Sunteți pe pagina 1din 13

LEGISLATIA SI DREPTURILE

PERSOANELOR LA VARSTA A TREIA

ndrumtor:
Student:

2015

Cuprins

Introducere
I.
II.

Perspectiva Legislativa in Romania privind persoanele varstnice


Dreptul la Asistenta Sociala in cazul persoanelor varstnice
II.1. Clasificarea Sistemul Natioanal de Asistenta Sociala
II.2. Asistenta sociala a persoanelor varstnice

III.

Drepturile persoanelor de varsta a3-a

IV.

Pensia pensoanelor varstnice


IV.1. Pensia pentru limit de vrst
IV.2. Pensia anticipata si pensia anticipata partiala

V. Persoanele de varsta a treia in Vechiul si Noul Testament


Studiu de caz
Concluzie
Bibliografie

Introducere
Omul se naste, vine in aceasta lume, trece prin ciclul evolutiei, trece prin diferite stari, clipe,
momente si evenimente specifice diferitelor varste. In fiecare moment, omul are nevoie de
sprijin, sustinere atat din partea celor apropiati cat si a societatii. Asa cum un copil are nevoie de
ajutorul parintilor sa faca primii pasi, sa rosteasca primele cuvinte, asa cum un scolar are nevoie
de invatator sa scrie si sa citeasca, etc. tot asa si cei de varsta a treia, daca sunt trecut prin viata
asta nu inseamna ca ei nu mai au nevoie de ajutor. Nu trebuie sa uitam sa ii rasplatim pe cei ce
ne-au fost alaturi, pe cei care au contribuit la dezvoltarea noastra sau a societatii.Desi fiecare din
aceste trepte de evolutie este deosebita prin sarcinile sale specifice, batranetea pare a fi cea mai
impovaratoare, deoarece aduce cu sine modificari semnificative: declin fizic si intelectual,
schimbari majore din toate punctele de vedere. De aceea noi ca indivizi si ca societate trebuie sa
actionam, pentru inceput putem spune ca legislativ exista o oarecare baza, dar ea trebuie
dezvoltata si implementata mai bine la noi in tara.

Mentionez ca in aceasta lucrare doresc sa aduc la cunostita nevoile care sunt satisfacute de
serviciile specializate care functioneaza pe o baza legislativa la noi in tara, nevoi care apartin
persoanelor de varsta a treia.

I.

Perspectiva Legislativa in Romania privind persoanele varstnice

Asadar aflam ca serviciile destinate varstnicilor sunt catalogate mai mult ca fiind servicii
comunitare conform Art 7,8, legea nr. 17/2000, iar odata incadrate in aceasta categorie sunt
trecute in responsabilitatea exclusiva a consiliilor locale sau a bisericii conform Art. 12, leg. Nr.
17/2000:care prevede ,,Organizarea serviciilor prevazute la articolul 8, lit.A si B aflam ca
serviciile sociale si serviciile sociomedicale le revine consiliilor locale, direct sau pe baze de
conventii incheiate cu organizatii non-guvernamentale, unitati de cult recunoscute in Romania
ori cu alte persoane fizice sau juridice.
De asemenea observam ca cele mai noi prevederi legislative in domeniu in Romania,
inainte de legea nr.17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice erau furnizate de
Hotararea de Guvern, nr.454/6 aprilie 1957 privind asistenta batranilor pensionari si
nepensionari.
In Romania exista mai multe tipuri de institutii specializate pe ocrotire. In functie de
perioada in care varstnicul este ocrotit, institutiile pot fi pe termen lung, pe termen scurt sau
temporare.1
Legislatia privind varsta a 3-a cu legislatia referitoare la promovarea si protectia
drepturilor copilului este creata in primul rand de legislatia referioare la modul de organizare a
serviciilor sociale, mai exact prin Ordonanta de Guvern nr.68/2003.2 De asemenea Legea nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice si Legea nr. 411/2004 privind fondurile de
pensii administrate privat; urmata de Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative; si
bineinteles aspecte privind drepturile si obligatiile persoanelor varstince gasim si in Codul Civil,
privitoare mai exact la drepturile si obligatiile personale, privind bunurile patrimoniale si
nepatrimoniale. De asemea avem in Constitutia Romaniei lege introdusa cum ca persoanele
varstnice trebuie insotite de catre o persoana juridica avocat mediator cand aceasta doreste sa
faca tranzactii cu caracter evaluabil in bani.

II.

Dreptul la Asistenta Sociala in cazul persoanelor varstnice

1 Ana Muntean, Juliene Sagebiel, Asistenta Sociala Collegium Practici in Asistenta


Sociala Romania si Germania, Edit. Polirom, 2007, , p.69
2 Ibidem p.67

II.1. Clasificarea Sistemul Natioanal de Asistenta Sociala


Conform legislatiei in vigoare Asistenta social face obiectul reglementrii Legii nr.
292/2011 (care a abrogat Legeanr. 47/2006 privind sistemul national de asistent social).
Asadar, sistemul national de asistenta sociala intervine subsidiar sau, dupa caz,
complementar sistemelor de asigurri sociale si are dou componente majore:
1. sistemul de beneficii de asistent social
2. sistemul de servicii sociale. 3
Beneficiile de asistenta sociala sunt masuri de redistribuire financiara/materiala
destinate persoanelor sau familiilor care intrunesc conditiile de eligibilitate prevazute de lege.
Conform art. 7 din Legea asistentei sociale, beneficiile de asistenta sociala reprezinta o
forma de suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obtinute din
munca, in vederea asigurarii unui nivel de trai minimal, precum si o forma de sprijin in
scopul promovarii incluziunii sociale si cresterii calitatii vietii anumitor categorii de persoane
ale caror drepturi sociale sunt prevazute expres de lege. 4
Serviciile sociale reprezinta activitatea sau ansamblul de activitati realizate pentru a
raspunde nevoilor sociale, precum si celor speciale, individuale, familiale sau de grup, in
vederea depasirii situatiilor de dificultate, prevenirii si combaterii riscului de excluziune
sociala, promovarii incluziunii sociale si cresterii calitatii vietii.Serviciile sociale sunt servicii de
interes general si se organizeaza in forme/structuri diverse, in functie de specificul activitatii/
activitatilor derulate si de nevoile particulare ale fiecarei categorii de beneficiari. Serviciile
sociale au caracter proactiv si presupun o abordare integrata a nevoilor persoanei, in relatie cu
situatia socioeconomica, starea de sanatate, nivelul de educatie si mediul social de viata al
acesteia.5

II.2. Asistenta sociala a persoanelor varstnice


Persoanele varstnice reprezinta o categorie de populatie vulnerabila cu nevoi particulare,
datorita limitarilor fiziologice si fragilitatii caracteristice fenomenului de imbatranire.
Persoanele varstnice, in functie de situatiile personale de natura socio-economica,
medicala si fiziologica, beneficiaza de masuri de asistenta sociala, in completarea prestatiilor
3 Dreptul Securitatii Sociale, Lect. Univ. Dr. Septimiu Panainte, Iasi 2013, p.71
4 Ibidem, p.73
5 Ibidem, p.68

de asigurari sociale pentru acoperirea riscurilor de batranete si de sanatate.


Varstnicii datorita vulnerabilitatii si starii de dependenta in care ajung au nevoie de
protectia grupului familial, a comunitatii si de protectia ansamblului social care trebuie sa aloce
in acest sens mijloace financiare de care este nevoie.6Familia persoanei varstnice are obligatia de
a asigura ingrijirea si intretinerea acesteia. Aceast obligatie este stipulat astfel incat sa nu fie de
natur s afecteze veniturile considerate a fi minim necesare vietii curente persoanei/persoanelor
obligate la intretinere, precum si a copiilor acesteia/acestora. prin urmare, n situatia persoanei
varstnice singure sau a carei familie nu poate sa asigure, partial sau integral, ingrijirea si
intretinerea acesteia, statul intervine prin acordarea de beneficii de asistenta sociala si servicii
sociale adecvate nevoilor strict individuale ale persoanei varstnice.
Ajutorul social poate consta, depilda, in: servicii zilnice adecvate noilor persoane
invarsta, sprijin financiar si chiar alimente, consultatii juridice si sfaturi medicale adecvate,
integrarea in activitati de grup, reintegrare sociala, o ocrotire speciala pentru varstnici. 7
Ca o atributie si o obligativitate a asistentul social, acesta trebuie sa fie in acelasi timp
sociolog, psiholog, antropolog, jurist, manager. 8
In Romania este salutara initiativa asistentei Alzheimer care de exemplu coordoneaza in
Timisoara un centru de zi, pentru bolnavi cu acest tip de dementa in cadrul caruia realizeaza
diverse activitati ocupationale, permitand astfel familiei varstnicului sa-si organizeze activitatile
zilnice. Desi calitatea serviciilor este buna, ele sunt insuficiente in comparatie cu numarul mare
de astfel de bolnavi pe aria judetului, problema se pune pentru varstnicii singuri sau cei
institutionalizati care de multe ori zac in pat din lipsa diagnosticului, din lipsa resurselor sau din
cauza indiferentei celor din jur. O problema si mai arzatoare o reprezinta necesitatea dezvoltarii
in Romania a serviciilor la domiciliu, care la ora actuala se realizeaza mai mult in ceea ce
priveste menajul si alimentatia si mai putin in ceea ce priveste nursing-ul, terapia ocupationala,
kinetoterapia etc.9

III.Drepturile persoanelor de varsta a3-a


Despre drepturile persoanelor varstnice putem spune ca in lume sunt insa deseori ingnoarate, desi
ele s-au impus din 1976. Fara a avea pretentia ca le-am cuprins in totalitate:
6 Vasile Miftode, Teorie si metode in asistenta sociala- elemente introductive, edit.
Fundatiei AXIS, Iasi1994, p.122
7 Ibidem, p. 124
8 Ibidem, p.125
9 George Neamtu, Tratat de asistenta sociala, Polirom,2003,p.913

a)dreptul la ingrijire medicala,


b) dreptul la religie,
c) dreptul la prevenirea dependentei,
d)dreptul la ocrotire de catre personal calificat,
e)dreptul la ocrotire legala,
f)dreptul de a alege locul si modul de viata,
g)dreptul la sustinere familiar si comunitara si nu in ultimul rand
h) dreptul la ingrijiri paliative. Exista totusi tari in care se incearca sa se respecte, de
toate aceste drepturi de exemplu in Danemarca, batranii institutionalizati cu diagnostic de
dementa beneficiaza de un program de recuperare in grup sau individual, asistati de un
elgoterapeut, de asemenea varstnicii partial dependent sau independenti dar singuri sau cu
venituri mici beneficiaza de servicii la domiciliu bine concretizate, efectuate de personal
calificat: asistent social, medic, asistenta de ocrotire.
La noi, in Romania se poate vorbi concret de sistemul public de pensii, n afara
pensiilor, se mai pot acorda, n conditiile prezentei legi, urmtoarele prestatii pentru persoanele
varstnice:
a) tratament balnear, altul dect cel care, potrivit legii, se suport de la bugetul
Fondului national unic de asigurri sociale de sanatate, pentru asigurati si pensionari;
b) bilete de odihna, pentru asigurati;
c) ajutor de deces, n cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al
familiei unuia dintre acestia.
Acordarea prestatiilor privind tratamentul balnear se face, gratuit sau partial
subventionat, prin atribuirea de bilete de tratament solicitantilor ndreptatiti, n limita
numarului de locuri asigurate n unitati de tratament din proprietatea CNPP, precum si a
numarului de locuri contractate cu alte unitatii de profil si a sumelor alocate pentru aceasta
prestatie prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.Biletele de odihn se pot acorda, n
conditiile prezentei legi, asiguratilor sistemului public de pensii care isi desfasoara activitatea n
institutiile publice n care nu este reglementata constituirea fondului social, cu suportarea de
ctre beneficiar a unei parti din costul biletului. Diferenta pana la costul integral al biletului de
odihn se suporta de la bugetul asigurarilor sociale de stat.
n cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiaza de ajutor de deces o
singura persoana care face dovada ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces si care poate
fi, dup caz, sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul sau, n lipsa acestora,
oricare persoana care face aceasta dovada. Dovada se poate face prin orice mijloc de proba
admis de lege.
Cuantumul ajutorului de deces se stabileste anual prin legea bugetului asigurrilor
sociale de stat si nu poate fi mai mic decat valoarea castigului salarial mediu brut.
Asiguratul sau pensionarul beneficiaza de ajutor de deces in cazul decesului unui
membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
Ajutorul de deces se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat si se acorda, la
cerere, pe baza certificatului de deces. Acordarea ajutorului de deces nu este conditionata de

realizarea unui anumit stagiu de cotizare.

IV. Pensia pensoanelor varstnice


IV.1. Pensia pentru limit de vrst
Pensia dupa cum marturisesc cei care o primesc este ajutorul de la batranete, ea
conpenseaza efortul si munca depusa de acestia in timpul vietii. Pensia joaca un rol important in
viata celor aflati la vasta de pesnionare. Un om daca nu mai are putere de munca, nu mai
munceste, daca nu mai munceste nu mai primeste salariu, daca nu mai primeste salariu nu se mai
poate intretine. De aceea omul este recompensat cu o suma de bani care reflecta munca si aportul
adus de munca lui in dezvoltarea societatii.
Pensia pentru limit de vrst se acord asiguratilor care indeplinesc, cumulativ, la data
pensionrii, conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare sau
n specialitate, dup caz, prevzute de lege. Prin varsta standard de pensionare se intelege varsta
stabilita de lege, pentru babbati si femei, la care acestia pot obtine pensie pentru limita de varsta,
precum si varsta din care se opereaza reducerile prevazute de lege.
Ca regul: - varsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei si 65 de ani
pentrubarbati;
- stagiul minim de cotizare atat pentru femei, cat si pentru barbati este de 15
ani;
- stagiul complet de cotizare este de 35 de ani atat pentru femei cat si pentru
barbati.
Aceste reguli suport diferite exceptii, reglementate, n sensul ca atat varsta standard de
pensionare cat si stagiile de cotizare pot fi reduse. Dintre exceptiile de la aceste reguli
mentionam: - nevazatorii beneficiaza de pensie pentru limit de varsta
- persoanele care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent
calitatii de asigurat beneficiaza de reducerea varstelor standard de pensionare, n functie de
gradul de handica.10

IV.2. Pensia anticipata si pensia anticipata partiala


Pensia anticipata se cuvine, cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de
pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel putin 8 ani mai mare
decat stagiul complet de cotizare prevazut de lege. Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in
aceleasi conditii in care se stabileste cel al pensiei pentru limita de varsta.
La data ndeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta, pensia
10 Dreptul Securitatii Sociale, Lect. Univ. Dr. Septimiu Panainte, Iasi 2013, p.40

anticipata se transforma in pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea


perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de suspendare a
platii pensiei anticipate. Transformarea pensiei anticipate n pensie pentru limit de varsta se
face din oficiu.
Pensia anticipata partiala se cuvine, cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard
de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum si celor care
au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 8 ani.
Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita
de varsta care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare luna de
anticipare, pana la indeplinirea conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta.
La data indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta, pensia
anticipata partiala se transforma in pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin
eliminarea diminuarii specifice si prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii
de cotizare realizate in perioada de suspendare a platii pensiei anticipate partiale.
Transformarea pensiei anticipate partiale n pensie pentru limita de varsta se face din
oficiu.

VI. Persoanele de varsta a treia in Vechiul si Noul Testament


Sfanta Scriptura ne prezinta ce atitudine trebuie sa avem fata de cei care au atins pragul
varstei a treia, mai exact se spune ca Inaintea celui batran sa te scoli, sa cinstesti fata batranului
Levitic 19, 32, si de aici fiecare poate meditata si poate gadi asupra celor spuse, eu consider ca ei
sunt cei care au contribuit la formarea noastra si trebuie sa le fim recunoscatori si tot asa de la
caz la caz si de la situati e la situatie.
Sfantul Apostol Pavel noteaza in scrisoarea catre Tit: Batranii sa fie treji, cinstiti, intregi
la minte, sanatosi in credinta, in dragoste, in rabdare. Batranele, de asemenea, sa aiba in
infatisare sfintita cuviinta, sa fie neclevetitoare, nerobite de vin mult, sa invete de bine... 2,2-5
Asta pentru ca batranii joaca un rol important in viata celor tineri, ei sunt cantarul constiintei
noastre, ei sunt cei care ne indruma si ne calauzesc, pentru ca ei au experienta si ei sunt cei care
in decursul vietii au ajuns sa cunoasca ce e intelepciunea si ne-o pot impartasi.

Studiu de caz

1. Date de identficare:
Nume : N T
Locul si data nasterii: Cotu Vames ,Jud.Neamt,

Varsta: 94 de ani
Ocupatie: pensionar
Etnie: romn
Religie: cretin-ortodox
Starea civil : vaduva
2. Prezentarea succint a clientului
Doamna N T, are 94 de ani, a urmat un ciclu de 4 clase. Pe parcursul vieii a
lucrat la C.A.P ul din localitate. A fost cstorit cu numitul N N care a fost
veteran de rzboi iar ceva ani mai trziu a fost nchis de regimul comunist.
NN a decedat in 2000, iar doamna NT a ramas vaduva, in urma mariajului nu au
rezultat copii, aceasta locuiete singur intr-o casa cu trei camera si o bucatarie
de vara.
3. Starea de sntate fizic i psihic
Att din afirmaiile beneficiarei, dar i reetele prezentate de aceasta prezinta
c doamna are probleme de sntate inerente vrstei de 94 de ani i anume
probleme cu vederea, cu auzul, hipertensiune arterial, varice, osteoporoza.
Probleme de sntate psihic nu se intlnesc la beneficiara n cauz.
4.Situaia economic
Venitul doamnei NT este de 600 de lei din pensia ei n urma muncii prestate
pe parcursul vieii si 200 de lei din pensia de veteran de rzboi de pe urma soului .
5.Analiza campului de forte

Puncte tari

Puncte slabe

- ine legtura cu vecinii


are probleme cu vederea, auz
- este sociabil
nu se poate deplasa n exterior
- nu are probleme grave de sntate

- dorete s fie ajutat


- colaboreaz cu asistentul social

- nu-i poate prepara singur hrana


- nu poate face singur menajul casei

Plan de interventie
OBIECTIVE

ACTIUNI

-identificarea
nevoilor
individuale a
situaiei socialeconomice

-evaluarea iniiala ,inform.


Informare despre drepturi
i obligaii ;
- identificare i orientarea
beneficiarului spre servicii
de specialitate
-serv. de baz:
Nedet.
ajut.pt.igien
corporal,hrnire i
hidratare ,comunicare
-serv.de suport: prepararea
hranei ,facilitarea depl.n
ext.,companie

-asigurarea
serviciilor
specializate de
ngrijire de natura
social

DURATA

-asistentul social
-preotul

-asistentul social
i personalul
specializat

Genograma

N.N.

RESURSE
FOLOSITE

N.T.
94
99

Relatie de casatorie
Barbat decedat
Persoana de sex feminin
Persoana de sex masculin

Ecomapa

Vecini

Teodorescu
Eugenia

Biserica

Rude
indepartate

-----------------------------

Medic

Relatie puternica
Relatie bilaterala
Relatie unilaterala
-----------------------------

Relatie tensionata

Concluzie
Asadar am aflat ca nevoi tot exista, apar mereu noi nevoi in functie de caz la caz. Legea
este un prim pas in a contura aceste servicii necesare in rezolvarea, satisfacerea nevoilor celor
varstnici. Desi nu sunt multe in acest sens, in comparatie cu cele care privesc copii, vorbim
despre un inceput si in Romania, iar noi ca studenti trebuie sa luam aminte si sa luptam pentru
drepturile lor, petru ca drepturile rezulta din nevoi, nevoi pe care si noi la radul notru le vom
avea. Asistentii socialali, implicati in ajutarea celor varstnici, folosesc diverse activitati cu scopul
integrarii in societate: apropierea afectiva pentru aflarea nevoilor, antrenarea lor in diferite
activitati pentru mentinerea fizica si psihica folosirea trecutului care ajuta la pastrarea eu-lui, cat
si regasirea si reafirmarea sinelui, asadar se vorbeste despre un rol multiplu de psiholog, asistent,
mediator etc.
Responsabilitatile etice fata de acesti indivizi includ angajament, vointa, accept in
cunostinta de cauza si competenta.

Din nefericire nu se specifica in legile acestea speciale referitoare la varstnici, dreptul la


cultatura, care din punctual meu de vedere este foarte important, pentru ca accesul la o astfel de
activitate stimuleaza, dupa cum o spun si specialistii, activitatea cerebral, ceea ce inseamna ca
batranul va avea sanse mai scazute sa fie diagnosticat cu o boala psihica, astfel se mentine si
memoria, capacitatea intelectuala in echibibru.
Legislatia este una restransa, dar si asa se incearca cu ajutorul Uniunii Europene o
definire mai exacta a legislatiei si drepturilor privitoare la nevoile persoanelor de varsta a treia.

Bibliografie
VASILE MIFTODE, TEORIE SI METODE IN ASISTENTA SOCIALA ELEMENTE
INTRODUCTIVE, EDITURA FUNDATIEI AXIS IASI,1994
ANA MUNTEAN SI JULIENE SAGEBIEL, ASISTENTA SOCIALA COLLEGIUM PRACTICI IN
ASISTENTA SOCIALA, ROMANIA SI GERMANIA, POLIROM, 2007
GEORGE NEAMTU, TRATAT DE ASISTENTA SOCIALA, Polirom,2003
SEPTIMIU PANAINTE, DREPTUL SECURITATII SOCIALE, Iasi 2013
BIBLIA OTODOXA, Editura IBMBOR