OUT 4 LECTIA 1 PROIECTAREA UNEI RETELE DE CANALIZARE
GRAVITATIONALE .............................................................................................................. 15
2.1. LANSAREA PROGRAMULUI SI INTERFATA UTILIZATOR ........................................................................ 15
2.2. REGULI GENERALE DE EDITARE ...................................................................................................... 17
2.3. INTRODUCEREA DATELOR GENERALE ............................................................................................. 17
2.4. PREGATIREA HARTII DE BAZA ......................................................................................................... 19
METODA A: HARTA DIN FISIER .DWG ...................................................................................................... 19
METODA B: HARTA DIN SCANARE COMBINATA ......................................................................................... 21
METODA C: INCARCAREA UNUI FISIER GRAFIC ........................................................................................ 29
2.5. INTRODUCEREA UNEI SURSE DE CANALIZARE .................................................................................. 32
2.6. DESENAREA PLANULUI RETELEI SI INSERAREA JONCTIUNILOR ........................................................... 35
2.7. INTRODUCEREA CAMINELOR .......................................................................................................... 44
2.8. INTRODUCEREA ETICHETELOR ....................................................................................................... 47
2.9. CALCULUL RETELEI SI OPTIUNILE DE CALCUL ................................................................................... 49
2.10. AFISAREA REZULTATELOR ........................................................................................................ 51
2.11. TIPARIREA TABELULUI DE REZULTATE ........................................................................................ 52
2.12. TIPARIREA DESENELOR ............................................................................................................ 54
3. EXPERTKIT .OUT 4 LECTIA 2 RETEA DE ALIMENTARE CU APA PROIECTATA PE O
HARTA PE CARE FIGUREAZA O RETEA DE CANALIZARE............................................ 57
3.1. INCARCAREA UNUI PROIECT EXISTENT ............................................................................................ 57
3.2. INTRODUCEREA PUNCTELOR DE ALIMENTARE CU APA IN CLADIRE ..................................................... 58
3.3. DESENAREA SISTEMULUI SI INTRODUCEREA JONCTIUNILOR DE ALIMENTARE CU APA........................... 61
3.4. INTRODUCEREA CAMINELOR APOMETRU ......................................................................................... 63
3.5. SISTEMELE AFLATE IN CONFLICT .................................................................................................... 64
3.6. INTRODUCEREA ETICHETELOR ....................................................................................................... 66
3.7. CALCULATIONS AND CALCULATION OPTIONS ................................................................................... 66
3.8. AFISAREA REZULTATELOR ............................................................................................................. 69
3.9. CREAREA PROFILURILOR DE RETEA ................................................................................................ 71
3.10. TIPARIREA TABELULUI DE REZULTATE ........................................................................................ 74
3.11. TIPARIREA DESENULUI.............................................................................................................. 74
4. EXPERTKIT .OUT-MAT 4 - LECIA 3 EXEMPLU DE LIST DE MATERIALE PE BAZA
UNUI PROIECT CALCULAT ANTERIOR ............................................................................ 75
4.1.
4.2.
4.3.
4.4.
4.5.

RULAREA PROGRAMULUI I DESCRIEREA INTERFEEI ....................................................................... 75


COMPLETAREA DATELOR GENERALE .............................................................................................. 76
SELECTAREA FIIERELOR DE IMPORTAT`......................................................................................... 77
MODEL DE LIST ........................................................................................................................... 80
PRINTARE I EXPORT .................................................................................................................... 86

C. ANEXA A OPERAIUNI PRESTABILITE ATRIBUITE TASTATURII I BUTOANELOR


MOUSE-ULUI........................................................................................................................ 89
C.1. TASTATUR: ................................................................................................................................. 89
C.2. MOUSE: ....................................................................................................................................... 90

II

ACTIVARE

A. ACTIVARE
A.1.

Prefata

Acest software este protejat prin licenta impotriva distributiei ilegale. Pentru a rula, aplicatia are
nevoie de 2 coduri codul calculatorului si codul de deblocare.
Codul calculatorului este generat la prima rulare. Acest cod este trimis apoi la serverul InstalSoft
care il verifica si genereaza un cod de deblocare compatibil. Utilizatorul nu vede in mod normal acest
cod, decit daca face activarea manual. Activarea manuala este descrisa in capitolul A5
Cele doua coduri sunt valabile numai o anumita perioada de timp. Dupa expirarea acestei
perioade procedura de activare trebuie repetata.
Etse posibila utilizarea acestui software pe mai mult de 1 PC, atit timp cit programul este
DEZACTIVAT de pe unul si reactivat poe celalat.

A.2.

Prima rulare

Atunci cind este rulat prima data, veti fi invitati sa introduceti datele personala si numarul de
licenta:

Implicit, numele si firma sunt cititie din reegistrii Windows. Pentru a continua trebuie introdus
numarul de licenta acesta este tiparit in contractul de licenta.

ACTIVARE

A.3.

Modalitati de activare

Dupa un click pe butonul Continua sunteti invitat sa alegeti modalitatea de activare:

Pentru PC-uri conectate la Internet va sugeram sa utilizati modalitatea Automata


Pentru PC-uri conectate permanent la internet va sugeram sa bifati si optiunea Utilizati mereu
activarea automata in acest caz programul nu solicita reactivarea ori de cite ori expira durata de
activare.

A.4.

Activarea automata si setarile proxy

Daca selectati activarea automata, programul genereaza codul computer, acesta este trimis prin
internet de unde primeste codul de deblocare. Numai dupa aceea programul ruleaza.

ACTIVARE

Daca utilizatorul este in spatele unui program proxy, aceasta trebuie setat inainte de a continua
cu butonul Continua. Folositi butonul Proxy pentru a afisa dialogul Setari buton proxy.

Implicit toate proxy-urile sunt dezactivate. Daca sunteti in spatele unui proxy HTTP, selectati
Server proxy standard si introduceti adresa serverului proxy (fie patru grupe de numere separate de
punct fie adresa a domeniului). Trebuie verificata si adresa portului daca este diferita de cea standard.

ACTIVARE

Daca serverul necesita autorizatie, bifati optiunea corespunzatoare si introduceti numele


utilizatorului (care poate fi diferit de numele de utilizator utilizat la logarea Windows) si parola.

Setari similare sunt necesare pentru proxiurile SOCKS.


!

Solicitati administratorului de retea informatiile privind tipul si setarile serverului proxy.

ACTIVARE

A.5.

Activarea manuala

Daca nu aveti acces la Internet va trebuie sa selectati Activarea manuala. Este afisat ecranul
corespunzator.

Este afisat codul PC-ului si va trebui sa introduceti codul de deblocare. Acest cod poate fi obtinut
in 2 feluri: folosind un alt PC conectat la internet sau prin fax.
!!! Daca doriti sa inchideti fereastra de activare pentru a introduce codul de deblocare mai tirziu,
selectai butonul Amina astfel incit codul computer folosit sa fie retinut.

ACTIVARE

A.5.1.

Activarea manuala folosind un alt computer

Daca aveti acces la internet de pe un alt PC (indiferent de programul de navigare instalat) urmati
pasii de mai jos:
1. Salvati codul de activare pe un suport extern apasind butonul Salveaza (se va cere numarul
Dvs de fax)
2. Deschideti fisierul astfel salvat pe PC-ul cu acces Internet si deschideti-l (de exemplu cu
Notepad)

ACTIVARE

3. Mergeti la : http://www.instalsoft.com.pl/auth/ro_activate.php

4. Copiati codul de activare si introduceti-l in browser (taste Ctrl+C si Ctrl+V)

ACTIVARE

5. Click pe OK. Serverul va prelucra informatia si va afisa codul de deblocare:

6. Copiati-l din fereastra si salvati-l intr-un fisier.


7. Pe PC-ul pe care ruleaza aplicatia copiati codul si introduceti-l in fereastra de activare.

8. Click pe butonul Activare programul va fi lansat.


9.

A.5.2.

Activarea manuala folosind faxul

1. Apasati butonul Tiparire din fereastra de activare manuala se va solicita numarul de fax si se
va tipari un formular. Numarul de fax pe care-l comunicati va fi folosit pentru raspuns.
2. Click pe Aminare programul se va inchide.
3. Trimiteti formularul la numarul de fax afisat.
4. Asteptati raspunsul.

ACTIVARE

5. Cind primiti raspunsul care contine codul de deblocare, rulati programul. Va fi afisat dialogul de
activare cu optiunea de activare manuala.
6. Introduceti codul de deblocare si click pe Activare. Programul va fi plansat in executie.

B. DEZINSTALAREA / DEZACTIVAREA
B.1.

Prefata

Inainte de dezinstalarea aplicatiei, aceasta trebuie dezactivata in serverul InstalSoft astfel incit sa
poata fi activata si folosita pe un nou PC. Programul poate fi dezinstalat folosind utilitarul livrat in kit-ul
de instalare sau folosind facilitatile oferite de sistemul de operare. In primul caz selectati optiunea
Instalare/Dezinstalare din meniu si urmariti pasii consecutivi. In cazul 2 selectati Control
Panel|Add/Remove programs din meniul Start si urmariti pasii consecutivi de dezinstalare.
Daca activarea s-a facut in mod automat fereastra de dezactivare nu este afisata in timpul
dezinstalrii deoarece dezactivarea este facuta deasemenea automat. Fereastra de dezactivare va fi
totusi afisata daca se intrerupe conexiunea la internet. In aceasta situatie va trebuie selectata
optiunea de dezactivare manuala.
Daca programul a fost activat manual, in timpul procesului de dezinstalare este afisata fereastra
de dezactivare:

Selectati modalitatea de dezinstalare dorita automata sau manuala.

ACTIVARE

B.2.

Dezactivarea automata

Daca selectati dezactivarea manuala programul genereaza un cod de dezactivare care trebuie
trimis prin internet la serverul InstalSoft si asteptat apoi raspunsul. Dupa primirea acestuia programul
este dezactivat si procesul de dezinstalare poate continua.

B.3.

Dezactivarea manuala

Daca alegeti dezactivarea manuala aplicatia este dezactivata si genereaza codul de dezactivare.
Acest cod trebuie copiat in programul de navigare (click pe Ajutor pentru a vedea adresa, a se vedea
deasemenea si activarea manuala folosind un alt computer) sau trimis prin fax (activarea manuala
folosind fax-ul).
In cazul dezactivarii nu veti primi niciun cod de deblocare. Dupa finalizarea pasilor descrisi
anterior, programul este dezactivat si numarul de licenta poate fi folosit.

10

Managerul de programe (PACKAGE MANAGER)

1. MANAGERUL DE PROGRAME (PACKAGE MANAGER)


1.1. Integrarea aplicaiilor pachetului
Pentru

ncepe

lucrul

selectai

Start

Programs

din

meniu

dai

click

pe:

.
Package manager ajut la operarea programelor din cadrul pachetului. De la acest nivel putei
rula orice aplicaie legat de fiierul respectiv.
1. Pentru a rula o aplicaie din cadrul pachetului dai click pe
i selectai
din meniu aplicaia dorit.
2. De asemenea, putei deschide aplicaia dorit din partea dreapta a ferestrei, prin dubluclick
sau click simplu urmat de click

3. n partea dreapt sus sunt afiate fiierele ordonate dupa lista de proiecte, care apare n partea
stng. ntrun proiect putei gsi fiiere aparinnd mai multor programe din cadrul pachetului.
Funcionarea project managerului este util n iniierea noilor proiecte, mutarea sau copierea
fiierelor din cadrul diferitelor proiecte, precum i n arhivarea datelor.
4. Pentru a iniia un proiect nou, pentru al copia sau redenumi, selectail i apoi dai click pe
butonul corespunztor.
5. Pentru a deschide un nou fiier in partea dreapt a ferestrei, selectai operaia respectiv din
meniu dupa care dati click pe butonul OK pentru confirmare.

11

Managerul de programe (PACKAGE MANAGER)

1.2. Updatarea cataloagelor i a programelor.


Folosind managerul putei selecta cataloagele deja instalate
i updata
prin internet sau CD. De asemenea, aplicaiile din manager i managerul insui pot fi updatate.
1. Pentru a verifica daca pachetul de programe este updatat precum i pentru al updata, dai
click pe butonul

2. Selectati sursa de unde faceti updateul Internet sau Disk. Dac ai optat pentru Internet
programul va contacta automat serverul InstalSoft, va verifica existena unor eventuale update
uri i va afia rezultatul. Dac optai pentru Disk, dati click i pe Download update info.

3. Programul va descarca i afia informaii referitoare la situaia cataloagelor i al fiierelor.


Pentru o mai bun vizualizare selectai cmpul din partea de jos a ferestrei Show identical and
installed.
4. Prin intermediul a dou ferestre putei vedea fiierele marcate grafic, conform versiunii lor.
Putei identifica semnificaia marcajelor n legend.
5. n funcie de semnificaia marcajelor i a sgeilor, selectai elementele care necesit updatare.
.
Pentru a face update la toate cataloagele noi apsai butonul
6. Fiierele programului se updateaza automat, nu este nevoie s le facei update manual. n
partea din stnga jos a ferestrei este afiat mrimea fiierelor de downloadat.
7. Dup selectarea aplicaiilor, executati updatarea acestora prin apsarea butonului
Update.Finalizarea procesului de updatare va fi anunat de program printrun mesaj
corespunztor.

12

Managerul de programe (PACKAGE MANAGER)

1.3. Activarea i dezactivarea programelor


Putei activa/dezactiva programe folosind butonul Activation din fereastra Package Manager.
Dac programul ruleaz pentru prima dat i nu a fost nc activat, putei face acest lucru. Aici l
putei activa manual sau automat, urmrind paii descrii in cadrul paragrafului A.2.

13

Managerul de programe (PACKAGE MANAGER)

Dac programul a fost activat, sunt disponibile urmtoarele opiuni:


- afiarea datei de expirare a activrii,
- reactivarea,
- dezactivarea.

Data de expirare a perioadei de activare definete perioada de timp n care programul este activ.
Avei grij s reactivai programul nainte de data de expirare.
Reimprospatarea activarii inseamna reactivarea inainte de expirarea valabilitatii utila spre
exemplu in cazul in care lucrati durate mari de timp in exteriorul locuintei sau pe un laptop si nu aveti
acces la net.
Facilitatea de dezactivare permite dezactivarea programului fara o dezinstalare prealabila. Acest
lucru este util cind programul este folosit pe mai multe statii de lucru (PC-uri). Sunt disponibile doua
variante: automata si manuala. Ambele optiuni sunt discutate in sectiunea B a manualului.

14

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

2. EXPERTKIT .OUT 4 LECTIA 1


PROIECTAREA UNEI RETELE DE CANALIZARE
GRAVITATIONALE
Scopul acestei lectii este de a prezenta cum se proiecteaza un sistem gravitational de canalizare,
folosind o harta existenta. Harta acopera o portiune dintr-un cartier de locuinte unifamiliale si cteva
cladiri de birouri. Sistemul care trebuie proiectat va fi parte a unei retele de canalizare existente.
Reteaua existenta este luata in considerare in etapa de proiectare.

2.1. Lansarea programului si interfata utilizator


1. Porniti ExpertKIT .out 4 din Program manager. In dialogul de start selectati Proiect nou. Va fi
afisat dialogul pentru informatiile globale ale proiectului. (a se vedea sectiunea 2.3).
2. Fereastra principala a aplicatiei:

Meniul principal

Bara de iconuri

Tabelul de date

Paginile foii curente

Bara de stare

Navigare

Pagini editare proiect

Comutare moduri de
operare

Bara de titlu contine incepind de la stinga, denumirea programului si numele proiectului


curent. In partea din dreapta contine butoanele standard ale unei ferestre Windows.
Meniul principal localizat imediat sub bara de titlu. Un click cu mouse-ul afiseaza lista de
comenzi corespunzatoare submeniului.

15

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

Bara de unelte este aranjata in pagini in functie de subiect. Pentru a activa o pagina click cu
butonul din stinga. Este afisat un set de iconuri corespunzatoare subiectului. Un click stinga
pe iconuri activeaza functia corespunzatoare sau activeaza modul de inserare al
componentei respective.
Daca pozitionati mouse-ul deasupra butonului citeva secunde atunci va fi afisat un balon de
explicatii. Continutul barei de unelte, numarul si tipul de pagini depinde de tipul paginii din
proiectul curent si de operatia aflata in executie.
bara de stare este pozitionata la baza ferestrei. Afiseaza informatii privind starea curenta a
proiectului (calculat sau necalculat) coordonatele mouse-ului in spatiul de lucru, informatii
despre operatia curenta, pagina de lucru si modul de operare selectat.
paginile cu functiile de editare localizat in coltul din dreapta jos, imediat sub tabelul de
date. Aceste pagini separa partile logice ale proiectului: retelele, desenul de baza si
tiparirea. Fiecare pagina are optiuni atasate care sunt afisate cu un click dreapta:

Invizibil cind este inactiv


Gri cind este dezactivat
Vizibil cind este dezactivat

Prin sublinierea optiunii selectate, componentele pot fi afisate sau nu dupa deplasarea in
alta pagina de functiuni. Optiunea selectata este vizibila dupa modul de afisare a paginii.

Modalitatea de operare cimpurile pentru modul de operare sunt localizate imediat sub
paginile de editare. Pentru a activa unul din modurile de operare (ORTO, LOCK, GRID,
AUTO, REP) click stinga pe eticheta. Afisare cu culoare albastra indica activarea modului
respectiv, afisarea in culoare gri indica dezactivarea acelei modalitati.
Spatiul de lucru spatiul de lucru este delimitat, in zona superioara si in dreapta, de rigle
verticale si orizontale. Butonul aflat la intersectia celor 2 rigle afiseaza scara curenta si
permite modificarea acesteia. Opus riglelor, spatiul de lucru este delimitat de bare de
dimensionare care permit modificarea marimii si pozitiei zonei active. In coltul din dreapta
jos intre cei 2 delimitatori este butonul de navigare care permite deplasarea in spatiul de
lucru.
Paginile foii curente Deplasarea de la o pagina la alta se face cu un click pe pagina
selectata.
Paginile din bara de scule depind de tipul de proiect in curs de editare (vedere plana sau
schematica) si de stratul activ al proiectului
Tabelul de date (F12) afiseaza caracteristicile a unul sau mai multe obiecte selectate, de
acelasi tip. Daca sunt selectate obiecte de diferite tipuri atunci sunt afisate numai
caracteristicile comune. Daca acestea nu au caracteristici comune este afisat un mesaj in
tabelul de date. Modificarea caracteristicilor unei componente se reflecta in modul de
afisare in partea grafica.
Fereastra cu lista erorilor (F8) afiseaza mesajele de eroare, avertizarile si sfaturi legate de
proiect, dupa verificarea conexiunilor hidraulice (Shift+F2) parcurgerea rutinelor de
diagnoza sau calculul complet. Un click pe un mesaj subliniaza in zona grafica obiectul
care l-a generat. Un click dreapta in lista de erori afiseaza un dialog de optiuni.

16

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

2.2. Reguli generale de editare


1. Pentru a edita harta selectati pagina de tip Harta. Pentru a edita un profil selectati pagina de
tip Profil (sau creati o noua pagina si definiti-o ca fiind de tip profil). Litera care precede
numele paginii indica tipul: H indica o harta, P indica un profil. Reamintim ca disponibilitatea
unei componente depinde de tipul de pagina curenta.
2. Pentru a insera sau sterge o harta selectati pagina Baza. Pentru a edita o retea de apa sau
canal selectati pagina Retea.
3. Pentru a reloca harta si sistemul desenat in cadrul spatiuslui de lucru, selectati simultan pagina
Baza si Retea prin apasarea tastei Shift. Toate componentele sistemului sunt marcate si pot
fi mutate in alta locatie.
4. O componenta plasata pe harta are un set de caracteristici afisate in tabelul de date. Aici pot fi
citite si/sau modificate. In bara de stare sunt afisate numarul de compoente si tipul acestora.
5. Pentru a selecta o componenta click stnga cu mouse-ul. Pentru a selecta mai multe
componente apasati si mentineti apasata tasta Shift. Exista mai multe functii speciale pentru
selectia diferitelor componente, din zona selectata sau din intregul spatiu de lucru, disponibile in
meniul Modifica sau in pagina Functii a barei de instrumente.
6. Click-ul dreapta al mouse-ului afiseaza un meniu contextual, care depinde de tipul
componentei selectate (disponibil si cnd nu este nimic selectat).
7. Pentru a muta o componenta, selectati-o cu un click stnga si apoi, avnd butonul apasat,
deplasati-o in noua locatie. Pentru a efectua aceasta operatie cu precizie folositi combinatia
Alt+tastele sageti.
8. Pentru a copia si lipi un element, selectati-l si apasati Ctrl+C pentru copiere si Ctrl+V pentru
lipire. Puteti efectua aceeasi operatie selectnd comenzile din meniul Modifica sau din bara de
unelte.
9. Pentru a sterge una sau mai multe componente selectati-le si apasati tasta Delete.
10.Componentele unui sistem au de obicei unul sau mai multe puncte de conectare marcate cu
patrate solide de culoarea sistemului (de ex. albastru pentru alimentarile cu apa, maro pentru
canalizare etc). Culoarea unei sectiuni ale unei retele depinde de tipul retelei (ex gaz,
termoficare etc)
11.Atunci cnd este activ modul AUTO indicatorul mouse-ului indica printr-o cruce locul in care
poate fi conectata o componenta. Puteti accepta conexiune propusa cu un click. Daca punctul
de conectare nu este cel dorit, apasati si mentineti apasata tasta Shift la conectarea
componentelor (suspenda temporar facilitatea AUTO). Punctele care nu sunt conectate sunt
marcate cu un dreptunghi exterior mai mare in timp ce punctele conectate sunt mai mici si
solide (umplute cu culoare).
12.Modul Lock pentru a evita deconectarea accidentala a componentelor unui sistem care au
fost plasate si conectate, recomandam inghetarea intregului proiect prin activarea optiunii LOCK
(accesibila si prin tasta Scroll Lock de pe tastatura).
13.Modul ORTO faciliteaza desenarea liniilor orizontale, verticale si la unghiul definit de utilizator
in Optiuni proiectAUTO, ORTO, GRID
14.Pentru a introduce aceeasi valoare (de exemplu un debit) valabil pentru mai multe componente
folositi Date elemente Repeta ultima valoare sau tasta F2. Valoare inserata in celula activa a
tabelului de date este aceeasi cu ce din aceeasi celula din tabelul anterior.
15.Se poate plasa incaodata o componenta care a fost recent folosita prin comanda Modifica
Insereaza ultimul element (sau folosind tasta F3). Aceasta functie este in mod special utila cnd
se introduc componente care apar in numar mare intr-un proiect (de ex. camine de vizitare).

2.3. Introducerea datelor generale


Atunci cind lansati un proiect nou programul afiseaza fereastra de optiuni. Aceasta poate fi
afisata si cu tasta F7.
Toate valorile declarate in Optiuni proiect/Tipuri implicite vor fi afisate in tabelul de date al
componentelor ca si valori implicite. Modificarea acestor valori permite modificarea lor in tot proiectul

17

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

1. Fereastra Optiuni proiect se deschide in pagina Harta. Aici puteti specifica, in pagini
succesive, valori implicite pentru:
date meteorologice (valorile pentru 15 minute de precipitatii, durata ploii etc) aceste valori sunt
folosite pentru a proiecta sisteme de drenare a apei de ploaie
tipurile implicite de teava/camin/capace camin componentele vor fi folosite ca setari implicite
debitele de intrare/iesire la si din locuinte valori implicite pentru debitul intr-o jonctiune (nu
este necesar in aceasta etapa)
grosimi implicite pentru patul de asezare si stratul de acoperire valori specificate pentru
diferite tipuri de sisteme calculate de catre program
2. In pagina Informatii proiect puteti introduce informatii despre proiect, dezvoltator si proiectant
3. Pentru a verifica ca sunt incarcate toate cataloagele necesare realizarii proiectulu, click pe
Cataloage si apoi pe butonul cu acelasi nume.

4. Pentru a folosi in proiect un anumit catalog selectati-l in panoul din stinga si apoi click pe
butonul sageata albastra stinga
pentru a muta catalogul in panoul Cataloage folosite in
proiect. Confirmati modificarile cu click pe butonul OK.
5. Toate modificarile facute in datele generale trebuie confirnate cu un click pe butonul OK

18

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

2.4. Pregatirea hartii de baza


Cele trei modalitati de incarcare a hartii de baza sunt prezentate in aceasta sectiune. Selectarea
unei sau alteia dintre ele depinde de tipul fisierului folosit.

Metoda A: Harta din fisier .dwg


Harta creata dintr-un fisier *.dwg poate fi folosita ca si desen de baza.
1. Selectati Importa baza din fisier dwg din meniul Fisier. In dialogul afisat selectati fisierul
care va fi folosit si apasati butonul Deschide. In timpul importului sunteti solicitati sa indicatii
fisierul care contine font-ul folosit (extensie .shx) Puteti selecta acest fisier sau nu (apasati
Cancel).
2. Este afisata fereastra de import. Toate straturile desenului de baza sunt afisate in lista din
stinga. Selectati din lista din coltul din stinga sus unitatile de masura, care trebuie sa fie
adecvata scarii reale a desenului.
!

Selectarea unitatii de masura corespunzatoare celei reale este importanta pentru editorul
grafic, care citeste si afiseaza dimensiunile in metri. Pentru aceasta este important ca desenul
importat sa fie scalat corect.

Sfat: pentru a verifica daca scalarea s-a facut corect apasati


si masurati un obiect cu
dimensiuni reale cunoscute si asigurati-va ca acestea corespund cu cele indicate.

19

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

3. Click pe butonul Continua. Este afisat un dialog din care se pot selecta straturile care vor fi
afisate dupa import. Implicit sunt marcate toate. Deselectati Import hasuri daca nu doriti sa
importati si hasurile.

20

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

4. Click pe Continua pentru a finaliza importul fisierului. Acesta este incarcat in mod automat in
pagina Baza.

Metoda B: harta din scanare combinata


In acest caz este folosita ca desen de baza o harta existenta sub forma tiparita. Se pleaca de la
premiza ca harta a fost tiparita pe hirtie de dimensiuni mari si utilizatorul poate scana doar format A4.
Astfel desenul este divizat in 4 fragmente.
1. Desenele trebuie scanate cu o suprapunere (nu trebuie sa existe spatii intre scanari
succesive). Salvati desenele in format jpg sau bmp. Acestea vor fi incarcate in modulul
Scanare combinata.
!

Sunt recunoscute si alte formate, cum ar fi .tiff, .png, .rle, .pcx.

21

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

2. Lansati modulul Scanare combinata din Program manager. Acesta se deschide cu un fisier
gol. In prima fereastra apasati Deschide pentru a deschide unul din cele 4 fragmente, care
constituie si prima parte a hartii scanate.

3. Desenul este incarcat. Datorita faptului ca harta de baza consta doar din patru fragmente, nu
este nevoie sa folositi facilitatea de navigare acesta este util in special cind trebuie
manipulate mai multe fragmente. In acest caz deselectati optiunea Foloseste bara de
navigare.

22

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

4. Daca fisierul a fost deplasat in timp ce era scanat si necesita aliniere, poate fi ajustat.
Selectati Corecteaza deviatie care implicit este nebifata. Apoi, folosind butonul dreapta al
mouse-ului marcati 2 puncte Sus si Jos. Aceste puncte definesc o linie imaginara pe care
programul o va roti in asa fel incit sa devina verticala. Dupa marcarea celor doua puncte
click pe Roteste.

5. Daca marcarea este incorecta si rotirea nu se ridica la nivelul asteptarilor puteti folosi
din zona superioara a
butonul Anulare. Pentru anulare click pe butonul Anulare
ferestrei. Programul solicita confirmarea operatiei deoarece nu exista posibilitatea anularii ei.

23

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

6. Click pe butonul Inainte din partea superioara a ferestrei si treceti la etapa urmatoare.
Dialogul consta din doua zone: in zona din stinga este vizualizat fisierul incarcat anterior.
Click pe biutonul Incarca si deschideti fisierul care contine al doilea fragment. Acesta va fi
afisat in panoul din dreapta.

Zoom

7. In mijloc sunt controalele pentru selectarea modalitatii si directiei de combinare a


fragmentelor incarcate. Selectati Doua puncte si La dreapta. Intre cele doua panouri de
previzualizare exista controalele pentru scalare si marcarea punctelor comune, care vor fi
folosite pentru combinarea celor doua parti.
8. Localizati cele doua puncte comune in ambele ferestre de previzualizare si marcati-le pe
desen cu un click dreapta de mouse. In ferestrele de previzualizare acestea apar cu un
marcaj de culoare rosie.

24

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

9. Click pe Adauga pentru a combina cele doua fragmente.

25

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

10.Continuatia adaugarea urmatoarelor fragmente de harta, respectind cu atentie succesiunea


acestora.

26

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

11.Click pe Inainte pentru a trece la ultima etapa in care harta este scanata si decupata.
Functionalitatile pentru aceste optiuni sunt in paginile din dreapta. Selectati Decupeaza si
apoi folositi butonul din dreapta pentru a selecta cele doua puncte stinga-sus si dreapta-jos
care marcheaza zona ce va fi decupata.

27

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

12.Ultima etapa este scalarea hartii de baza. Selectati pagina Scalare. Poate fi folosita oricare
din cele doua modalitati de scalare. Click pe Distanta dintre punctele marcate si cu butonul
din dreapta al mouse-ului marcati doua puncte pentru care este cusnoscuta distanta dintre
ele. Punctele sunt afisate cu doua marcaje de culoare rosie. Introduceti distanta in cimpul
Distanta [m]|. Click pe butonul Scalare harta este scalata.

13.Salvati harta pe disc. Fisierul are extensia *.ism.


14.Click pe butonul Terminare pentru a inchide modulul Scanare combinata
15.Deschideti ExpertKIT .out 4 si incarcati fisierul in care doriti sa folositi aceasta harta.
Selectati pagina Baza a foii de lucru. Selectati pagina Baza din bara de scule si apoi
butonul

28

Harta. Click in zona activa a ferestrei de lucru apare un mic dreotunghi.

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

16.Localizati fisierul harta in tabelul de date in cimpul Fisier harta si deschideti-l.


17.Harta este incarcata in proiect.

Metoda C: Incarcarea unui fisier grafic


In acest caz este folosita o harta tiparita pe o hirtie A2 si scanata cu un scaner de dimensiuni
coirespunzatoare.
1. lansati ExpertKIT .out 4 si deschideti fisierul in care doriti sa incarcati aceasta harta.
Selectati pagina Baza a foii de lucru. Din pagina Grafica a barei de scule selectati
Desen

. Click in zona activaa a ferestrei este afisat un dreptunghi.

29

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

2. Selecteaza Adauga nou din cimpul Desen, este afisat dialogul Galerie desene. Folositi
butonul Deschide pentru a localiza si deschide fisierul care contine desenul. O
previzualizare a acestuia apare in cadrul dialogului.

3. In aceasta etapa harta trebuie scalata. Cele doua marcaje rosii sunt afisate in panoul de
previzualizare. Folositi butonul stinga al mouse-ului pentru a deplasa marcajele in puncte
intre care distanta este cunoscuta. Introduceti aceasta distanta in cimpul Distanta [m]. Click
pe butonul Scaleaza, harta va fi scalata.

30

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

4. Inchideti fereatra cu click pe Inchide, fisierul este incarcat in pagina Baza.

31

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

2.5. Introducerea unei surse de canalizare


Dupa pregatirea si inserarea hartii de baza se poate trece la proiectarea retelei de canalizare.
Primul pas este sa inserati pe harta punctele de canalizare/drenare din cladire.
1. Selectati pagina Retea din coltul din dreapta jos al spatiului de lucru
2. Din bara de unelte, selectati pagina Canalizare si apoi butonul
(Canalizare din cladire).
Treceti in zona activa si plasati-l lnga cladire in locul planificat pentru canalizare.

32

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

3. Desemnati un simbol pentru aceasta iesire. In general este de preferat ca fiecare tip de
componenta (de ex. canalizare din cladire, camin, nod retea etc) sa fie desemnat printr-o litera
diferita.

33

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

4. Introduceti in tabelul de date valorile (elevatia) pentru cota amenajata a terenului si cota
existenta la punctul de iesire al canalizarii in cpurile Cota teren am. [m] respectiv Cota teren
ex. [m]. Prima valoare ese obligatorie in timp ce a doua valoare este optionala. Introduceti
deasemenea cota la care intra canalizarea in cladire (masurata la punctul cel mai de jos al
conductei).

10.
Cota teren existent [m] este cota la suprafata terenului inainte de executarea oricarei lucrari.
Aceasta valoare poate fi luata de ex. din harta terenului (folosind linii de contur sau puncte de
control geodezic). Cota teren amenajat [m] este cota la suprafata terenului dupa ce au fost
executate lucrarile. In acest exemplu cele doua cote sunt identice si sunt preluate din liniile de
contur ale hartii terenului.

34

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

5. Deoarece in tabelul general de date ale proiectului a fost specificat debitul per persoana
rezidenta in punctul de iesire (pe secunda sau pe zi), trebuie specificat numarul de persoane
rezidente, pentru fiecare punct de iesire, in tabelul de date.

In cazul cladirilor comerciale sau industriale debitul trebuie specificat direct, indiferent de
3
informatiile introduse in datele generale. Introduceti valoarea, in dm , in cmpul Qs [dm3/s]. Cotele
pentru nivelul subsolului si parter (Nivelul subsolului [m] respectiv Cota parter [m]) nu sunt
obligatorii daca aceste valori sunt introduse atunci vor fi marcate pe profil atunci cnd acesta este
generat aceasta este prezentata in capitolul 3.9.
6. Lasati restul informatiilor nemodificate.
7. Apasati tasta F3 (Insereaza ultimul element) pentru a introduce inca un element de acelasi tip
(Canalizare din cladire) si repetati pasii de la 2 la 5 pentru urmatoarea cladire. Repetati
operatiile pentru restul cladirilor incluse in proiect.

2.6. Desenarea planului retelei si inserarea jonctiunilor


1. Reteaua de canalizare este desenata selectnd controlul
gravitationala din pagina Canalizare a barei de unelte.

Sectiune retea canalizare

35

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

2. Plasati sectiunile de retea intre punctele de iesire din cladire si jonctiunile planificate ale retelei
sau camine. Operatia se poate executa foarte comod folosind functia REP repeta inserarea
elementelor (termina inserarea apasnd butonul dreapta al mouse-ului). Pentru a activa
aceasta functie click pe simbolul REP din bara de stare a ferestrei aplicatiei.
Cnd aceasta optiune este activata ultima comanda
este repetata automat fara sa mai fie necesara apasarea tastei F3.

3. Asistentul de desen faciliteaza planificarea precisa a retelei. Acesta permite desenarea sau
plasarea cu acuratete a componentelor, la o anumita distanta sau la un anumit unghi fata de o
alta componenta din desenul de baza (DWG sau DXF) sau din retea. Aceste unghiuri sunt
importante in special la conectarea la baza caminelor a diferitelor sectiuni de retea. Un unghi
incorect va afecta selectarea corecta a caminelor.

36

Lectia 1 ExpertKIT .out 4


Pentru a activa sau dezactiva Asistentul de desen folositi Vedere Arata/Ascunde asistentul
de desen

Este afisata feresatra asistentului de desenare

37

Lectia 1 ExpertKIT .out 4


In timpul desenarii retelei asistentul afiseaza informatii privind pozitia curenta a cursorului,
incrementarile x si y fata de punctul de plecare al sectiunii de retea, lungimea curenta a
sectiunii si unghiul intersectiei cu axa X.

Dupa introducerea unghiului si/sau a distantei si pozitionarea cursorului deasupra unei


componente din desenul de baza (format DWG sau DXF) sau din retea, sunt afisate automat
linii ajutatoare care sa permita plasarea cu precizie.

38

Lectia 1 ExpertKIT .out 4


De exemplu, pentru a desena o sectiune la un unghi de 120 fata de sectiunea anterioara,
acest unghi trebuie introdus in cmpul Unghiul liniei ajutatoare []. Sunt afisate linii
ajutatoare inclinate la unghiul specificat. Daca doriti sa desenati o sectiune la un unghi de
90 fata de alta sectiune, introduceti valoarea unghiului si pozitionati cursorul peste
sectiunea fata de care doriti sa desenati. Sunt afisate linii auxiliare, pozitionate precis la 90.

Verificati disponibilitatea in cataloage a unui anumit tip de camin, pentru a putea aplica unghiul
de conectare corect intre diferitele sectiuni ale retelei.
11.
Fiecare sectiune a retelei de canalizare in ExpertKIT .out 4 este intotdeauna o singura sectiune.
Aceasta inseamna ca fiecare schimbare de directie necesita doua sectiuni.

39

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

4. Pentru a desena o sectiune existenta a retelei principale (indicata in desenul de mai jos)
selectati urmatoarele in tabelul de date:

40

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

- in cmpul Starea componentei selectati Existent calculat


- in cmpurile Cota inferioara inceput traseu teava [m] si Cota inferioara traseu teava la
sfirsit [m] introduceti valorile pentru cota inferioara a conductei la imceputul si respectiv
sfrsitul sectiunii
- in cmpul Tip teava introduceti tipul de teava existent in aceasta sectiune a retelei
- in cmpul Locatie selectati Retea principala

5. Lasati celelate cmpuri nemodificate.

41

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

6. Pasul urmator este plasarea jonctiunilor de retea. Selectati


Conectare canalizare din
pagina Canalizare a barei de unelte. Plasati jonctiunea in retea in fiecare punct in care exista o
schimbare de directie.

7. Alocati un simbol fiecarei jonctiuni. Este de preferat ca fiecarui tip de componenta sa-i fie alocat
un simbol distinct.

42

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

8. In tabelul de date introduceti valorile pentru cota terenului amenajat si cota terenului existent.

9. Daca jontiunea este parte dintr-o retea existenta, selectati Existent-Calculat in cmpul Starea
componentei.

10.Lasati celelalte valori nemodificate


11.Apasati tsata F3 (Insereaza ultimul element) pentru a insera o alta jonctiune si repetati pasii
anteriori 4, 7.

43

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

2.7. Introducerea caminelor


Urmatoarele componente care este trebuie plasate sunt caminele de inspectie si/sau vizitare.
1. Selectati Camin canalizare
retea.

din pagina Canalizare a barei de iconuri. Plasati caminul in

2. Desemnati un simbol pentru a putea identifica caminul in ansamblul retelei.

44

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

Introduceti in tabelul de date valorile pentru cota terenului amenajat si cota terenului existent.

3. Daca doriti un alt tip de camin dect cel implicit selectati un alt timp din cmpul Tip camin.

4. In cazul caminelor terminale, in general camine preexistente in proiect, selectati Existent


Calculat in cmpul Starea componentei.

5. Lasati restul cmpurilor nemodificate.


6. Inserati si restul de camine, in aceeasi maniera, repetnd pasii de mai sus.

45

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

7. Pentru caminele terminale trebuie specificata functia acestora (sursa sau receptor) iar
modalitatea de conectare trebuie selectata manual din cmpul Constructie camin. Definirea
modalitatii de conectare trebuie facuta manual pentru ca hidraulic curgerea incepe din acest
punct si nu exita nicio modalitate de automatizare a acestei operatii (selectarea unghiului si
diametrului de conectare).

46

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

2.8. Introducerea etichetelor


Etichetele contin informatii aditionale privind elementele unui proiect.
1. Din pagina Grafica a barei de unelte selectati Eticheta traseului simplificata
2. Plasati eticheta pe sectiunea corespunzatoare.

3. Din tabelul de date selectati cmpul care descrie eticheta in cmpul Eticheta teava. Apasati
sageata alaturata si din cele 6 cmpuri predefinite selectati informatia dorita.

47

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

4. Dupa inchiderea dialogului eticheta este afisata pe desen cu informatia solicitata.

48

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

2.9. Calculul retelei si optiunile de calcul


1. Dupa introducerea tuturor informatiilor pentru componentele retelei aceasta poate fi calculata.
Pentru a efectua calculele apasati tasta F10.
2. Este afisata fereastra de calcul unde pot fi setate optiunile de calcul. In panoul din stnga se
selecteaza tipul de retea pentru care se efectueaza dimensionarea (canalizare, aductiune de
apa etc) si distanta verticala care trebuie impusa intre retelele existente si cea in curs de
proiectare (pentru o prezentare detaliata a coliziunilor de retea a se vedea capitolul 3).

3. Optiunile de calcul pentru o retea gravitationala:


in pagina optiuni de calcul se pot modifica valorile care afecteaza calculul diametrului si
aranjarea conductelor (adncimea de acoperire, gradientul, raportul de umplere etc).
Aceste optiuni pot fi modifiate separat pentru fiecare tip de tronson (conectare, bransament
sau retea principala). Suplimentar se poate specifica daca trebuie indeplinit criteriul de
autocuratire.

49

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

Butonul Avansat permite configurarea parametrilor de autocuratire pentru retele de


canalizare, ape pluviale sau combinate. Valorile specificate aici sunt efortul de forfecare la
interfata si densitatea apei vehiculate pentru cele 3 tipuri de retea

Pentru fiecare familie de tevi folosita in proiect sunt disponibile optiuni complete de
afiseaza dialogul de modificare a parametrilor de
dimensionare. Un click pe butonul
calcul. Aici poate fi indicat care diametru de teava trebuie luat in calcul la dimensionari
automate. Suplimentar poate fi indicata viteza maxima in teava pentru fiecare diametru.

4. Apasati Inainte pentru a executa calculele si a emite lista de materiale.

50

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

2.10. Afisarea rezultatelor


Fereastra de afisare consta din 2 panouri. Panoul din stnga afiseaza grupurile de rezultate sub
forma unei liste expandabile. Panoul din dreapta afiseaza rezultate detaliate pentru grupul selectat in
stnga.

Parcurgeti tabela de rezultate cu click pe fiecare element individual.

51

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

2.11. Tiparirea tabelului de rezultate


Daca rezultatele sunt corecte si corespund asteptarilor, acestea pot fi tiparite.
1. Pentru a tipari rezultatele click pe butonul Imprimare. aflat in partea superioara a ferestrei. Se
deschide o fereastra de previzualizare formata din 2 panouri. Panoul din stnga este o zona de
previzualizare a paginii care corespunde setarilor de tiparire curente (stil, pagina etc). Panoul de
control pentru configurarea tiparirii se afla in parte dreapta.
2. In zona superioara a panoului de control sunt dispuse controalele pentru schimbarea scarii la
care este afisata previzualizarea, unul pentru tiparire si un altul pentru a iesire din previzualizare.
Imediat sub sunt 3 pagini care controleaza optinuile de tiparire.

52

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

3. Pagina Imprimare permite controlul setarilor imprimantei, cum ar fi imprimanta, numarul de pagini
si ordinea de tiparire, numarul de cpii etc. marginile paginii sunt deasemenea stabilite in
aceasta pagina. Butonul Detalii>> afiseaza cmpuri suplimentare pentru controlul numerotarii
paginilor.

4. Folositi pagina Afisare pentru a selecta care tabel si ce cmpuri trebuie tiparite. Puteti alege un
model predefinit din lista din zona superioara sau puteti selecta care element sa fie tiparit din lista
din zona inferioara. Pot fi create stiluri alegnd un stil predefinit si deselectnd elementele care
nu vor fi tiparite. Dupa definire puteti selecta acest model si redefini ulterior. Tot de aici poate fi
modificata orientarea paginii.

53

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

5. Pagina Stil este folosita pentru a configura marimea si tipul de font folosit precum si culorile.
Exsita un set predefinit de stiluri dar pot fi create si salvate stiluri noi.

6. Tabelele de rezultate sunt tiparite cu cun click pe butonul Tiparire


din panoul principal.

2.12. Tiparirea desenelor


Desenele pot fi tiparite dupa revenirea in editorul grafic.

1. Reveniti in fereastra grafica cu un click pe butonul Editor

2. Selectati pagina
Imprimare din zona dreapta jos a
ferestrei aplicatiei. Aplicatia trece in pevizualizare si sunt afisate cmpurile corespunzatoare din
tabelul de date.
3. Selectati imprimanta la care doriti sa tipariti. Stabiliti valorile pentru scara, margini, orientarea
hrtiei, lungime si latimea paginii. Selectati daca veti tipari color sau alb-negru.
4. Ajustati marginile foii de hrtie in desen si, daca este necesar, corectati-le deplasnd liniile de
contact.

54

Lectia 1 ExpertKIT .out 4

5. In modul previzualizare sunt afisate o serie de linii intrerupte de culoare verde si violet. Liniile
violet indica marginile foilor de hrtie iar liniile de culoare verde indica zonele de suprapunere,
care faciliteaza combinarea foilor de hrtie intr-o pagina continua. Daca paginile tiparite vor fi
imbinate pe o latura atunci suprapunerea nu mai este necesara. Acest lucru poate fi realizat in
tabelul de date introducnd valoarea 0 in cmpul Suprapunere [cm]

6. Pentru a tipari proiectul folositi combinatia Ctrl+P. Puteti selecta imprimanta si numarul de
pagini din fereastra de tiparire.

55

S199,90
95,79

L=

20

0x
6 6 3 ,9
,6 8 V a
lr o
m
m

PV

B1 100,45
98,34

ds

B2100,50
98,99
100,65

100,65

S5 98,75 B399,14

101,15
101,00
B799,49 S1299,25

W5100,70
98,53
110 x 2,2 V alrom PVC d s
L= 10,54 m

S3100,40
98,27
S2

100,50
96,26

W1

100,45
98,29

11 0 x 2,2 V alro m PV C
ds
L= 22,74 m

W2

100,50
98,34

110 x 2,2 V alrom PVC


ds
L= 15,29 m

W4

100,60
98,45

S7
L=

20

0x
4 5 3 ,9
,2 8
d
m s

W7101,00
99,43
110 x 2 ,2 Va lrom PVC
ds
L= 1 8,9 7 m

S8

B10101,15
99,64

W9 101,25
99,33

1 10 x 2,2 Valr om P VC
ds
L= 27,59 m

110 x 2 ,2 Va lrom PVC


ds
L= 1 8,3 4 m

100,70
98,54

101,15

W8 99,18
S11101,05
98,77

W6100,85
98,63

100,75
99,24

100,80
B4 100,75
B599,29
99,24
S6 100,75
99,12

100,90

S16101,40
99,51

S10101,10
99,19
B11101,30
99,79
101,10

100,90

S999,38 B699,39

11 0 x 2,2 Valro m P VC
ds
L = 14,92 m

B8 101,10
B999,59
99,59

S13 101,30
99,39

B13 101,45
99,94

B12 101,30
99,79
S4100,80
97,34

S14 101,00
99,11

N.

Modificare

Data

Semnatura

Subiect

Desen nr.

Scara

1
Lectia ExpertKIT .out
Titlu

Pregatit

Verificat

Data

Semnatura

Lecita 2 ExpertKIT .out 4

3. EXPERTKIT .OUT 4 LECTIA 2


RETEA DE ALIMENTARE CU APA PROIECTATA PE O HARTA PE
CARE FIGUREAZA O RETEA DE CANALIZARE
In acest capitol este prezentata modalitatea de proiectare a unei retele de alimentare cu apa,
care se suprapune cu reteaua de canalizare gravitationala proiectata in capitolul anterior.

3.1. Incarcarea unui proiect existent


1. Selectati Deschide proiectul
din meniul Fisier. Din dialogul afisat selectati proiectul
finalizat in capitolul anterior.
2. Proiectul este deschis in pagina Retea.

3. Introduceti in datele generale ale proiectului (OptiuniOptiuni proiect, sectiunile Tipuri


predefinite , Predefinit Qn, Suprafata sprijin/Umplutura) informatiile privind reteaua de
alimentare cu apa, cum ar fi:
- tipul implicit de conducta pentru reteaua de alimentare,
- debitul implicit pentru alimentarea cu apa in cladire,
- grosimea patului si a umpluturii
Pentru detalii suplimentare privind optiunile de proiect a se vedea 2.3.

57

Lectia 2 ExpertKIT .out 4

3.2. Introducerea punctelor de alimentare cu apa in cladire


1. Selectati
Intrare teava apa in cladire din pagina Tevi apa. Plasati componenta pe harta,
in punctul de intrare a alimentarii cu apa in cladire.

58

Lecita 2 ExpertKIT .out 4

2. Asa cum s-a recomandat in capitolul anterior (reprezentarea fiecarui tip de componenta printr-o
litera receptor canalizare, camin, jonctiune etc) desemnati un simbol care sa identifice unic
componenta inserata.

59

Lectia 2 ExpertKIT .out 4

3. In tabelul de date introduceti valorile pentru cota terenului amenajat si cota terenului existent in
cmpurile Cota teren am. [m] respectiv Cota teren ex. [m]. Introduceti deasemenea cota
bransamentului in cladire (masurata la nivelul axei tevii).

60

Lecita 2 ExpertKIT .out 4

4. Daca debitul la intrarea in cladire a fost definit in functie de numarul de ocupanti (pe secunda
sau pe zi), atunci trebuie introdus numarul de rezidenti.

In cazul cladirilor comerciale sau industriale specificati direct debitul, indiferent de modul in care a
fost el definit in datele generale. Introduceti valoare exprimata in dm3/s in cmpul Debit in punct
[dm3/s].
5. Lasati restul cmpurilor nemodificate
6. Apasati tasta F3 (Insereaza ultimul element) pentru a continua introducerea punctelor de
alimentare pentru restul de cladiri. Executati aceasta etapa pentru toate cladirile din proiect care
vor fialimentate cu apa.

3.3. Desenarea sistemului si introducerea jonctiunilor de alimentare cu apa


1. Sistemul de alimentare cu apa este desenat folosind controlul
din pagina Tevi apa.

Sectiune retea teava apa

61

Lectia 2 ExpertKIT .out 4

2. Plasati sectiunile de retea intre punctele de intrare in cladire si jonctiunile planificate ale retelei.
Folositi functia REP repeta inserarea elementelor pentru a desena reteaua. Pentru detalii
privind aceasta functie a se vedea capitolul 2.6.

Fiecare sectiune de retea este formata intotdeauna dintr-un singur segment. Acest lucru
inseamna ca orice schimbare de directie presupune 2 segmente.

62

Lecita 2 ExpertKIT .out 4

3. Selectati butonul
Conectare teava de apa din pagina tevi apa. Plasati jonctiunea in
fiecare punct in care exista o schimbare de directie.

4. Desemnati un simbol pentru acest tip de jonctiuni si identificati unic fiecare jonctiune (pentru
detalii a se vedea capitolul 6). Introduceti cota amenajat si cota terenului existent.
5. Lasati restul cmpurilor nemodificate.
6. Folositi tasta F3 (Insereaza ultimul element) pentru a refolosi acest control si introduceti
jonctiuni in toate punctele necesare.

3.4. Introducerea caminelor apometru


In cadrul acestui proiect, o cladire va fi conectata la reteaua de alimentare cu apa prin
intermediul unui camin de apometru.

1. Pentru a plasa un camin de apometru selectati componenta


Tevi apa.

Camin apometru din pagina

63

Lectia 2 ExpertKIT .out 4

2. Plasati caminul in punctul de conectare la cladire al retelei de apa.

3. Desemnati un simbol pentru caminul astfel inserat. Acest lucru se face similar cu jonctiunile sau
punctele de intrare in cladire.
4. Introduceti in tabelul de date valoarea pentru cota terenului.
5. Lasati restul cmpurilor nemodificate.

3.5. Sistemele aflate in conflict


Atunci cnd aplicatia intlneste o alta retea/sistem (de exemplu o retea de canalizare) trebuie
evitata coliziunea intre acestea.
Alte posibile coliziuni cu retele care nu sunt dimensionate din ExpertKIT .out 4 pot fi luate in
calcul. Pentru a lua in considerare o astfel de siatuatie:

1. In pagina Retea a editorului grafic selectati componenta


Sectiune retea alimentare cu
gaze din pagina Canalizare sau Tevi de apa (sau Sectiune retea termoficare sau Sectiune
alta retea)

64

Lecita 2 ExpertKIT .out 4

2. Intoarceti-va la harta si aranjati sectiunea retelei de gaze in zonele in care sunt anticipate
coliziuni. Deoarece acest tip de retea nu va fi dimensionata din ExpertKIT .out 4 reteaua nu
trebuie sa fic continua nici sa dispuna de o sursa sau un punct terminal.

3. In tabelul de date introduceti valorile pentru cota la inceptul si sfrsitul sectiunii in cmpurile
Cote axe inceput [m] si Cote axe sfrsit [m].

4. Pentru a evita tiparirea sistemelor existente puteti specifica care dintre acestea sa fie tiparite.
Pentru aceasta bifati/debifati Tipareste sectiunile necalculate

65

Lectia 2 ExpertKIT .out 4

3.6. Introducerea etichetelor


A se vedea sectiunea 2.8.

3.7. Calculations and calculation options


Pentru calculul reteleor de canalizare a se vedea sectiunea 2.9. Aici vor fiu prezentate in plus
doar optiunile privind sistemele de alimentare cu apa si coliziunile intre retele.
1. Retele de apa:
- Prima sectiune include restrictia de a dimensiona diametrul tevilor (va fi retinut diametrul
specificat la proiectare) - optiunea este valabila pentru fiecare rulare a calculului de
dimensionare

66

Lecita 2 ExpertKIT .out 4

- In zona imediat inferioara sunt afisate toate familiile de tevi incluse in proiect. Aici pot fi
modificate optiunile care afecteaza dimensionarea. Click pe butonul
pentru a deschide
dialogul Optiuni pentru anumite element din anumita familie de tevi. Aici poate fi indicat
care diametru de teava poate fi luat in considerare la dimensionarea automata. Suplimentar
poate fi specificata viteza maxima in conducta pentru un anumit diametru.

67

Lectia 2 ExpertKIT .out 4

2. In sectiunea Coliziuni se poate specifica distanta minima (pe verticala) care va fi mentinuta la
stabilirea traseului intre reteaua care se proiecteaza si alte retele.

3. Apasati Inainte pentru a efectua calculele si a emite lista de materiale.

68

Lecita 2 ExpertKIT .out 4

3.8. Afisarea rezultatelor


Pentru retele de canalizare a se vedea sectiunea 2.10.
Rezultatele pentru reteaua de apa, include pe lnga celelalte informatii si elemente specifice:
Sectiunea Sectiuni retea include toate tipurile de teava de apa folosite in proiect

Sectiunea Conectari Sistem hidraulic include, alaturi de celelalte informatii, valorile presiunii la
intrarea in receptori

69

Lectia 2 ExpertKIT .out 4

Sectiunea Coliziuni contine pentru ambele retele (canalizare si aductiune de apa) toate
informatiile privind conflictele. Informatia prezinta tipul de coloziune, distanta dintre retele, care retea
trece deasupra cui etc.

70

Lecita 2 ExpertKIT .out 4

3.9. Crearea profilurilor de retea


Ultima etapa in crearea unui proiect este generarea profilurilor de retea (canalizare si/sau
aductiune de apa).
1. Pentru aceasta etapa trebuie sa existe toate cotele referitoare la nivelul subsolului si cota
parterului pentru toate intrarile/iesirile din cladiri. Aceste informatii nu sunt cerute pentru
dimensionare dar sunt necesare pentru profile logitudinale.
Introduceti aceste valori in cpurile Nivelul subsolului [m] respectiv Cota parter [m]. Faceti acest
lucru pentru toate cladirile din proiect.

2. Repetati pasul 1 pentru toate cladirile din proiect.


3. Vor fi doua foi pentru profile in cadrul proiectului, una pentru canalizare si celalat pentru
aductiunea de apa. Una dintre foi este creata implicit. Pentru a crea o pagina suplimentara click
dreapta pe foaie si deschideti dialogul Gestionare foi de lucru. Click pe Nou si selectati o foaie
de tip profil. Pentru mai multa claritate redenumiti foile cu click pe butonul Redenumire
4. Selectati prima foaie. Specificati nivelul de referinta in Optiuni proiect/Optiuni profil/Date
generale in profil

Este important sa apelati comanda Optiuni proiect in timp ce este activa pagina Profil altfel
optiunile nu sunt disponibile.

71

Lectia 2 ExpertKIT .out 4

5. Definiti in Optiuni proiect/Profil/Definitii profile care sectiuni ale carei retele trebuie incluse in
profil. Poate fi orice numar de profile, in functie de numarul de definitii creat. Pentru a plasa un
profil, selectati:
- pagina cu reteaua din care va fi creat profilul (Din desen),
- tipul de retea (in functie de pagina va fi canalizare sau retea alimentare cu apa Tip profil)
- punctul de start al profilului (Start des.),
- punctul intermediar al profilului- necesar pentru retelele existemnte dar care nu sunt calculate
(Int. des.)
- punctul terminal al profilului (Sfirsit des.)
- tipul de inceput de profil (normal cu etichete sau contractat fara etichete Tip start).

6. Dupa definirea tuturor profilelor click OK si apoi intoarceti-va in zona de desen.


7. Folositi comanda FisierCreare profil ca definit, combinatia de taste Shift+F11 sau butonul
din pagina Program a barei de unelte. Profilul este generat impreuna cu informatiile privind
coliziunile de retea.

72

Lecita 2 ExpertKIT .out 4

Pentru a genera un profil pentru orice fragment de retea, ramura sau linie de bransament,
repetati pasii de mai sus. Specificati punctele de start si sfrsit si selectati un profil condensat.

73

Lectia 2 ExpertKIT .out 4

3.10. Tiparirea tabelului de rezultate


A se vedea sectiunea 2.11.

3.11. Tiparirea desenului


A se vedea sectiunea 2.12. Tiparirea profilelor de retea se face similar cu harta retelei. Nu uitati sa
ajustati nivelul de referinta astfel inct sa nu fie necesara o hrtie foarte lata. In general pentru
tiparirea profilelor se recomanda o imparimanta alimentata cu hrtie continua sau un ploter.

74

T199,90
98,40
S199,90
95,79

L=

20

0x
6 6 3 ,9
,6 8 V a
lr o
m
m

PV

B1 100,45
98,94

ds

T2100,40
98,78

B2100,50
98,99
100,65

100,65

T4100,65
99,21
100,45
97,90
110 x 2,2 V alrom

T3
S3100,40
98,17
100,45

T8 100,90
99,48

100,75
100,80
W5100,70
98,53 T6 99,24 T799,37

T10
T9101,00
99,53

6 3 x 5,8 w
L= 36 ,3 2 m
PVC d s

T5 100,70
99,25

11 0 x 2,2 V alro m PV C
ds
L= 22,74 m

L= 10,54 m

S2100,50
96,26 W1 98,22

101,00
R6 100,90
99,49 R799,59

100,70

S5 98,75 B399,14 R399,29

R1 100,45
99,04

W2

100,50
98,34

110 x 2,2 V alrom PVC


ds
L= 15,29 m

W4 100,60
98,45

R2100,65
99,24
S7100,75
99,24

L=

20

0x
4 5 3 ,9
,2 8
d
m s

50 x 4,6 w
L= 1 9,2 7 m
110 x 2 ,2 Va lrom PVC
ds
L= 1 8,9 7 m

S8100,70
98,54

50 x 4 ,6 w
L= 9 ,5 0 m

101,15
101,00
B799,49 S1299,25

B10101,15
99,64

W7101,00
99,43

R9101,15
99,74

101,00
98,98

T11

101,15
99,69

101,20
T12101,20
99,78 T14 99,78
W9 101,25
99,33

4 0 x 3,7 w
L= 22 ,47 m

2 5 x 2,3 w
L= 18 ,8 0 m

1 10 x 2,2 Valr om P VC
ds
L= 27,59 m

110 x 2 ,2 Va lrom PVC


ds
L= 1 8,3 4 m

101,15

W8 99,18
S11101,05
98,77
101,20
101,10
R10
99,79
S10

W6100,85
98,63

R4 100,75
99,34

100,80
100,80
100,90
100,90
B4 100,75
B599,29 R5 99,38 S999,38 B699,39
99,24
S6 100,75
99,12

R8

101,00
99,58

B8

101,10
99,59

T13101,45
100,04

11 0 x 2,2 Valro m P VC
ds
L = 14,92 m

L1101,20
99,20

S16101,40
99,51

99,19

B9

101,45

B11101,30
99,79

101,10
99,59

S13

101,30
99,39

R11100,04
B13 101,45
99,94

101,30

R12 99,31

B12 101,30
99,79

S4100,80
97,34

W1101,00
98,18
S14 101,00
99,11

N.

Modificare

Data

Semnatura

Subiect

Desen nr.

Scara

1
Lectia ExpertKIT .out
Titlu

Pregatit

Verificat

Data

Semnatura

Distante [m]

Diametre , material

Lungime traseu [m]


PVC_SDR51_1m
Gradient 2003,9
3,30

S2

2,96

S1
PVC_SDR51_1m
1102,2

7,1
PVC_SDR51_1m
1102,2

66,68

S3
W1
W2
W4
W5
W6

N.
Modificare

5,0

S11

Data

PVC_SDR51_1m
1102,2

22,4

W8

Semnatura

19,2

W9

Titlu

PVC_SDR51_1m
1102,2
12,2

PVC_SDR51_1m
1102,2

S8

S16

Subiect

5,0

S4
S6

PVC_SDR51_1m

14,92
1,98

9,35

1,51

99,24

99,12

97,34
99,07

3,46
1,73

1,63

99,51

99,33

99,18

1,89

1,92

1,97

98,77

98,63

98,54

98,53

100,70

100,75

100,75

100,75 100,75

100,80 100,80

101,40 101,40

101,25 101,25

101,15 101,15

101,05 101,05

100,85 100,85

100,70

100,70 100,70

Cmin inspecie cu baz D400


Baz cmin inspecie D400 1IN - 1OUT DN160

Cmin inspecie cu baz D400


Baz cmin inspecie D400 1IN - 1OUT DN160

Cmin inspecie cu baz D400


Baz cmin inspecie D400 1IN - 1OUT DN200

Cmin inspecie cu baz D400


Baz cmin inspecie D400 1IN - 1OUT DN160

85,2

11,33 62,61102,2

18,34

9,35

PVC_SDR51_1m
1102,2

0,1

0,00

27,59
0,2

210,32

18,97
0,1

195,41

PVC_SDR51_1m
1102,2

7,63

2,28

2,22

2,16

2,17

0,5

187,78

15,29
1,36

100,60 100,60

Cmin inspecie cu baz D400


Baz cmin inspecie D400 1IN - 1OUT DN200
Cmin inspecie cu baz D400
Baz cmin inspecie D315 3IN - 1OUT DN160

0,5 0,2

169,44

22,74

141,84

10,54

0,2

122,87

11,4

98,45

100,45

100,40

100,50 100,50

100,45

100,40

100,50 100,50

0,2

121,51

PVC_SDR51_1m
1102,2

2,15

98,34

98,22

98,17

96,26
98,15

Cmin inspecie cu baz D400


Baz cmin inspecie D400 1IN - 1OUT DN200

0,0

106,22

2,16

2,23

2,23

4,24
2,35

99,90

52,2

83,48

72,94 15,1

69,64 5,0

Cota sapatura [m]

66,68

Cota radier canal


99,90

Cota teren natural

95,79

Cota teren amenajat

4,11

Nivel referinta 95,00 m a.n.m.

0,00

85,2
32,1

101,25

99,25

B4

Desen nr.

Pregatit

Verificat

Scara

Lectia ExpertKIT .out


Data
Semnatura

exist. apa 110 Ea=98,36


T2 - W1
exist. gaz 300 Ea=99,65

des. apa 25 Ea=99,78


R10 - T12
des. apa 25 Ea=99,79
L1 - T14

exist. gaz 300 Ea=100,15

des. apa 32 Ea=99,21


R8 - T10

exist. gaz 300 Ea=100,00

des. apa 32 Ea=99,37


R5 - T7

exist. gaz 300 Ea=99,78


exist. gaz 300 Ea=99,85

des. apa 25 Ea=99,27


R4 - T6

des. apa 25 Ea=99,22


R2 - T4
exist. gaz 300 Ea=99,68

exist. gaz 300 Ea=99,58

exist. apa 110 Ea=98,73


T2 - W1

36,0

T2
T3
T4
9,2

4,98

36,32

T5

10,82
9,50

1,5 PE80_SDR11PE80_SDR11
635,8
504,6
635,8
PE80_SDR11
13,8

19,27
5,5
6,2

PE80_SDR11
504,6

T6
T7
T8
T9
T10

N.
Modificare

PE80_SDR11
323,0

T11
T13

Data
Semnatura
Subiect

Titlu

PE80_SDR11
252,3

18,80
13,5

T13

10,99

0,00

3,28

1,41

100,04 101,45 101,45

100,04 101,45 101,45

101,20

101,20

1,41

101,20

101,20

101,15 101,15

100,04 101,45 101,45

99,78

99,78

99,69

1,41

1,42

1,42

1,46

101,00

0,0 0,3

146,47

127,67 1,2

1,94

22,47

PE80_SDR11
403,7
31,7
PE80_SDR11

101,00

101,00 101,00
0,0 0,0

124,39 44,9
403,7

98,98

99,53

0,0

122,45

2,02

1,47

100,90 100,90

100,80 100,80

100,75 100,75

100,70 100,70

100,65 100,65

0,0

1,31

9,50

99,48

99,37

99,24

99,25

99,21

0,0

1,43

1,43

1,51

1,45

1,44

100,45 100,45

100,40 100,40

0,3

99,98 PE80_SDR11
420,6
504,6

98,66

635,8
PE80_SDR11

PE80_SDR11
635,8
89,17

106,4

69,90

Diametre , material
PE80_SDR11
635,8

Distante [m]
0,4

60,40

Gradient
97,90

Adancime ingropare axa teava


2,55

98,78

6,3

49,58

44,60

Lungime traseu [m]


8,28

Cota axa traseu teava [m]

1,62

Cota teren natural

8,28

Cota teren amenajat

0,00

141,1
0,4
88,8

101,95

99,95

Nivel referinta 95,00 m a.n.m.

PE80_SDR11
252,3

10,99
0,0

R11

T12
T14

Desen nr.

Pregatit

Verificat

Scara

Lectia ExpertKIT .out


Data
Semnatura

exist. gaz 300 Ea=100,15


des. sist. canal. 110 Eb=99,20
S12 - W 8

des. sist. canal. 110 Eb=99,40


W 7 - S11

exist. gaz 300 Ea=100,00

exist. gaz 300 Ea=99,78


exist. gaz 300 Ea=99,89

exist. gaz 300 Ea=99,70

des. sist. canal. 110 Eb=98,57


S5 - W 4

des. sist. canal. 110 Eb=98,54


B2 - W 2
exist. gaz 300 Ea=99,62

des. sist. canal. 110 Eb=98,59


B1 - W 1

Lectia 3 ExpertKIT .out-mat 4

4. EXPERTKIT .OUT-MAT 4 - LECIA 3


EXEMPLU DE LIST DE MATERIALE PE BAZA UNUI PROIECT
CALCULAT ANTERIOR
Scopul acestei lecii este de a arta cum se poate face calculul de pre pentru o list de
materiale, folosind un proiect.importat in modulul ExpertKIT .out-mat 4. n aceast lecie, n cadrul
programului vom importa 2 fiiere ale cror date le vom folosi pentru a crea lista de materiale.
Programul poate crea o list de materiale pentru mai multe fiiere insumnd produsele existene. n
acest exemplu vom folosi proiecte realizate n programele ExpertKIT .out-mat 4.

4.1. Rularea programului i descrierea interfeei


1. Rulai programul ExpertKIT .out-mat 4 din Package Manager. Dup pornire, programul va crea
automat un nou proiect nedenumit.
2. Putem lucra cu programul prin patru meniuri: Date utilizator, Date generale - Info, Editeaz
list i Printare i export. Dup pornire, noul proiect este deschis n fereastra Date generale.

3. Acest meniu este folosit pentru alegerea opiunilor de baza. Este mprit n categorii:
- Fiierele de calcul alese spre a fi extrase materialele din ele, numele fiierelor care au fost
importate de utilizator.. Date din aceste fiiere vor fi folosite pentru lista de materiale
- Sub-meniuri: Productori/Furnizori, Moned, Grupuri de discount, TVA folosite pentru
adugarea cataloagelor de Productori/Furnizori, baze de date, noi monede sau grupuri de
discount, valoarea TVA pentru lista de preuri. In aceast lecie nu vom descrie crearea
manual a unei liste de materiale

75

Lectia 3 ExpertKIT .out-mat 4

4. n partea dreapt a ecranului se gsesc urmtoarele butoane:


- Nou deschide un proiect nou,
- Deschide deschide un proiect existent,
- Salveaz salveaz un proiect deschis,
- Salveaz ca salveaz un proiect deschis sub un alt nume sau n alt locaie de pe hard
disk,
- Ajutor deschide fereastra de ajutor,
- Ieire ieirea din program. Dac fiierul deschis nu a fost salvat anterior de ctre utilizator
sau dac acesta a fcut schimbri schimbri de la ultima salvare, programul v va ntreba
dac dorii s salvai fiierul cu ultimele schimbri.
5. n partea de sus a ferestrei se gsete butonul
(meniu) al programului.

, pentru salvarea schimbrilor din orice loc

Putei trece dintr-un meniu n altul n dou moduri:


- Selectnd meniul dorit din partea de sus a ecranului,
sau:
- Folosind butoanele napoi i Continu situate n partea din dreapta sus a ecranului.

4.2. Completarea datelor generale


1. Dup crearea unui nou proiect mergei n Date generale - Info i n submeniuri introducei
datele proiectului, clientului i ale proiectantului. Dup introducerea acestor date va trebui s
specificai adresa clientului i adresa de livrare.
2. Pentru a trece dintr-un cmp n altul utilizai tasta Tab.
Cnd datele de proiect sunt sunt luate din fiiere de calcul, programul preia automat datele din
primul fiier deschis.

76

Lectia 3 ExpertKIT .out-mat 4

4.3. Selectarea fiierelor de importat`

1. Dnd click pe butonul


, din partea dreapt sus a ecranului se activeaz citirea
cantitii de materiale din proiecte i introducerea lor n program. Dup ce ai dat click pe buton
se va deschide o nou fereastr Adugai fiiere de calcul n proiect. Dai click pe butonul
Adugai fiier, identificai i selectai de pe hard disk fiierele de calcul pe care vrei s le
introducei. n acest caz vom selecta dou din fiierele utilizate n leciile anterioare. Click pe
Deschidere.

77

Lectia 3 ExpertKIT .out-mat 4


2. Dup selectare informaiile privind fiierele respective vor fi afiate n fereastra de adugare i
putei vizualiza numele, localizarea pe hard, tipul fiierului i data ultimei actualizri. Apsai
Continuare pentru a trece n urmtoarea fereastr Selectai elementele de importat.
n aceast fereastr programul afieaz o list preluat de la fiiere individuale pe care le
grupeaz pe categorii. Fiecare bara de meniu este mprit n dou n partea de sus se
gsesc elementele care au fost gsite n baza de date (pentru a fi introduse) iar n partea de jos
se gsesc elementele care nu sunt cuprinse n baza de date (aceste produse vor fi introduse de
utilizator i vor fi luate n considerare n lista).

3. n prima coloan Preluate se gsesc elementele selectate, din fiierele de calcul i care vor fi
trecute n list. Implicit, toate produsele sunt bifate. Putei debifa unele produse care nu vor fi
incluse n lista de materiale. Cu click dreapta putei opta pentru Selecteaz/Deselecteaz. n
acest exemplu nu vom deselecta nici un element, ceea ce inseamn c toate vor fi introduse.
4. n coloana Existente se gsesc elemente care n fiierele de calcul apreau ca existente.
Implicit, aceste elemente nu sunt introduse n list.
5. n urmtoarele coloane sunt afiate cantitile, numrul de catalog, numele exact al produsului,
numele de catalog i grupul int. Dac aceste elemente sunt marcate cu galben (i n partea
de jos a ferestrei este afiat un semn de exclamare rou), nseamn c aceste produse sunt
disponibile n mai multe cataloage. Vor fi selectate manual de ctre utilizator. Pentru aceasta
vom folosi vom folosi fereastra Selectai grupurile int de produse, care poate fi activat
apsnd pe butonul
din partea dreapt a coloanei Gr. n acest exemplu nu va fi nevoie sa
separai nici un produs deoarece toate aparin aceluai grup.

78

Lectia 3 ExpertKIT .out-mat 4

6. n partea de jos a ferestrei se gsesc produse pe care programul nu le-a identificat n nici unul
din cataloage. Ele pot fi introduse drept elementele utilizatorului. Toate detaliile sunt marcate
implicit pentru introducere. Cu click dreapta activai funciile Selecteaz/Deselecteaz cu
care putei bifa sau debifa elemente. n aceast lecie nu vom importa nici un produs, deci vom
opta pentru Selecteaz tot. Click pe Continu i mergei n meniul urmtor unde sunt afiate
elementele de importat din al doilea fiier.

7. n acest exemplu deselectm elementele importate ca i produse ale utilizatorului. Click pe


Continuare. Mergei in fereastra Sumar. Click pe butonul nchidere..
8. Dac n proiect moneda nu corespunde cu cea din catalog, programul v va ntreba de rata de
schimb a acesteia.

79

Lectia 3 ExpertKIT .out-mat 4


9. Dup ce ai introdus rata de schimb, dai click pe OK i programul se va ntoarce napoi n
fereastra de date generale. n meniul Moned n partea de jos a ferestrei va fi afiat rata de
schimb introdus.

4.4. Model de list


1. Dnd click pe Urmtorul mergem n fereastra cu lista model, mprit n dou. n partea
stng este afiat arborele general de produse coninnd grupurile de cataloage. Aici sunt
numai acele grupuri de cataloage din care au fost identificate produse. Putei vizualiza acest
lucru n meniul Date generale i submeniul Productori/Furnizori.

80

Lectia 3 ExpertKIT .out-mat 4

2. n partea dreapt a ferestrei este afiat un tabel coninnd lista de materiale. Cmpurile marcate
cu gri indic produsele importate din fiierele de calcul. Aceste cmpuri nu pot fi editate. Unele
csue pot fi mrite apsnd pe butoanele din dreptul lor.

3. n cea de-a doua coloan Cantitate putei vedea cantitatea produsului specificat, care a fost
preluat din fiierele de calcul. Dup ce lista de materiale a fost completat programul va grupa
produsele n funcie de productor/furnizor.
4. n coloana Cantitate putei vedea cantittile pentru fiecare produs. Dup completarea
elementelor din list programul va trece n aceast coloan valoarea din coloana Cantitate din
fiier. Putei schimba cantitatea unui anumit produs aceast schimbare va fi luat n
considerare automat de ctre program. n acest caz, n ambele cmpuri reprezentnd cantitatea
sunt marcate cu rou. Putei de asemenea s revenii la cantitatea iniial a produsului (iconia
situat n partea de jos a ferestrei). Cantitile impuse vor fi schimbate astfel cu cantitile
din fiierele de calcul. n acest exemplu cantitile rmn cele calculate, nu vom impune nimic.

81

Lectia 3 ExpertKIT .out-mat 4

5. n coloanele urmtoare sunt afiate: codul de catalog, numele exact al produsului din catalog,
cu variant deoarece unele produse figureaz cu mai multe denumiri. Putei opta pentru una din
aflat n partea stng a cmpului (Ctrl+Enter) deschide fereastra
aceste variante. Butonul
Editeaz variante. Aici sunt afiate numele produsului i catalogul surs, cantitatea din fiierul
de calcul. Putei impune cantiti n ambele variante.

6. Apsai butonul Continuare. Putei vizualiza preul produsului din catalog. Implicit, acesta va fi
preul din sursa respectiv. Putei introduce propriul pre, n Preul utilizatorului i acesta va fi
adugat automat n lista de preuri pentru a putea fi folosit n viitor.

82

Lectia 3 ExpertKIT .out-mat 4

7. Mai departe avem discountul sau grupul de discount asociat cu un anumit catalog, valoarea
net, TVA-ul n procente i calculat.

83

Lectia 3 ExpertKIT .out-mat 4

8. Sub tabelul ce conine produsele unui grup de cataloage, programul afieaz preurile detaliate
i costul total, n moneda curent.

9. n partea de jos a ferestrei se gsesc butoane cu diverse funcii. Dac poziionai cursorul
mouseului deasupra unuia dintre ele va aprea un indiciu descriind functia butonului.

84

Lectia 3 ExpertKIT .out-mat 4

10.Programul afieaz lista n dou moduri. n general cantitatea este indicat n uniti de baz
(UB). Unitatea de baz este cea mai mic cantitate de produs utilizat n proiectare (de
exemplu 1 robinet, 1 m de eav); unitile de livrare (UL) reprezint cantitatea oferit de
productor/furnizor (cutie de 10 buc, 10 m colac de eav). Unitile de livrare sunt n general
multipli ai unitilor de baz. Pentru a schimba vederea dai click pe butonul
jos a ecranului.

n partea de

85

Lectia 3 ExpertKIT .out-mat 4

4.5. Printare i export


1. Meniul Printare i export este utilizat pentru printare i exportarea listei de materiale n MSExcel. Lista poate fi deasemenea exportat n urmtoarele formate: UGS, GAEB 81, GAEB 83,
REU. Fereastra este mprit n trei: List, Cerere, Ofert. Pentru executare, apsai
butoanele corespunztoate Printare and Export. Pot fi introduse date suplimentare n cerere
i ofert.

86

Lectia 3 ExpertKIT .out-mat 4

2. n partea stng a ferestrei se afl cmpuri pentru schimbarea modului de sortare a produselor.
mprirea n productor/furnizor este pstrat n list, totui fiecare grup este nominalizat n
titlu. Grupurile n ordinea declarat anterior n meniul Editeaz list.

87

Lectia 3 ExpertKIT .out-mat 4

3. Dup ce ai dat click pe butonul Printare se deschide o fereastr de prefa unde putem printa
lista, cererea, oferta. Inainte de printare, putem seta modul, aezarea n pagin folosind
butoanele din partea dreapt.

4. Dup ce ai dat click pe butonul Export, programul va cere un nume de fiier tip .xls in care va
fi salvat lista, dup care va trece datele n acel fiier.

88

Anexa A

C. ANEXA A OPERAIUNI PRESTABILITE ATRIBUITE TASTATURII


I BUTOANELOR MOUSE-ULUI
Tabelele de mai jos enumr operaiile repartizate tastaturii i butoanelor mouse-ului. Tabelele
enumr atribuirile prestabilite; le putei modifica n fereastra Configurare.

C.1.

Tastatur:

Combinaie de taste:
Esc

Operaie executat:
Actualizeaz datele afiate pe ecran

F1:

F2

Cnd este marcat o component afieaz coninutul meniului de ajutor (Help)


specific componentei respective.
Cnd este selectat un tip de component dintr-o list afieaz coninutul meniului
Help specific acelui tip.
Cnd nu este marcat nici o component - afieaz ecranul general al meniului
Help.
n lista cu erori i n fereastra cu rezultatele diagnosticului afieaz informaii
despre erori.
Repet ultima valoare introdus n tabelul de date.

Shift+F2

Controleaz legturile.

F3

Insereaz aceeai component/acelai modul utilizat ultima dat.

F4

Comutare afiaj: instalare calculat/necalculat.

F5

F8

Afieaz ntregul proiect scara i poziia sunt configurate astfel nct ntregul
proiect s fie afiat pe ecran.
Afieaz ntregul strat activ - setai scara i poziia pentru a afia toate
componentele din stratul activ.
Datele generale ale proiectului afieaz fereastra Project options (opiuni de
proiect) din rubrica General data (date generale).
Informaii despre proiect afieaz fereastra Optiuni proiect din cadrul rubricii
Info.
Activeaz/dezactiveaz lista cu erori.

F9

Activeaz/dezactiveaz lista seturilor de date.

Shift+F9

Afieaz lista barelor cu instrumente.

F10

Efectueaz calcule.

Shift+F10

Efectueaz calcule rapide fr s afieze opiuni i tabele.

F11

Activeaz/dezactiveaz tabelul de rezultate n editorul grafic.

F12

Activeaz/dezactiveaz tabelul de date.

Alt+C

Activeaz/dezactiveaz modul GRID componente lipite de gril.

Alt+Q

Afieaz meniul pop-up.

Alt+V

Activeaz/dezactiveaz modul AUTO afiare automat a posibilelor puncte de


legtur ntre componente.

Alt+X

Activeaz/dezactiveaz modul
protejeaz mpotriva deplasrii).

Shift+F5
F7
Shift+F7

LOCK

blocheaz

toate

componentele

(le

89

Anexa A

Alt+Z

Activeaz/dezactiveaz modul ORTO aeaz componentele numai vertical i


orizontal + n unghi definit opional.

Ctrl+A

Marcheaz toate componentele din stratul activ.

Ctrl+B

Blocheaz componentele marcate (le protejeaz mpotriva deplasrii).

Ctrl+C

Copiaz componentele marcate n Clipboard.

Ctrl+Shift+C

Copiaz i configureaz (opional) elementele marcate.

Ctrl+D

Deblocheaz componentele marcate se activeaz deplasarea.

Ctrl+F

Activeaz/dezactiveaz fereastra de cutare.

Ctrl+G

Grupeaz componentele marcate.

Ctrl+H

Anuleaz gruparea componentelor marcate.

Ctrl+I

Import vederea planului din fiierul DWG/DXF.

Ctrl+L

Afieaz fereastra de editare a combinaiilor de taste rapide.

Ctrl+P

Tiprete seciunea curent a proiectului.

Ctrl+R

Decupleaz elementele marcate.

Ctrl+Shift+R

Decupleaz complet elementele marcate.

Ctrl+S

Salveaz proiectul pe disc.

Ctrl+V

Insereaz un fragment de proiect sau modul din Clipboard.

Ctrl+X

Mut componentele marcate n memoria Clipboard.

Ctrl+Z

Anuleaz ultima operaie.

Ctrl+Y

Reface ultima operaie.

Ctrl+Enter

n tabelul de date deschide o list ntr-un cmp, cnd este disponibil.

Ctrl+Ins

Copiaz componentele marcate n Clipboard.

Ctrl+Page Up

Comut n foaia de lucru anterioar (la stnga n ordinea de tabulare).

Ctrl+Page Down

Comut la foaia de lucru urmtoare (la dreapta n ordinea de tabulare).

Ctrl++

Mrete.

Ctrl+-

Micoreaz.

Ctrl+*

Activeaz mrirea.

Ctrl+/

Activeaz mrirea n timp real.

Ctrl+ sgei
(minitastatura cu sgei)

Mut ntr-o direcie specificat spre componenta de acelai tip cea mai apropiat de
componenta marcat.

Ctrl+Alt+ sgei
(minitastatura cu sgei)
Ctrl+ sgei
(minitastatura cu sgei)
Ctrl+Shift+Alt+sgei

Mut ntr-o direcie specificat spre o component de orice tip cea mai apropiat de
componentul marcat.
Mut ntr-o direcie specificat spre componenta conectat.

Shift+Ins

Insereaz modulul din clipboard.

90

Multiplic fragmentul marcat din proiect n direcia specificat.

Anexa A

terge componentele marcate.

Delete
Enter

C.2.

Mouse:

Butonul din stnga:


Executare clic pe o component

Marcheaz componenta i demarcheaz alte componente.

Executare clic pe o component Marcheaz componentul fr a demarca alte componente; n cazul n


apsnd n acelai timp tasta Shift
care componenta pe care executai clic este deja marcat, atunci
componenta respectiv va fi demarcat.
Executare clic pe o component Marcheaz componenta amplasat dedesubtul componentei marcate
apsnd n acelai timp tasta Ctrl
n prealabil.
Executare dublu clic pe o component

Configurabil (vezi setrile); comportare prestabilit: marcheaz


ntreaga linie de conectare (toate segmentele acesteia).

Executare dublu clic n tabelul de date

Configurabil (vezi setrile); comportare prestabilit: modific intrarea


din cmp la urmtorul articol de pe list (dac este disponibil).

Butonul din dreapta:


clic

Configurabil (vezi setrile); comportare prestabilit: afieaz meniul


pop-up.

dublu clic

Configurabil (vezi setrile); comportare prestabilit: afieaz tabelul de


date, dac nu este afiat.

Butonul din mijloc:


clic

Configurabil (vezi setrile); comportare prestabilit: afieaz meniul


pop-up al liniei de conectare.

Rotia mouse-ului:
nvrtirea rotiei

Mrire/micorare n timp real.

nvrtirea rotiei apsnd n acelai timp Derulare proiect afiat.


tasta Alt din dreapta
Pentru un mouse cu dou rotie derularea se face conform modului
prestabilit pe vertical sau orizontal.
Pentru un mouse cu o singur roti derulare pe vertical.
nvrtirea rotiei apsnd n acelai timp Derulare precis a proiectului afiat (vitez mai mic de derulare).
tastele Shift+Alt
Pentru un mouse cu dou rotie derularea se face conform modului
prestabilit pe vertical sau orizontal.
Pentru un mouse cu o singur roti derulare pe vertical.
nvrtirea rotiei apsnd n acelai timp Derulare a proiectului afiat cu rotiele mouse-ului inversate ntre ele.
tastele Ctrl+Alt
Pentru un mouse cu dou rotie derularea se face contrar modului
prestabilit pe orizontal sau vertical.
Pentru un mouse cu o singur roti - derulare pe orizontal.

91

S-ar putea să vă placă și