Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Delta Dunrii, ce se interpune ntre Dunre i partea de vest a Mrii Negre, fiind un loc unic nu
doar n Europa, ci i printre celelalte ecosisteme deltaice, datorit marii sale diversiti biologice, a
resurselor ei naturale cu o capacitate constant de regenerare i a peisajului mirific, la care se adaug
valoarea sa cultural i istoric. Delta Dunrii reprezint un imens laborator tiinific pentru un numr mare
de cercettori i exploratori, fie acetia ecologi, biologi, zoologi, botaniti, ornitologi, geologi, geografi
etc. dup fiind unic prin faptul c:
-
e cel mai nou pmnt din Europa (crete cu 40 m de pmnt n fiecare an);
e a doua delt ca mrime din Europa (cea a Volgi deine primul loc) i ocuplocul 23 n lume;
e a treia ca importan ecologic din cele 300 de rezervaii naturale din lume;
e una dintre cele mai mari i compacte zone de stuf din lume (240.000 ha);
e locul cu cea mai bogat faun ornitologic din lume (peste 250 specii);
e cea mai important zon umed din sud-estul Europei, cu rol nsemnat n reciclarea apei n
regiune i n lume;
este locul n care se gsesc specii de psri foarte rare i pe cale de dispariie, cum ar fi pelicani
dalmaieni, cormorani mici, gte cu pieptul rou sau Pelecanus crispus, Pelecanus onocrateus,
Egreta alb, Egreta garzeta;
dispune de pescrii cu aprox. 90 de specii de peti de apdulce, slcie i srat, specii locale sau
migratoare, printre care se numri unele rare ca Acipenseriada;
este una dintre puinele zone din lume unde i gsesc adpost mamifere precum Mustrella
Lutreola i oterul (Lutra lutra).
o 1. Ecosistemul Terestru
1.1.
Clima
Iarna este relativ calduroasa, temperaturile medii din cea mai friguroasa luna (ianuarie) fiind in jur
de -10.
Primavara (martie - aprilie) este uscata si racoroasa. Incalzirea se manifesta uneori din februarie,
insa temperaturile medii pozitive se stabilesc abia in martie. Temperaturile pot urca deseori ziua
pana la 200-250, iar o data cu invazia maselor de aer rece, pot scadea sub -100.
Vara esta calda si secetoasa. Incepe de obicei in luna mai si se termina la sfarsitul lunii septembrie.
In mai temperatura medie este de +15 0, dar sunt inregistrate si raciri provocate de trecerea
fronturilor reci, temperatura coborand uneori pana la +50.
Toamna incepe in octombrie si dureaza pana la inceputul celei de-a doua jumatate a lunii
decembrie. Temperatura se ridica ziua pana la 200, a doua jumatate a toamnei este ploioasa si
racoroasa, temperatura aerului scade sub 150.
1. 2. Suprafaa
ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile (al stufariilor si plaurului), situate intre -0.5 si 1
m ocupa 67% din suprafata Deltei.
ecosistemul grindurilor: grinduri marine: Caraorman, Letea, Raducului, Saraturile (au o pozitie
transversala pe bratele Dunarii, 270 Kmp 8%), si grinduri fluviale (insotesc bratele Dunarii si
garlele principale 200 Kmp, 6%);
incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatori piscicole, care 1991
reprezentau 30% din suprafata Deltei. Aceste amenajari au schimbat total peisajul deltaic, iar unele
dintre ele datorita ineficientei economice sunt prevazute a fi reintegrate in regimul hidrografic
natural. Aceste 30 de procente de modificari aduse ecosistemelor naturale, de redirijare a regimului
hidrografic, isi au ecoul, intr-o mare masura, in regresul tuturor speciilor de pesti din Delta
Delta Dunarii este situata in Sud Estul Romniei, avand forma lirma literei grecesti "A" (delta) si
fiind limitata la Sud Vest de pod. Dobrogei, la Nord trece peste granita cu Ucraina, iar la Est cu Marea
Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela de 45 lat Nord si de meridianul de 29 long. Est.
Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Km apartin
Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km, suprafata ce creste anual cu 40m, datorita celor
67 milioane tone de aluviuni depuse de catre fluviu.
1.4. Vegetaia
In Delta Dunrii predomin vegetatia de mlastin stuficol, care ocup cca. 78% din suprafata total.
Principalele specii stuful, papura, rogozul, n amestec
cu salcia pitic si numeroase alte specii. Vegetatia de
srturi ocup 6% din total, dezvoltndu-se pe soluri
saliniazte si solonceacuri marine.
In covorul vegetal se intalnesc si alte specii rare: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brandusa
de nisip (Merendera sobolifera) si carcel (Ephedra dystachia).
1.5. Fauna
Datorit condiiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre i acvatice, precum i
proximitatea ctorva subzone ale regiunii faunistice palearctice (ex. mediteranean, pontica, eur-asiatic),
fauna Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii este reprezentat de 3.541 de specii (3061 nevertebrate i 480
vertebrate).
Mamiferele sunt reprezentate de 42 de specii incluznd specii
de importana conservativ european cum sunt vidra (Lutra lutra) i
nurca european (Lutreola lutreola). Bizamul (Ondatra zibethicus) i
mistreul (Sus scrofa) ce au importan economic pentru blana i
respectiv, pentru vnatoare, precun i cerbul (Dama dama), capriorul
(Capreolus capreolus), dihorul de stepa (Mustela eversmanni), dihorul
patat (Vormela peregusna), bursucul (Meles meles), vulpea (Vulpes
vulpes), iepurele i pisica slbatic (Felis silvestris
Pasarile
Specii sedentare care traiesc in
delta toata viata lor, cum sunt:
rata cap brun (Aythya ferina),
vulturul codalb (Haliaentos albicilla),
fazanul (Phasianus colchicus), gugustiucul
(Streptopelia decaocto), ghionoaia neagra (Dendrocopus martius),
cioara griva (Corvus cornix), cotofana (Picapica), s.a.
Specii migratoare - oaspeti de vara - specii care vin si se reproduc in zona deltei pe timpul verii si
migreaza mai la sud in perioadele mai reci ale anului, cum e pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus),
pelicanul cret (Pelecanus crispus), egreta mica (Egretta garzetta), egreta mare (Egretta alba), chira de balta
(Sterna hirundo), stracul galben (Ardeola ralloides), turturica (Streptopelia turtur), cucu (Cuculus
canorus), uliul de trestie (Circus aeruginosus). Unele specii tind sa devina sedentare, cum sunt:
5
cormoranul mare (Phalocrocorax carbo, corcodelul mare (Podiceps cristatus), mierla (Turdus merula), rata
rosie (Aythya nyroca) si altele.
Specii migratoare - oaspeti de iarna - specii originare din zonele nordice, care ierneaza in delta: fundacul
polar
de
iarna
(Falco
(Rissa
pasarea
omatului
(Plectophenax
nivealis).
Specii de pasaj ce cuibaresc mai la nord de teritoriul tarii
noastre, trecand prin delta primavara si toamna, ca de
exemplu: rata flueratoare (Anas penelope), cocorul (Grus
grus), sitarul de padure (Scolopax rusticola), sturzul viilor
(Turdusiliacus), etc.
Specii accidentale sau de invazie se refera la speciile
care ajung in delta accidental, fiind pasari ce provin din alte
zone, ca de exemplu corcodelul urechiat (Podiceps auritus),
fundacul glacial (Gavia immer), rata mandarin (Aix
galericulata), rata neagra (Oedemia nigra), gasca gulerata
(Branta berniclea), etc. Iar speciile de invazie apar in
perioade neregulate, fara un ciclu bine determinat si in
diferite anotimpuri in functie de specie cum sunt: gainusa
de stepa (Syrohaptes paradoxus), matasarul (Bombicilla garrulus), s.a.
Insectele
vierme
cameliae
Acvatic
2.1. Componena
ecosistemul apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si garle, care acopera 2.5% din suprafata
Deltei. Dunarea are in prezent trei brate prin care se scurge in mare: Chilia, Sulina, Sfantul
Gheorghe. Cele mai importante canale sunt: Litcov, Crisan - Caraorman, Pardina, Vatafu, Mila 35,
iar cele mai cunoscute garle sunt: Perivolovca, Sontea, Lopatna, etc.
ecosistemul apelor stagnante: lacurile, japse, canale si garle impotmolite, care reprezinta 10% din
spatiul deltaic. Cele mai mari lacuri sunt: Dranov (21,5 Kmp), Rosu (14,4 Kmp), Gorgova (13.7
Kmp), Lumina (13.6 Kmp), Isac (11 Kmp). 50 de lacuri au dimensiuni mai mari de 100 ha, iar
numarul lacurilor naturale cu suprafata mai mare de 1 ha este aproximativ 670. Cel mai mare
complex lagunar din Europa este Razim-Sinoe (731 Kmp).
2.2. Flora
Are la baza lantului trofic fitoplanctonul, numeroase specii de alge brune, verzi si albastre si
zooplanctonul cu care se hranesc organismele care traiesc in mal si pe fundul apei(nevertebrate, moluste
ca scoicile si melcii precum si stridii in zona maritima, o mare varietate de viermi cum ar fi lipitorile
,cefalopodele, crustacee ca racii, garizii, crabii).
Un sector foarte important este ocupat de vegetatia acvatica a carei baza este stuful, constituit in
plauri prin aglomerarea radacinilor plutitoare(rizomi). Plaurul constituie elementul portant a celorlalte
plante.
Stuful este o planta perena care acopera 1500 de kmp din suprafata Deltei si este exploatat
economic. Plante acvatice: nufarul alb (Nymphaea alba), nufarul galben, de o importanta exceptionala
pentru depunerea icrelor animalelor acvatice. Stomatele sunt pe suprafata lucie a frunzelor polenizarea o
asigura insectele, fructul se coace in adanc iar semintele plutesc.
7
Semintele
nuferilor
sunt
agreate
de
pasari.
Alte
plante
plutitoare:
lintita(lemna),
2.3. Fana
Dintre
insectele
din
regiune
foarte
bine
vanturelul, lisita, gainusa de apa, prundasii, porumbelul de scorbura, califarul alb si corcodelul, pe langa
speciile comune pentru Romania: cioara, ciocanitoarea, gugustiucul, pitigoiul, vrabia, vulturul codalb.
Majoritatea pasarilor fac parte din categoria pasarilor migratoare. Din
Asia vin hoitarul alb, egreta mate, rata rosie, lebada, cormoranul mare.
Din regiunea siberiana vin huhurezul mare 3 specii de rate lebada de
iarna, fluierarul negru si becatina din regiunea arctica trec in pasaj
garlita, gasca cu piept rosu, sitarul, rata cu cap negru. Din sud vin in
delta pelicanul comun si pelicanul roz (cret), cocori, lastunul de mal,
barza alba, rata cu ciuf. Schimbarea conditiilor ecologice conduce la o
deplasare a ponderii numerice din zonele centrale spre cele periferice:
insula Sacalin, Grindul Lupilor, Histria.
3. Resursele
care au facut din Delta Dunarii o regiune turistica atragatoare sunt:
- exotismul peisajului de pe brate si canale;
- padurea de stejari de pe grindul Letea;
- dunele de nisip de pe grindurile Caraorman si Saraturile;
- asezarile de la Maliuc, Mila 23, Sulina, Sf.Gheorghe. O resursa importanta, traditionala este
fauna piscicola, iar pescuitul o activitate economica esentiala.
10
4.Populaia
Populaia deltei a fost totdeauna rzlea, mediul semi-acvatic nepermind densit i importante
(densitatea medie este de 5 locuitori/km2). Vara, afluxul de turititripleaz populaia, care la
recensmntul din 2002 se meninea la 14.583 locuitori, dintre care 12.666 romni (87%), 1438 lipoveni
(10%), 299 ucraineni diveri alii (1%). Delta a fost dintotdeuna un mediu-refugiu pentru populaiile iniial
greceti (grecii pontici erau nc 2059 n 1910, mai numeroi dect lipovenii), ulterior romneti ( dicienii,
denumire care provine poate de la Vicina), apoi din (lipovenii). Aceste populaii s-au amestecat, lucru
dovedit de vocabularul limbilor vorbite n delt, ndeosebipescresc.
11
Denumirea tiintific
Phalacocrorax
pygmeus
Pelecanus onocrotalus
Pelecanus crispus
Nycticorax nycticorax
Denumire
popular
Cormoran mic
Pelican comun
Pelican cre
Strc de noapte
52 P
5W
Ardeola ralloides
Egretta garzetta
Strc galben
Egreta mic
Egretta alba
Ardea purpurea
Egreta mare
Strc purpuriu
Branta ruficollis
Gsca cu gt
rou
ignu
Plegadis falcinellus
Platalea leucorodia
Haliaeetus albicilla
Circus aeruginosus
12
Loptar
Codalb
Herete de stuf
17 E
26 P
11 E
71 E
11 E
90 W
30 E
1E
1W
4E