Documentatie Metodologie Inventor

Metodologie de lucru cu
Autodesk Inventor
pentru
DMT MARINE EQUIPMENT SA
Intocmit: Razvan Stancu Revizia: 1

Pag.2
Acest document constituie proprietatea exclusiva a SC MAN AND MACHINE RO SRL si se adreseaza numai persoanei fizice/juridice mentionata ca
destinatara. Va multumim pentru sprijinul acordat in pastrarea confidentialitatii corespondentei noastre.
.
Cuprins
1. Introducere ....................................................................................................................................................... 5
Strategia de modelare pentru un software 3D CAD ............................................................................................ 5
Ce este strategia de modelare? ....................................................................................................................... 5
Caracteristici ..................................................................................................................................................... 5
2. Modelare cu schita de principiu SKELETON DESIGN ................................................................................. 9
Exemplu de utilizare ........................................................................................................................................... 11
Crearea piesei in sine ........................................................................................................................................ 15
Crearea unui subansamblu ................................................................................................................................ 23
3. Modelare MULTIBODY .................................................................................................................................. 29
Fara generare de subansamblu ......................................................................................................................... 29
Cu generare de subansamblu ........................................................................................................................... 35
4. Modelare elemente organe de masini si mecanisme..................................................................................... 39
5. Modelare frana cu banda cu SHEET METAL ................................................................................................ 49
6. Biblioteca de materiale MATERIAL LIBRARY ............................................................................................ 59
4. Templates ....................................................................................................................................................... 69
5. Recomandari privind modulul PART .............................................................................................................. 71
6. Recomandari privind modulul ASSEMBLY .................................................................................................... 83
Constrangeri in Assembly .................................................................................................................................. 83
Structura BOM (Bill of Materials) ....................................................................................................................... 85
Corespondenta gaurilor ..................................................................................................................................... 90
Reprezentari ...................................................................................................................................................... 93
Simplificare ........................................................................................................................................................ 95
Shinkwrap .......................................................................................................................................................... 95
Exemplu de creare a unui model simplificat prin comanda Shrinkwrap. ........................................................... 97

Pag.3
.
Suduri ............................................................................................................................................................... 101
7. Recomandari privind modulul DRAWING .................................................................................................... 103
8. Recomandari pentru sistemul de tevi (TUBE AND PIPE) ............................................................................ 115
Principiu ........................................................................................................................................................... 115
Ierarhia Tube and Pipe .................................................................................................................................... 116
Stiluri Tube and Pipe........................................................................................................................................ 117
Trasee si Rute .................................................................................................................................................. 118
Crearea unui traseu: Tube / Pipe Run ............................................................................................................. 118
Flux de lucru tipic pentru crearea unei rute in cadrul unui traseu .................................................................... 118
Recomandari 3D Orthogonal Route ................................................................................................................ 125
Autorizarea unui fiting importat de la producator pentru a putea fi utilizat cu modulul Tube&Pipe ................. 126
9. Reutilizarea/copierea unui ansamblu Autodesk Inventor ............................................................................. 129
Metoda 1. Copierea ansamblurilor cu functia Copy Design existenta in Autodesk Vault ............................. 129
Descrierea panourilor laterale ale functiei Copy Design .............................................................................. 132
Metoda 2. Copierea ansamblurilor cu utilitarul Design Assistant. ................................................................... 134
10. Utilizarea proiectului in Inventor .............................................................................................................. 137
Pag.4
.
1. Introducere
Strategia de modelare pentru un software 3D CAD

Atunci cand utilizam un software 3D CAD, nu e suficient sa incepem sa modelam direct produsul, ci va trebui sa
ne alocam un timp de pregatire si planificare, astfel incat modelul sa reflecte intentia noastra de proiectare,
stabilind strategia de modelare.
Ce este strategia de modelare?

Strategia de modelare este modul in care construim modelul. Pentru a obtine o strategie de modelare buna,
trebuie sa avem o idee corecta si de ansamblu referitoarea la functionarea/proiectarea produsului respectiv.
Caracteristici
Idee de proiectare: defineste scopul si functionarea pe care le indeplineste produsul. Cunoscand
functionarea produsului finit, vom sti care sunt dimensiunile necesare a fi modificate pe toata durata
ciclului de dezvoltare a produsului, asigurand o flexibilitate a modelului la modificarile din proiect care
vor avea loc intr-una sau mai multe etape ulterioare.
Modelare bazata pe operatii (features): Fiecare piesa a unui model 3D CAD consta in principal dintr-
un grup de operatii, iar aceste operatii sunt interdependente unele cu altele. Acest fapt este important
din perspectiva strategiei de modelare, pentru ca ar trebui sa fie foarte clar ce consecinte pot avea
stergerea sau suprimarea unor operatii asupra celorlalte, mai ales in etapele ulterioare din
proiectare/modelare.
Proiectare parametrica: unul din avantajele modelarii cu software 3D CAD este natura sa parametrica.
Ce sunt parametrii? Sa luam un exemplu simplu: un cub cu laturile de 100 mm i o gaura verticala, de
diametru 20 mm si lungime 80 mm. Marind laturile cubului de la 100 mm la 120 mm, adancimea gaurii
se va pastra automat, astfel incat sa se pastreze lungimea impusa. Similar, putem impune distanta fata
de baza cubului, iar lungimea gaurii se va modifica astfel incat ca pastreze cota de la baza. Acest lucru
este rezultatul naturii parametrice a unui software CAD 3D. Deci, in modele parametrice sunt meninute
relaiile intre operatii. Atunci cand o operatie este modificata, celelalte operatii dependente sunt de
asemenea modificate dinamic de catre aplicatia CAD 3D.
Pag.5
.
1. Modelul unui cub cu cota fata de baza
Asociativitate: Aplicatiile 3D CAD mentin asociativitatea intre diferitele sale module (cum ar fi, part,
assembly, drawing etc.). Sa presupunem ca avem un ansamblu compus din trei piese i una dintre
aceste piese are cinci operatii. Acum, daca modificam una dintre operatii in piesa i deschidem
ansamblul principal, automat se vor regenera informatiile si vom vedea modificarile din piesa reflectate
in ansamblu. Asociativitatea este foarte importanta pentru a menine ideea/intenia de proiectare.
Drawing
Assembly
Part
2. Modificarile se propaga in directia Part > Assembly > Drawing
Abordarea modelarii: exista doua tipuri importante de abordare a modelarii:
Top Down - de sus in jos: Produsul se construieste pornind de la ansamblu si se coboara la nivel de
subansambluri, piese si relatiile intre ele. Se va incepe cu o schita conceptuala, de principiu, pe baza careia
se vor dezvolta subansamblurile, piesele etc. Cel mai mare avantaj al acestei abordari este flexibilitatea la
modificarile ulterioare.
Bottom Up de jos in sus: Produsul se va construi de la nivel de componenta pana la nivel de ansamblu
general. Se va modela fiecare piesa i apoi va fi asamblata in urmatorul subansamblu de nivel superior
samd. Dei rezultatul final va fi acelasi cu celalalt tip de abordare, va exista intotdeauna un anumit risc
produs de conflicte de modelare induse de modificarile din proiect.
Pag.6
.
Tinand cont de toate aceste considerente, propunerea este utilizarea metodei Top Down pentru
subansamblurile principale: carcasa reductor, reductor, frana, cuplaj etc si metoda Bottom Up pentru
construirea subansamblurilor de nivel superior, respectiv ansamblul general.
Assembly
Subassembly
Part
3. Tehnica de modelare Top Down
In cadrul fiecarei componente se va pleca de la o schita de principiu, cu geometrie si cote, urmand ca din ea sa
se creeze fiecare part, asamblat mai departe in subansamblu. Deci, in cazul nostru, abordarea Top-Down va
deveni:
Assembly
Skeleton
Sketch
Part
Assembly
4. Modelare cu schita de principiu
Pag.7
.
Pag.8
.
2. Modelare cu schita de principiu SKELETON DESIGN
Acest tip de abordare presupune construirea in mediul PART a unei schite (SKETCH), care sa contina
geometria strict necesara dezvoltarii a cat mai multor piese si cotele aferente. Aceste informatii se pot construi
atat cu schite 2D, cat si cu schite 3D. Vom numi acest fisier part, fisier MASTER. Crearea celorlaltor modele se
va realiza utilizand comanda MAKE PART.
Part 1
Make Part
Part Part 1
2
Part
3
Master
Sketch
Part 3 Part 2
Make Make
Part Part
Assembly
In comanda MAKE PART vom importa mereu acele elemente din schita MASTER, necesare construirii piesei
respective: schite, cote, parametri, suprafete, geometrie etc. Utilizarea parametrilor se va face direct in ecuatii,
iar utilizarea geometriei importate se va realiza cu comanda PROJECT GEOMETRY. Geometria proiectata este
asociata (conectata) cu geometria originala, astfel incat modificarea geometriei originale va produce
actualizarea geometriei proiectate.
Master Sketch:
parametri,
geometrie
Link parametri,
Link geometrie
Piesa in lucru:
parametri,
geometrie
Pag.9
.
Daca schita sau schitele de principiu contin prea multe elemente (aglomerare), acestea se pot organiza pe
block-uri, asemanator AutoCAD. Comanda se gaseste in Inventor in modulul Sketch.
5. Comanda Create Block
Se selecteaza geometria, punctul de inserare si se alege numele block-ului.
Block-ul creat se regaseste in Inventor Browser si se poate accesa (insera sau edita) cu clic dreapta.
Pag.10
.
Exemplu de utilizare
Crearea piesei 20396-18-Plate din cadrul subansamblului carcasa reductor.
Schita de principiu cu minim doua vederi: Front si Section (Top)

o Crearea unui fisier PART nou.
o Importul din Excel a parametrilor calculati (sau crearea lor ca USER PARAMETERS).
o Crearea unui plan de lucru in aceeasi pozitie cu a unui plan din origine, sa zicem XY. Denumirea
acestui plan (Front Sketch)
o Crearea unei schite 2D cu comanda Start 2D Sketch in planul creat Front Sketch.
Pag.11
.
o Desenarea schitei de principiu si cotarea ei, cu denumirea acelor parametri importanti si care se vor
importa sau folosi in ecuatii.
o Crearea unui al doilea plan de lucru la distanta fata de centrul axului, pentru a construi schita
sectiunii. Observati distanta acestui plan preluata din parametri.
Pag.12
.
o Construirea schitei pentru sectiune pe acest ultim plan creat, schita denumita (Section Sketch).
Pag.13
.
6. Cele doua schite Master
o Redenumirea parametrilor importanti si/sau importul lor din fisier Excel.
Pag.14
.
o Salvarea fisierului cu numele Reduction Gear Master Sketch.
Crearea piesei in sine

o Crearea unui fisier PART nou.
o Rularea comenzii MAKE PART pentru a crea conexiunea si importul cu fisierul Reduction Gear
Master Sketch.
Pag.15
.
o Alegerea geometriei si cotelor de importat.
Observatie: bifarea optiunii Place part in target assembly permite nu numai crearea piesei noi, dar si
introducerea ei intr-un subansamblu. De exemplu, putem crea piesa 20396-38-Plate si introduce in ansamblul
20396-00-Gear Case simultan. Se va repeta actiunea cu celelalte componente din acest subansamblu. Conditia
este ca piesa sa aiba deja definita pozitia in ansamblu deoarece ea va fi inserata Grounded, deci fara
constrangeri, pastrand pozitia din schita de principiu MASTER.
Nota: Varianta alternativa cu acelasi rezultat se poate obtine cu functia DERIVE.
Pag.16
.
7. Varianta in cazul comenzii DERIVE
o Urmeaza crearea unei schite noi pe un plan aflat la distanta corecta fata de originea fisierului Master
Sketch.
o Crearea unui plan nou in pozitia in care dorim piesa din tabla. Pozitionand corect piesa noastra, vom
putea sa o inseram in subansamblu direct Grounded, fara a mai fi necesare constrangeri pentru
montaj.
Pag.17
.
Planul se poate defini ca distanta fata de planul de origine nu numai cu optiunea distanta, ci si cu optiunea plan
de referinta si unghi fata de o muchie din schita importata, in acest caz cu unghi 0. Astfel planul va fi
intotdeauna paralel cu sursa la aceeasi distanta cat este linia dreapta de plan.
o Crearea unei schite pe acest plan, desenare si cotare. Vom folosi geometria importata prin comanda
PROJECT GEOMETRY si cotele importate in stabilirea ecuatiilor necesare.
Pag.18
.
o Utilizarea parametrilor importati in definirea constrangerilor dimensionale.
Pag.19
.
o Aplicarea operatiilor 3D pentru definirea piesei. Grosimea poate fi pusa manual (22 mm) sau
preluata din parametri (Thk22).
o Completarea modelului cu restul de prelucrari, acolo unde este necesar vom referentia geometria
noua la cea veche (liniile galbene). Gaurile de montaj pentru flanse si capace se vor da fie aici, fie la
nivel de subansamblu, functie de momentul executiei lor.
Pag.20
.
o Completarea informatiilor iProperties obligatorii: material, part number, description, custom etc.
Nota: Schita Master Sketch poate fi mai simpla sau mai complicata, functie de cate dimensiuni si cata
geometrie dorim sa avem initial. Cazul ideal poate aparea ca fiind situatia in care toata geometria si toate
constrangerile sunt definite; totusi, volumul mare de lucru in acest caz, datele cunoscute initial si diferentele
existente intre proiecte pot face aceasta munca neproductiva. Recomandarea este sa stabiliti acele
caracteristici minime care sa poate defini mai multe tipuri de vinciuri, fara insa a acoperi particularitatile rar
intalnite sau dificil de monitorizat.
Pag.21
.
Alte exemple cu 2 schite Master, provenite de la colegi - una pentru vederea Front.
Pag.22
.
Cealalta pentru vederea de sus sau sectiune:
Aceste doua schite pot fi comasate intr-un singur fisier pentru agregarea datelor intr-o sursa unica, iar gradul de
complexitate se poate micsora sau pastra, dupa caz. Ideal este ca aceste schite Master sa poate fi intelese de
catre toti proiectantii, mai vechi sau mai noi, incepatori sau experimentati.
Crearea unui subansamblu

o Plasarea si aici a schitei de principiu pentru importul de parametri si eventuala referentiere a pozitiei
pieselor (sau verificare) cu optiunea PLACE GROUNDED AT ORIGIN.
o Aceasta optiune se va folosi la toate piesele care au deja pozitia definita prin importul schitei Master.
o Celelalte piese se vor constrange cu ajutorul constrangerilor (Relationship) JOINT sau
CONSTRAIN.
Pag.23
.
8. Plasarea initiala a schitei
o Plasare piesei create anterior, cu aceeasi optiune PLACE GROUNDED AT ORIGIN.
Pag.24
.
Nota: Asa cum am mentionat mai sus, la inserarea in subansamblu aceasta piesa se va aseza automat cu
optiunea Grounded, deoarece pozitia ei a fost deja definita cu ajutorul schitei Master.
o Plasarea cu comanda Joint a doua piese, una inserata cu Grounded si cealalta fara constrangeri
(deocamdata)
Pag.25
.
o Lansam comanda Joint si selectam centrele celor doua piese, mai intai piesa libera si apoi piesa
fixa.
o Suprapunem cele doua centre cu optiunea Rigid.
o Daca gaurile pieselor nu se suprapun correct, putem alege optiunea Rotational si apoi setam
unghiul dorit, blocand ulterior constrangerea.
Pag.26
.
Nota: Acest mod de asamblare este descris si in Capitolul 6.
o Bineinteles, pentru cazurile in care constrangerile JOINT nu sunt posibile, vom folosi constrangerile
clasice din comanda CONSTRAIN sau combinatie a celor doua.
9. Utilizarea constrangerilor clasice unde este cazul
Pag.27
.
Pag.28
.
3. Modelare MULTIBODY
Fara generare de subansamblu

Modelarea cu mai multe solide in acelasi part este utila in cazul imbinarilor sudate sau greu demontabile, acolo
unde nu este necesara obtinerea unui tabel de componenta automat si unde materialul este acelasi. Metoda
presupune utilizarea mai multor solide care sa simuleze componenta subsnsamblului.
Avantaje:
o Un singur fisier PART de gestionat.
o Modelare similara AutoCAD 3D.
o Nu necesita constrangeri (nefiind un ansamblu). Chiar daca se va opta pentru generarea ulterioara a
unui subsansamblu din acest fisier multibody, piesele vor fi gata asamblate si se va obtine BOM.
Dezavantaje:
o Nu sunt recunoscute ca duplicat volumele(piesele) obtinute prin Mirror sau Pattern.
Exemplu: obtinerea subansamblului sub forma unui part multibody.

o Se creaza un PART nou.
o Se obtine prin comanda MAKE PART schita sectiunii din fisierul Master si parametri necesari.
Pag.29
.
o Se creaza un plan de lucru la cota la care se va aseza subsansamblul.
o Se va desena si cota geometria necesara TUTUROR elementelor ce vor fi modelate 3D, intr-o
singura schita principala 5 profile.
Pag.30
.
o Se va extruda primul profil.
o Cu comanda SHARE SKETCH, schita creata initial va fi disponibila si operatiilor 3D ulterioare.
o Se vor realiza operatiile ulterioare alegand mereu optiunea New Solid, adaugand prelucrarile
aferente (Chamfer).
Pag.31
.
o Inserarea subansamblului creat (numai un singur part in acest caz) in modelul carcasei de reductor.
Pag.32
.
o Gaurile se vor adauga la nivel de subsansamblu, separat sau o data cu suruburile, functie de unde
dorim gaurile, prezente in desenul PART sau numai in ansamblu.
o Fiecare solid va putea fi afisat separat, atat la nivel de model PART, cat si la nivel de desen de
executie, DWG, pentru detaliere (daca este nevoie) prin bifarea sau debifarea optiunii Visibility.
Pag.33
.
Pag.34
.
Cu generare de subansamblu
o Optional, in cazul in care dorim generarea de subansamblu (BOM, materiale diferite etc), dupa
finalizarea piesei multibody ca in exemplul anterior, rulam la final comanda Make Components.
o Selectam din Browser solidele necesare crearii fiecarui fisier PART.
Nota: Nu vom selecta acele volume duplicat (obtinute prin Mirror sau Pattern).
o Redenumim dupa caz fisierele PART noi create.
Pag.35
.
o Obtinem subansamblul nou, unde recream piesele obtinute prin comenzile Mirror si Pattern.
o Completam datele necesare tabelului de componenta (iProperties:Part Number).
Pag.36
.
Pag.37
.
Pag.38
.
4. Modelare elemente organe de masini si mecanisme
Meniul Design din Inventor reprezinta o componenta importanta atat in modelarea 3D, cat si in partea de calcul.
Comenzile din meniul Design simplifica crearea de componente prin automatizarea selectiei si generarea
modelului acestor componente cu ajutorul ferestrelor de dialog, validand in acelasi timp informatiile introduse de
proiectant.
De exemplu, comanda Bolted Connection se utilizeaza la conexiunile surub-piulita, generand elementele

aferente functie de selectarea pieselor de imbinat si a gaurilor existente si construind subansamblul aferent
pentru elementele alese.
Pentru a putea folosi comenzile din meniul Design, trebuie sa ne aflam intr-un fisier assembly sau weldment
Inainte de a lansa aceste comenzi, ansamblul trebuie salvat.
Modulul Design Accelerator contine urmatorii generatori de organe de masini si mecanisme:

Bolted Connection (conexiune surub-piulita)
Shaft (arbori)
Involute Splines (caneluri in evolventa )
Parallel Splines (caneluri dreptunghiulare)
Key Connection (asamblari cu pene)
Disc Cam (came rototranslaie)
Linear Cam (came translante)
Cylindrical Cam (came rotative)
Spur Gears (roti dintate cilindrice)
Bevel Gears (roti dintate conice)
Worm Gears (roti melcate)
Bearing (rulmenti)
V-Belts (curele cu caneluri)
Synchronous Belts (curele sincrone)
Roller Chains (lant)
Clevis Pin (stifturi opritoare)
Joint Pin (stifturi cilindrice, elastice)
Secure Pin (stifturi de siguranta)
Cross Pin (stifturi transversale)
Pag.39
.
Radial Pin (stifturi radiale)
O-ring (O-ringuri)
Unii din acesti generatori (surub-piulita,pana, rulment, stift, O-ring, arbore) folosesc componente din bilbioteca
Inventor de piese standard, Content Center. Prin urmare, pentru a-i putea folosi, trebuie sa fim conectati la
Content Center si sa avem incarcate bibliotecile corespunzatoare.
Nota: Limitari ale functiei Bolted Connection Generator
o Gaurile sunt date in piesa, nu ca gauri in ansamblu. Prin urmare, comanda realizeaza gaurile numai
in mediul PART, nu in ASSEMBLY gaurile vor fi vizibile in desenul de executie al pieselor
respective.
o Gaurile nu se pot realiza pe fete create ca operatii la nivel de ansamblu - assembly features.
o Nu se poate folosi comanda Bolted Connection Generator in doua instante ale aceleasi piese.
o Nu se poate edita o componenta suprimata care apartine unui Bolted Connection.
In exemplul de mai jos, intr-un ansamblu nou, inseram atat schita Master, cat si carcasa reductor.
Axul se poate construi manual sau cu ajutorul modulului SHAFT. Crearea acestui arbore se poate realiza numai
dupa salvarea ansamblului si se poate face inainte sau dupa inserarea carcasei, functie de modul de montaj:
axul functie de carcasa sau carcasa pozitionata functie de arbore.
Deoarece pozitia carcasei e deja definita de schita Master, putem defini axul dupa inserarea carcasei, urmand
sa verificam corectitudinea cotelor.
Pag.40
.
Lansand comanda Shaft putem defini fiecare sectiune a arborelui, amplasand ulterior rulmentii si penele.
o Configurarea penei (keyway). Daca pana nu se regaseste in standard sau daca cotele alese nu sunt
standardizate, atunci se va bifa optiunea Custom.
Pag.41
.
o Axul creat va fi salvat intr-un fisier IPT (part) si apoi introdus intr-un fisier IAM (subansamblu), care la
randul lui va fi plasat in subansamblul in lucru. Prin urmare, structura ierarhica va fi urmatoarea:
Subansamblu in lucru .IAM
Subansamblu cu axul continut, creat

de program automat, cu structura
BOM = PHANTOM
Fisierul part .IPT al axului in

sine
o In cadrul BOM (Bill of Materials) al subansamblului in lucru se va reprezenta numai fisierul part in
sine, nu si subansamblul intermediar, creat numai in scop organizatoric (structura sa va fi
PHANTOM). Prin urmare, orice alte modificari ulterioare dorim sa efectuam asupra axului, vom
accesa fisierul part in sine.
Pag.42
.
o Rulmentii se pot adauga cu comanda specifica, Bearing, alegand suprafata cilindrica de asezare
(de unde va fi citit si diametrul arborelui), planul de pozitionare in raport cu arborele, ramanand sa
alegem rulmentul dupa standard, tip si dimensiuni.
o Pentru a realiza angrenajul roata dintata/pinion, vom folosi comanda Spur Gear. In acest sens avem
nevoie fie de axul rotii/pinionului, fie de modelul rotii/pinionului creat fara dantura, ramanand sa o
generam prin aceasta comanda. Functie de complexitatea elementelor din angrenaj, vom folosi
prima sau a doua varianta, cel mai probabil se va genera numai dantura.
Pag.43
.
o Situatia inainte de comanda SpurGear
Pag.44
.
o Situatie dupa finalizarea comenzii SpurGear
o Asemanator se genereaza canelurile in evolventa, pentru pinion.
o Suruburile pot fi inserate la nivel de ansamblu, atunci cand avem toate elementele, cu ajutorul
comenzii Bolted Connection. Daca gaurile exista si au fost create cu Pattern, atunci suruburile vor fi
inserate in toate gaurile cu o singura comanda.
Pag.45
.
o Daca gaurile nu exista, ele vor fi create de comanda. Daca nu dorim acest lucru, atunci vom crea
gaurile la nivel de ansamblu si mai apoi vom plasa elementele de prindere cu comanda Bolted
Connection.
o Configuratia se poate salva prin comanda Add din caseta de dialog Bolted Connection Component
Generator, ea putandu-se repeta si in alte zone ale aceluiasi ansamblu sau in alte ansambluri prin
comanda Set.
o Pentru a micsora zona din Inventor Browser ocupata de prea multe conexiuni suruib-piulita, se pot
crea foldere in care sa mutam (grupam) acest comenzi multiple.
Pag.46
.
10. Create New Folder pentru reducerea lungimii informatiilor din Browser
o Daca vom crea gaurile manual la nivel de ansamblu sau part, putem insera suruburile rand pe rand
prin comanda Place from Content Center si apoi utiliza iMates pentru pozitionare (v. capitolul
Modelare frana cu banda cu SHEET METAL).
Pag.47
.
Pag.48
.
5. Modelare frana cu banda cu SHEET METAL
o Similar primului caz, vom incepe cu crearea schitei Master pentru subansamblul Band Brake. In
aceasta schita vom crea o referinta intai catre schita Master a reductorului, si vom crea o schita intr-
un plan separat (poate fi chiar la distanta la care se amplaseaza frana fata de reductor). Aceasta
schita va contine cotele necesare si va fi importata in marea majoritate a pieselor apartinand acestui
subsansamblu principal.
o Vom incepe prin a crea un PART SHEET METAL nou pentru Metallic Band, in care vom importa prin
MAKE PART schita Master Band Brake.
Pag.49
.
o Vom define grosimea tablei prin Sheet Metal Defaults, astfel incat parametrul Thickness sa fie egal
cu 22 mm. Modulul Sheet Metal este util la obtinerea desfasuratie sau la realizarea de decupari,
gauriri, indoiri normale la suprafata tablei neindoite.
o Vom crea apoi o schita 2D care sa contina cat mai multe informatii necesare obtinerii modelului
benzii metalice: diametru, unghiurile pentru gauri, zona dreapta. Aceste geometrii se vor construi in
raport cu diametrul 1680, diametru importat prin Project Geometry din schita Master. Toate liniile
Pag.50
.
care defines pozitia gaurilor prin unghi vor fi cu linie ajutatoare, de constructie. Acolo unde gaurile
sunt echidistante vom crea numai o gaura si o multiplicam cu Pattern la nivel de 3D (daca e posibil).
o Comanda Extrude pentru obtinerea solidului. Cota de 630 mm are linie de separatie cu zona arcuita
pentru a putea dezdoi piesa la nevoie.
Pag.51
.
o Vom crea axe de lucru dupa fiecare directie a liniei ajutatoare si puncte de lucru la intersectia intre
aceste axe si suprafata benzii.
Pag.52
.
o Suprafata a fost realizata cu comanda Thicken/Offset, deoarece gaura o vom face de la interior la
exterior si nu dorim sa avem o intersectie mai mare decat raza minima. Distanta de offset a fost 0.5
mm, dar se poate regla dupa caz.
o Comanda Hole a fost aplicata in aceste puncte, dupa directia axei de lucru.
o Operatia s-a repetat pentru fiecare gaura in parte, iar pentru cele echidistante s-a aplicat Pattern si
Mirror unde a fost cazul.
Pag.53
.
o Ultimele doua operatii, Extrude Cut si Sweep Cut au definit decuparea din banda.
o Pentru obtinerea desfasuratei, lansam comanda Create Flat Pattern
o Pentru a realiza si captuseala din ferodo, fiind similara, ideal este sa salvam fisierul de banda cu
Save As si sa modificam copia. Avem de modificat schita principala unde diametrul interior vine
direct peste cel proiectat din schita Master, adica 1680 mm (la banda adaugasem grosimea
Pag.54
.
captuselii din ferodo), grosimea la 10 mm. Daca este cazul, trebuie editate gaurile si redefinite
(suprafata modificandu-se).
o Apoi realizam o operatie suplimentara care sa eliminam zona dreapta.
o Pentru ca cele doua piese au sistemul de coordonate importat din schita Master, se vor putea
introduce in subansamblul Band Brake fara constrangeri, direct in starea Grounded.
o Similar s-au creat si piesele pentru prindere si urechea ca PART nou, urmat de import cu MAKE
PART si proiectarea geometriei existente, pentru a define forma si amplasarea placutelor.
Pag.55
.
o Ultimul pas (optional, eventual) este amplasarea suruburilor in gauri. Poate fi optional deoarece
putem insera numai unul singur si multiplica manual numarul de bucati in BOM.
o Se introduce din Content Center un surub si se trage tinand apasat butonul ALT de pe tastatura si
selectand iconita iMate corespunzatoare. Se plaseaza cu DragnDrop pe circumferinta gaurii.
Pag.56
.
Figure 11. Alt + clic si tragere
Figure 12. Plasare in gaura
Figure 13. Rezultat rapid
Pag.57
.
Pag.58
.
6. Biblioteca de materiale MATERIAL LIBRARY
Fisierele de template implicite, de exemplu Standard.ipt, utilizeaza ca material implicit Generic. Deoarece avem
nevoie de materiale ale anumitor producatori sau cu anumite denumiri, vor trebui modificate template-urile astfel
incat sa contina implicit unul din materialele necesare: S275J0, 316Ti, C45+QT etc.
Nu este recomandata crearea si salvarea materialelor si texturilor utilizate in template-uri, ci in biblioteci.
In acest sens trebuie creata, daca nu exista, o biblioteca proprie de materiale, distribuita ulterior tuturor
utilizatorilor.
o Biblioteca se creaza (sau deschide daca e deja creata) cu comanda Material Browser Create
New Library, respectiv Open Existing Library.
o Pentru a utiliza sau edita un material, acest se va copia in documentul curent. Anumite comenzi
adauga materialul automat in document.
Pag.59
.
Similar, utilizarea pieselor standard din Content Center presupune utilizarea lor cu materialele definite de catre
Autodesk.
Nota: Editarea acestor materiale nu este posibila deoarece piesele standardizate sunt read-only.
Pag.60
.
o Se ruleaza comanda Editor din meniul Manage Content Center
o Se cauta si selecteaza standardul dorit (DIN 933 in acest exemplu)
o Cu clic dreapta se lanseaza comanda Material Guide.
Pag.61
.
o Automat se porneste aplicatia tip wizard Material Guide.
o Optiunea Link to parent family este utila, deoarece nu dorim modificarea dimensiunilor sau a altor
proprietati din tabelul standardizat, ci numai a materialului. In caz contrar, putem crea o familie de
suruburi complet independenta de DIN 933, pe care sa o denumim DMT 933, de exemplu.
o Alegem biblioteca in care sa salvam noul standard (ea trebuie sa fie una cu drepturi de write),
atasata proiectului Inventor, ipj.
Pag.62
.
o Optional, putem defini un nume scurt sau cod producator pentru materialul creat, prin intermediul
proprietatii Material Alias.
o Pentru a diferentia surubul din material Stainless Steel de cel initial, Steel Mild, definim diferentele la
denumire fisier si unde in acesta (Suffix in acest caz), apoi adaugam numelui materialului la
proprietatile fisierului part (proprietati care pot aparea in BOM).
Pag.63
.
o Ni se afiseaza o confirmare si un raport al operatiilor efectuate de aplicatia wizard.
o Dupa efectuarea modificarilor, regasim noua familie in Content Center, impreuna cu simbolul zalei,
care semnifica linkul cu alta familie.
Pag.64
.
o la inserarea piesei intr-un ansamblu cu comanda Place from Content Center vom regasi piesa cu
material Stainless Steel, atat in biblioteca de piese standardizate, cat si in BOM.
Fisierele din Content Center au deja setate proprietatile privind Part Number si Description.
De exemplu: Suruburile DIN 933 - M8 x 20 si DIN 933 M10 x 40
Part Number Description
AutoCAD DMT DIN 933 Hex bolt M8x20
Inventor Content Center DIN 933 - M8 x 20 Hex-Head Bolt
AutoCAD DMT DIN 933 Hex bolt M10x40
Inventor Content Center DIN 933 M10 x 40 Hex-Head Bolt
Pag.65
.
Observatii:
1. In cazul DMT, cele doua suruburi au acelasi part number (cod reper), desi sunt diferite.
2. Daca se doreste modificarea acestor proprietati, trebuie modificata biblioteca din Content Center.
3. Tot aici se poate modifica si numele fisierului salvat pe hard disc.
Pag.66
.
Figure 14. Editarea Content Center
Pag.67
.
Pag.68
.
4. Templates
Este recomandata crearea fisierelor Templates pentru piese (ipt) functie de tipul lor si de gradul de utilizare.
De exemplu, pentru table simple dreptunghiulare, pentru garnituri (daca nu se obitn prin corespondenta v.
cap. Corespondenta gaurilor), bolt, bush, washer, cover, spacer, stopper etc.
Daca dupa cautarea anumitor parametri nu gasim piesa dorita, fie deschidem si salvam cu alt nume piesa
gasita, cea mai apropiata de cazul respectiv, fie preluam un fisier nou din Templates cu forma deja construita si
parametri deja definiti.
Pag.69
.
Aceleasi template-uri se pot crea si pentru subansambluri pentru a se asigura completarea proprietatilor functie
de tipul de echipament: frana, reductor, cuplaj, toba etc.
Pag.70
.
5. Recomandari privind modulul PART
o Fisier cu nume unic
Toate fisierele vor avea nume unic (de asemenea, si Part Number unic); in caz contrar vor aparea
probleme si confuzii la aplicatiile Vault, Design Assistant sau in tabelul de componenta.
Unele din modulele Inventor pot genera fisiere care nu au nume unic in proiect, de exemplu, Shaft
Generator si Frame Generator.
Utilizati butonul Find duplicate files din caseta de dialog Projects pentru a detecta duplicatele din
proiect (optiunea exista si in Vault).
Pag.71
.
o Numele fisierelor in Browser
Fiecare componenta are 3 nume principale care pot fi aceleasi sau diferite:
o browser name (sau occurrence name) numele din Browser Inventor, acelasi cu cel din
ansamblul in care este inserata componenta.
o file name numele fisierului fizic.
o part number codul reperului.
Implicit Inventor sincronizeaza cele 3 nume: browser name = file name = part number.
Nota: piesele din Content Center nu respecta aceleasi reguli.
o O data ce modificam manual oricare din aceste nume, Inventor nu le mai suprascrie
(modifica).
o Stergere numelui modificat manual cu tasta Delete reseteaza numele din Browser la cel
implicit.
o Schite
o Ordinea crearii este importanta pentru constrangerea de coincidenta.
o Daca se creaza intai linia si apoi punctul, punctul se poate sterge fara a afecta linia.
o Daca se creaza intai punctul si apoi linia, cele doua, linia si punctul devin inseparabile.
Pag.72
.
o Centrarea geometriei se va face in varianta cu cele mai putine elemente ajutatoare
o Utilizati constrangerile Horizontal si Vertical pentru centre sau mijlocul liniilor.
o Exemplu: plasarea unui cerc in centrul unui dreptunghi.
o Inainte de a trece imediat la realizarea unui model, se va analiza piesa ce urmeaza a fi modelata
astfel incat modificarea ei ulterioara sau utilizarea acesteia pentru a realiza un model cu versiuni sa
fie usoara, nemaifiind necesari timpi mari pentru aceste transformari. In acest scop se va analiza, in
primul rand piesa, prin prisma simetriei componentelor ei fata de axe si plane. Daca aceasta este
simetrica se vor folosi intotdeauna planele si axele de origine ale partului pentru realizarea simetriei,
deoarece acestea sunt elemente fixe de care ne putem lega astfel incat modelul sau ansamblul sa
fie stabil. Legat de aceste plane si axe, modelul trebuie realizat astfel incat ele sa fie utilizate cu
usurinta in ansamblu pentru a face constrangeri cat mai logice si in corespondenta cu functionarea
vinciului si pozitiei lui pe vas (ex: axa X pozitiva axa de rotatie a axului, axa Z axa verticala a
vasului etc).
Pag.73
.
o Tot inainte de realizarea modelului se va verifica daca acesta are atribuit un cod nou sau se face
conversia in Inventor unui desen existent. In cazul din urma (conversie) se va genera codul piesei si
se va salva in Vault, astfel incat acesta sa nu fie modelata cumva de alt coleg in acelasi timp. Tot in
cazul conversiei se va verifica daca nu cumva aceasta piesa este deja modelata si prezenta in Vault.
o Toate sketch-urile cuprinse in interiorul modelelor vor fi contranse total (fully constrain) fata de axe
si plane de referinta in cazul pieselor simetrice sau fata de punctul de origine 0,0,0 in alte cazuri,
astfel incat se va evita instabilitatea modelului atunci cand acesta se va modifica ulterior.
In cazul sketch-urilor pentru modele importate din AutoCAD:

o se va folosi geometria din fisierul AutoCAD pentru a genera mai rapid un sketch. Pentru aceasta se
va alege vederea potrivita din fisierul AutoCAD care se va prelucra, vedere necesara pentru
obtinerea unui sketch complet pentru Inventor. Apoi se va insera in Inventor prin Copy/Paste.
Prelucrarea sketch-ului se va face in ceea ce priveste eliminarea liniilor suprapuse (comanda
AutoCAD overkill), eliminarea razelor si a tesiturilor (elemente care nu trebuie sa fie prezente in
sketch acestea vor fi construite ulterior ca si Feature al modelului), schimbarea layer-ului
elementelor sketch-ului in 0 (pentru ca liniile in Inventor sa fie recunoscute ca si linii Inventor sketch
implicite - ca si culoare). Dupa inserarea sketch-ului in Inventor prin comanda Copy/Paste acesta
se va constrange geometric in mod automat folosind comanda Auto Dimension. Se selecteaza tot
sketch-ul si apoi se aplica comanda Auto Dimension selectand doar partea de constrangeri
geometrice (Constraints).
o apoi sketch-ul se va constrange dimensional conform desenului unde se vor insera, pe cat posibil,
cotele prezente in desenele dwg. In constrangerea unui sketch se vor utliza mai intai constrangerile
geometrice necesare (simetrie, paralelism , perpendicularitate, verticalitate, orizontalitate, etc), iar
mai apoi se vor pune constangerile dimensionale necesare pentru a-l constrange complet. In acest
fel sketch-ul va fi unul aerisit si compatibil cu cel din AutoCAD.
Pag.74
.
o Nu se utilizeaza proiectia tuturor muchiilor unei suprafete pe care se creaza sketch-ul ci doar
muchiile care se folosesc in acel sketch, iar acestea vor fi linii de constructie. De asemenea nu se
utilizeaza functia Project Cut Edges decat in cazul cand acesta este necesara (proiectarea unor
muchii prin intersectia cu un plan).
o Un grup de gauri (mai mare de 2) se vor realiza cu Rectangular sau Circular Pattern pentru a
facilita insertia usoara a componentelor de fixare (surub, piulita, saiba) la nivel de ansamblu (poate
face exceptie realizarea gaurilor de extragere ce pot fi facute in acelasi Feature pentru a minimiza
numarul featurilor in arbori, dat fiind faptul ca in aceste gauri nu vor fi introduse elemente din
biblioteca).
o Se va utiliza pe cat posibil pentru directia gaurilor axele sistemului de coordonate X,Y,Z, pentru ca
aceste isi vor mentine intotdeauna acceasi directie indiferent de modificarea geometriei modelului.
Se va utiliza pe cat posibil cotele de la pozitionarea gaurii pentru stabilirea distantei dintre gauri (la
Rectangular Pattern).
o Dupa realizarea pattern-ului se va marca prima gaura prin colorarea acesteia (in rosu, de exemplu),
pentru a fi usor recunoscuta in ansamblu. Este bine de stiut faptul ca umplerea corecta in mod
automat a gaurilor cu elemente de fixare (saibe, suruburi,piulite) in ansamblu se face doar daca
elementele de fixare se monteaza/constrang in prima gaura (de referinta) a patternului. Aceasta
colorare se face prin selectia gaurii in arborele de feature-uri (Hole1 in cazul nostru), click dreapta si
selectie Properties. Apoi in acesta fereastra selectam Red din lista Feature Appearance, apoi OK.
Pag.75
.
o Gaurile filetate nu se vor realiza Full Depth (toata lungimea gaurii filetate), ci se va seta lungimea
specificata a filetului, precum si lungimea de iesire a tarodului (parte nefiletata). Unghiul burghiului
pentru gaura de prefiletare 120 sau dupa caz.
o Pentru realizarea in oglinda a parturilor (piese pereche) se va utiliza comanda DERIVE intr-un part
nou, cu oglindirea intregului solid dupa un planul corespunzator.
Pag.76
.
o In cazul unui sketch complex verificati ca acesta este inchis folosind comanda Close Loop. In acest
fel extrudarea se va face in mod corect iar partul este stabil pentru modificari ulterioare. In caz cand
totul este OK nu trebuie sa apara cruciulita rosie in operatia de extrudare.
o In sketch nu se vor tesi sau racorda muchiile - pe cat posibil. Acestea se vor face ulterior ca si
feature plasate la sfarsitul partului in arborele de operatii de regula, ultimele operatii din part. Se
pot redenumi feature-urile Fillet si Chamfer pentru o mai usoara recunoastere la editare cu
caracteristicile tesirii si racordarii.
Pag.77
.
o In acelasi sens, alternativ, se poate bifa optiunea afisarii informatiilor suplimentare langa numele
operatiei (feature node).
o Se va incerca pe cat posibil reducerea numarului de feature-uri prezente intr-un part. Se pot
comasa mai multe sketch-uri intr-unul cand acestea au elemente de legatura, facand o singura
operatie (revolve ca si in exemplul de mai jos) sau Share Sketch (feature-urile consuma acelasi
sketch).
Pag.78
.
o In cazul in care se doreste stergerea unui feature iar eliminarea acestuia creeaza probleme in aval
se va proceda in modul urmator:
Pag.79
.
o Se aduce End of Part pana sub feature-ul cu problema.
o Se sterge sau repara feature-ul dorit apoi se duce End of Part inapoi la sfarsitul arborelui.
o In cazurile unde este posibil, executati operatiile de Extrude, Revolve, Holes, etc cu optiunea de
extindere To, in loc de a da o distanta fixa. Acesta optiune aplicata feature-urilor asigura stabilitate in
cazul modificarii/reparametrizarii reperului.
Pag.80
.
o In general, atunci cand se modeleaza un reper ce este simetric se va alege in mod corespunzator
sistemul de coordonate al modelului astfel incat acesta sa ajute la modelarea reperului (sa poti
realiza usor oglindiri, fara a face planuri secundare, sa poti utiliza in sketch-uri ca referinte
muchii/plane proiectate ale sistemului de origine, etc).
o Pentru piesele la care dorim actualizarea cotelor direct in denumirea lor (campul Description), de
exemplu Plate 669x406x12, se vor exporta parametrii necesari si scrie ecuatie in campul
Description, dupa cum urmeaza:
Pag.81
.
Parametri se bifeaza in caseta de dialog aferenta:
La iProperties, in campul Description se scrie formula

=Plate <d1>x<d3>x<d4>, unde d1, d3 si d4 sunt parametri de mai sus (acestia se pot si redenumi anterior
operatiei, pentru a conserva numele lor in formula).
Ca rezultat, vom obtine un text asociativ cu parametrii respectivi, adica campul Description se va modifica
conform valorii acestor parametrii (util daca creati mai multe table din cea initiala).
Pag.82
.
6. Recomandari privind modulul ASSEMBLY
Constrangeri in Assembly
o A se evita supra-constrangerile.
o Se pot analiza cu ajutorul Application Options prin optiunea Enable constraint redundancy analysis.
o Pentru ansambluri simetrice se vor constrange planurile de simetrie, axele de simetrie etc.
o Se va dezactiva adaptivitatea Adaptivity.
o Se vor minimiza operatiile la nivel de ansamblu (assembly features), pe cat posibil.
o Dezactivarea optiunii Contact Solver dupa analiza contactului intre componente.
o Schitele din ansamblu se vor reduce pe cat posibil, deoarece micsoreaza performanta.
o Se vor evita obiectele splines in schitele din ansamblu.
o Se va utiliza de cate ori este posibil comanda Component Patterns pentru multiplicare.
o Se vor utiliza schite simple multiple in locul unei singure schite complexe.
o Incepand cu versiunea 2014 a fost adaugata o functie noua pentru asamblarea componentelor,
Joint, precum si o terminologie noua si anume, Relationship. Prin aceste functionalitati noi se
urmareste marirea posibilitatilor de asamblare a componentelor, simuland mai usor gradele de
libertate in raport cu eventuala lor miscare (cinematica). Tot prin aceasta functie se simplifica
reducerea tuturor gradelor de libertate printr-o singura constrangere (echivalent Grounded).
Pag.83
.
o Daca prin comanda Constrain reducem succesiv gradele de libertate ale componentelor, cu ajutorul
functiei Joint definim cate grade de libertate mai permitem dupa aplicarea constrangerii. De
exemplu, daca o piesa are 6 grade de libertate, prin aplicarea unei constrangeri Joint de tipul
Rotational, mai permitem piesei numai o rotatie dupa axa specificata.
Tip Joint Grade de libertate permise

Rigid 0 - translatii, 0 - rotatii
Rotational 0 - translatii, 1 - rotatii
Slider 1 - translatii, 0 - rotatii
Cylindrical 1 - translatii, 1 - rotatii
Planar 2 - translatii, 1 - rotatii
Ball 0 - translatii, 3 - rotatii
o Se utilizeaza butoanele de selectie Connect: fie din caseta de dialog, fie din mini-toolbar, selectand
puncte de-a lungul muchiilor sau fetelor prin care stabilim interdependenta intre componente.
Selectarea fetelor se poate face in orice colt, in mijlocul muchiilor sau in centrul fetei, iar selectarea
muchiilor se face in capetele sau mijlocul ei. Daca muchia este circulara, se poate alege centrul.
o Apoi, putem sa schimbam directia selectie prin Flip si putem modifica orientarea componentelor cu
ajutorul functiilor Align.
o Controlul modului de asamblare se poate realiza prin limite si distante (Gap), similar optiunii Offfset
de la comanda clasica Constrain.
o Dupa ce definim modul de aplicarea a constrangerii Joint, mai putem controla pozitia sau miscarea
componentelor cu cateva optiuni disponibile tot pe meniul obtinut cu clic dreapta. De exemplu, daca
dorim conservarea pozitiei curente, dar nu si restrictionarea gradelor de libertate, utilizam optiunea
Lock, iar cu optiunea Protect monitorizam constrangerea si obtinem avertizari asupra interferentelor
ce pot aparea cu alte constrangeri aditionale.
Pag.84
.
o Constrangerile Joint pot fi utilizate simultan cu cele Constrain, de unde si noua terminologie,
Relationships. Utilizand comanda Show Relationships putem vizualiza clar ce anume reprezinta
constrangerea respectiva si care este impactul ei asupra componentelor asamblate
Structura BOM (Bill of Materials)

o BOM are 6 structuri diferite
o Componenta Normal.
o Componenta Reference.
o Utilizata pentru elementele introduse ca referinta, ce nu vor aparea in tabelul de
componenta si nu influenteaza masa. Poate fi sau nu reprezentata in desenele de executie.
o Componenta Inseparable.
o Ansamblu nedemontabil, ale carui elemente se vor considera un singur reper/articol.
o Componenta Purchased.
o Componente comandate, neproduse de firma.
o Componenta Phantom
o Componenta artificiala, care nu va aparea in tabelul de componenta ea insasi, dar ale carei
elemente vor fi prezente un fel de grupare de elemente intr-un singur fisier.
o Componenta Virtual
Pag.85
.
o Nu are reprezentare fizica pe disc, dar participa la BOM si are iProperties. De exemplu,
electrozi de sudare, lubrifianti, suruburi pentru tabla etc. Nu poate fi reprezentata in
desenele de executie.
o In cadrul ansamblului se va organiza o ierarhie logica a grupurilor de piese (subansamble
Phantom) astfel incat sa permita o gestiune facila a unui ansamblu complex si sa asigure
subansamble ce se vor putea ulterior folosi ca elemente de animatie pentru diferite prezentari,
verificarea miscarilor diferitelor subansamble etc. De exemplu, nu un subansamblu cu 1000 de
piese, ci 10 subansambluri cu 100 de piese.
o Nu este recomandata realizarea unui castel de repere manufacturate si comerciale puse una peste
alta la nivelul 0 al ansamblului principal (v.punctul anterior).
o Se vor organiza foldere speciale ce vor colecta piesele comerciale (suruburi, saibe,etc) care vor fi
prezente in nivelul 0 al ansamblului principal precum si in ansamblurile Phantom ale acestuia asfel
incat sa permita o usoara suprimare prin selectarea intregului folder.
o Adaugarea unor componente nemodelate (de ex LABEL), in scopul prezentei lor in BOM, se
realizeaza prin comanda Assemble Component Create cu bifarea optiunii Virtual
Component.
Pag.86
.
o Dupa prima generare a BOM, se vor reordona si renumerota piesele. Reordonarea se face cu drag
and drop conform pozitiei dorite. Daca piesele au deja Part Number, atunci reordonarea se poate
face dupa aceasta coloana.
o Renumerotarea se va face automat conform ordinii stabilite anterior.
o Privitor la renumerotarea reperelor conform modelului DMT, v. si capitolul 7.

o In constrangerile ce se vor aplica reperelor in cadrul unui ansamblu se va evita, pe cat posibil
utilizarea contrangerilor de tip Tangent care nu dau stabilitate unui ansamblu, ci se vor folosi
constrangeri alternative de tip Mate-Flash cu plane sau Insert ( in functie de caz).
o Se vor utiliza constrangeri tip Joint pe cat posibil, in special pentru cazurile in care se reduc total
gradele de libertate, cat si pentru cazul in care piesa va pastra numai o rotatie (aceasta putand fi
suprimata ulterior si blocata).
Pag.87
.
Exemplu:
o Pentru a constrange un capac peste o flansa si a realiza corespondenta gaurilor.
o Place Joint.
o Alegem centrele de suprapunere (concentricitate) cu optiunea Joint Automatic sau Rotational.
o Daca nu am comutat deja pe Rotational, o putem face dupa realizarea montajului (poate fi si Rigid
daca eliminam toate gradele de libertate).
Pag.88
.
o Chiar daca piesele vor fi fixe, ne putem ajuta de Rotational pentru a stabili unghiul final.
Pag.89
.
o Ultimul pas il constituie blocarea constrangerii prin comanda Lock
Corespondenta gaurilor
Daca gaurile sunt executate numai pe o piesa (de exemplu, capac), obtinerea gaurilor corespondente se
realizeaza prin copierea gaurilor executate anterior, ca in exemplul urmator:
1. Editarea in ansamblu (fara deschidere separata a fisierului) a piesei de editat.
Pag.90
.
2. Piesa editata va fi reprezentata clar, celelalte transparent (aceste setari sunt dictate de optiunile
aplicatiei Inventor: Application Options -> Assembly -> Component Opacity)
3. Se va realiza schita pe fata piesei si vom proiecta cu Project Geometry muchiile necesare pozitiei
gaurilor. Aceste muchii rezultate vor fi conectate cu muchiile sursa, de la care am obtinut proiectia. In
Inventor acest caz se numeste adaptivitate (Adaptivity).
Pag.91
.
4. Cu ajutorul acestor muchii (sau puncte) se vor construi gaurile necesare.
5. Piesa rezultata va avea exact aceeasi pozitie a gaurilor prezum sursa. Putem mentine acesta
adaptivitate pana la finalizarea pozitiei finale a gaurilor.
Pag.92
.
6. Dupa finalizare, este recomandata intreruperea legaturii intre geometrii sau a dezactivarii adaptivitatii,
pentru a nu incarca suplimentar memoria consumata de Inventor.
Reprezentari
o View Representations ajuta la controlul vizibilitatii obiectelor afisate. Se pot astfel crea mai multe
vederi care sa contine de exemplu, secventa de asamblare v. Reductor.
o View Representations maresc perfomanta reducand incarcarea pe placa grafica (GPU), pastrand
informatiile in memoria RAM.
Pag.93
.
o In cadrul View Representations se pot utiliza si salva sectiuni ale subansamblului, jumatate, sfert si
trei-sferturi. Aceste vederi sunt utile pentru vizualizare in ansamblu, dar si pentru reprezentare in
plansa.
Pag.94
.
o Level of Detail (LOD) permit organizarea pe diferite niveluri de simplificare.
o Salveaza starea de Suppress (suprimare, neincarcare) sau Unsuppress (incarcare) a unei

componente. Prin comparatie cu View Representations, se reduce atat incarcarea pe placa grafica,
cat si incarcarea memoriei RAM.
o Se pot copia View Representations in LOD si viceversa.
o In cazul LOD masa intregului subansamblu poate fi calculata tinand seama de piesele active
(nesuprimate) in LOD sau nu.
Simplificare
Atunci cand construim un ansamblu si avem nevoie de pozitia altui subansamblu, de dimensiuni mari, a carui
structura nu este necesara in tabelul de componenta, putem simplifica acest subansamblu de la un numar mare
de piese la o singura componenta.
De exemplu, in subansamblul franei cu banda avem nevoie de reductor pentru a putea pozitiona corect intreg
subansamblul franei, cu tot cu cilindru hidraulic, opritori etc. Inserarea subansamblului reductor incarca
subsansamblul franei cu un numar important de elemente. Deoarece ne intereseaza numai vizibilitatea
acestuia, vom reduce acest subansamblu la o singura piesa. Acest proces se numeste simplificare
(shrinkwrap).
Shinkwrap
o Utilizarea functiei Shrinkwrap creaza o reprezentare simplificata a unui subansamblu sub forma
unei piese, imbunatatind astfel performantele si resursele aplicatiei. Shrinkwrap foloseste comanda
Pag.95
.
derived component in background pentru a reduce un subansamblu la o singura piesa. Shrinkwrap
poate utiliza reprezentarile View Representations sau Level of Detail, luand in calcul numai
componentele vizibile.
o Suplimentar, comanda Shrinkwrap ofera si alte avantaje, precum eliminarea completa a anumitor
elemente sau eliminarea gaurilor (hole patching). Shrinkwrap creaza implicit o suprafata compozita
(o suprafata compusa din mai multe alte suprafete grupate) creand pe hard disk un fisier de cea mai
mica dimensiune posibila, oferind si cel mai rapid calcul in raport cu un solid. Suprafata compozita
utilizeaza mai putina memorie si furnizeaza cea mai buna performanta in ansamblurile in care este
utilizata.
o Suprafata compozita Shrinkwrap pastreaza culorile initiale ale componentelor si alte elemente
grafice, pur vizuale, precum reprezentarea filetelor in 3D (imaginea). Toate piesele Shrinkwrap
salveaza proprietatile de masa ale subansamblului original (cu conditia ca masa sa fi fost calculata
inainte de executarea comenzii Shrinkwrap).
o Suprafata compozita nu participa la operatii de detectare a coliziunilor si interferentelor. Evitati

utilizarea lor la vederile sectionate.
o In concluzie, ce avantaje ofera simplificarea prin piese Shrinkwrap?

o Simplu de utilizat.
o Reduce semnificativ dimensiunea fisierelor pentru subansambluri mari si piese complexe.
o Reduce timpul de deschidere a unui ansamblu prin salvarea simplificarii intr-un LOD
substituit prin Shrinkwrap.
o Imbunatateste performanta la vizualizarea si lucrul cu subansambluri mari si piese
complexe.
o Protejeaza dreptul intelectual prin eliminarea gaurilor si componentelor interioare.
o Simplifica reprezentarea componentelor la exportul catre alte discipline (AEC Exchange).
o Cum se poate crea o piesa Shrinkwrap intr-un LOD (Level of Detail)?

o Crearea piesei Shrinkwrap cu comanda Shrinkwrap. Apoi, se selecteaza New Substitute
din meniul contextual al reprezentarii Level of Detail. Se select fisierul Shrinkwrap creat
anterior utilizand optiunea Select Part File.
Pag.96
.
o Utilizarea comenzii New Substitute > Shrinkwrap din meniul contextual al reprezentarii
Level of Detail.
o Utilizarea comenzii Shrinkwrap Substitute din tabul Assemble, panoul Component.
Exemplu de creare a unui model simplificat prin comanda Shrinkwrap.

Cazul reductorului.
o Clic dreapta pe Level of Detail : Master, selectam New Substitute, si apoi Shrinkwrap.
Pag.97
.
o Se alege un nume pentru piesa noua, reprezentand subansamblul simplificat (recomandat sa
alegem aceeasi schema de denumire pentru toate piesele simplificate).
o Se seteaza optiunile ferestrei de dialog Assembly Shrinkwrap Options (detaliate in Help).
o Se denumeste noul LOD creat si se salveaza fisierul Reductor.
o In subsansamblul franei se creaza un LOD nou cu un nume semnificativ (New level of Detail).
Pag.98
.
o In Browser se cauta subansamblul reductorului si se activeaza LOD creat anterior.
o Se observa numarul redus de documente din ansamblu.
o Vizual, toate elementele sunt prezente.
Pag.99
.
Pag.100
.
Suduri
o In cazul sudurilor, se recomanda utilizarea cordoanelor de sudura Cosmetic Weld, unde
reprezentarea in model este minimala, selectandu-se numai muchia si specificandu-se aria
cordonului. Se poate atasa simbol de sudare (Welding Symbol), care se reprezinta in desenul de
executie.
o Sau simbolul se poate reprezenta direct in plansa (inclusiv aria hasurata a cordonului).
o La calcularea masei se va bifa optiunea Include Cosmetic Welds.
Pag.101
.
o Dimensiunile filetelor se pot modifica cu ajutorul fisierului Excel thread.xls, aflat in locatia implicita
C:\Users\Public\Documents\Autodesk\Inventor 2016\Design Data\XLS\en-US sau pentru Vault,
C:\AutodeskDM\VaultWork\LIBRARIES\Styles\XLS
Pag.102
.
7. Recomandari privind modulul DRAWING
o Utilizarea formatului DWG in Inventor, similar AutoCAD, din motivele:
1. Inventor DWG poate fi deschis nativ de AutoCAD, deci colaborare mult mai usoara cu utilizatorii
de AutoCAD.
2. Inventor DWG sunt partial read only in AutoCAD, asta inseamna ca geometria generata de
Inventor nu se poate edita (cu exceptia explodarii, dar care rupe legatura cu fisierele de model
sursa), dar se pot adauga cote, desena obiecte aditionale, scrie text etc.
3. Formatul Inventor DWG are functii suplimentare, de exemplu posibilitatea de a insera block-uri
din fisiere AutoCAD, fara a deschide aceste fisiere similar Design Center din AutoCAD.
4. Toate formatele existente Inventor IDW se pot converti rapid in DWG prin save as (si
viceversa).
5. Se poate utiliza Inventor Task Scheduler pentru a converti in serie (batch) toate fisierele IDW in
DWG.
6. AutoCAD DWG Launcher percepe diferenta intre AutoCAD DWG si Inventor DWG, astfel incat
dublu-clic pe fisier in Explorer deschide aplicatia potrivita (in majoritatea cazurilor).
o Ancorati intotdeauna granita de delimitarea a unui Detail View, imediat dupa realizarea ei, astfel
incat la modificarea geometriei reperului acesta sa ramana legat de acel punct. Detaliile ce sunt
ancorate sunt marcate cu o pioneza in arborele vederilor.
Pag.103
.
o Daca se doreste reafisarea unei muchii care a fost eliminata intr-o vedere a unui desen se
selecteaza vederea > click dreapta > Select Hidden Edges > si se vor selecta muchiile dorite a fi
reafisate din selectia in rosu facuta sau Show All. Daca acesta optiune nu este activa inseamna cu
nu exista muchii ascunse in acea vedere.
o In cazul cand este necesara cotarea gaurilor acestea se pot face pe vederi frontale unde este
indicata utilizarea functiei HOLE/THREAD NOTES ce permite inserarea unui leader dinamic ce
include numarul de gauri si dimensiunea acesteia, astfel incat la schimbarea in model a gaurii acest
leader se va modifica automat.
Pag.104
.
o Pentru a avea fisiere de dimensiuni mai mici se vor suprima vederile din afara chenarului (in cazul
cand acesta suprimare nu afecteaza vederile din desen). In acest fel se vor obtine fisiere de
dimensiuni mai mici. Exemplu desen inainte si dupa suprimare:
o View representations pot fi reprezentate ca si vederi in plansa. In ansamblu se seteaza toate

vederile dorite, se specifica orientarea vederii, vizibilitatea, modul de reprezentare si celelalte
atribute specifice componentelor. Se salveaza fiecare vedere cu un nume unic si se alege la crearea
vederilor din plansa. View representation se poate bloca si/sau activa asociativitatea in vederea din
plansa, astfel incat sa putem controla situatia in care adaugam noi componente in ansamblul deja
creat.
o Pozitionarea componentelor se realizeaza manual sau automat cu Balloon, respectiv Auto Balloon.
Deoarece sistemul de numerotare DMT este unul specific, componentele numerotandu-se in ordinea
in care se afla in vedere, trebuie schimbata ordinea din BOM.
Pag.105
.
o Se selecteaza pozitia si cu dublu clic se obtine Edit Balloon, unde se poate modifica manual
numarul pozitiei.
o Cu ajutorul vizualizarii tabelului (parts list) dublu clic pe acesta, se pot urmari duplicatele (cu
galben), pana la eliminarea lor.
Pag.106
.
o Dupa efectuarea tuturor modificarilor, se vor transmite toate aceste schimbari de pozitie si
ansamblului, pentru salvarea lor in model. Transferul de informatii se face cu butonul Save Item
Overrides to BOM.
Pag.107
.
o Daca tabelul este prea mare el se poate imparti in sectiuni (split) cu clic dreapta pe randul unde
dorim intreruperea, optiunea Split Table. Aceasta sectiune se poate aseza deasupra indicatorului.
Rezultat:
o Pentru cealalta sectiune, avem doua variante:

o Repetam aceiasi pasi ca cei anteriori si obtinem un numar de sectiuni diferite, sau
Pag.108
.
o Deschidem parts list, alegem cu clic dreapta in dreptul randului dorit optiunea Wrap Table
at Row si obtinem mai multe sectiuni grupate.
Cu rezultat:
Pag.109
.
o Pentru elementele utilizate in mai multe subansambluri (in acest caz, 2), dar care apar ca pozitie
numai in unul dintre ele vom folosi optiunile din BOM, si anume BOM Structure.
o Pentru subansamblul in care dorim aparitia pozitiei nu schimbam nimic, pentru cel in care dorim ca
piesa sa nu apara in BOM, cu clic dreapta pe piesa, fie in Inventor Browser, fie in model, schimbam
valoarein Reference.
Astfel, BOM va ignora aceasta componenta si nu o vom regasi in Parts list (tabelul de componenta).
Nota: Reprezentarea acestei componente in desen se va face implicit pe layerul Reference (ISO), partial.
Pentru a nu reprezenta deloc aceasta componenta, fie o ascundem prin Visibility, fie definim un layer care sa
nu fie vizibil in locul celui implicit Reference. Bineinteles, putem face invizibil chiar layerul Reference.
sau
o Masa totala a unei piese sau a unui subansamblu este calculata automat de Inventor. Pentru a o
afisa in plansa, vom folosi un camp Text, fie in indicator, fie separat care sa o afiseze.
1. Alegem categoria proprietatii: Physical Properties Model.
2. Alegem proprietatea in sine: MASS.
Pag.110
.
3. Alegem precizia de afisare.
4. Inseram campul calculat in Text.
Rezultatul:
o Atunci cand dorim sa obtinem sectiuni frante, cu suprafata de sectionare formata din mai multe
plane consecutiv concurente sub un unghi diferit de 90, avem disponibile 2 metode de
reprezentare:
o Projected creaza vedere proiectata a schitei suprafetei de sectionare. Optiunea este
implicita numai daca toate segmentele au exact 90.
o Aligned creaza sectiunea perpendiculara pe suprafata de sectionare. Optiunea Aligned nu
este disponibila pentru vederile dependente (child) si nici daca optiunea Include Slice nu
este bifata.
Pag.111
.
15. Projected
Cu rezultatul
Pag.112
.
16. Aligned
Cu rezultatul
Pag.113
.
Pag.114
.
8. Recomandari pentru sistemul de tevi (TUBE AND PIPE)
Capitolul se refera exclusiv la modulul Tube and Pipe existent in suitele Ultimate. Desi, DMT nu detine toate
licentele de Inventor Professional, modulul se poate utiliza pe o parte din ele. Pentru celelalte cazuri, nu ramane
decat ca sistemul de tevi sa fie modelat prin comenzile clasice (Sweep).
Principiu
Modulul Tube and Pipe este utilizat la crearea sistemelor de tevi cu fitinguri, sudate, flansate, indoite si furtunuri
flexibile hidraulice si pneumatice intre componentele subansamblului. Segmentele de teava si fitingurile sunt
plasate automat de-a lungul rutei (ROUTE) tevii, dupa un anumit stil care defineste diametrul tevii si modul ei de
conectare. Un RUN este un traseu care contine mai multe rute (subtrasee) si fitingurile asociate.
Fitingurile si celelalte componente de inchidere sau ramificare ale traseului sunt preluate din biblioteca Routed
Systems din Content Center. De asemenea, se pot crea tevi si fitinguri proprii sau preluate de la terti si publica
in Content Center. Pe masura ce proiectul se modifica, fitingurile si segmentele de teava se actualizeaza functie
de pozitia noua a componentelor de care sunt conectate.
Pag.115
.
Ierarhia Tube and Pipe
Aplicatia creaza propriul subansamblu pentru tevi in cadrul ansamblului in care doriti crearea sistemului.
Fiecare traseu este la randul lui un subansamblu separat in subansamblul de tevi.
Fiecare astfel de subansamblu contine unul sau mai multe rute (subtrasee).
Subansamblu
IAM
Subansamblu
Runs
Runs - trasee
Mai multe
Rute
Fiecare ruta reprezinta axa traseului de tevi pe care s-au plasat (populat) functie de stil, tevi si fitinguri. Se poate
atribui cate un stil fiecarei rute din traseu.
Pag.116
.
Stiluri Tube and Pipe
Stilurile determina proprietatile tevilor si componentelor: dimensiune, material, specificatiile fitingurilor implicite.
De asemenea, stilurile includ un fiting implicit de cuplare (mufe). Stilurile pentru tevile rigide includ mufa si
coturi. Stilurile de furtunurile cuprind de obicei fitingurile de capat.
Un stil mai defineste diametrul tevii si regulile de lungime pe care o ruta trebuie sa le respecte: lungimea minima
si maxima a segmentului de teava, toleranta pentru calculul lungimii tevii si dupa caz, raza implicita de indoire.
Pag.117
.
Trasee si Rute
Stilul activ defineste caracteristicile traseului si rutelor (subtraseelor).
Un traseu (RUN) este subansamblul ce contine una sau mai multe rute, inclusiv fitingurile amplasate de-a lungul
rutelor.
O ruta este definita ca axa din ansamblu ce conecteaza punctele de intrare si iesire (de capat). Se pot adauga
noduri intermediare automate sau generate manual de utilizator. De asemenea, se poate ramifica o ruta in orice
moment. Fiecarei rute i se poate asocia un stil, desi de obicei toate rutele dintr-un traseu au acelasi stil.
Crearea unui traseu: Tube / Pipe Run

Nota: Inainte de crearea primului traseu, se vor plasa toate componentele relevante, precum pompe,
rezervoare, colectoare etc, din ansamblul principal. Desi practic aceste elemente se pot plasa si in
subansamblul de tevi, in mod curent ele se amplaseaza in ansamblul principal.
Flux de lucru tipic pentru crearea unei rute in cadrul unui traseu
Clic Create Pipe Run in Assembly panel bar. Se genereaza si activeaza subansamblul general de tevi.
Nota: Traseele si rutele se pot denumi pe masura ce sunt create. Denumirile tevilor si fitingurilor sunt generate
automat. Aceste denumiri se pot seta din biblioteca de piese Content Center.
Pag.118
.
Clic Create Pipe Run pentru a crea un traseu in cadrul subansamblului Tube & Pipe Runs. Daca este necesar,
se vor plasa fitingurile de capat, cu comenzile Place from Content Center sau Place Component. Desi aceste
componente pot fi plasate oriunde, de obicei se pun in traseul din care fac parte daca deschidem sau
reprezentam separat un traseu, sa regasim atat tevile, cat si fitingurile.
Plasarea si editarea fitingurilor initiale (rute rigide)

Fitingurile se pot plasa:
o din Content Center (Place from Content Center)
o fitinguri autorizate pentru sistemul de tevi, dar nepublicate in Content Center (Place Fitting) sau
o piese Inventor tipice (Place Component).
Pag.119
.
Se utilizeaza functia Connect Fittings pentru a conecta mai multe fitinguri sau fitinguri cu alte componente,
inainte de inceperea definirii rutei. A se evita utilizarea constrangerilor din ansamblu pentru pozitionarea
fitingurilor.
Orientarea fitingului (unghiul de rotatie) se poate modifica cu comanda Edit Fitting Orientation.
Pag.120
.
Se selecteaza un stil pentru ruta sau se creaza unul nou, direct sau prin copierea unuia existent.
Pag.121
.
Se creaza ruta prin plasarea manuala de noduri cu ajutorul comenzii New Route si functiei (3D Orthogonal)
Route sau automat, dupa cum sugereaza aplicatia Inventor. Optional, se poate transforma o schita existenta
3D in ruta prin comanda Derived Route.
Punctul de Start. Atentie la sens, se poate modifica apasand tasta SPACEBAR.
Pentru a plasa noduri folosind 3D Orthogonal Route, se muta cursorul in directia axei si fie cu clic dreapta, fie
scriind direct distanta, se creaza nodul dorit. Lungimea de segment dorita nu trebuie neaparat sa fie cea finala,
distanta putandu-se modifica. De asemenea, ruta se poate construi din mai multe segmente.
Pag.122
.
3D Orthogonal Tool ne ajuta sa schimba unghiul pe cele doua directii si raza, daca este teava indoita.
Pentru tevile rigide, fara indoiri, dispar sagetile pentru definirea razei de indoire si apar sageti pentru definirea
unghiului parcurs de ruta: 90 pentru coturi la 90 sau 45 daca avem definite in stil si coturi la 45.
De exemplu, rute rigide, fara raza de indoire.
Pag.123
.
Ruta se ppoate obtine si automat (Autoroute), prin sugerarea traseului functie de regulile din stil: lungime
maxima, minima, raza etc.
Nota: Se poate deriva orice schita 3D, inclusiv cele create cu Autodesk Inventor (clasic). Cu alte cuvinte, un
utilizator de Inventor poate defini rutele sub forma de schite 3D, iar un utilizator de Inventor Professional poate
deriva aceasta schita in ruta si popula cu segmente de teava si fitinguri.
Recomandarea este ca ruta sa ramana nepopulata cat mai mult timp posibil, pentru imbunatatirea
performantelor aplicatiei. De asemenea, se pot amplasa fitinguri in rutele nepopulate, in scopul ramificarii
traseului si se pot edita segmentele si nodurile rutei
Pag.124
.
O data creata ruta, se pot muta, adauga sau sterge noduri si segmente. Se pot plasa fitinguri, precum teuri din
Content Center, pentru a crea ramificatii pentru alte rute suplimentare.
Important: Subansamblurile Tube and Pipe contin componente tipice Autodesk Inventor, dar care au atribute si
constrangeri suplimentare, specifice modulului Tube and Pipe. Pentru a conserva integritatea acestor trasee si
rute, utilizati pentru editarea lor numai functiile dedicate, prezente in acest modul. Utilizarea functiilor normale
Autodesk Inventor pentru editarea acestor componente va duce la coruperea acestor constrangeri si atribute.
Recomandari 3D Orthogonal Route

Pentru rute complexe solutiile automate (autoroute) pot fi nepractice. De regula se incepe si continua traseul
de la ambele capete, pana se uneste.
Se pot crea linii ajutatoare (construction lines) pentru obtinerea nodurilor rutelor. Functia 3D ORTHOGONAL
este cea care creaza aceste linii ajutatoare, cu clic dreapta pe nod. Se pot constrange si cota aceste linii si
utiliza pentru definirea traseului tevii. Exemplul de mai jos arata cum putem stabili exact intersectia intre
segmentul inclinat si cel drept.
Pag.125
.
Autorizarea unui fiting importat de la producator pentru a putea fi utilizat cu
modulul Tube&Pipe
Nota: Cazul din exemplu ese pentru piese care nu sunt iPart (nu are un tabel de dimensiuni)
Deschidem fitingul respectiv (in acest exemplu Tube end reducer KOR30_20S.ipt)
Daca modelul nu are puncte de lucru pentru definirea conexiunilor, vom defini aceste puncte (Work Points).
In cazul acesta, avem punctele IP1_Center si IP2_Center.
Lansam comanda Manage > Author > Tube & Pipe
Trebuie specificati parametri care definesc fitingul si conexiunile lui. Functie de tip, avem 1,2, 3 sau 4 posibile
conexiuni.
Pag.126
.
Type: Reducers
Connection Number: alegem pe rand cele doua butoane pentru a defini fiecare conexiune
End Treatment: Threaded
Connection Point si Connection Axis: se vor defini punctele de contact cu teava si directia.
Engagement: Max % of Nominal Size: 50/ Min % of Max: 50/
Restul informatiilor sunt pentru ISOGEN (generarea automata de izometrii).
Figure 17. Conector 1 Figure 18. Conector 2
Pag.127
.
Apasam OK.
NOTA: Zona de conectare (suprapunere) trebuie sa fie mai mare decat valoarea Increment Size din caseta de
dialog Tube & Pipe Styles. In caz contrar, lungimea calculata a tevii s-ar putea sa nu se regaseasca in
intervalul minim-maxim, iar Autodesk Inventor Professional nu va crea ruta. Daca lungimea tevii scade, scade si
valoarea pentru Engagement.
De exemplu, daca teava poate intra in fiting in intervalul 10-12 mm, iar multiplul lungimii calculate de teava este
de 1.5 mm, vom avea lungimi de teava 109.5, 111, 112.5 mm (unde 100 mm consideram distanta de la capatul
opus). Astfel, numai teava de lungime 111 mm va putea fi folosita.
Pag.128
.
9. Reutilizarea/copierea unui ansamblu Autodesk Inventor
Problema copierii ansamblurilor Autodesk Inventor a constituit-o intotdeauna conexiunea cu fisierele part sau
assembly referentiate (link-urile). Deoarece un ansamblu nu contine fisierele conectate, ci numai un link catre
ele, copierea trebuie sa tina cont de locatia acestor fisiere.
Prin urmare, atunci cand copiem un ansamblu trebuie sa copiem si toate componentele sale, fie ca sunt repere
simple, piese standard sau subansambluri. Mai mult decat atat, dorim de obicei si renumerotarea si
redenumirea pieselor si subansamblurilor din proiect, astfel incat sa modificam piesa corecta.
Nota: Metodele de mai jos sunt aplicate plecand de la fisierele IAM, dar se pot extinde pornind de la fisierele
(DWG sau IDW).
Metoda 1. Copierea ansamblurilor cu functia Copy Design existenta in Autodesk

Vault
Copierea este cea mai simpla si este si cea recomandata, cu conditia sa se utilizeze proiectele in Vault
Professional (2016, in acest document).
Comanda se lanseaza cu clic dreapta pe subsansamblul sau desenul de copiat.
Pag.129
.
Optiunile generale se pot seta din V-ul verde, prima icoana a barei de comenzi.
Drawing View
Implicit sunt copiate modelul selectat si documentele drawing asociate. Dupa activare, sutn afisate toate
desenele asociate si utilizatorii pot configura operatia de copiere pe baza acestor desene.
Select References
Implicit sunt copiate toate referintele componentelor. La bifare, se pot selecta referintele pentru copiere si nu
toate referintele, ca in configuratia clasica.
Automatically Copy Parents
Parintele fiecarei componente copiate este si el copiat.
Link Drawings and Model
Fiecare desen conectat la model este copiat in aceeasi locatie si cu acelasi nume ca modelul.
Pag.130
.
Action Rules
Action Rules creaza, editeaza si sterge regulile aplicate operatiilor de copiere. Fiecare set de reguli contine un
numar de fisiere cu comportament si proprietati ce pot fi preluate functia de fisierul sursa..
Numbering Schemes
Permite alegerea schemelor de numerotare valide operatiei de copiere. Se poate seta schema implicita.
In caseta de dialog selectam piesele pe care dorim sa le copiem si piesele pe care dorim sa le reutilizam,
schimband locatia pieselor noi cu optiunea Copy To.
Folderul poate fi creat anterior comenzii sau pe durata acesteia. De asemenea, poate fi selectat unul existent.
Fisierele reutilizate sunt setate implicit, ele putand fi definite si cu comanda Reuse.
De asemenea, putem exclude fisiere cu Exclude si inlocui fisiere cu Replace.
Pag.131
.
Tot ce este de facut: completat numele nou al fisierului (cu actualizare automata a Part Number), locatia noua,
optional prefix sau sufix. Autodesk Vault va reface conexiunile cu noile fisiere si va pastra conexiunile cu
fisierele existente.
Descrierea panourilor laterale ale functiei Copy Design

In total sunt disponibile 4 panouri: Numbering, Folders, Actions si Where Used. Aceste panouri ofera
suplimentar unei interfete editabile si anumite detalii importante, precum refereintele fisierelor si rezumatul
actiunilor (fisiere de copiat/reutilizat etc).
Numbering Afiseaza toate schemele de numerotare disponibile, inclusiv "None". Aici se poate schimba
prefixul, sufixul fisierelor si continutul schemei "None" sau modifica schema de numerotare numai pentru un
anumit fisier, completand campurile libere sau alegand din optiunile disponibile.
Folders Aici se pot vizualiza toate fisierele implicate in functie de copiere in relatie cu structura de directoare
sursa si destinatie. Se poate realiza DragnDrop pentru copierea fisierelor, DragnDrop pentru directoare si
crearea unei structure noi si chiar se pot redenumi directoarele noi.
Pag.132
.
Actions Acest panou detaliaza dupa actiunea efectuata fiecare fisier, fiind mai usor de depistat eventualele
erori, de exemplu un fisier editat in loc sa fie copiat. Actiunile se pot schimba usor cu clic dreapta.
Where Used Acest panou este pur informativ, permitand vizualizarea fiecarui fisier, de unde provine si unde
este copiat, noul nume atribuit etc.
Pag.133
.
n ceea ce privete aspectul panoului, in meniul principal este o opiune pentru a-l activa sau dezactiva, dupa
caz. Dac avei un sistem de numerotare implicit i faceti o copie simpl ntr-un director, nu aveti neaparata
nevoie de afisarea panourilor, dar o data ce faceti copierea unui intreg director, modificati numelor fiierelor i
verificati aciunile fiierelor pentru seturi mari de date, atunci aceste panouri devin o necesitate.
La afisarea panourile vei observa c acestea pot fi andocate i detaate, le putem ataa la capetele ferestrei
Copy Design, le putem pune unele peste altele sau alaturi - din nou un mare avantaj cand folosim seturi mari de
date sau actiuni complicate.
In concluzie, toate panourile ofera utilizatorilor instrumentele necesare pentru a simplifica sarcinile dificile i
permit functionalitati primare pentru copiere rapid, atunci cand acesta este necesara.
Metoda 2. Copierea ansamblurilor cu utilitarul Design Assistant.

Design Assistant este o aplicatie standalone care poate fi deschisa si din Inventor.
Windows > Programs > Autodesk > Autodesk Inventor > Design Assistant
Design Assistant utilizeaza ceea ce se numeste un server Inventor Apprentice COM pentru a edita fisierele
Inventor, fara a avea nevoie de aplicatia Inventor. De aceea, pe durata copierii ansamblului este recomandata
inchiderea Inventor si deschiderea Design Assistant, cu mentiunea ca Design Assistant utilizeaza proiectul activ
din Inventor (deci, activati proiectul dorit, inainte de a inchide Inventor).
Pag.134
.
Deschiderea unui ansamblu pentru copiat. Clic pe butonul Manage si apoi pe Open. Vederea Tree
afiseaza legaturile intre componente, inclusiv referintele catre componentele derivate.
Setarea unei Actiuni. Clic dreapta pe coloana Action si apoi alegem Copy pentru copierea unei
componente.
Editarea locatiei si numelui fisierului. Dublu clic pe celula Name a componentei de copiat, alegem locatia
noua si numele fisierului. Aceasta operatie se va repeta pentru fiecare componenta din ansamblu (mai putin
pentru piesele standard).
Salvarea modificarilor. Dupa efectuarea tuturor modificarilor si o verificare temeinica, apasam butonul Save.
Observatie: Salvarile nu sunt efectuate pe disc, decat dupa apasarea butonului Save.
Dupa crearea ansamblului nou, Design Assistant va incarca automat versiunea noua a acestuia.
Nota: Utilizati Pack and Go pentru a copia intregul ansamblu din locatia in lucru, si apoi folositi Design
Assistant pentru a redenumi componentele (nu copia) in aceasta locatie noua.
Pag.135
.
Pag.136
.
10. Utilizarea proiectului in Inventor
Inainte de inceperea crearii oricarui model sau desen in Inventor utilizatorul trebuie sa se asigura ca lucreaza pe
proiectul Inventor definit, in cadrul caruia se vor realiza modelele 3D (ansambluri si parturi) si desenele. Pentru
a accesa interfata proiectelor Inventor se alege din meniul File > Manage > Projects sau direct din Ribbon,
daca nu sunt fisiere deja deschise (nici nu trebuie sa fie!).
Proiectul asociat serverului Vault pentru DMT este numit DMTVault.ipj si are locatia in folderul D:/VaultWork.
Asadar inainte de a incepe orice lucrare se va verifica ca acest proiect este cel curent (bifa in partea din stanga
numelui proiectului).
Accesul la programul de gestiune Vault se va face din interiorul aplicatiei Inventor, deoarece numai asa pe
timpul arhivarii vor fi mentinute legaturile intre fisiere. Accesul in Autodesk Vault Professional prin intermediul
icoanei de pe desktop trebuie facut doar in scopul consultarii fisierelor arhivate, a versiunilor, generarii de
pachete Pack&Go, etc dar nu pentru a executa operatii de arhivare/blocare fisiere.
Pag.137
.
Accesul catre Vault se face din Inventor urmarind calea meniului Vault > Login
In fereastra de login se va introduce username-password care a fost asociat de catre Administrator pentru
fiecare user, serverul fiind ROGL-S-FILE01, iar baza de date DMTVault.
De asemenea, trebuie verificata existenta urmatoarelor foldere pe statia locala:
Pentru toate fisierele proiectului se vor utiliza numai fisiere de model din directorul TEMPLATES (Inventor sau
AutoCAD, dupa caz).
Toate fisierele din Content Center vor fi salvate in directorul MECHANICAL CONTENT.
Aceste informatii le regasiti si in documentatie de utilizare si configurare Vault.
Pag.138
.

Documentatie Metodologie Inventor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Documentatie Metodologie Inventor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologie de lucru cu

Intocmit: Razvan Stancu Revizia: 1

Strategia de modelare pentru un software 3D CAD ............................................................................................ 5

Ce este strategia de modelare? ....................................................................................................................... 5

2. Modelare cu schita de principiu SKELETON DESIGN ................................................................................. 9

Exemplu de utilizare ........................................................................................................................................... 11

Crearea piesei in sine ........................................................................................................................................ 15

Crearea unui subansamblu ................................................................................................................................ 23

3. Modelare MULTIBODY .................................................................................................................................. 29

Fara generare de subansamblu ......................................................................................................................... 29

Cu generare de subansamblu ........................................................................................................................... 35

4. Modelare elemente organe de masini si mecanisme..................................................................................... 39

5. Modelare frana cu banda cu SHEET METAL ................................................................................................ 49

6. Biblioteca de materiale MATERIAL LIBRARY ............................................................................................ 59

5. Recomandari privind modulul PART .............................................................................................................. 71

6. Recomandari privind modulul ASSEMBLY .................................................................................................... 83

Constrangeri in Assembly .................................................................................................................................. 83

Structura BOM (Bill of Materials) ....................................................................................................................... 85

Corespondenta gaurilor ..................................................................................................................................... 90

Exemplu de creare a unui model simplificat prin comanda Shrinkwrap. ........................................................... 97

7. Recomandari privind modulul DRAWING .................................................................................................... 103

8. Recomandari pentru sistemul de tevi (TUBE AND PIPE) ............................................................................ 115

Principiu ........................................................................................................................................................... 115

Ierarhia Tube and Pipe .................................................................................................................................... 116

Stiluri Tube and Pipe........................................................................................................................................ 117

Trasee si Rute .................................................................................................................................................. 118

Crearea unui traseu: Tube / Pipe Run ............................................................................................................. 118

Recomandari 3D Orthogonal Route ................................................................................................................ 125

9. Reutilizarea/copierea unui ansamblu Autodesk Inventor ............................................................................. 129

Descrierea panourilor laterale ale functiei Copy Design .............................................................................. 132

Metoda 2. Copierea ansamblurilor cu utilitarul Design Assistant. ................................................................... 134

10. Utilizarea proiectului in Inventor .............................................................................................................. 137

Strategia de modelare pentru un software 3D CAD

Ce este strategia de modelare?

2. Modificarile se propaga in directia Part > Assembly > Drawing

Abordarea modelarii: exista doua tipuri importante de abordare a modelarii:

3. Tehnica de modelare Top Down

4. Modelare cu schita de principiu

5. Comanda Create Block

Se selecteaza geometria, punctul de inserare si se alege numele block-ului.

Schita de principiu cu minim doua vederi: Front si Section (Top)

o Redenumirea parametrilor importanti si/sau importul lor din fisier Excel.

Crearea piesei in sine

Nota: Varianta alternativa cu acelasi rezultat se poate obtine cu functia DERIVE.

Crearea unui subansamblu

o Plasare piesei create anterior, cu aceeasi optiune PLACE GROUNDED AT ORIGIN.

9. Utilizarea constrangerilor clasice unde este cazul

Fara generare de subansamblu

Exemplu: obtinerea subansamblului sub forma unui part multibody.

o Cu comanda SHARE SKETCH, schita creata initial va fi disponibila si operatiilor 3D ulterioare.

o Selectam din Browser solidele necesare crearii fiecarui fisier PART.

o Redenumim dupa caz fisierele PART noi create.

o Completam datele necesare tabelului de componenta (iProperties:Part Number).

De exemplu, comanda Bolted Connection se utilizeaza la conexiunile surub-piulita, generand elementele

Modulul Design Accelerator contine urmatorii generatori de organe de masini si mecanisme:

Subansamblu in lucru .IAM

Subansamblu cu axul continut, creat

Fisierul part .IPT al axului in

o Asemanator se genereaza canelurile in evolventa, pentru pinion.

o Pentru obtinerea desfasuratei, lansam comanda Create Flat Pattern

Figure 12. Plasare in gaura

Figure 13. Rezultat rapid

o Se cauta si selecteaza standardul dorit (DIN 933 in acest exemplu)

o Cu clic dreapta se lanseaza comanda Material Guide.