UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

MARKETING III

PROIECT LA LOGISTICA MARFURILOR

STUDENT: RIZEA IOANA-SORINA

MANESCU FLORINA

DACIA RENAULT

Cuprins

I Distributia marfurilor
II. Aprovizionarea
III. Manipularea
IV. Logistica
V. Depozitarea
VI. Transportul

Cercetarea de fata consta intr-un studio de marketing a produselor comercializate de

firma Dacia Renault si in special a noului produs Logan. Scopul general al cercetarii este
culegerea de informatii despre acest produs in vederea stabilirii unui nivel de referinta
fata de cerintele pietei. Pentru alcatuirea acestui studiu se iau in vedere urmatoarele
caracteristici referitoare la produsul oferit si serviciile aferente acestuia:
Caracteristicile tehnice ale autovehiculelor
Calitatea serviciilor de garantie si post-garantie
Gradul de promovare al produsului
Punctele tari si punctele slabe ale firmei
DATE GENERALE DESPRE DACIA RENAULT
Dacia, marca n jurul careia s-a creat si dezvoltat industria de automobile din Romania, a
luat nastere n 1966, la Colibasi, judetul Arges. nca de la nceput, legaturi stranse de
colaborare au unit Dacia si Renault, constructorul francez aflandu-se la originea industriei
automobile din Romania. Din 1999, Dacia face parte din Grupul Renault si se pregateste
sa devina o marca internationala
Constructia Uzinei de Autoturisme Pitesti a nceput n 1966, la Colibasi, judetul Arges.
Dupa semnarea unui contract de licenta ntre Renault si statul romn n 1968, ncepe
fabricatia modelului Dacia 1100 sub licenta R8, urmat n 1969 de Dacia 1300 sub licenta
R12. ntre anii 1970-1980, Dacia dezvolta o ntreaga gama de modele care va cuprinde
mai multe tipuri de vehicule de persoane si utilitare.
ncepnd din anul 1978, Automobile Dacia continua autonom productia de autoturisme
derivate din gama Renault 12. Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism de
conceptie 100% romneasca, Dacia Nova si de restructurarea ntreprinderii ntr-o
societate de productie si strategie si 7 filiale comerciale. n 1998, anul n care s-au
aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe portile uzinei a
iesit autoturismul cu numarul 2.000.000. n acelasi an ntreprinderea a obtinut
Certificatului de atestare a Implementarii Sistemului Calitatii ISO 9001 si a nregistrat
recordul de productie (106.000 unitati).
La 2 iulie 1999, se semneaza contractul de privatizare al societatii si Dacia devine o
marca a Grupului Renault, avand ca principala misiune sustinerea dezvoltarii Grupului pe
pietele emergente. In 2000 are loc lansarea modelului Dacia SupeRNova, prima
concretizare a colaborarii franco-romane, un autoturism echipat cu motor si cutie de
viteze Renault. Renault si Dacia au mai multe obiective pe termen mediu si lung :
producerea unui vehicul nou destinat pietelor emergente, marirea productivitatii,
producerea de automobile de calitate Renault la preturi scazute.
DATE GENERALE DESPRE DACIA LOGAN
Misiunea Dacia este de a inlesni achizitia unei masini noi de catre cei care inca nu au una.
Este, fara indoiala, o misiune ambitioasa, insa Dacia poate raspunde acestei provocari
gratie sprijinului acordat de Renault.
Obiectivul Dacia este de a produce la standarde de calitate Renault si la costuri romanesti

o gama de vehicule contemporane, robuste, fiabile si accesibile ca pret pentru clientii

romani si straini care asteapta sa-si indeplineasca dorinta, de a putea cumpara un
automobil de calitate. In aceasta categorie se gaseste si noul model Logan care se vrea un
concurent puternic pentru modelele deja comercializate din categoria sa.
Fara indoiala, din cate ne putem da seama, designul lui Logan este unul reusit. Masina
este mai frumoasa decat tot ceea ce a produs pana acum Dacia. Caroseria clasica, in 3
volume, nu abordeaza elemente inedite sau extravagante de stil, linia fiind simpla,
neavangardista, cu o aparenta solida, flancuri inalte si geamuri laterale relativ simetrice.
Parbrizul este inclinat, fata plonjata, portbagajul scurt si inalt, geamul usii spate fiind
dintr-o bucata. Pe ansamblu s-a mers pe o imagine unitara, rezultata din linia dictata de
sondajele facute de producator pentru identificarea nevoilor si cerintelor publicului
romanesc, si, prin extensie, a celui numit sugestiv emergent.
Respectand necesitatile, inaltimea depaseste sensibil media clasei (circa 1,5 m), ceea ce
presupune un spatiu interior remarcabil (mult peste Solenza sau Clio). Un alt amanunt
important este capacitatea portbagajului, de 480 de litri, volum in mod normal
caracteristic claselor superioare (Renault Vel Satis - 460 litri). La lansare a fost
disponibila o singura varianta de motorizare de 1,4 l (1.390 cmc) si 85 CP. Astfel echipat,
Logan atinge 175 km/h si consuma 8,7 l/100 km in regim urban si 6,5 l/100 km
interurban. La varful gamei se plaseaza o motorizare de 1,6 litri, care depaseste bariera
celor 100 CP. Un diesel de 1,5 litri va completa oferta, dar nu mai devreme de un an de la
data lansarii. Garda la sol este, de asemenea, mult peste medie, favorizand
comportamentul in conditii grele. Automobilul promis de francezi, de 5.000 de euro va
aparea doar in 2005.
Dacia Automobile S.A. este cel mai mare productor romn de automobile, care din
septembrie 1999 aparine grupului francez Renault. Obiectul de activitate al societii l
constituie producerea i comercializarea de automobile, piese auto, maini unelte i
instalaii pentru industria de automobile.Investitia initiala a grupului Renault s-a ridicat la
aproximativ 50 milioane USD, suma cu care francezii au cumparat 51% din actiunile
celui mai important producator de autoturisme din Romnia.
n mariajul cu Renault, pitestenii au venit cu cladiri, utilaje, terenuri si muncitori, la care
se adauga facilitati fiscale si vamale importante acordate de guvern. n schimb, francezii
s-au angajat sa investeasca 269.7 milioane USD si sa faca din Dacia a doua marca a
firmei Renault, introducnd n fabricatie un nou produs, cu un grad de integrare de 60%
si un pret estimativ de 6.000 de euro.
nsa, pentru ca toate aceste lucruri sa fie transpuse n practica, francezii au marit miza,
conditionnd realizarea investitiei de la Pitesti de acordarea de catre guvernul de la
Bucuresti a unui set de facilitati impresionante, pe care l vom detalia n cele ce urmeaza:
- amnarea, pe o perioada de trei ani, de la plata TVA aferenta comercializarii pe piata
interna a autovehiculelor din productia proprie;
- scutirea de la plata taxelor vamale si a TVA la importurile de echipamente tehnologice,
masini si utilaje destinate retehnologizarii;
- scutirea de la plata TVA pentru bunurile achizitionate din Romnia care se constituie n
active amortizabile;
- scutirea de la plata impozitului pe profit pe o perioada de 5 ani, ncepnd cu primul
exercitiu financiar n care s-a obtinut profit, dar nu pe mai mult de 8 ani;
- acordare unui decalaj de 65 zile fata de termenul prezazut n legea 118/96 privind

constituirea si utilizarea Fondului special al drumurilor publice, pentru virarea cotei de

5% din valoarea autovehiculelor produse, pe termen de 5 ani de la data achitarii integrale
a pretului actiunilor;
- posibilitatea de a introduce n Romnia un contingent de autoturisme marca Renault
scutite de plata taxelor vamale;
- interzicarea importului de masini second-hand;
Negocierile cu guvernul au fost mult nlesnite de importanta, pentru Romnia, a unei
astfel de afaceri, ele finalizndu-se prin acceptarea a 85% din conditiile dorite de
producatorul francez. Practic, din toata lista de facilitati solicitata de investitorii francezi,
doar n problema interzicerii importului de masini la mna a doua nu s-a ajuns la un
acord.
Sigur, se poate aprecia ca aceasta lista de facilitati nu ar fi n spiritul concurentei loiale,
leznd interesele celorlalti producatori de automobile de pe piata romneasca, sau, mai
mult, ca nlesnirile de ordin fiscal acordate constructorului francez ar echivala cu un
mprumut anual fara dobnda de 150 milioane anual din partea statului romn, nsa, n
acelasi timp, trebuie calculat efectul net al facilitatilor, iar acesta este, fara ndoiala,
pozitiv. Se stie ca industria constuctoare de automobile are un puternic impact n
economia oricarei tari, sintetiznd rezultatele industriilor din amonte. De aici se poate
deduce foarte usor ca declinul acestei ramuri poate avea efecte catastrofale asupra
economiei, favoriznd falimentul unei serii ntregi de furnizori si producatori de
subansamble, care dintr-o data s-ar trezi fara o piata de desfacere si fara posibilitatea de a
se reprofila n timp util. ncheierea unei afaceri cu grupul Renault era perceputa ca o
mare bula de oxigen pentru economia romneasca, apreciindu-se ca daca executivul nu
ar fi acceptat facilitatile solicitate de Renault, Uzinele Dacia ar fi disparut ntr-un an de
zile, iar 100.000 locuri de munca din ntrega industrie ar fi fost pierdute. Acestea au fost,
n linii mari, considerentele care au marcat logica ncheierii contractului de privatizare
Dacia-Renault.
Dacia, marca n jurul careia s-a creat si dezvoltat industria de automobile din Romania, a
luat nastere n 1966, la Colibasi, judetul Arges. nca de la nceput, legaturi stranse de
colaborare au unit Dacia si Renault, constructorul francez aflandu-se la originea industriei
automobile din Romania. Din 1999, Dacia face parte din Grupul Renault si se afirma
puternic pe plan international.
Dacia si Renault sunt impreuna de peste 35 de ani. La 2 iulie 1999, se semneaza
contractul de privatizare al societatii si Dacia devine o marca a Grupului Renault, avand
ca principala misiune sustinerea dezvoltarii Grupului pe pietele emergente. In 2000 are
loc lansarea modelului Dacia SupeRNova, prima concretizare a colaborarii francoromane, un autoturism echipat cu motor si cutie de viteze Renault. Renault si Dacia au
mai multe obiective pe termen mediu si lung: producerea unui vehicul nou destinat
pietelor emergente, marirea productivitatii.
CAPITOLUL 2. SUMAR MANAGERIAL2.1 Motivatia realizarii proiectului
Lansarea n Romnia, n septembrie anul acesta, a Daciei Logan a condus la vnzari
neprevazute de producatori. Numai n prima zi de la startul vnzarii Logan pe piata
romneasca (9 septembrie), au fost primite 568 de comenzi. Succesul de piata nregistrat

de noul model Logan a determinat conducerea societatii de la Mioveni sa revizuiasca

obiectivul privind vnzarile stabilit pentru acest an, de la 11.000 la 18.000 de unitati.
2.2 Prezentarea organizatiei(misiune)
Dacia, marca n jurul careia s-a creat si dezvoltat industria de automobile din Romania, a
luat nastere n 1966, la Colibasi, judetul Arges. nca de la nceput, legaturi stranse de
colaborare au unit Dacia si Renault, constructorul francez aflandu-se la originea industriei
automobile din Romania. Din 1999, Dacia face parte din Grupul Renault si se afirma
puternic pe plan international.
2.3 Prezentarea problemei
Logan : cele mai bune competente Renault pentru conceptia unui vehicul modern, fiabil
si accesibil
Logan, un vehicul de origine n ntregime Renault (tehnologie, dezvoltare, baza rulanta,
motor, cutie de viteze, standarde de fabricatie), a fost conceput la Technocentre Renault
situat n regiunea pariziana, fiind deosebit de bine adaptat caracteristicilor pietelor vizate:
modernitatea sa, pretul sau moderat, capacitatea sa de ncarcare (cea mai buna din clasa
sa), cele cinci locuri ncapatoare si costurile reduse de ntretinere constituie atuurile sale
cele mai pretioase.
Conceptia sa moderna corespunde standardelor internationale, n special normelor
europene n materie de securitate, poluare, insonorizare si reciclarea materialelor.
Renault a utilizat ntreaga sa expertiza pentru realizarea proiectului Logan, un produs
modern, robust, fiabil si foarte competitiv.
2.4 Scopul proiectului
Scopul proiectului nostru l reprezinta cresterea vnzarilor pentru modelul Dacia Logan,
produs de uzinele Dacia-Renault cu sediul central la Pitesti, att pe piata autohtona ct si
pe pietele din exterior
2.6 Scurta prezentare a activitatilor proiectului
Pentru realizarea scopului nostru, cresterea vnzarilor Dacia Logan vom folosi un mix de
marketing bazat pe:
-mbunatatirea performantelor tehnico-functionale (ABS, airbag pentru pasagerii din
spate, ncalzire prin saune);
-mbunatatirea designului (diversificarea gamei de culori, tapiterie de piele);
mentinerea pretului sub 10000 de euro;
-continuarea politicii de acordare a creditului Logan cu B.R.D;
-mentinerea posibilitatii achizitionarii n regim de leasing;
-posibilitatea achizitionarii prin internet;
-prin intermediul publicitatii televizate(n spotul publicitar vor fii incluse detalii privind
achizitionarea);
-distributia prin reprezentantele Dacia, Renault si alti dealeri autorizati;
-service gratuit pe o perioada de 4 ani.
-publicitate prin mass-media: televiziune(spoturi de 20 de secunde de 10 ori pe zi la
principalele 7 posturi TV si difuzarea unor spoturi de 15 secunde n prime time, cu ocazii
speciale, exemplu meciuri de fotbal),
-radio(cel putin 7 posturi),
-ziare si reviste(n special n cele cu un tiraj de peste 10000);
panouri publicitare,

-fluturasi si alte mijloace informative;

-drive teste;
-oferte speciale si cadouri.
Motivatie
n alegerea produsului pentru care am realizat acest proiect, o influenta foarte puternica a
avut-o faptul ca DACIA este cea mai cunoscuta marca romaneasca. Daca pana acum
DACIA a dezamagit prin modelele sale, contructorul a venit cu un nou model numit
Dacia Logan care se pare ca a avut un real succes pe piata auto romanesca si nu numai.
Dacia Logan este mult-asteptatul rezultat al proiectului Dacia X90, respectiv Dacia L90 "Dacia de 5000 euro". Dacia Logan este un automobil diferit de toate modelele produse
pana acum de uzina pitesteana.
Lansarea vnzrilor a declansat o isterie general printre romni, fiind vndute peste
4.000 de masini n primele 20 de zile si fcndu-se nca 11.000 de comenzi ferme.
De la lansarea sa, in septembrie 2004, pana la sfarsitul lunii mai 2005, au fost vandute
circa 70.000 de automobile Logan, din care aproape 57.000 in Romania si 13.000 la
export.
Numarul mare de vanzari, multitudinea de subiecte deschise la lansare, pasiunea mea
pentru automobile si faptul ca familia mea detine un asemenea automobil m-a determinat
sa aleg promovarea celei mai recente aparitii pe piata auto romaneasca, Dacia Logan.
PARTEA I :
Rup cu o prezenta industriala si comerciala in 118 tari, Renault proiecteaza, creeaza,
produce si vinde vehicule inovative, sigure si nepoluante. Cei 126.584 de angajati
contribuie la o strategie de crestere a profitului bazata pe 3 termeni cheie: competivititate,
inovatie si expantiune internationala. Renault este primul brand din lume si singurul
producator de autovehicule care detine 8 autoturisme cu maximul de 5 stele la testele
EURO NCAP, deasemena Renault este si castigatorul Formulei 1 la Constructori si la
Piloti. Grupul Renault isi accelereaza dezvoltarea internationala cu noul Logan si cu noua
alianta cu Nissan. Detinator a trei marci, Renault, Samsung si Dacia, Grupul concepe,
dezvolta si comercializeaza vehicule de persoane si vehicule utilitare.
Istorie Renault
Povestea Renault incepe in ajunul Craciunului 1898 cand Louis Renault accepta sa
participle cu masina sa la cursa Rue Lepic din Paris. Aceasta cursa i-a adus primele 12
comenzi. Pe masura ce Renault castiga curse compania continua sa creasca. Louis
Renault s-a nascut in februarie 1877. Tatal sau, Alfred, un om de afaceri respectabil si-a
castigat averea prin vanzari de tesaturi si nasturi. De mic lui Renault i-au placut lucrurile
mecanice, in mod special motoarele si electricitatea, dar la scoala nu a fost prea luminat.
La varsta de 20 de ani a debutat spectaculos in lumea autovehiculelor. El si-a transformat
tricicleta intr-un mic vehicul cu 4 roti. In 1899 si-a brevetat inventia irect drive system. In
acelasi an, fratii sai mai mari au pus bazele companiei Renault Brothers, dar nu l-au
inclus sip e fratele lor mai mic. Louis Renault era doar un simplu angajat. Fratii Renault
au devenit cunoscuti prin curse de automobilism. Aceste victorii in lumea
automobilismului au fost cea mai buna cale de publicitate si marketing direct pe care siau dorit-o fratii Renault. Compania s-a dezvoltat rapid, masinile erau vandute cu 3000 de
franci, echivalent a 10 salarii pe vremea respective. In 1902 Louis Renault a facut primul
motor Renault cu 4 cilindri 24 de cai. Imediat dupa aceasta, el si-a brevetat si primul
8

turbo. In 1903 fratele sau Marcel a murit tragic in cursa Paris Madrid. Luis Renault a
renuntat si el la curse iar fratele sau a infiintat reteaua de vanzari Renault Brotherssi de
asemenea reteaua de export in England, Belgium, Italy, Germany, Spain si United
States.In 1977 Renault a intrat in Formula 1. Intre ani 1992-1997 alaturi de Williams
Renault a castigat 6 titluri de F1 la cosntrucori si 5 la piloti. Dupa moartea tragica a
brazilianului Ayrton Senna in 94 a urmat si retragerea lui Renault din F1 in 1997. In
martie 1999 Renault a surprins lumea cumparand 36.8% din Nissan. Impreuna Renault si
Nissan au devenit al 4 grup de automobile ca marime din lume. Tot in 1999 Renault a
preluat controlul producatorului roman Dacia, iar in 2000 Renault a prealuat si divizia de
automobile Samsung. In 2001 Renault a cumparat echipa de F1 Benetton si astefel a facut
primul pas in revenirea pe circuitele de F1, iar in 2006 a castigat din nou titlul supreme la
F1 la constructori si piloti. Prezentarea companiei
De la 1 august 2004, compania poarta numele RENAULT NISSAN ROMANIA.
Marcile Renault si Nissan au atins n 2005 pe piata romneasca vnzari de aproximativ
26 000 de unitati, din care peste 23 800 au fost reprezentate de marca Renault.
Anul 2005 a fost unul istoric pentru marca purtnd semnul rombului, de la nfiintarea
filialei Renault Nissan Romnia. Vnzarile Renault s-au dublat comparativ cu 2004,
marca franceza devenind numarul doi pe piata totala dupa Dacia, ramnnd n acelasi
timp marca de import numarul unu pentru al saselea an consecutiv. De asemenea, marca
Nissan a trecut n 2005 pentru prima oara pragul de 2 000 unitati vndute ntr-un an.
I DISTRIBUTIA
Activitatea de distribuie aprut odat cu producia de mrfuri, a cunoscut o dezvoltare
rapid odat cu revoluia industrial, devenind n prezent una dintre cele mai dinamice
activiti.
n perioada postbelic, evoluia fr precedent a distribuiei a fost marcat pe de-o parte,
de reconsiderarea n planul teoriei i practicii economice a raportului producie consum,
iar pe de alt parte, de transformrile n plan tehnic i organizatoric ale acestui domeniu.
Cei mai importani factori ce au impulsionat aceast evoluie sunt : dezvoltarea produciei
de serie i diversificarea ei, ce a condus la o sporire apreciabil a consumului, precum i
evoluia produselor sub aspect calitativ, novativ i tehnic.
Dezvoltarea rapid a distribuiei se datoreaz rolului pe care aceasta l are n procesul
reproduciei, proces ce asigur evoluia societii umane.
Astfel, distribuia, care include totalitatea activitilor ce au loc n timp i spaiu, de la
terminarea produsului pn la intrarea lui n consumul final, deine rolul de intermediar
ntre producie i consum, asigurnd finalizarea activitii oricrui productor i obinerea
de ctre consumator a bunului care-i satisface necesitatea. Prin vnzarea produsului, se
recupereaz cheltuielile efectuate de productor i distribuitori i se obine profitul
scopul final al activitii oricrui ntreprinztor care trebuie s le asigure o eficien
economic acceptabil, motivatoare, pentru reluarea activitii pe o scar mai mare.
Astfel, distribuiei i revine rolul hotrtor n asigurarea cursivitii proceselor economice,
ntruct ea finalizeaz activitatea unui productor, ncheind ciclul de producie i
asigurnd resursele bneti pentru reluarea activitii economice.
Referatul ofera o perspectiva asupra managementului comunicarii, atat in ceea ce priveste
comunicarea interna, cat si cea externa, construita in jurul modelului Logan. La 2 iulie

1999, se semneaza contractul de privatizare al societatii si Dacia devine o marca a

Grupului Renault, avand ca principala misiune sustinerea dezvoltarii Grupului pe pietele
emergente. In 2000 are loc lansarea modelului Dacia SupeRNova, prima concretizare a
colaborarii franco-romane, un autoturism echipat cu motor si cutie de viteze Renault.
Renault si Dacia au mai multe obiective pe termen mediu si lung : producerea unui
vehicul nou destinat pietelor emergente, marirea productivitatii, producerea de
automobile de calitate Renault la preturi scazute. Dacia afiseaza pe deplin apartenenta la
Grupul Renault, bazandu-se pe experienta si organizarea companiei mama atat la nivel
industrial cat si comercial.
Societea Comerciala Automobile Dacia S.A. este o firma de mari dimensiuni fiind una
dintre cele mai mari din Arges si din tara, structura organizatorica fiind adaptata pentru
activitatea extrem de complexa ce se desfasoara pe platforma si in conformitate cu tehnici
manageriale performante.
Odata cu venirea firmei franceze la Dacia lucrurile s-au schimbat. A inceput demararea
investitiilor, reorganizarea fluxurilor de fabricatie si a unor activitati, desfiintandu-se cele
care nu-si mai gaseau utilitatea sau comasandu-se.S-a pus accent pe calitatea produselor.
Productia s-a micsorat iar calitatea s-a imbunatatit continuu. S-a inceput selectarea
furnizorilor care trebuiau sa indeplineasca anumite cerinte de calitate cat si termene de
livrare. Acolo unde a fost cazul, s-a aplelat la furnizori straini.
Succesul unei firme depinde in foarte mare masura de organizarea acesteia, ca si de
oamenii care o conduc si lucreaza, de aceea organizarea este unul din punctele forte.
Aceste reuniuni au ca scop identificarea rapida a problemelor aparute in ziua anterioara si
eliminarea lor dar si prevenirea aparitiei altora noi. Tot in aceste intalniri operative se
stabilesc obiectivele ce trebuie atinse si se analizeaza stadiul realizarilor.
La nivelele medii si inalte intalnirile sunt saptamanale analizandu-se evolutia de
ansamblu a productiei, a investitilor, a problemelor de calitate si a costurilor etc.
De asemenea se realizeaza analize si previziuni pentru evolutia si dezvoltarea viitoare a
firmei. Pentru realizarea unei legaturi intre compartimente situate pe acelasi nivel ierarhic
s-au creat grupuri de lucru transversale. Tot pentru realizarea acestei legaturi sunt
directorii si sefii de proiecte care mobilizeaza si omogenizeza activitatea diferitelor
compartimente ce contribuie la realizarea unui produs de calitate.
Ca marca internationala, Dacia a avut nevoie de un spot publicitar situate intr-un context
international. Madridul si imprejurimile sale, precum si un peisaj desertic din apropierea
orasului Toledo, unde s-au filmat si cateva scene din A Stapanul inelelor A>>, au fost
considerate cadrul ideal pentru punerea in valoare a noului vehicul.
Europa Centrala a fost dupa Romania, centrul comercializarii Logan, cu sprijinul retelei
Renault, a doua marca in aceasta regiune in 2003, cu o cota de piata de 11%.
Dupa lansarea sa in Romania, in septembrie 2004, vanzarile s-au extins in Croatia,
Republica Ceha, in Ungaria, Turcia apoi in Slovacia. De la inceputul anului 2005,
vehiculul a fost distribuit in Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, Slovenia, Bulgaria,
Republica Moldova. In fiecare tara, un responsabil commercial lucreaza in exclusivitate
pentru marca. Distributia se sprijina pe partenerii retelei Renault. In functie de piata,

10

vanzarea va avea loc in cadrul unei concesiuni Renault, echipata cu un spatiu Dacia
beneficiind de o semnalizare specifica sau intr-un show-room dedicat marcii.
II.APROVIZIONAREA
Ca rezultanta directa a cresterii necesitatilor de spatiu in urma cresterii productiei de
automobile grupul Renault a inaugurat ieri, 1 septembrie 2010, la Oarja langa Pitesti,
noul sau centru de piese de schimb si accesorii din Romania.
Noul centru de piese de schimb si accesorii este strategic pozitionat la 28 de kilometri de
uzina Dacia de la Mioveni, in perimetrul comunei Oarja, unde depozitul beneficiaza de
un amplasament avantajos, in imediata apropiere a Autostrazii A1, Bucuresti Pitesti.
Noul centru de piese de schimb si accesorii este magazin sursa pentru
automobilele Dacia la nivel mondial. Principalul client al noii facilitati este reteaua Dacia
Renault din Romania, centrul avand o disponibilitate de 95 % de satisfacere a
necesarului de piese de schimb si accesorii, adica atunci cand va duceti la un service al
grupului si faceti comanda pentru o piesa sau accesoriu, acesta va poate fi livrat in
aceeasi zi sau in cel mult 24 ore", spune Fabrice Cambolive, director comercial
pentru Renault, Dacia si Nissan.
Constructia, care acopera o suprafata de 65.000 m, este cel mai mare centru de
distributie a pieselor de schimb si accesoriilor de care dispune Grupul Renault in afara
Frantei. La intrebarea jurnalistilor prezenti la lansarea noului centru al grupului Renault,
la cat se ridica valoarea investitiei, Jacques Daniel, director Post Vanzare Grup Renault, a
precizat ca "afacerea este construita cu mai multi parteneri si nu are acordul acestora sa
dezvaluie aceste cifre".
Aici sunt stocate peste 70 000 de referinte (tipuri de piese), ceea ce acopera necesarul
atat pentru ansamblul gamei de modele Dacia cat si pentru
modelele Renault si Nissan comercializate in Romania. Piesa cea mai grea, disponibila in
magazin, este caroseria unei Dacia Logan Van - 335 kg, iar cea mai usoara este agrafa de
circa 2 grame. Top 3, cele mai importante piese, este ilustrat in ordine de filtrele de ulei,
jantele si filtrele de aer.
Activitatea de export a centrului de piese si accesorii reprezinta 40% din cifra de afaceri a
magazinului. Centrul de la Oarja va asigura alimentarea cu piese de schimb de origine a
retelei comerciale Dacia, Renault si Nissan din Romania, precum si aprovizionarea
retelelor comerciale Dacia din alte 33 de tari, unde topul celor trei, cei mai important
clienti este reprezentat de Franta, Rusia si Turcia.
Inca din faza de proiectare, noul centru, care dispune de 160 de salariati, a fost conceput
tinand cont de nevoile de dezvoltare ale marcii Dacia dincolo de orizontul anului 2015. In
centrul de piese de schimb si accesorii, fluxul zilnic al camioanelor este impartit in 32 de
sosiri (12 internationale) si 32 de expeditii (9 internationale). Pentru incarcarea si
descarcarea camioanelor lucreaza 20 de stivuitoare.

11

"Noul centru de distributie a pieselor de schimb si a accesoriilor de la Oarja vine sa

consolideze rolul major pe care Romania il joaca in cadrul Grupului Renault. El va
contribui la ameliorarea serviciilor post-vanzare ale Grupului Renault, asigurand
disponibilitatea si livrarea in cel mai scurt timp a pieselor de schimb de origine", a
declarat Jacques Daniel, Director Post Vanzare Grup Renault.
Cifre cheie
Suprafata depozitului: 65 000 m
Durata constructiei: 12 luni (martie 2009 martie 2010).
Cheiuri de incarcare / descarcare : 30
Trafic camioane pentru incarcare/descarcare: 64/zi
Numar referinte (tipuri de piese): 70 745, dintre care 31 080 in stoc
Numar salariati: 160
Mijloace manutanta: 35, din care 20 motostivuitoare
Numar clienti: 110 in Romania, 53 la export, in 33 de tari
Pondere export in Cifra de Afaceri: 40%
Termen livrare comanda de urgenta (Romania): sub 36 ore
Top 3 cele mai vandute piese:
1. filtrele de ulei : circa 235 000 piese/an
2. jantele : circa 87 000 piese /an
3. filtrele de aer : circa 82 000 piese /an
III.MANIPULAREA
Receptia loturilor de marfuri este operatia de identificare si verificare cantitativa si
calitativa a marfurilor si se realizeaza de catre beneficiar in prezenta sau absenta
furnizorului. Locul de desfasurare poate fi la sediul furnizorului sau al beneficiarului si se
efectueaza de catre comisii de receptie formate din 3-5 membri.Receptia se deosebeste de
controlul tehnic de calitate si prin modalitati si prin efectele pe care le produce. Receptia
are un caracter tehnic, dar in acelasi timp are caracter economic si juridic.
Scopul receptiei consta in verificarea modului in care furnizorul isi indeplineste
obligatiile asumate prin contract (cu privire la sortiment, calitate, cantitate, ambalare,
marcare) si daca organele de transport isi respecta obligatiile legate de integritatea
marfurilor pe toata durata transportului. Controlul final de receptie are rolul de a constata
daca produsele sunt corespunzatoare sau nu calitativ [119-125]. Comisia de receptie are
rolul de a urmari, in continuare, evolutia starii calitative a marfurilor receptionate in ul
depozitarii si pana in momentul livrarii din depozit.
X.1.Metodologia receptiei
12

Procesul de receptie implica urmatoarele operatii:verificarea documentelor;verificarea

identitatii si marimii lotului (receptia cantitativa);verificarea calitatii (receptia calitativa).
X.1.1. Verificarea documentelor
Cu ocazia receptiei se ver 525f59f ifica urmatoarele documente:documente de
contractare: contractul, anexele la contract, clauzele, graficele, specificatiile;documentele
de insotire a marfii: de livrare, de transport ;documente de atestare a calitatii: buletin de
analiza, certificat de calitate.
X.1.2.Verificarea cantitativa a loturilor
de marfuri
Verificarea cantitativa a lotului de marfuri se face prin numarare, masurare sau cantarire,
in functie de felul marfurilor, pe baza specificatiilor din contract.Verificarea cantitativa se
realizeaza prin:verificare 100% (bucata cu bucata);verificare prin esantionare.
Acest prim tip de verificare permite acceptarea a 15 % din produsele cu defecte dintr-un
lot, in plus, are o serie de dezavantaje (neeconomica, neaplicabila, nefiabila,
neestimativa) fiind numita si metoda.Din acest motiv, in economia moderna, s-a impus
utilizarea controlului prin sondaj.Avantajele utilizarii statisticii matematice se refera
la:minimizarea volumului de marfa verificata si a volumului de munca;reducerea duratei
controlului, grabindu-se, astfel, luarea deciziei;reducerea costului controlului.
1.3. Verificarea calitativa a loturilor de marfuri
Verificarea calitatii marfurilor reprezinta procesul de masurare, examinare, etalonare,
incercare sau orice alta modalitate de comparare a unitatii verificate cu specificatiile care
ii sunt aplicabile.Cea mai complexa si importanta etapa este definirea planului de control.
Se folosesc trei tipuri de control: control statistic prin atribute - se controleaza una sau
mai multe caracteristici; control statistic prin masurare - se controleaza o marime
masurabila;control statistic prin numarul de defecte - se examineaza produsele si se
identifica numarul de defecte pe baza caruia se ia decizia pentru intregul lot.
X.1.3.1. Terminologie si simboluri (STAS 2631-82, STAS 3160/2-84)
Terminologia, procedeul si tabelele statistico-matematice pentru verificarea calitatii
loturilor pe baza nivelului de calitate acceptabil (AQL) sunt specificate in STAS 3160/284 [119] iar in cazul caracteristicilor de calitate masurabile in STAS 3160/3-84 [120].
Standardul anterior a fost inlocuit de SR ISO 3951. Aplicatii ale metodelor statistice sunt
date si in STAS 2631-82 [121].
Sunt definite o serie de notiuni, ca de exemplu:Unitatea de produs (UP) - obiectul
verificat cu scopul de a determina valoarea unei caracteristici de calitate
masurabila;efectivul lotului (N) - numarul de unitati de produs prezente in lot;esantionare
- procedura folosita pentru extragerea sau constituirea unui esantion;plan de esantionare planul conform caruia se preleveaza unul sau mai multe esantioane, in vederea obtinerii
de informatii pentru luarea unei decizii;
efectivul esantionului (n) - numarul unitatilor de produs prelevate din lot;esantionare
simla - prelevarea unui singur esantion pe lot;esantionare dubla - este posibila prelevarea

13

unui al doilea esantion, functie de informatia oferita de primul;esantionare multipla modul de esantionare presupune posibilitatea prelevarii pana la sapte esantioane
succesive;defect - neconformitatea unitatii de produs cu conditiile stabilite pentru una din
caracteristicile sale;
IV.LOGISTICA
Pentru intreprinderea Dacia din Mioveni Arges s-a preconizat introducerea unui sistem de
productie tipJust in Time Pentru aceasta , biroul Logistica din cadrul acestei societati a
primit sarcina sa studieze pe baza proiectului automobilului Logan posibilitatea
aprovizionarii cu ansamblele necesare de la intreprinderile colaboratoare din tara si
depozitarea acestora in spatii adecvate
Intreprinderile cu care Dacia a colaborat sunt :
1. TACO Berna , pentru tablouri de bord
2. Intreprinderea Mecanica Sibiu , pentru contacte de pornire , macarale usi
,incuietori ,cricuri de ridicare , amortizoare si arcuri
3. Spume Timisoara , pentru buretele de la scaune
4. Intreprinderea Auto Brasov , pentru pistoane , biele si blocuri motoare
5. Victoria Tulcea , pentru anvelope
6. Intreprinderea de Sticla Tarnaveni , pentru parbrize , geamuri , lunete si oglinzi
retrovizoare
7. VARTA Frankfurt pe Main , pentru acumulatoare
8. Rulmentul Barlad , pentru toate tipurile de rulmenti
9. Avantul Dragasani , pentru gentile auto
10. Elcond Zalau , pentru faruri si stopuri
11. Intreprinderea de cabluri Sannicolaul Mare , pentru toate tipurile de cabluri electrice
si mecanice
12. Electrocontact Satu Mare , pentru electromotoare si alternatoare
13. Rafirom Ploiesti , pentru uleiurile de motor
Celalalte componente se fabrica in Mioveni la intreprinderea din oras sau la fabricile din
jur ul intreprinderii Dacia
Productia preconizata a se realiza este de 250.000 autoturisme/an.
V.DEPOZITAREA
n octombrie 2010, la fabrica din Mioveni s-a produs automobilul Dacia Logan cu
numrul 1.000.000, la ase ani de la nceperea producerii acestuia.[3]
[modificare]Modele
[modificare]Logan MCV
Paris 2006 - Prezentarea oficiala a modelului Dacia Logan MCV (Break)
La doi ani de la lansarea modelului Logan sedan, n 2006 la Salonul Auto de la Paris
(Paris Motor Show) a fost lansat modelul Dacia Logan MCV (Multi Convivial Vehicle).
Acesta este versiunea station wagon a modelului Logan, care dispune de apte locuri
dispuse pe trei rnduri(2+3+2); ultimul putnd fi demontat. Volumul portbagajului are
valori cuprinse ntre 700 litri (fr al treilea rnd de scaune) putnd ajunge la 2350 litri.
Modelul dispune de numeroase locuri de depozitare, fiind introduse n cotierele dintre
scaune; o alt noutate o reprezint al treilea rnd de geamuri care pot fi deschise n
exterior. Comercializarea acestei versiuni a nceput n Romnia pe 4 octombrie 2006, iar

14

pe pieele externe se va comercializa din 2007. Acest model este primul dintre cele cinci
modele care au la baz platforma Logan i care urmeaz a fi lansate pn la sfritul lui
2009
Logan VAN
Dacia Van 1.5 DCi
Modelul Dacia Logan VAN se bazeaz pe platforma mecanica Logan MCV. Acest model
a nlocuit btrnul Pick-Up. La exterior modelul seamna foarte mult cu MCV-ul, iar
interiorul a fost reamenajat pentru o mas util de 800 kg i un volum util de 2500 litri.
Ca noutate pentru Dacia este prezena airbag-urilor pentru torace. Preul pentru acest
model este estimat n jurul intervalul 6700-8800 euro cu toate taxele incluse.
n 2009, pe fundalul crizei economice, conducerea Dacia a lansat o nou versiune de baz
a mainii, care are calandrul i barele de protecie nevopsite, jante de otel, nu are airbag
pasager i nici tetiere spate (dar are ABS+AFU la capitolul siguran), nu are servodirecie, nici aer condiionat, nchidere centralizat, geamuri electrice sau radio.
Combinat cu reducerea oferit de stat prin programul Rabla, preul de pornire al acestei
mainii era uor sub 5000 , mplinind astfel promisiunea iniial a unei maini de 5000
.
Prestige:
motorizare: 1,6 16v
capacitate cilindric: 1598 cmc
putere: 105 CP
carburant: benzin fr plumb
vitez maxim: 183 km/h
acceleraie 0100 km/h: 10,2 s
pre cu taxe: 9900 euro
Prima serie a modelului Logan (2005-2008)
n septembrie2006, Dacia a efectuat o uoar restilizare att la exterior ct i la interior
modelului Logan. Printre elementele de noutate se numr portbagajul care dispune de un
eleron i un buton pentru deschiderea din exterior, stopurile tip "cristal", oglinzile au fost
redesenate. Dacia a mai lansat i motorul de 1,6 litri i 16 valve ce dezvolt
105 CP (77 kW) la 5750 rpm, ce va echipa vrful de gam denumit Prestige. La interior
Logan beneficiaz de tapierii noi, maneta schimbtorului de vitez i volanul mbrcate
n piele. Tabloul de bord beneficiaz acum de ceasuri cu fundalul alb. La capitolul
accesorii, Logan dispune de o nou gam de radio Blaupunkt cu lector casete, CD
sau MP3, senzori de parcare, o nou gam de jante de 15" i patru noi nuane de vopsea
metalizat.
n 2008 i-a fcut apariia seria a doua a modelului Logan. La acesta, designul a fost
mbuntit, adugndu-se o band cromat la baza capotei portbagajului, un interior
preluat de la Sandero, o gril nou, preluat tot de la supermini-ul Sandero i un spoiler
fa nou. De asemenea, stopurile urmresc linia portbagajului, adugnd o not bun
designului.
Siguran

15

n iunie 2005, Dacia Logan primete 3 stele la testele de siguran realizate

de EuroNCAP, devenind astfel primul i singurul model al constructorului pitetean
supus acestor teste. n 2005, Automobil Clubul German (Allgemeiner Deutscher
Automobil-Club e.V) a afirmat c Dacia Logan se rstoarn uor n cazul unei virri
brute. n timpul unui test al elanului (acest test presupune evitarea unui obstacol aprut
brusc n faa unui autovehicul) realizat la o vitez de 65 km/h, maina s-a rsturnat. Un
test asemntor a fost realizat de Top Gear Romnia, n care modelul Logan a trecut
testul la viteze de 72 km/h, 87 km/h si 84 km/h. Dup testul realizat n Romnia, cei de la
ADAC au precizat ca e posibil ca rsturnrea modelului s fi fost cauzat de una din
anvelope care a cedat n timpul primului test. De asemenea, testul realizat de ADAC nu
este un test al elanului tipic i este diferit de cel realizat de Top Gear. Toate modelele
Logan dispun de cel puin un airbag (pentru ofer). Modelele superioare au n dotarea
standard dou airbaguri, avnd i opiunea pentru un total de 4 airbaguri.
IV.TRANSPORTUL
Transportul componentelor se face astfel :
- electromotoarele si alternatoarele se impacheteaza in cutii de carton , se incarca in
palete de tip lada si se transporta fiecare cu autocamioane tip TIR fie cu autocamioane
normale ;
- tablourile de bord se impacheteaza in seturi de cate 4 bucatii in cutii speciale si apoi se
incarca in palete tip lada ;
- buretele pentru scaune se ambaleaza in baloti si se incarca in autocamioane tip TIR ;
- pistoanele , bielele si blocurile motoare se transporta asamblate , stivuite in palete de tip
lada ;
- rulmentii impachetati in cutii de carton se transporta in cutii de lemn cu autocamioane
autocamioane tip TIR sau cu autocamioane normale.
- parbrizele , lunetele si geamurile laterale se transporta in lazi de lemn cu autocamioane
tip TIR Oglinzile retrovizoare se impacheteaza in cutii de carton si se transporta cu patete
tip lada ;
Costul transportului auto este :
- 2,15 lei/km in cazul autocamioanelor TIR ;
- 1,9 lei/km in cazul autocamioanelor normale ;
In cazul productiei Just in Time se preconizeaza un nivel al stocurilor e maxim 2 zile
lucratoare , ziua de lucru fiind de 16 ore , in 2 schimburi Se lucreaza 5 zile pe saptamana ,
luandu-se in calcul 6 zile de sarbatoare intr-un an Modelul de aprovizionare posibil este
cel cu cerere constanta la intervalle de timp
Vitezele medii utilizate in transportul auto sunt :
- 90 km/ora in cazul autostrazilor ;
- 70 km/ora in cazul drumurilor cu 4 benzi ;
- 60 km/ora in cazul drumurilor nationale ;
- 40 km/ora in cazul drumurilor judetene
BIBLIOGRAFIE

16

Adscliei Virgil, Tehnici promoionale fundamentate, Ed. Universitii, Braov, 1996.

Alexa Constantin, Transporturi i expediii internaionale, A. S. E. Bucureti, 1990.
Boier Rodica, Comportamentul consumatorului, Ed. Graphix, Iai, 1993.
Baker J. Michael, Marketing, Societatea tiinific i Tehnic s. a., Bucureti, 1997.
Blyhte Jim, Comportamentul consumatorului, Ed. Teora, Bucureti, 1998.
Balaure Virgil (coord), Marketing n alimentaie public i turism, A. S. E., Bucureti,
1984.
Ctoiu Iacob (coord), Cercetri de marketing - probleme i studii de caz, Ed. Uranus
Bucureti,
Demetrescu Mihai, Mecanismele decizionale n marketing, Ed. Politic, Bucureti,
1983.
Demetrescu Mihai, Marketing, Ed. III, Ed. Europa Nova, Lugoj,1991.
Danciu Victor, Marketing internaional, Ed. Oscar Print, Bucureti, 1996.
Florescu Constantin (coord), Marketing, Ed. Marketer, Bucureti, 1992.
Hart Norman, Marketing industrial, Ed. CODEX, Bucureti 1998.
Jay Ros, Marketingul cu costuri minime, Ed. Teora, Bucureti, 1997.
Kotler Philip, Managementul marketingului, Ed. Teora, Bucureti 1997.
Munteanu Vasile, (coord.), Bazele marketingului, Ed. Grafix, Iai, 1992.
Mihu Ioan, Pop Marius, Consumatorul i managementul ofertei, Ed. Dacia, ClujNapoca, 1996.Miron Mihaela, Comportamentul consumatorului, Ed. All. Bucureti,
1996.
Moldoveanu Maria, Miron Doina, Psihologia reclamei, Ed. Lira, Bucureti, 1995.
Olteanu Valeric, Cetin Iulia, Marketingul serviciilor, Coeditie Marketer-Expert, Buc.,
1994.
Olteanu Valeric, Marketingul serviciilor, Ed. Uranus, Bucureti, 1999.
Odobescu Emanuel, Marketingul bancar naional i internaional, Ed. SIGMA
PRIMEX, Bucureti, 1999.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Automobile_Dacia_S.A.
http://www.referateok.ro/?x=referat&id_p=618
http://facultate.regielive.ro/referate/mass-media/dacia-logan-2648.html

17