Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
* 1. GENERALITTI
* 2. CADRUL NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA SI EXPLOATAREA
* 3. CONDITIILE PRIVIND AMPLASAREA
* 4. CERINTE DE CALITATE ALE CONSTRUCTIILOR.
* BORDEROUL ANEXELOR
* Anexa I - TERMINOLOGIE SPECIFIC
* Anexa II - SUPRAFETE DE TEREN RECOMANDATE PENTRU SCOLI
* Anexa III - CONTINUTUL TEMEI PROGRAM PENTRU SCOLI SI LICEE.
* Anexa IV - ELABORAREA SI APROBAREA DOCUMENTATIILOR TEHNICOECONOMICE
* Anexa V
* Anexa VI - SCHEMA FUNCTIONAL PENTRU SCOLI PRIMARE
* Anexa VII - SCHEMA FUNCTIONAL PENTRU SCOLI GIMNAZIALE SI LICEE
* Anexa VIII - GABARITE MOBILIER
* Anexa IX
* Anexa X - RECOMANDRI PRIVIND DISPUNEREA MESELOR MOBILE N SALA DE
CLAS
* Anexa XI - CERINTE MINIME PENTRU REALIZAREA UNEI BUNE VIZIBILITTI
* Anexa XII - SPATII MINIME NECESARE N SALA DE CLAS N FUNCTIE DE
MOBILIERUL UTILIZAT (EXEMPLIFICARE PTR. 30 ELEVI)
* Anexa XIII - EXEMPLE DE UNITTI FUNCTIONALE PENTRU SCOLI DIMENSIUNI
MINIME NECESARE
* Anexa XIV - EXEMPLE DE UNITTI FUNCTIONALE PENTRU SCOLI DIMENSIUNI
MINIME NECESARE
* Anexa XV - EXEMPLE DE UNITTI FUNCTIONALE PENTRU SCOLI ATELIERE
PENTRU ACTIVITTI PRACTICE DIMENSIUNI MINIME NECESARE
* Anexa XVI - ORGANIZRI FUNCTIONALE PENTRU ACTIVITTI SPORTIVE SLI DE
SPORT
* Anexa XVII - UNITTI FUNCTIONALE PENTRU ACTIVITTI SPORTIVE DIMENSIUNI
MINIMALE VESTIAR PENTRU ELEVE (2 CLASE)
* Anexa XVIII - SPATII AMENAJATE PENTRU ACCESIBILITATEA ELEVILOR
HANDICAPATI NEUROMOTOR N SCOLI
* Bibliografie
1. GENERALITTI
1.1. OBIECT
1.1.1. Prezentul normativ cuprinde totalitatea instructiunilor, regulilor, ndrumrilor tehnice cu caracter
obligatoriu si recomandrilor optionale pentru proiectarea, verificarea proiectelor, executia si exploatarea
constructiilor pentru scoli si licee, conform prevederilor din Legea nvtmntului 84/1995, din Legea 10/1995
privind calitatea n constructii, din Legea 125/1996 pentru modificarea si completarea Legii 50/1991 privind
autorizarea executrii constructiilor si din Hotrrea nr. 51/1996 privind unele msuri pentru mbunttirea
activittii de prevenire si stingere a incendiilor.
1.1.2. Prevederile prezentului normativ se refer la scolile si liceele ce se execut din fonduri de stat
sau din fonduri private si se vor aplica n mod corespunztor si la lucrrile de reparatii, de consolidri,
extindere sau de amenajri n cldiri existente destinate scolilor si liceelor.
1.1.3. Normativul stabileste cerintele de calitate, corespun-ztoare cldirilor pentru scoli si licee ce
trebuie proiectate, realizate si mentinute, la aceiasi parametri, pe ntreaga durat de existent a constructiei.
1.2. Conditiile de utilizare.
1.2.1. Prevederile normativului pentru proiectarea, realizarea si exploatarea scolilor si liceelor
corespund legilor, hotrrilor, si standardelor de stat privind organizarea, tehnologiile si calitatea
constructiilor din Romnia.
1.2.2. n proiectarea si executia scolilor si liceelor se vor respecta cerintele de calitate ale
constructiilor stabilite de Legea nr.10/1995, si anume: rezistenta si stabilitatea; siguranta n exploatare;
siguranta la foc; igiena, sntatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; izolatia termic, hidrofug si
economia de energie; protectia mpotriva zgomotului.
1.2.3. Cerintele de calitate ale constructiilor destinate scolilor si liceelor se refer att la
amplasament ct si la cldiri cu functiunile lor componente.
1.2.4. Termenii specifici activittii din scoli si licee folositi n prezentul normativ au definitia si
ntelesul prezentat n Anexa Nr. I.
1.2.5. Pentru cazurile n care tema de proiectare nu se poate ncadra n anumite prevederi ale
prezentului normativ, investitorul sau proiectantul se vor adresa Ministerului nvtmntului, prezentnd
fundamentarea strict a noilor propuneri n vederea obtinerii avizului.
1.3. Utilizatorii.
1.3.1. Utilizatorii scolilor si liceelor, realizate conform prezentului normativ, sunt elevii, cadrele
didactice, personalul administrativ si de serviciu care particip, organizeaz si desfsoar procesul instructiv
educativ conform planurilor si programelor de nvtmnt.
[top]
pentru nvtmntul general obligatoriu, scoala primar cu clasele I - IV si gimnaziu cu clasele V VIII (gimnaziul face parte din .nvtmntul secundar);
2.1.2.2. Nota de fundamentare privind necesitatea, oportunitatea si capacitatea va cuprinde situatia scolilor
existente n localitate, cartierul sau circumscriptia scolar n care se propune construirea unei noi scoli sau
liceu, cu mentionarea capacittilor si strii fizice a cldirilor existente si orice alte elemente (probleme de
sistematizare,de demolri) care s justifice necesitatea si oportunitatea de realizare a noului obiectiv.
2.1.2.3. Necesitatea, oportunitatea si capacitatea (mrimea) fiecrei scoli sau liceu nou propuse se
exprim n numr de sli de clas.
2.1.2.3.1. La determinarea mrimii scolii nou propuse pentru nvtmntul general obligatoriu se va
tine seama de urmtoarele:
numrul total al slilor de clas la scolile existente n circumscriptia scolar, cartierul sau localitatea
unde urmeaz s se construiasc scoala;
2.1.2.3.1.1. Dac
n care.
Sp = numrul slilor de clas n scoala nou propus;
N.c1.v = numrul claselor de elevi estimat pentru urmtorii 5 sau 10 ani;
Se = numrul slilor de clas existente n zona respectiv.
Se va tine seama c n viitor indicele i trebuie s devin 1, adic o serie de elevi zilnic la o sal de
clas.
2.1.2.3.2. La determinarea capacittii altor scoli de tip liceu, scoal post liceal sau scoal
profesional, se va tine seama de motivatia socio-economic pentru realizarea de noi scoli de acest tip n
care nvtmntul nu este obligatoriu si de estimarea numrului claselor de.elevi n viitor ce ar urma s
frecventeze obiectivul nou propus; aceste date se obtin de la inspectoratul scolar.
2.1.2.3.2.1. Capacitatea noului obiectiv se va determina dup formula:
< 2 n care
Se tine seama c n viitor indicele i" trebuie s devin 1, adic o serie de elevi la o sal de clas.
2.2. Estimri ale suprafetelor construite desfsurate si ale suprafetelor de teren .
2.2.1. Estimarea prealabil a necesarului de sli de clas se bazeaz pe capacitatea determinat
conform punctelor 2.1.2.3.1.; 2.1.2.3.1.1.; 2.1.2:3.1.2. si 2.1.2.3.2. si 2.1.2.3.2.1.
2.2.2. Pentru estimrile prealabile a necesarului de construit se poate avea n vedere o arie util de
133 mp/sal de clas si o arie construit, desfsurat de 205mp/sal de clas; indicii cuprind cota parte din
restul functiunilor din scoal, depind de tipul scolii (primar, gimnaziu, liceu, scoal post-liceal, scoal
profesional) si sunt invers proportionali cu mrimea scolii exprimat n numrul de sli de clas.
2.2.3. Suprafata necesar de teren pentru scoli se va ncadra n recomandrile anexei nr. II.
2.3. Tema program - schema logic a relatiilor functionale.
2.3.1. Elaborarea proiectelor pentru scoli si licee va avea la baz tema program prin care se
stabileste capacitatea, functiunile necesare desfsurrii procesului de nvtmnt, mobilierul si principalele
dotri.
2.3.2. Continutul temei program, schemele logice functionale si gabaritele minime sunt prezentate n
anexele nr. III si IV la XVIII.
2.4. Elaborarea documentatiilor tehnico-economice.
2.4.1. Modul de elaborare, obtinerea avizelor prealabile necesare, aprobarea documentatiilor,
adjudecarea executiei pe baza licitatiei publice, vor respecta legile si dispozitiile n vigoare la data ntocmirii,
referitoare la obiectivele noi de investitii, de amenajri, de extinderi, reparatii si consolidri.
2.4.2. n anexa nr. IV se prezint legile, hotrrile de guvern si ordinele n vigoare la data elaborrii
prezentului normativ referitoare la problemele prevzute la punctele 2.4.1.
2:5. Exploatarea.
2.5.1. Respectarea instructiunilor, regulilor si normelor de exploatare.
2.5.1.1. Conducerea scolii, personalul didactic, personalul administrativ si personalul de curtenie
vor fi instruiti periodic si sunt obligati s respecte urmtoarele norme de exploatare:
norme igienice elementare - splatul pe mini, curtenia interioar si exterioar (curtea) scolii;
2.5.1.2. Elevii vor fi instruiti asupra acestor norme de exploatare si se va urmri respectarea strict
2.5.2.1. Conform Legii 10/1995, urmrirea comportrii n exploatare a constructiilor se face pe toat
durata de existent a acestora si cuprinde ansamblul de activitti privind examinarea direct sau investigarea
cu mijloace de observare si msurare specifice, n scopul mentinerii cerintelor de calitate.
Programul de urmrire n timp a comportrii cldirii se refer la dou capitole majore si revine
conducerii scolii.
2.5.2.2. Urmrirea tasrilor constructiei.
n conformitate cu STAS 2745/1990, verificrile topografice se vor efectua dup urmtorul program:
n perioada de executie:
la cota 0,00;
la darea n exploatare;
n perioada de exploatare:
la trei luni n continuare, dac raza tasrii este mai mare de 0,5 mm, n primii doi ani, sau semestrial
cnd rata tasrii este mai mic de 0,5 mm.
2.5.2.3. Urmrirea comportrii n timp a constructiei.
Schimbri n pozitia obiectelor de constructie n raport cu mediul de implantare al acestora:
fisuri, crpturi;
portanti din zidrie de crmid nlocuitori, piatr, panouri de beton armat, cu structur (schelet) de beton
armat sau metal si plansee din beton armat, au durata de serviciu 100 ani.
2.5.3.2. Cldirile de scoli existente, cu pereti portanti din zidrie de crmid, nlocuitori, piatr si
plansee din lemn au durata de serviciu de 70 ani.
2.5.3.3. Cldirile de scoli existente, cu pereti portanti din lemn sau schelet din lemn, au durata
serviciu 40 ani.
2.5.3.4. Cheltuielile pentru functionare, ntretinere si reparatii, sunt direct proportionale cu principala
exigent economic, durata n care cldirile de scoli trebuie s-si pstreze calittile proiectate pentru a
corespunde scopului, denumit durata de serviciu.
2.5.3.5. Conducerea scolii are obligatia s planifice, s programeze si s solicite asigurarea finantrii
pentru lucrrile de ntretinere, de reparatii curente, de reparatii capitale si consolidri pentru mentinerea
calittilor constructiilor pe durata normat de serviciu.
[top]
3.2.1.1. Se recomand s nu se depseac un grad de ocupare de 82% (teren amenajat fat de total teren),
terenul construit s nu depseasc 25% din terenul aferent si s nu scad sub 16%.
3.2.4. Regimul de nltime recomandat.
cldiri existente n afara sau n interiorul incintei, se stabilesc dup cum urmeaz:
1. Dac cldirea existent a fost proiectat si executat fr msuri antiseismice (nainte de anul 1963),
distanta minim va fi de 1,5Hc (Hc - nltimea la cornis a cldirii existente).
2. Dac cldirea existent a fost proiectat si executat cu msuri antiseismice (dup anul 1963), distanta
minim va fi cea prevzut n normativul P-100 pentru ltimea rosturilor antiseismice: aceast prevedere se
aplic si pentru constructiile existente proiectate fr msuri antiseismice dar la care s-au efectuat lucrri de
reducere a riscului seismic (consolidare).
3.2.6. Pentru amplasarea lesnicioas a celor patru zone prevzute la punctul 3.2.2.1., se recomand
ca forma n plan a terenului s fie un poligon regulat (ptrat, dreptunghi).
3.2.7. Se recomand retragerea cu minimum 25 m de la aliniamentul strzii. Frontul stradal minim
trebuie s permit un acces lesnicios cu poart pentru autovehicule si intrare pietonal.
3.2.8. Se vor evita terenurile nguste pentru a permite orientarea laturii lungi a cldirii scolii pe
directia N-S astfel nct majoritatea slilor de clas s aib orientarea E-V.
3.3. Conditii specifice zonei.
3.3.1. Zona seismic.
3.3.1.1. La proiectarea cldirilor pentru scoli si licee se va tine seama de conditiile impuse de
zonarea seismic a teritoriului Romniei, att n ceea ce priveste teritoriul din punct de vedere al valorilor
coeficientului Ks, ct si zonarea teritoriului din punct de vedere al perioadelor de colt Tc, asigurnd relatii
corespunztoare ntre coeficientii (Ks, Tc) si gradele de intensitate seismic pe scara MSK. n cazul
constructiilor pentru scoli si licee aflate n localitti la limita dintre zone se vor lua n considerare conditiile
cele mai defavorabile.
3.3.2. Zona climatic.
La proiectarea cldirilor pentru scoli si licee, se vor lua n considerare intensittile actiunilor climatice
normate, n functie de amplasament (localitate), pentru actiunea vntului, pentru actiunea zpezii, pentru
actiunea variatiei de temperatur exterioar.
Valorile parametrilor climatici vor fi utilizate diferentiat pentru instalatiile de nclzire si pentru instalatiile
ventilatie si conditionare a aerului (specifice perioadelor de iarn si var).
3.3.3. Natura terenului de fundare.
Amplasarea constructiilor pentru scoli si licee la baza taluzelor se va face dup asigurarea cu ziduri de
sprijin.
Amplasarea scolilor si liceelor la baza taluzelor asigurate cu ziduri de sprijin se poate face numai n
urmtoarele conditii:
stabilitatea zidului de sprijin este asigurat n mod corespunztor (inclusiv pentru actiunea seismic
cu coeficientul de important = 1,2);
pe taluz nu exist constructii sau materiale care pot cdea peste cldirea de la baza taluzului.
Constructiile scolilor si liceelor vor fi amplasate de regul pe terenuri orizontale sau cu pante pn la 10%.
Alegerea amplasamentului cu pante mai mari se va face numai pe baza unei justificri tehnico-economice iar
proiectele vor contine msuri speciale sau solutii speciale n functie de configuratia terenului pentru evitarea
unor lucrri suplimentare.
Se va evita amplasarea scolilor si liceelor pe marginea superioar a taluzelor, maluri, rpe sau alte terenuri
neconsolidate care prezint pericol de lunecare sau surpare, n cazul n care considerente de ordin
urbanistic, economic, etc., impun folosirea unor astfel de amplasamente, se vor lua msuri complexe pentru
stabilizarea taluzelor.
Se va evita amplasarea constructiilor pe terenuri formate din umpluturi recente, neconsolidate, n zonele de
intensitate seismic D-E-F, utilizarea unor astfel de amplasamente este admis numai cu conditia realizrii
unui sistem de fundare indirect (piloti, coloane, puturi) care traverseaz ntreg stratul de umpluturi.
Constructiile scolilor si liceelor nu vor fi amplasate pe terenuri despre care exist informatii c au suferit
crpturi sau deplasri importante la cutremure sau inundatii anterioare.
Propriettile terenului de fundare se vor stabili pe baz de probe geologice tehnice n conformitate cu STAS
1242.
Caracteristicile fizico-mecanice ale pmnturilor se stabilesc conform STAS 1243.
Valorile normale si valorile de calcul ale caracteristicilor gebtehnice ale terenurilor de fundare se stabilesc
conform STAS 3300/2.
3.3.4. Stabilirea clasei de important.
Cldirile pentru scoli si licee vor fi ncadrate n clasa de important conform Metodologiei de stabilire a
categoriei de important a constructiilor aprobat cu ordinul MLPAT nr. 31/N/02.10.'95.
3.3.5. Riscurile exterioare de distrugere sau avariere.
Cldirile pentru scoli si licee nu vor fi amplasate n vecintatea constructiilor sau cldirilor a cror avariere ca
urmare a unor calamitti naturale (cutremure, inundatii, etc.,) sau a unor accidente tehnice poate produce
degajri de substante toxice sau explozii. Distantele minime fat de aceste obiective se vor stabili prin
reglementri n functie de specificul sursei de risc si de specificul amplasamentului.
3.3.6. Puritatea aerului exterior.
3.3.6.1. Aerul exterior nu trebuie s contin substante toxice sau mirosuri poluante care s afecteze
sntatea sau confortul copiilor si a personalului.
n caz contrar se vor lua msuri de limitare a resurselor de noxe, sau se introduc msuri de purificare a
aerului.
Concentratiile maxime admisibile de substante chimice si pulberi, din atmosfera zonei, trebuie s se
ncadreze n limitele normelor sanitare specifice centrelor populate, conform prevederilor Ordinului
Ministerului Snttii nr. 623/73.
3.3.7. Nivelul de zgomot exterior.
Nivelul de zgomot exterior cldirii (definit conform STAS 6161/1) nu va depsi la limita amplasamentului,
valoarea de 50dB(A) (respectiv Cz 45), stabilit prin STAS 10009/88, pentru zone de locuit.
n caz contrar se vor lua msuri suplimentare de protectie la zgomot a interiorului casei, sau de reducere a
cauzei de zgomot.
[top]
terenul de fundare;
Nivelurile de performant sunt prevzute la punctul 4.1.5., n timpul unei durate de exploatare rational din
punct de vedere economic.
propriettile materialelor;
metodele de calcul.
Satisfacerea cerintei de rezistent si stabilitate n sensul prezentului capitol se realizeaz pe baza unui
complex unitar de msuri dup cum urmeaz:
a) La stabilirea amplasamentului, prin:
a.1) limitarea capacittii cldirilor pentru scoli si licee situate n zonele seismice A si B, conform
mrimii rezultate din calcul;
a.2) amplasarea constructiilor de scoli si licee la distante de sigurant fat de constructiile care
contin surse de mare risc, n conformitate cu prevederile art. 3.3.
b) n proiectare, prin:
b.1) alegerea unor amplasamente favorabile n conformitate cu art. 3.2. si 3.3. din prezentul
normativ;
b.2) conceperea constructiilor astfel nct s se obtin o comportare favorabil a acestora precum si
a prtilor componente;
b.3) prevederea unor detalii constructive verificate n practic;
b.4) utilizarea unor materiale si produse de constructie cu proprietti si performante certificate;
Solutiile constructive si materialele netraditionale" noi vor fi utilizate numai dup obtinerea unor agremente
speciale cu mentionarea posibilittii folosirii lor pentru constructiile de nvtmnt;
c) n executie, prin:
c.1) punerea n oper a materialelor, elementelor si subansamblurilor cu propriettile si
performantele prevzute n proiect;
c.2) utilizarea unor tehnologii de executie corespunztoare:
c.3) respectarea n santier a detaliilor din proiectul cldirii si din proiectul tehnologic;
d) n exploatare, prin:
d.1) adoptarea msurilor necesare pentru a pstra nediminuat capacitatea de rezistent a cldirii
prin efectuarea lucrrilor de ntretinere si de reparatii curente necesare;
d.2) urmrirea n timp a strii cldirii si realizarea, n caz de necesitate a lucrrilor de remediere.
n zonele de intensitate seismic A, B, C, D la asigurarea satisfacerii cerintei de rezistent si stabilitate
contribuie si unele msuri specifice cum sunt:
o
si pozitie).
4.1.3.3. Acoperisurile, terasele, planseele, scrile, balcoanele se verific suplimentar la o ncrcare
concentrat vertical aplicat pe elemente, n pozitia cea mai defavorabil si n absenta altor nprcri
verticale utile sau din vnt.
ncrcarea concentrat, considerat aplicat pe o suprafat de 10x10 cm se stabileste dup cum
urmeaz:
de ncrcare:
a) ncrcare orizontal, linear si uniform distribuita de 0.5 KN aplicat la o nltime de 0.9 m de la
cota pardoselei;
b) greutatea unor obiecte sanitare suspendate (fort vertical) > 1.0 KN;
c) greutatea mobilierului suspendat (biblioteca) forta vertical > 2.0 KN/mp de suprafat - vertical de
perete.
4.1.3.5. Valorile normate ale ncperilor utile verticale si orizontale pe balustrade si parapeti la
cldirile caselor de copii se iau conform STAS 10101/2A1 dup cum urmeaz:
ncperile de mai sus servesc pentru calculul elementelor balustradei sau parapetului si se consider
aplicate pe mna curent a acestora. Actiunea vertical nu se va considera simultan cu cea orizontal.
4.1.3.6. Reducerea ncrcrilor utile pe elementele portante orizontale principale, pe elementele structurale
verticale si pe fundatiile acestora se stabileste conform prevederilor STAS 10101/2A1 cap. 6.
4.1.3.7. Valorile coeficientului de ncrcare (n) si cele ale fractiunii de lunga durat (nd) se stabilesc conform
STAS 10101/OA tab. 15 dup cum urmeaz:
a) ncrcri uniform distribuite pe plansee:
b) ncrcri distribuite n lungul unei linii la balustrade, parapeti, pereti desprtitori, etc. orientate pe
directia vertical sau orizontal n = 1.2, nd = 0.
Observatii:
a. Coeficientul ncrcrii (n) se foloseste pentru gruprile de ncrcare fundamentale n cazul
verificrilor la starea limit ultim de rezistent si de stabilitate,
b. Coeficientul fractiunii de lung durat a ncrcrilor temporare variabile (nd) se foloseste dup cum
urmeaz:
pentru verificare la starea limit a exploatrii normale sub efectul fractiunii de lung durat a
ncrcrilor.
Pentru calculul fundatiilor indirecte se va tine seama de reglementrile tehnice specifice tipului de fundare
ales (piloti, coloane, barele, etc).
Pentru calculul constructiilor amplasate pe terenuri dificile de fundare se va tine seama si de prevederile
urmtoarelor.reglementri tehnice:
P 7 Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri sensibile la umezire;
P 70 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri cu umflturi si
contractii mari.
Pentru scolile si liceele n care se amenajeaz la subsol adposturi de aprare civil se va tine seama si de
reglementarea:
P 102 Norme tehnice privind proiectarea si executarea adposturilor de aprare civil, n subsolurile cldirilor
noi.
Pentru calculul seismic al cldirilor de scoli si licee metodele prevzute n normativul P100- 92 art. 2.3. vor fi
utilizate dup cum urmeaz:
a) pentru toate cldirile este obligatorie aplicarea metodei de proiectare curent (metoda A);
b) pentru cldirile repetabile cu structura din beton armat sau zidrie precum si pentru cldirile care
nu respect n totalitate prevederile referitoare la alctuirea de ansamblu din normativul P100-92 cap
4 se recomand folosirea metodei de proiectare bazat pe considerarea propriettilor de deformare
nelinear a structurii (metoda B).
Determinarea ncrcrilor seismice pentru elementele de constructie care nu fac parte din structura de
rezistent se va face conform prevederilor Normativului P100- 92 cap 5.5.
Proiectarea antiseismic a instalatiilor si echipamentelor din scoli si licee se va face cu respectarea
principiilor generale din Normativul P100- 92 cap 10.
4.1.5. Criteriile, parametrii si nivelurile de performant corespunztoare cerintei de rezistent si
stabilitate.
Pentru cldirile de scoli si licee verificarea satisfacerii cerintei de rezistent si stabilitate se face cu criteriile si
parametrii de performant folositi pentru toate cldirile civile si industriale, precum si cu criteriile specifice din
prezenta reglementare.
Nivelurile de performant asociate satisfacerii cerintei de rezistent si stabilitate sunt cele corespunztoare
constructiilor din clasa de important II-III conform STAS 10100/0 Anexa A.
Nivelul de performant seismic al cldirilor scolilor si liceelor se stabileste prin ncadrarea n clasa de
important II-III n conformitate cu Normativul P100-92 art 5.3.3 si tab 5.1 (coeficientul de important = 1,2)
si a Metodologiei de stabilire a categoriei de important a constructiilor", Ordin MLPAT nr. 31/N/02.10.95.
Pentru peretii interiori nestructurali se stabilesc urmtoarele criterii si nivele de performant:
a) deformatiile normale pe planul peretelui sub ncrcrile de exploatare prevzute la 4.1.4. b si c nu
trebuie s depseasc 5 mm.
b) deformatia instantanee normal pe planul peretelui, ntr-un punct situat n centrul unui element de
perete, datorit rezemrii unei persoane nu trebuie s depseasc 5 mm.
c) deformatia remanent provocat de ncrcrile de exploatare prevzute la 4.1.4. a nu trebuie s
fie mai mare de 10% din deformatia instantanee normal pe planul peretelui.
Acceleratia vertical (a n m/s2) a vibratiilor prtilor componente ale cldirii se limiteaz, n functie de
frecvent (f) dup cum urmeaz:
f = 1 4 Hz a = 10 -0.5 10-2;
f =4 8 Hz a = 5 x 10-3;
f = 8 -100 Hz a = 6,25 x f x 10-2;
4.1.6. Reguli de proiectare specifice.
4.1.6.1. Reguli de proiectare pentru elemente nestructurale.
Proiectarea antiseismic a elementelor de compartimentare si de nchidere se va face, dup caz, n
una din urmtoarele ipoteze:
a) ca fcnd parte integrant din sistemul structural;
b) cu legturi care s permit deplasri relative libere n raport cu structura;
c) solidarizate cu structura,, dar dimensionate astfel nct fisurile produse de miscarea seismic s
fie limitate.
Elementele nestructurale exterioare (copertine, calcane, timpane, cosuri de fum, elemente
decorative, parapeti atice, etc.,) n relatie cu spatiul public (strada) sau cu spatiile din interiorul incintei
(spatiul de recreatie, de sport) vor fi ancorate de structura de rezistent si dimensionate, inclusiv prinderile,
pentru ncrcrile seismice conventionale definite la art. 4.1.4. majorate cu 50% pentru zonele seismice de
calcul A, B, C, D si cu 25% pentru zonele seismice de calcul E si F. Sub actiunea acestor ncrcri,
elementele nestructurale exterioare trebuie s-si mentin integritatea fizic astfel nct:
prin cdere partial sau total, s nu provoace pierderi de vieti omenesti sau rnirea persoanelor si
s nu mpiedice evacuarea cldirii sau accesul echipelor de interventie.
Aceleasi prevederi se aplic si elementelor adugate pe fatade (firme, plci comemorative, antene
de satelit, etc.,).
Comportarea la actiunea seismic a elementelor de constructie care nu fac parte din structura de
rezistent si pentru care nu se urmreste pstrarea integrittii dup cutremur, are ca obiect principal
asigurarea ancorrii elementelor respective de structur de rezistent pentru mentinerea stabilittii.
4.1.6.2. Reguli de proiectare pentru instalatii si echipamente.
ncadrarea n categorii seismice a sistemelor de instalatii si echipamente din cldirile pentru scoli si licee se
face, n conformitate cu tabelul.
SISTEME
Nr
INSTALATIE / ECHIPAMENT
Categorie
Denumire Cldire
Categoria
Denumire
seismic
1 Sisteme
de
scoli
seismica
4
Anemostate
5
B
ventilare
licee
Agregate
Conducte, canale
Ventilatoare
Iluminat de
Sisteme
2
de
iluminat
sigurant.
scoli
A
Lmpi fluorescente
licee
Lmpi
incandescente
Cazane
Retele de transport
Sisteme
ap rece/cald
de
alimentare
Pompe
scoli
A
cu ap
licee
rece
Rezervoare
Boilere verticale
si cald
Rezerv, de
dedurizare
Puturi de ap
B
B
B
B
C
B
n acest caz se recomand adoptarea unor detalii verificate (si acceptate) n practic.
STAS 3300/2 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare n cazul fundrii directe.
STAS 8600 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Sistem de tolerante.
P 2 Normativ privind alctuirea, calculul si executarea structurilor din zidrie.
P 7 Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pmnturi sensibile la umezire.
P10 Normativ privind proiectarea si executarea lucrrilor de fundatii directe la constructii.
P70 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pmnturi cu umflturi si
contractii mari.
P 85 Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor cu structura din diafragme de beton.
P 100 Normativ privind proiectarea antiseismic a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice
si industriale.
P 102 Norme tehnice privind proiectarea si executarea adposturilor de aprare civil n subsolurile cldirilor
noi.
Not:
Editiile (anii) de referint pentru normative se vor lua conform cu Lista reglementrilor tehnice n
constructii sau cu aplicare n constructii" n vigoare la data utilizrii normativelor.
4.2. Siguranta n exploatare.
n functionarea scolilor si liceelor se va respecta normativul privind proiectarea cldirilor civile din
punct de vedere al cerintei de sigurant n exploatare indicativ CE 1-95 care se refer la msuri necesare
pentru:
n afar de msurile prevzute de normativul CE 1-95, pentru scoli si licee se vor realiza si
urmtoarele:
La iesirea din incinta scolilor si liceelor se vor monta balustrade de protectie la limita troturarului, care
s limiteze iesirea brusc n carosabil;
n zone cu diferente de nivel, este interzis prevederea a mai putin de trei trepte.
Usile coridoarelor nu trebuie s fie batante, ele trebuie s se deschid n sensul iesirii din cldire, vor
fi dotate cu mecanisme (resorturi) de autonchidere lent si alctuite din panouri pline, cu ochiuri de
lumin la partea superioar protejate cu ram metalic.
Usile vitrate vor fi prevzute cu geam securizat pentru a evita posibila accidentare;
Scara trebuie astfel rezolvat nct s asigure un spatiu liber de trecere fr risc de lovire;
Barele verticale ale balustradei nu vor avea interspatii mai mari de 10 cm.
4.2.3 Siguranta cu privire la instalatii.
la partea superioar a gardului se vor prevedea elemente metalice ascutite sau srm ghimpat;
accesele n incint vor fi asigurate cu sisteme speciale de nchidere si luminate pe timp de noapte;
la scolile cu mai mult de 16 sli de clas, accesul principal va fi prevzut cu cabin de poart, cu
post permanent de paz n timpul zilei;
4.2.6. Msuri pentru exploatarea n sigurant a scolilor si liceelor frecventate si de elevi cu handicap
motor.
La proiectarea si functionarea scolilor si liceelor se va tine cont de msurile prevzute de normativul
pentru adaptarea constructiilor de locuit, a constructiilor si localurilor publice la cerintele persoanelor
handicapate indicativ C - 239.
4.2.7. Aptitudinea de utilizare.
Aptitudinea de utilizare se refer la dimensionarea spatiilor, echiparea si mobilarea acestora.
Dimensionarea spatiilor se face dup urmtoarele criterii:
numrul de utilizatori;
gabaritele conventionale.
Tipul spatiilor din scoli si licee, numrul de utilizatori pe fiecare tip mobilierul si echipamentul
necesar, modul de aranjare a acestora si gabaritele si dimensiunile minime sunt prezentate n anexele nr. III
si VI la XVIII.
Dotarea cu aparate, utilaje si alt material didactic pentru procesul de nvtmnt va fi prevzut n
concordant cu normativele de dotare elaborate de Ministerul nvtmntului.
4.3. Siguranta la foc.
Cerinta de calitate a constructiilor SIGURANTA LA FOC" impune ca solutiile adoptate prin proiect,
realizate si mentinute n exploatare, n caz de incendiu s asigure:
protectia ocupantilor, tinnd seama de vrsta, starea lor de sntate si riscul de incendiu;
constructiilor, pe baza unor scenarii de sigurant ntocmite pentru fiecare situatie concret, avnd n vedere:
4.3.1.1. ncadrarea ncperilor si a spatiilor din scoli si licee n niveluri de risc, are n vedere
activitatea desfsurat, densitatea sarcinii termice si alctuirea constructiv.
4.3.1.2. ncperile si spatiile scolilor si liceelor se ncadreaz n urmtoarele niveluri de risc:
a. riscul obisnuit, cuprinznd cea mai mare parte a spatiilor destinate copiilor, cum sunt cele
destinate dormitoarelor, slilor de sport, joac, sli polivalente, si altele similare, n care densitatea
sarcinii termice este mai mic de 420 MJ/mp;
b. riscul mediu, cuprinznd n principal ncperi si spatii tehnice, cum sunt centralele termice,
gospodriile de cembustibil, buctrii, depozite pentru materiale combustibile etc., n care densitatea
sarcinii termice este cuprins ntre 420 si 840 MJ/mp;
c. riscul mare, n care sunt cuprinse ncperi si spatii cu densitatea sarcinii termice peste 840MJ/mp,
situatii mai putin ntlnite la astfel de programe functionale.
4.3.1.3. n scoli si licee, riscurile de izbucnire a incendiilor trebuie reduse - n conditiile asigurrii
functionalittii, prin limitarea surselor potentiale de aprindere si a materialelor si substantelor combustibile,
ncperile si spatiile scolilor si liceelor, n cea mai mare parte, se ncadreaz n riscuri obisnuite si numai
unele din ncperi n riscuri medii.
4.3.1.4. Este interzis folosirea sau depozitarea lichidelor ori a gazelor combustibile n alte locuri
dect cele special amenajate, n cantitti limitate si fr respectarea msurilor de prevenire si stingere
specifice.
4.3.2. Conditii de sigurant a utilizatorilor n caz de incendiu.
4.3.2.1. Asigurarea conditiilor de sigurant a utilizatorilor impune stabilirea si realizarea unor
intervale de timp care s permit corelarea actiunilor de interventie si salvare, cu dezvoltarea incendiului.
Valorile intervalelor de timp si nivelul performantelor realizate, au n vedere specificul programelor
functionale si vrsta utilizatorilor.
4.3.2.1.1. Alarmarea - Timpul de alarmare este functie de modul n care se asigur perceperea izbucnirii
incendiului si realizarea alarmrii utilizatorilor. Atunci cnd se prevd instalatii automate de semnalizare a
incendiilor, intervalul de timp nu trebuie s depseasc 30 de secunde, iar n cazul neechiprii cu iristalatii
automate - prin msuri organizatorice - se va asigura supravegherea si actionarea de ctre personalul
angajat, n maximum 60 de secunde.
4.3.2.1.2. Alertarea - Timpul de alertare a serviciilor de pompieri va fi de maximum 2 minute. Pentru scolile si
liceele echipate cu instalatii automate de semnalizare a incendiului, alertarea se va asigura automat, timpul
admis fiind de maximum 30 de secunde.
4.3.2.1.3.Supravietuirea - Timpul de supravietuire n ncperile si spatiile destinate copiilor se asigur n
functie de gradul de rezistent la foc al constructiei si tipul constructiei, fr a fi mai mic de:
4.3.2.1.5. Localizarea si stingerea - Timpul de localizare si stingere a incendiilor este functie de nivelul de
dotare si echipare cu instalatii de semnalizare si stingere a constructiilor, precum si de interventia fortelor
mobile ale pompierilor. De regul, timpul de localizare si stingere a incendiilor nu trebuie s depseasc 60
de minute.
4.3.2.1.6 .Propagarea incendiilor la obiecte nvecinate - Timpul de propagare a incendiilor la obiecte
nvecinate, trebuie s fie mai mare de 30 de minute.
4.3.3. Comportarea la foc a constructiei.
4.3.3.1. Conditiile de comportare la foc a constructiei n ansamblu si a principalelor ei prti componente sunt
determinate de rezistenta la foc a acestora.
4.3.3.1.1. Incendierea total (flash-over) - Timpul de incendiere total, va fi de minimum:
4.3.3.1.2. Etanseitatea la aer - Volumul de aer ce intr n interior atunci cnd tmplria nchiderilor exterioare
este n pozitie nchis, nu va depsi un schimb de aer pe or.
4.3.3.1.3. Compartimentarea antifoc - Aria maxim construit la sol, admis pentru un compartiment de
incendiu va fi, n functie de gradul de rezistent la foc al constructiilor, de:
1.400 m2 pentru gradul IV, cu un singur nivel si respectiv 1.000 m2 pentru cele cu mai multe niveluri;
1.000 m2 pentru gradul V cu un singur nivel si respectiv 800 m2 pentru cele cu mai multe niveluri.
4.3.3.1.4. Limita de rezistent la foc a elementelor care delimiteaz compartimente antifoc sau separ spatii
ale constructiei -Compartimentele antifoc se delimiteaz prin pereti antifoc realizati din materiale
incombustibile - clasa Co - avnd limita de rezistent la foc cuprins ntre 3 si 7 ore, n functie de densitatea
sarcinii termice a compartimentelor de incendiu. Peretii desprtitori ai diferitelor spatii functionale au limite de
rezistent la foc si clase de combustibilitate normate, n functie de gradul de rezistent la foc al constructiei,
destinatia spatiului respectiv si rolul elementelor de separare, potrivit reglementrilor. Toate ncperile
destinate copiilor vor fi separate de restul constructiei prin pereti cu limita de rezistent la foc de minimum 1
or.
4.3.3.1.5. Limita de rezistent la foc a fatadelor si a acoperisurilor - Peretii exteriori neportanti trebuie
s ndeplineasc urmtoarele conditii minime de combustibilitate si limit de rezistent la foc, al constructiei:
* C0 - 15 minute, n constructii de gradul I de rezistent la.foc;
* C2 - 15 minute, n constructii de gradul II sau III;
* C3 - 15 minute, n constructii de gradul IV;
* C4 - fr limit de rezistent la foc, n constructii de gradul V.
Acoperisurile se alctuiesc si realizeaz potrivit conditiilor corespunztoare gradului de rezistent la
foc a constructiei.
4.3.3.1.6. Rezistenta la foc a structurilor portante - Structura portant a constructiei sau a
compartimentelor de incendiu trebuie s ndeplineasc conditiile minime de combustibilitate si limit de
rezistent la foc, corespunztoare gradului de rezistent al constructiei respective:
GRADUL DE REZISTENT LA FOC AL
ELEMENTUL
CONSTRUCTIEI
STRUCTURII
Stlpi, coloane, pereti
II
III
IV
C0
cq
C0
C2
C3
2h30'
2h
1h30'
30'
C0
C0
C0
C2
C4
portanti:
1h30'
1h
45'
30'
C0
C0
C1
C2
C4
teras:
1h
45'
45'
15'
- nivel curent:
C0
C0
C0
C2
C3
1h30'
1h
1h
30'
- nivel curent:
Grinzi, plansee,
nervuri, acoperisuri,
- peste subsol:
4.3.3.1.7. Siguranta refugiilor - Timpul de sigurant al refugiilor trebuie s fie de minimum:
- 15 minute, n constructii de gradul I-II de rezistent la foc;
- 10 minute, n constructii de gradul III;
- 5 minute, n constructii de gradul IV-V de rezistent la foc.
4.3.3.1.8. Detectarea si alarmarea - Echiparea si dotarea cu dispozitive de detectare si alarmare,
precum si sistem de anuntare - informare a utilizatorilor n caz de incendiu, se realizeaz n functie de
capacitatea scolilor si liceelor si tipul constructiei, potrivit reglementrilor.
Pentru capacitti mici, acestea se asigur prin msuri organizatorice.
4.3.3.1.9. Alertarea - Pentru anuntarea serviciilor mobile de pompieri n caz de incendiu se asigur
mijloacele corespunztoare, functie de fiecare situatie concret, care s permit alertarea n timp scurt.
4.3.3.1.10. Propagarea fumului - Limitarea propagrii usoare a fumului n spatii, ncperi, coridoare
si scri trebuie asigurat prin realizarea unor elemente desprtitoare corespunztoare (pereti, plansee) si
prevederea dispozitivelor de evacuare a fumului n caz de incendiu.
4.3.3.1.11. Instalatiile de stingere - Prevederea instalatiilor si a sistemelor de stingere automat a
incendiilor se realizeaz n functie de caracteristicile constructiilor si capacitatea acestora, potrivit
reglementrilor.
4.3.3.1.12. Siguranta cilor de evacuare - Asigurarea timpului de sigurant si a capacittii cilor de
evacuare se determin potrivit reglementrilor, n functie de capacitatea maxim simultan si tipul de
constructie.
4.4.1.1. n toate slile n care se desfsoar procesul de nvtmnt (sli de clas, cabinete,
laboratoare etc.) se va asigura un volum de aer de minimum 5 m3/pers.
4.4.1.2. Se recomand, urmtoarele concentratii admisibile n aerul ncperilor, ale noxelor emise n
cldirile destinate scolilor.
Dioxidul de carbon provenit din respiratie, nu trebuie s depseasc concentratia de 0,010% din
volum, sau 100 ppm, sau 180 g/m3.
Monoxidul de carbon provenit din arderi incomplete, scpri de gaze nu trebuie s depseasc:
345 mg/m3 (300 ppm) - timp de 5 minute;
100 mg/m3 (88 ppm) - timp de 15 minute nerepetabil n 24h;
10 mg/m3 (10 ppm) -expunere continu.
Formaldehida provenit din materialele de constructii nu trebuie s depseasc 120 mg/m3 (0,1
ppm).
Radonul provenit din materialele de constructii si din pmnt nu trebuie s depseasc concentratia
de 140 mg/m3 n medie pe an.
4.4.1.3. Ventilarea spatiilor.
4.4.1.3.1 .Toate spatiile scolii vor fi ventilate natural. Mijloacele de ventilare trebuie s asigure o
premenire a aerului de cel putin 3 schimburi pe or n slile n care se desfsoar procesul de nvtmnt,
viteza curentilor de aer nedepsind 0,3m/s.
4.4.1.3.2.Ventilarea natural se va asigura cu ajutorul ferestrelor n urmtoarele conditii:
existenta unor concentratii admisibile de substante nocive (gaze, vapori, praf) ale aerului exterior;
debitul de aer aspirat din nise se calculeaz pe baza unei viteze n deschidere de lucru de 0,25m/s.
Cnd numrul de schimburi de aer pe or este mai mare de 15 se vor lua msuri speciale de
organizare a introducerii aerului de compensare;
conductele de aspiratie se vor executa din materiale rezistente la coroziune si vor fi izolate termic;
1.
Scoli si licee
20
2.
Sli de sport
50
20
4.4.2.2.1.Conditiile de calitate admise pentru apa potabil distribuit prin instalatiile sanitare (ap
rece si cald) sunt cele prevzute n STAS 1342.
4.4.2.2.2.Bazinele de not vor fi umplute numai cu ap potabil. Pe parcursul functionrii calitatea apei din
bazin nu trebuie s depseasc urmtoarele limite:
pH
oxidabilitate (MnO4K/litru)
amoniac, nitriti
Minim
Maxim
8
20
umplere a bazinului
numrul total de germeni
300/ml
100/l
0,10 mg/l
0,5 mg/l
4.4.2.3. Evacuarea apelor uzate. Apele evacuate la canalizare vor respecta prevederile
Normativului pentru conditiile de descrcare a apelor uzate n retelele de canalizare a centrelor populate"
indicativ C 90-83.
4.4.2.4. Reglementrile tehnice conexe.
STAS 1478 Alimentarea cu ap la constructii civile si industriale.
STAS 1342 Apa potabil.
C 90 Normativ pentru conditiile de descrcare a apelor uzate n retelele de canalizare a centrelor populate.
STAS 1504 Instalatii sanitare. Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armturilor si accesoriilor lor.
STAS 1795 Instalatii sanitare. Canalizare interioar.
I 9 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
P 118 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului.
MS 1955/18 oct.1955 NORME DE IGIEN privind unittile pentru
MO Nr. 59bis/1996 ocrotirea, educarea si instruirea copiilor si tinerilor.
4.4.3. Evacuarea deseurilor solide.
4.4.3.1. n cadrul scolilor se va prevedea ndeprtarea manual, zilnic, sau pe msura producerii
lor, a tuturor gunoaielor menajere si depunerea lor n cutii de gunoi (pubele cu capacitatea de 110 l conform
STAS 8127).
4.4.3.2. Necesarul de pubele pentru scoli, este de 1-1,5 pubele/100 locuri, n cazul evacurii
gunoaielor la fiecare 2-3 zile.
4.4.3.3. Depozitarea pubelelor se face pe platforme protejate contra precipitatiilor atmosferice, a
soarelui si vntului.
4.4.3.4. Distanta minim dintre platform si cldiri este de 10 m, iar amplasarea acesteia se va face
de regul la limita incintei.
4.4.3.5. Platformele trebuie s fie nzestrate cu alimentare cu ap si canalizare. Pentru splarea si
dezinfectarea pubelelor trebuie prevzut n cadrul platformei de depozitare o suprafat de cca. 5 m2.
4.4.4. Etanseitatea.
4.4.4.1. Etanseitatea la aer, gaze si vapori.
4.4.4.1.1-Rezistenta minim necesar la permeabilitate la aer Ramin a principalelor elemente de
constructie, conform STAS 6472/7 are urmtoarele valori:
Nr.
crt
Elementul de constructie
Ra min
m/s
1
2
subsol
unde:
satisfctoare, dac dup inundarea cu ap, la care nivelul acesteia va depsi cu minim 2 cm punctul cel
mai ridicat, nu se constat infiltratii de ap n interiorul cldirii dup 72 ore de ncercare conform Normativ C
56-85.
4.4.4.2.3. Etanseitatea hidroizolatiei constructiilor subterane se consider satisfctoare dac dup
72 ore de la oprirea epuismentului nu se constat infiltratii de ap n interiorul cldirii.
4.4.4.3. Reglementrile tehnice conexe.
STAS 7109 Termotehnica constructiilor. Terminologie.
STAS 6472/4 Calculul termotehnic al elementelor de nchidere ale cldirilor.
STAS 6472/4 Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de ap.
STAS 6472/7 Calculul permeabilittii la aer a elementelor si materialelor de constructii.
STAS 1907/1 Instalatii de nclzire. Calculul necesarului de cldur. Prescriptii de calcul.
C 56-85 Normativ pentru verificarea si receptia lucrrilor de constructii si instalatii aferente.
C 112-86 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrrile de
constructii.
4.4.5.Iluminatul
4.4.5.1. Iluminatul natural
4.4.5.1.1. ncperile scolilor trebuie s aib asigurat direct lumina natural. Pot face exceptie
ncperile la care se admit si iluminarea indirect sau artificial ca vestibuluri, holuri, coridoare, depozite.
4.4.5.1.2. n conditiile trii noastre considernd valoarea minim a iluminrii dat de bolta cereasc,
de 4000 Ix, valorile minime ale iluminrii laterale E" precum si a coeficientului de iluminare natural e" sunt
n conformitate cu STAS 6221 urmtoarele:
Categ. de
Destinatia ncperilor
munc
I
II
III
IV
VI
E(lx) e (%)
Sli desen
Sli de clas, cabinete
laboratoare
Sli lectur, biblioteci, cabinet
medical
Birouri, sal sport, bazin de not
Grupuri sanitare, vestiare
coridoare, scri
Depozite, centrale termice,
hidrofor
140
3,5
80
2,0
60
1,5
40
1,0
20
0,5
10
0,25
Destinatia ncperilor
1/3 ...........................................1/4
Laboratoare
1/3 ...........................................1/4
1/5 ...........................................1/6
1/5 ...........................................1/6
Cancelarie secretariat
1/6...........................................1/10
Coridoare
1/8 ..........................................1/10
4:4.5.1.4. Factorii de uniformitate a iluminatul natural sau mixt a ncperilor din constructiile de scoli
trebuie s se ncadreze n urmtoarele valori:
Factori de uniformitate
Nr
crt
Destinatia ncperilor
Emin / Emed pe
Emin / Emed pe
planul de
suprafata de lucru a
lucru
ncperii
0,65
0,50
2.
Coridoare - scri
0,25 pe supraf. de
circulatie
Distanta de la tavan la partea superioar a ferestrei trebuie s fie mai mare de 0,30 m.
4.4.5.1.6. nsorirea ncperilor scolilor contribuie la satisfacerea cerintelor privind iluminatul natural,
confortul termic si conservarea energiei. Ptrunderea radiatiilor solare n ncperi este considerat ca
benefic pentru ocupanti din considerente de sntate si psihologice.
4.4.5.1.6.1. ncperile sunt considerate a fi suficient nsorite dac durata de nsorire n ziua de
referint, primvara si toamna (21 martie si 23 septembrie), este de peste dou ore iar unghiul de incident
al radiatiei directe este peste urmtoarele valori: 6 vertical, 20 orizontal.
4.4.5.1.6.2. Pentru diferitele ncperi ale casei de copii se recomand urmtoarele orientri:
Nr.
crt.
Orientri recomandate
Destinatia ncperilor
N NE E
SE
S SV
1. Sli de clas-cabinete
2. Laboratoare biologie
3.
Laboratoare fizic,
chimie
4. Biblioteci
NV
5. Sli desen
6. Bazin not
7. Sal sport
4.4.5.1.7.Posibilittile de obturare.
4.4.5.1.7.1 Pentru crearea confortului luminos, n scopul reglrii iluminatului si strlucirii prin variatia
cantittii de lumin care ptrunde n clase, se vor prevedea perdele transparente, cu proprietti dispersante.
4.4.5.1.7.2. n vederea asigurrii posibilittilor de proiectie, n laboratoare sau cabinete se vor
prevedea sisteme de obturare, draperii etc.
4.4.5.2. Iluminatul artificial.
4.4.5.2.1.Nivelurile de iluminare medie pentru iluminatul normal din ncperile de utilizare general
din scoli si licee sunt urmtoarele:
Nr.
crt.
Nivel de
Denumirea spatiului
iluminare
Ix
Sli de clas
300
1. - pe bnci si mese
3
pe suprafata meselor
pe suprafata vertical la 1,5
300
- pe tabla de scris
m de la pardoseal
2. Laboratoare
300
pe suprafata meselor
3. Cancelarie - secretariat
150
pe suprafata meselor
4. Sal de sport
100
la nivelul pardoselii
pe planul orizontal situat la
5. Sli de desen
400
0,85 - 1 m de la pardoseal
6. Sal lectur-bibliotec
7.
Depozit de material
didactic
300
pe suprafata meselor
30
la nivelul pardoselii
4.4.5.2.2. Factorii de uniformitate a iluminrii pentru iluminatul normal sunt cei prevzuti la STAS
6646/3.
4.4.5.2.3. Iluminatul artificial se realizeaz prin instalatii electrice pe baza normativelor si
standardelor de stat specifice.
4.4.5.2.3.1. n afara prevederilor normativelor si standardelor de stat se vor avea n vedere
urmtoarele msuri:
n slile de clas si laboratoare, corpurile de iluminat vor fi repartizate astfel nct directia luminii
artificiale s fie aceiasi cu directia luminii naturale: un rnd de corpuri de iluminat se recomand s
fie asezat n imediata apropiere a ferestrelor (la cca. 1m de fereast). n afar de acest aliniament se
va mai prevedea un sir de corpuri de iluminat la cca. 2/3 din ltimea ncperii.
n sala de sport vor fi prevzute corpuri de iluminat cu grtar de protectie mpotriva loviturilor.
Pentru iluminatul local al tablelor se vor prevedea corpuri speciale cu lmpi fluorescente care au
posibilitatea reglrii orientrii n plan vertical. Acestea se monteaz deasupra tablei la o distant de
perete de cca. 75 cm. Iluminarea local a tablei usureaz citirea ct si evitarea strlucirii din cmpul
vizual al elevilor.
Se vor prevedea corpuri de iluminat cu lmpi fluorescente cu repartitie difuz sau semidirect a
fluxului luminos cu un grad mare de protectie contra orbirii n laboratoare, camere preparare, birouri,
etc.
4.4.5.3. Reglementrile tehnice conexe.
STAS 6221 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Iluminatul natural al ncperilor. Prescriptii de
calcul.
STAS R 11621 Metode de calcul a iluminrii medii n cldiri.
I 7 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori, cu tensiuni pn la 1000
V.
I 20 Normativ privind proiectarea si executarea protectiei contra trsnetului la constructii.
PE 107 78 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice.
PE 124 85 Normativ privind alimentarea cu energie electric a consumatorilor industriali si similari.
PE 136 - 88 Normativ privind folosirea rational a energiei electrice la iluminatul artificial si n utilizri casnice.
PE 135 - 85 Instructiuni tehnice privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor n instalatiile
electrice de distributie de 1-110 KV.
I 18 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor interioare de telecomunicatii.
STAS 234 Bransamente electrice, conditii generale de proiectare si executare.
STAS 2612 Protectia mpotriva electrocutrilor limite admise.
STAS 3184 Prize, fise si cuple pentru instalatii electrice pn la 380V curent alternativ si pn la 250V curent
continuu si pn la 25A.
STAS 3185 ntreruptoare pentru instalatii electrice casnice si similare. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 6115-1,3 Lmpi electrice cu incandescent pentru iluminat general.
STAS 6646-1,2,3 Iluminat artificial.
STAS 6865 Conducte cu izolatie de PVC pentru instalatii electrice fixe.
STAS 6990 Tuburi pentru instalatii electrice, dinpoliclorur de vinil, neplastifiat.
STAS 11630/1 Tuburi pentru instalatii electrice clasificare si terminologie. Conditii tehnice generale.
STAS 12604 Protectia mpotriva electrocutrilor. Prescriptii generale.
STAS 12604/4 Protectia mpotriva electrocutrilor prin atingere indirect. Instalatii electrice fixe. Prescriptii
generale.
Nr
Denumirea ncperii
crt.
conventional de calcul
C
1.
18C
2.
18C
3.
20C
4.
Coridoare, scri
18C
5.
20C
6.
Cabinete medicale
22C
7.
Grupuri sanitare
15C
4.5.1.1.1. Temperaturile interioare conventionale de calcul pot fi considerate temperaturi reale ale
ncperilor n conditiile cnd reprezint media temperaturilor nregistrate timp de 24h la o distant de 2m de
peretii exteriori, la 0,75 m deasupra pardoselii.
4.5.1.1.2 Diferenta maxim ntre temperatura de calcul conventional a aerului interior si temperatura minim
admis a suprafetei interioare a elementului de constructie, va fi urmtoarea:
- pereti 5,5C
- acoperisuri 4,5C
- pardoseli 3,5C
4.5.1.1.3. Protectia termic minim necesar pe timp friguros, a elementelor de nchidere
caracterizat prin rezistenta minim la transfer termic si realizarea unei temperaturi minime pe suprafata
elementului, mai mare dect temperatura punctului de rou, se stabileste conform STAS 6472/3, pentru
regimul normal de umiditate al ncperilor si pentru regimul normal de exploatare n timpul nclzirii, regim
precizat de STAS 1907/1.
4.5.1.2. Cldirile scolilor, vor fi prevzute de regul cu instalatii de nclzire central.
4.5.1.2.1. Sistemul de nclzire central se va stabili conform Normativului I 13/94.
SISTEMUL
Grupa
Agent termic
Aparate de nclzire
Scoli
radiator
Ap cald
Licee
sau convectoradiator
Sli de gimnastic
Ap cald sau
independente
fierbinte
cald
Unitatea functional
Curba Cz"
dB(a)
Sli de clas
35
40
30
35
Cabinete medicale
30
35
Cancelarii
35
40
Laboratoare
35
40
Birouri administratie
40
45
45
50
Bazin de not
45
50
4.6.2. Izolarea acustic a unittilor functionale din scoli mpotriva zgomotului provenit din spatiile
adiacente se asigur prin elemente de constructie (pereti, plansee, elemente de nchidere) a cror alctuire
este astfel conceput nct s se realizeze att cerintele impuse de structura de rezistent ct si de conditiile
de izolare acustic.
Valorile admisibile ale indicilor de izolare la zgomot aerian 1-2 (Ea) si de impact Ii (Ei).sunt cele
prevzute n STAS 6156 - tabelul 5.
Valorile admisibile ale
indiciilor de izolare la
Elemente desprtitoare
Nivelul de
de constructie ntre
zgomot
perturbator
Nr
coresp.
crt
spatiului
alturat
unitatea
spatii
functional
alturate
plansee
dB(A)
interiori de
fatad
I'a(Ea) I'i(Ei)
dB dB
dB dB
51(-1) 60(0)
51(-1)
Sli de
clas
Sli de
Sli de
cancelarii
festivitti
Sli de sport
Biblioteci
4
adiacente
clas
sli de
studiu
85
90
Sli de
clas
80
adiacente
Sli de
Sli de
80
muzic
85
muzic
6
Sli de sport
90
56(+4)
53(+7)
61(+9)
45(+15)
56(+4)
53(+7)
56(+4)
53(+7)
61(+9)
45(+15)
56(+4)
61(+9)
56(+4)
56(+4)
61(+9)
Amplasarea spatiilor cu nivel sonor ridicat n incinta scolilor trebuie astfel fcut nct nivelul de
zgomot interior n unittile functionale s nu depseasc valorile prezentate la punctul 4.6.1.
Amplasarea slilor de sport n scoli trebuie fcut de cte ori este posibil, astfel nct n spatiile
adiacente si deasupra sau dedesubt s nu fie dispuse sli de clas.
4.6.3. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior datorat actiunii concomitente a
surselor de zgomot si a agregatelor ce functioneaz n interiorul unittilor functionale (sau activittilor
specifice) din scoli si licee sunt, conform STAS 6156 tab. 4 urmtoarele:
Valoarea admisibil nivelului de
Nr.
crt
n: nr. ordine
curba Cz" dB(A)
Statie hidrofor
85 90
Central termic
85 90
Post transformare
55 60
Ateliere
80 85
Sal de sport
80 85
Bazin de not
80 85
4.6.4. Valorile admisibile pentru durata de reverberatie Tm din unittile functionale ale scolilor si
liceelor, n domeniul de frecvent de 125...4000Hz se determin n functie de volumul ncperii si de tipul
acesteia conform STAS 6156.
Durata de reverberatie se limiteaz pentru:
Sala de gimnastic si sport -1,40;
Bazin de not -1,20.
n cazul slilor de sport si a bazinelor de not se recomand aplicarea de tratamente fonoabsorbante
la plafonul slilor.
4.6.5. Reglementrile tehnice conexe.
STAS 1957/1-4 Acustica, terminologie.
STAS 6156 Acustica n constructii. Protectia mpotriva zgomotului n constructii civile si social culturale.Limite
admisibile si parametrii de izolare acustic.
STAS 6161/1 Acustica n constructii. Msurarea nivelului de zgomot n constructii civile. Metoda de
msurare.
STAS 9783/0 Acustica n constructii. Parametrii pentru proiectarea si verificarea acustic a slilor de auditie
public. Limite admisibile.
STAS 10009 Acustica n constructii. Acustica urban. Limite admisibile ale nivelului de zgomot urban.
P 118 Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului
P 122 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia slilor de auditie public din punct de vedere acustic
C 125 Normativ privind proiectarea si executarea msurilor de izolare fonic si a tratamentelor acustice n
cldiri.
[top]
BORDEROUL ANEXELOR
ANEXA I Terminologie specific.
ANEXA II Suprafete de teren recomandate pentru scoli si licee.
ANEXA III Continutul temei program pentru scoli si licee.
ANEXA IV Elaborarea si aprobarea documentatiei tehnico-economice.
ANEXA V 1 - Termeni utilizati n definirea cerintei de rezistent, si stabilitate;
2 - Definitiile exigentelor de performant asociate cerintei de rezistent si stabilitate.
ANEXA VI Schema functional scoli primare si gimnaziu
ANEXA VII Schema functional scoli gimnaziale si licee.
ANEXA VIII Gabarite mobilier.
ANEXA IX Tabel dimensiuni functionale.
ANEXA X Spatii necesare dispunerii meselor mobile n sala de clas.
ANEXA XI Cerinte minime pentru realizarea unei bune vizibilitti. Parametrii spatiali pentru utilizarea
ANEXA XII Spatii minime necesare n sala de clas.
ANEXA XIII Unitti functionale pentru scoli, dimensiuni minimale (sal de clas, cabinete).
ANEXA XIV Unitti functionale pentru scoli, dimensiuni minimale (laborator fizic, chimie, cabinet fonic).
ANEXA XV Unitti functionale pentru scoli, ateliere pentru activitti practice.
ANEXA XVI Organizri functionale pentru activitti sportive, sli de sport.
ANEXA XVII Unitti functionale pentru activitti sportive, vestiare, bazin pentru nvtat notul.
ANEXA XVIII Spatii amenajate pentru handicapatii motrici.
[top]
ANEXA nr. I
TERMINOLOGIE SPECIFIC
A:
Amenajarea scolar. Ansamblu de lucrri ce se execut de regul pe baza unui proiect si care au
drept scop transformarea unei cldiri cu alt destinatie initial pentru a fi folosit de o unitate de nvtmnt;
amenajarea scolar poate fi executat si la o cldire de nvtmnt pentru mbunttirea conditiilor de
confort, pentru a o moderniza sau a o prevedea cu functiuni sau instalatii care initial nu existau.
Arhitectur scolar. Ramur a arhitecturii care se refer la constructiile de nvtmnt prescolar si
scolar.
Atelier de lucru manual. ncpere special amenajat, mobilat si dotat n care elevii din clasele IIV desfsoar activitti pentru deprinderea executrii unor lucrri manuale simple: cusut, brodat, mpletit,
tesut s.a.
Atelier scoal. ncpere (sau mai multe) n unitti de nvtmnt gimnazial, liceal sau profesional,
special amenajat, mobilat si dotat cu scule si masini unelte, n care elevii desfsoar instruirea practic
prevzut n planul de nvtmnt.
B:
Balustrada scrii n scoal. Element de constructie specific scrilor n scoal care.trebuie s
ndeplineasc conditii speciale; rezistent sporit la mpingerea lateral, mpiedicarea trecerii printre piesele
verticale ale balustradei si mpiedicarea alunecrii elevilor pe mna curent.
Banca scolar. Pies de mobilier care constituie locul de lucru al elevului din cursul primar n timpul
orelor din scoal. Se compune din dou prti: partea pe care se aseaz elevul si pupitru pe care acesta scrie
sau citeste. De regul, banca scolar este pentru 2 elevi.
Baza material a scolilor. Totalitatea cldirilor, instalatiilor, mobilierului si mijloacelor de nvtmnt
(aparate si utilaje) care fac posibil desfsurarea procesului de nvtmnt.
Baza material a nvtmntului, v. baza material a scolilor.
Baza sportiv scolar. Ansamblu format din sala de educatie fizic si jocuri sportive, terenuri
sportive n aer liber, constructii auxiliare pentru vestiare, dusuri, closete, cabinet medical s.a. destinate
activittii de educatie fizic si sport a elevilor.
Biblioteca scolar. Functiune special n scoli care, n functie de numrul elevilor dispune de
ncperi sau spatii pentru depozit de crti, lectur, fisier, cataloage.
Bufet n scoal. Una sau dou ncperi special amenajate si dotate unde elevii si pot procura n
pauze sandvisuri, prjituri, fructe sau buturi rcoritoare.
C:
Cabinet audiovizual. Functiune n scoal n care procesul de instruire se desfsoar intensiv prin
folosirea mijloacelor audiovizuale ca retroproiector, aspectomat, magnetofon, casetofon, picup,
magnetoscop, radio, televizor.
Poate fi folosit pentru desfsurarea lectiilor la diferite discipline de nvtmnt.
Cabinetul audiovizual necesit o mediatec (vezi M).
Cabinet medical scolar, ncpere(i) n scoal special amenajat(e) si dotat(e) corespunztor,
conform cerintelor medicale. Cabinetul medical scolar poate fi de medicin general sau de stomatologie.
Tendinta modern este ca, n scolile cu numr mare de elevi, s existe ambele tipuri de cabinete medicale.
Cabinet tehnic scolar. Sal de specialitate n scolile profesionale si unele licee, cu dotare adecvat
pentru realizarea procesului de predare a cunostintelor tehnice, procese si fenomene tehnice si tehnologii n
domeniul organelor de masini, masini de ridicat, actionri electrice, protectia muncii etc.
Camer de preparare anex la laborator. ncpere adiacent laboratorului n care se pstreaz
aparatele, substantele si alte materiale necesare desfsurrii experientelor demonstrative ale profesorului,
sau necesare lucrrilor de laborator ale elevilor; n camera de preparare se pregtesc de ctre profesor si
ajutoarele sale conditiile necesare desfsurrii lucrrilor; camera de preparare comunic printr-o us cu
laboratorul; exist de asemenea o fereastr special ntre cele dou ncperi.
Cancelarie. Sal n scoal dotat cu mese (cu sertare), scaune si dulap pentru cataloage, care
serveste ca loc de adunare zilnic a cadrelor didactice n pauzele ntre ore; este folosit uneori pentru consilii
si cercuri metodice.
Catedr. Pies de mobilier scolar traditional n sal de clas, constituind locul de lucru al
profesorului, const de regul dintr-o mas si un scaun asezate fie la nivelul bncilor fie pe un podium nltat
fat de la nivelul bncilor.
Capacitatea (mrimea) scolii. Numrul total de sli de clas din scoal n care se desfsoar
cursurile.
Circumscriptie scolar. Mod de repartizare n teritoriu a scolilor ce urmeaz a fi frecventate de
elevii din clasele I-VIII. Fiecrei scoli i se afecteaz zone de locuinte din cartiere sau din localitti n functie
de populatia scolar si mrimea (capacitatea) de care dispune scoala respectiv.
Clas de elevi. 1. Unitate de-baz a scolii compus din elevi de aceeasi vrst (sau foarte
apropiat), omogen, ca nivel de pregtire scolar. Clasa de elevi are maxim 25 elevi n scoala primar si 30
elevi n gimnaziu, liceu, scoal profesional si postliceal; acestia lucreaz dup aceleasi programe si planuri
de nvtmnt, cu acelasi nvttor sau aceiasi profesori.
2. Nivel de nvttur, de studii care dureaz n mod normal un an (cl. I-a, Il-a etc. dar si cl. V-a A, Va B, V-a C., etc.) n cazul claselor paralele.
Cldire scolar sau de nvtmnt, v. constructia scolar sau de nvtmnt.
Complex scolar. Ansamblu de cldiri scolare special proiectate si construite sau amenajate, situate
ntr-o aceiasi incint, n care se desfsoar activitti de nvtmnt si instruire, n care se asigur cazarea si
masa elevilor precum si activitti de educatie fizic, sport si petrecere a timpului liber.
Constructia scolar sau de nvtmnt. Cldire special proiectat si construit sau amenajat
destinat activittilor de nvtmnt (sli de clas, laboratoare) si activittilor de educatie fizic si sport (sli
de gimnastic si jocuri sportive).
Contingent scolar. Totalitate a elevilor care au aceiasi vrst, parcurg mpreun aceiasi clas, pe
care o absolv n acelasi an scolar.
Curte de recreatie. Suprafat de teren n jurul scolii destinat miscrii n aer liber a elevilor n
pauzele dintre ore. Curtea de recreatie trebuie s ndeplineasc conditii de mrime (n functie de numrul de
elevi), s fie nsorit si departe de sursele de poluare.
D:
Depozit de material didactic. ncpere n cldirile de nvtmnt n care se pstreaz materiale
folosite de profesori n procesul de nvtmnt (hrti geografice, istorice, globuri terestre, atlase etc.).
Dotarea scolar. 1. Totalitatea cldirilor, constructiilor si amenajrilor exterioare n cuprinsul crora
se desfsoar procesul instructiv-educativ.
2. Totalitatea aparatelor, utilajului, mobilierului, materialelor didactice, crtilor din bibliotec,
materialelor de lucru din laboratoare si ateliere ce se folosesc n procesul instructiv-educativ.
E:
Efectiv scolar. Totalitatea elevilor care frecventeaz o unitate de nvtmnt sau numrul elevilor la
nivelul unei localitti, al unui judet sau la nivelul trii, n timpul unui an scolar.
F:
Functiune de nvtmnt. Activitate sau grup de activitti n procesul de nvtmnt (predare,
lucrri de laborator, educatie fizic si sport s.a.), care necesit ncperi speciale pentru desfsurare (sal de
clas, laborator, bibliotec s.a.). Termenul de functiune de nvtmnt se foloseste la ntocmirea temelor de
proiectare si n proiectele privind constructiile destinate nvtmntului, pentru definirea si enumerarea
ncperilor necesare procesului de nvtmnt.
G:
Garderob scolar. ncpere sau spatiu special amenajat, unde elevii si las mbrcmintea de
iarn sau hainele de ploaie. Garderoba este organizat sub forma cuierelor n fiecare sal de clas (n
cldirile vechi de scoli), n dulapuri n perete pe coridor, sau garderob central pe etaj sau scoal (solutii si
tendinte moderne). Garderoba scolar trebuie s ndeplineasc cerinte de usoar accesibilitate, bun
luminare, ventilare si de securitatea hainelor.
Grupul scolar v. complex scolar.
I:
Iluminatul scolar. Asigurarea luminii naturale si artificiale n vederea desfsurrii n bune conditiuni
a procesului de nvtmnt si a restului activittii n unitatea respectiv. Iluminatul natural se realizeaz prin
ferestre, iar aranjamentul bncilor n sala de clas sau de laborator trebuie s fie astfel ca lumina s vin din
stnga. Mrimea ferestrelor trebuie s respecte normele din standardele n vigoare. Iluminatul artificial se
realizeaz cu lmpi electrice si serveste pentru acele cursuri sau activitti ce se desfsoar n orele de
sear, sau cnd cerul este acoperit, iar lumina natural este insuficient.
Institutie de nvtmnt. Unitate organizatoric n care se desfsoar procesul instructiv-educativ
scolar. Asadar poate fi scoal primar (deci cu clasele I-IV), scoal gimnazial (deci cu clasele I-VIII sau
numai V-VIII), liceu (deci cu clasele IX-XII), scoal postliceal sau scoal profesional.
Investitii destinate nvtmntului. Totalitatea fondurilor alocate ori cheltuite prin bugetul de stat n
scopul mbunttirii sau extinderii bazei materiale a nvtmntului. Investitiile destinate nvtmntului se
refer la construirea, reconstruirea si modernizarea cldirilor, utilarea si dotarea cu utilaje, aparate, materiale
didactice, obiecte de inventar si la amenajarea terenurilor de recreatie si sportive.
:
nvtmnt (cursuri) de zi. Form obisnuit si general de organizare a procesului instructiv
educativ, caracterizat prin desfsurarea activittii n timpul zilei.
nvtmnt (cursuri de sear) seral. Form de nvtmift cu activittile didactice organizate n
orele de sear, nvtmntul seral se poate organiza pentru nvtmntul liceal.
L:
Laborator scolar, ncpere special proiectat sau amenajat, dotat cu instalatii, mobilier, aparate
si utilaje specifice, pentru desfsurarea de ctre elevi a unor lucrri practice din diferite domenii si discipline
stiintifice si tehnice. Laboratoarele pot fi de fizic, de chimie, de biologie, de rezistenta materialelor, masini
electrice s.a.
Liceu. 1. Cldire special proiectat sau amenajat, n care se desfsoar cursurile nvtmntului
liceal, n acest scop cldirea cuprinde functiuni specifice acestui nvtmnt: sli de clas cabinete de
specialitate, laboratoare, sal de educatie fizic si sport si anexe (cancelarie, birouri pentru secretariat si
directie, cabinet medical si stomatologic, bufet, spatii de recreatie, bibliotec s.a.).
2. nvtmnt specific care pregteste tinerii pentru intrarea n viata activ sau pentru accesul n
nvtmntul superior.
Local scolar, v. constructie scolar.
M.
Mas de laborator. Element (pies) de mobilier specific, proiectat special si dotat cu instalatiile si
aparatura necesar desfsurrii experientelor ce se refer la o anumit disciplin stiintific.
Material didactic. Categorie de material intuitiv cu ajutorul cruia se pot realiza cerintele transmiterii
cunostintelor ctre elevi. Cuprinde totalitatea obiectelor de natura preparatelor reproducerilor plastice,
mulajelor, machetelor, sau hrti, glob terestru, diapozitive, diafilme, filme, benzi magnetice, discuri, ierbare,
colectii de roci, colectii de opere de art, albume s.a.
Mediatec. ncpere n cldirile scolare, destinat pstrrii n conditii corespunztoare a mijloacelor
audio-vizuale integrate si care servesc procesului didactic. Dup natura mijloacelor audiovizuale, mediateca
are compartimente pentru filmotec, discotec, bandotec, diatec, fototec.
Mijloace audiovizuale. Totalitatea mijloacelor de nvtmnt care cuprinde att mijloacele integrate
prezentate pe suport vizual, auditiv sau audiovizual, ct si echipamentele tehnice prin care acestea se
valorific n procesul de nvtmnt.
Mijloace de nvtmnt. Categorie,a bazei materiale a nvtmntului care cuprinde ansamblul
obiectivelor utilizate n procesul de nvtmnt, prin valorificarea potentialului lor pedagogic.
Mobilier scolar. Categorie a bazei materiale a nvtmntului constituit din ansamblul de piese de
mobil corespunztor activittii ce se desfsoar n fiecare functiune de nvtmnt (sal de clas, laborator,
bibliotec, etc). Mobilierul scolar se compune din piese destinate locurilor de lucru ale elevilor si corpului
didactic.
O:
Obiect de nvtmnt. Disciplin de studiu n scoal, inclus n planul de nvtmnt, cu un volum
de cunostinte, priceperi si deprinderi ce trebuie nsusite de elevi, stabilit prin programa scolar.
P:
Plan de nvtmnt. Document scolar oficial, prin care sunt stabilite: obiectele care se studiaz ntrun anumit tip de scoal, succesiunea acestor obiecte pe ani de studii, numrul de ore repartizate sptmnal
fiecrui obiect n parte n fiecare an de studii si structura anului scolar.
Plan de scolarizare. Document scolar oficial n care este consemnat si aprobat n fiecare an
numrul de copii si elevi care vor fi cuprinsi n anul I al fiecrui ciclu de nvtmnt (clasa I-a primar, clasa
IX-a si anul I scoal profesional)
Planset de desen. Obiect folosit n procesul de nvtmnt ca suport al hrtiei pe care se
realizeaz desenul; se prezint ca o suprafat plan, alctuit din lemn, are dimensiuni diferite, n functie de
mrimea desenelor ce se execut.
Planset special. Element de mobilier scolar destinat realizrii desenelor tehnice; se compune
dintr-o planset de lemn, montat pe un sistem de prghii metalice, care permite ridicarea, coborrea si
nclinarea plansetei, un brat articulat permite asezarea unei linii drepte din lemn n orice pozitie pe suprafata
hrtiei; elevul lucreaz n picioare sau asezat pe un taburet nalt plasat n fata plansetei.
Populatia scolar. Totalitatea elevilor din toti ani de studiu la nivelul unei unitti de nvtmnt, al
unei localitti, al unui judet sau al trii n timpul unui an scolar.
Proces de nvtmnt. Ansamblu de actiuni institutionalizate ce intervin n activitatea instructiveducativ a elevilor.
Pupitru, v. banc scolar. ,
S:
ANEXA nr. II
SUPRAFETE DE TEREN RECOMANDATE PENTRU SCOLI
Suprafata
Nr
Tipul de scoal
total a
crt.
terenului mp
Suprafata de teren
ce revine pe loc de
elev n scoal
mp/loc
2400
20
- cu 8 sli de clas
4800
15
15
- cu 8 sli de clas
4800
15
- cu 16 sli de clas
7200
15
- cu 24 sli de clas
10800
15
15
10-15
1000-1500
B. n mediul urban
[top]
parcurg de la locuint la scoal o distant mai mare de 1000 m, acolo unde nu se organizeaz un sistem de
transport special.
T.P.2. Capacitatea pentru liceu, scoal post-liceal sau scoal profesional va fi determinat
conform punctelor 2.1.2.3.2. si 2.1.2.3.2.1. si nu sunt restrictii privind distanta de parcurs a elevilor de la
locuint la scoal.
T.P.3. Scolile prevzute la punctele 2.3.1 si 2.3.2. cuprind urmtoarele categorii de spatii conform
Anexelor nr. VI si VII:
sli destinate fiecrei clase de elevi - an de studiu, denumite sli de clas; n sala de clas se
desfsoar majoritatea orelor din procesul de nvtmnt;
sli n care clasa de elevi desfsoar unele ore prevzute n planul de nvtmnt; acestea sunt
slile specializate (cabinete) laboratoarele si slile de lucrri practice;
sli pentru educatie fizic si sport care cuprind sal de gimnastic, jocuri sportive si eventual bazin
de not;
bibliotec;
spatii de recreatie;
magazie materiale.
TP.3.1. Orice scoal va cuprinde n mod obligatoriu sli de clas, grupuri sanitare si vestiare,
cancelaria pentru profesori, birou pentru director si birou secretariat; numrul si tipul celorlalte sli, birouri si
alte spatii se va stabili de inspectoratul scolar judetean n functie de felul scolii (primar, gimnaziu, primar si
gimnaziu, liceu, gimnaziu si liceu, scoal post-liceal, scoal profesional) si numrul total al claselor de
elevi.
Numrul slilor de clas determinat conform prevederilor de la punctele 2.1.2.3.1.2. si 2.1.2.3.2.1. si
numrul si tipul celorlalte sli, birouri si altor spatii precizat de inspectoratul scolar judetean, alctuiesc
principalele date ale temei de proiectare pentru scoal.
TP.3.2. Sala de clas va fi dimensionat pentru 25 elevi n scoala primar si pentru 30 elevi n
gimnaziu, liceu, scoal postliceal si scoala profesional, va avea o suprafat util de 1,80-2,10 mp/loc si va
respecta norma sanitar a Ministerului Snttii privind volumul de aer necesar (5,0 mc) pentru fiecare elev.
Slile de clas pentru nvtmntul primar (clasele I-IV), vor fi plasate numai la parter si vor fi mobilate cu
bnci fixe pentru cte doi elevi: bncile vor avea de regul dou dimensiuni: unele pentru talie medie a
elevilor din clasele a-I-a si a ll-a si altele pentru talia medie a elevilor din clasele a-III-a si a-IV-a (vezi anexele
VIII si IX).
Slile de clas pentru nvtmntul gimnazial (clasele V-VIII) si pentru liceu, scoal profesional si
scoal postliceal vor fi mobilate cu mese si scaune ce vor avea dou dimensiuni: unele pentru talia medie a
elevilor din clasele V-VIII si altele pentru talia medie a elevilor din liceu, scoal profesional si scoal
postliceal (vezi anexele VIII si IX).
Aranjarea bncilor sau meselor cu scaune si plasarea tablei vor fi astfel ca lumina natural s fie din
stnga. Fiecare sal de clas va dispune de vestiare, fie de dulapuri ventilate natural pe coridor, fie
centralizate pe scoal sau pe grupe de sli de clas, dispuse n afara cilor de circulatie.
T.P.3.3. Cabinetele (slile specializate) pentru istorie, geografie, informatic, muzic desen, limbi
strine vor fi dimensionate pentru 30 de elevi tinnd seama de specificul activittii; materialul didactic
necesar, hrti, globuri terestre, atlase, calculatoare, discuri si benzi magnetice, note si instrumente
muzicale, .plansete de desen, modele de ipsos, aparate audio pentru limbi strine s.a. vor fi pstrate chiar n
slile specializate, eventual ntr-un depozit anex. (Anexa nr. XIII).
T.P.3.4. Laboratoarele pentru stiinte fundamentale: fizic, chimie, biologie sau laboratoarele tehnice
si tehnologice se vor dimensiona pentru 30 elevi, tinnd seama de specificul fiecrei activitti si de faptul c
elevii trebuie s lucreze ei.nsisi; lucrrile pe care le efectueaz elevii sunt de tip frontal adic toat clasa
execut aceeasi lucrare. (Anexa nr. XIV).
Laboratoarele vor avea cte o camer de pregtire (anex) si depozitare a aparatelor si materialelor
cu ajutorul crora se desfsoar procesul de nvtmnt.
T.P.3.4.1. Numrul fiecrui tip de cabinet (sal specializat) si de laborator se va stabili de ctre
Inspectoratul scolar judetean pe baza planului de nvtmnt, al orelor pe sptmn si al numrului claselor
de elevi astfel:
Ns.s.=
T.P.3.5. Sala de educatie fizic si sport va avea mrimea pentru desfsurarea jocurilor sportive si va
fi dotat cu anexe vestiare, closete, lavoare si dusuri pe sexe; 2 camere vestiar si dou grupuri sanitare si un
vestiar cu lavoar si dus pentru profesor (anexele XVI si XVII).
T.P.3.6. Bazinul de not acoperit, cu dimensiunea de 25 m, cu 6 culoare, cu anexe vestiare, closete
lavoare si dusuri pe sexe se va prevedea dac este cazul de ctre inspectoratul scolar judetean n tema de
proiectare (anexa XVII).
T.P.3.7. Biblioteca va avea o sal de lectur cu un numr de locuri egal cu 1/10 din capacitatea scolii
si un depozit de crti, discuri si benzi audio-video; n functie de mrimea scolii, biblioteca poate fi prevzut
cu o sal de lectur, si rafturi de crti la perete.
T.P.3.8. Grupurile sanitare pentru elevi cuprinznd closete si lavoare vor fi prevzute pe sexe iar
numrul obiectelor sanitare va fi conform Standardului de stat n vigoare (STAS 1478).
T.P.3.9. Cabinetul medical si cabinetul stomatologic vor avea dimensiunile si dotarea cu aparatur
prevzute de normele Ministerului Snttii.
n functie de mrimea scolii, se poate prevedea un cabinet stomatologic pentru mai multe scoli din
circumscriptia scolar respectiv.
T.P.3.10. Spatiile de recreatie din cldirea scolii se vor dimensiona dup urmtoarea regul: n afara
spatiilor de circulatie coridoare si scri, a cror ltime va corespunde normelor de evacuare n caz de pericol,
spatiile de recreatie vor cuprinde holuri, alveole de lumin pe coridoare si supralrgirea coridoarelor astfel
nct suprafata acestor spatii suplimentare s reprezinte pentru 50% din numrul locurilor din slile de clas
cte 1 mp.
T.P.3.11. Bufetul pentru elevi va dispune de un spatiu de servire si un spatiu de depozitare si va fi
plasat de regul la parterul scolii.
T.P.3.12. Cancelaria profesorilor va avea aria de 2,0 mp x 1,5 x numrul slilor de clas din scoal;
va fi dotat cu mese cu sertare, la care, s poat lua loc membrii corpului didactic si un dulap pentru
cataloage.
Cancelaria profesorilor va fi astfel conformat nct s poat fi folosit si pentru consiliul profesoral.
Ca anex va dispune de un vestiar si grup sanitar cu closete si lavoare pe sexe.
T.P.3.13. Pentru director si director adjunct se va prevedea un birou cu aria de 12-16 mp., situat n
apropierea cancelariei profesorilor.
T.P.3.14. Secretariatul va avea dimensiunea de 20-35 mp. inclusiv spatiu pentru arhiv si va fi plasat
la parter usor accesibil din exterior.
T.P.3.15. Biroul pentru administratie-contabilitate va avea dimensiunea de 20-25 mp.
TP.3.16. Magazia va dispune de compartimente pentru materiale didactice si alte materiale.
T.P.3.17. Constructii si amenajri n incinta (curtea) scolii.
TP.3.17.1. Alei pietonale pentru circulatie si accesul elevilor n scoal si la terenurile de sport.
T.P.3.17.2. Puncte de colectare si evacuarea gunoiului cu containere si puncte de ap pentru splat
pentru curtirea exterioar.
TP.3.17.3. Pichete de interventie pentru prevenirea si stingerea incendiilor, n functie de mrimea
incintei.
T.P.3.17.4. nchideri (garduri) perimetrale incintei, executate din lemn, piatr, beton armat cu panouri
traforate, sau din metal, dublate de gard viu pentru control si paza incintei.
T.P.3.17.5. Amenajarea curtii scolii va cuprinde zona verde, zona curtii de recreatie din care o parte
acoperit si zona terenurilor sportive.
T.P.3.18. Inspectoratul scolar poate include n tema-program pentru scolile cu mai mult de 20 de sli
de clas, prevederea unei sli pentru activitti culturale.
T.P.3.19. Prevederea de adposturi de aprare civil va avea n vedere HGR 531/1992 si normele
tehnice pentru proiectarea si executarea acestora n subsolul constructiilor, indicativ P102-78.
[top]
Anexa nr.IV
ELABORAREA SI APROBAREA DOCUMENTATIILOR TEHNICO-ECONOMICE
D.T.E.1. Elaborarea si aprobarea documentatiilor tehnico-economice pentru obiectivele noi de scoli
si licee vor respecta prevederile Legii Finantelor Publice nr. 10/1991 si Ordinului comun nr. 792/13/N din 20
iunie 1994 al Ministrului de stat - Ministrul finantelor si al Ministrului lucrrilor publice si amenajrii teritoriului.
D.T.E.1.1. Fazele de proiectare sunt stabilite prin HG 727/93, Regulamentul anex, si anume:
studiu de prefezabilitate;
studiu de fezabilitate;
detalii de executie.
studiu de fezabilitate;
Continutul fazelor de proiectare este precizat prin anexa la ordinul 792/13/N - 1994.
D.T.E.1.2. Studiile de prefezabilitate si de fezabilitate se aprob n functie de valoare, de ctre
organele mentionate n Legea Finantelor Publice nr. 10/1991.
D.T.E.1.3. Executia lucrrilor pentru scoli si licee din fondurile statului, se adjudec pe baza licitatiei
publice ale crei documente se elaboreaz conform prevederilor din anexa la Ordinul 792/13/N din 20 iunie
1994 mentionat la punctul 2.4.1. si publicat n M.O.R. nr. 225 bis din 19 august 1994.
[top]
Anexa nr. V
1. TERMENI UTILIZATI N DEFINIREA CERINTEI DE REZISTENT SI STABILITATE.
R.S.1.1. Prin actiuni susceptibile de a se exercita asupra cldirii" se nteleg actiunile si alte efecte
care pot provoca eforturi unitare, deformatii sau o degradare a cldirii n timpul executiei sau utilizrii sale.
n prezentul normativ actiunile si alte efecte" vor fi denumite actiuni".
R.S.1.2. Prin prbusire se ntelege una din forme de cedare pentru care se definesc strile limit
ultime.
R.S.1.3. Prin deformatii de mrime inadmisibil" se ntelege deformarea sau fisurarea cldirii, sau a
unei prti a acesteia, care atrage anularea ipotezelor fcute pentru a determina stabilitatea, rezistenta
mecanic sau aptitudinea de exploatare a cldirii sau a unei prti ale acesteia sau care antreneaz o
reducere important a durabilittii cldirii.
R.S.1.4. Prin avarii rezultnd din evenimente accidentale de amploare disproportionat fat de
cauza lor initial" se ntelege avariile suferite de cldire, importante n raport cu cauza lor initial (provocat
de evenimente accidentale cum sunt o explozie, un soc puternic sau o consecint a unei erori umane) si care
ar fi putut fi evitate sau limitate fr ca prin aceasta s rezulte dificultti tehnice deosebite sau cheltuieli
inacceptabile.
2. DEFINITIILE EXIGENTELOR DE PERFORMANT ASOCIATE CERINTEI DE REZISTENT SI
STABILITATE
R.S.2.1. Stabilitatea.
Stabilitatea unei cldiri presupune excluderea oricror avarii provenite din:
Rezistenta unei cldiri presupune excluderea oricror avarii provenite din eforturile interioare ntr-o
sectiune sau ntr-un element asa cum acestea rezult din propriettile geometrice si mecanice respective
(inclusiv din efectul degradrii n timp a acestor proprietti).
Rezistenta implic:
rezistenta ultim;
rezistenta n timp;
Rezistenta ultim se refer la capacitatea de rezistent fr atingerea sau depsirea strilor limit
ultime n conditiile unor intensitti de vrf ale actiunilor.
Rezistenta n timp se refer la capacitatea de rezistent la diferite actiuni mecanice de durat, fr
aparitia unei modificri n sens defavorabil n timp.
Rezistenta la prbusire progresiv se refer la capacitatea de rezistent fr extinderea cedrii sau
prbusirii' pe ansamblul cldirii atunci cnd se produc cedri locale (distrugeri, deformatii remanente mari,
etc) provenite din diferite cauze (ncrcri accidentale, explozii, incendii, socuri mecanice, ncrcri repetate
sau ncrcri prelungite de durat excesiv).
R.S.2.3. Ductilitatea.
Ductilitatea unei cldiri presupune aptitudinea de deformare postelastic a elementelor si
subansamblurilor structurale (deformatii specifice, rotiri) fr reducerea semnificativ a capacittii de
rezistent (n cazul actiunilor statice) si fr reducerea semnificativ a capacittii de absorbtie a energiei (n
cazul actiunilor dinamice, inclusiv cele seismice).
R.S.2.4. Rigiditatea.
Rigiditatea unei cldiri implic:
limitarea fisurrii (n cazul elementelor de beton, beton armat, beton precomprimat si de zidrie);
R.S.2.5. Durabilitatea
Durabilitatea unei cldiri se refer la:
compatibil cu satisfacerea cerintelor. Stabilirea duratei de viat corespunztoare (rational) din punct de
vedere economic presupune luarea n considerare a tuturor aspectelor pertinente cum sunt:
acestor riscuri;
costul demolrii;
Anexa nr. VI
SCHEMA FUNCTIONAL PENTRU SCOLI PRIMARE
[top]
Anexa nr. IX
[top]
Anexa nr. X
RECOMANDRI PRIVIND DISPUNEREA MESELOR MOBILE N SALA DE CLAS
[top]
Anexa nr. XI
CERINTE MINIME PENTRU REALIZAREA UNEI BUNE VIZIBILITTI
[top]
Anexa nr. XV
BIBLIOGRAFIE
1. RECUEIL CEE DE DISPOSITIONS MODELS DE REGLEMENT DE LA CONSTRUCTON ONU 1992
2. NORMAS Y ESPECIFICACIONES PARA ESTUDIOS, PROYECTOS CONSTRUCCION
EINSTALACIONES Mexic 1984
3. DIE BAUPLANUNG VON SCHULEN, SPIEL-UND SPORTANLAGEN, KRANKENHAUSERN
WOHNHEIMEN. Germany 1969
4. SCHULHAUSER GESTERN UND HEUTE (RUHRGEBIET) Germany 1990
5. DIRECTIVES ET RECOMANDATION CONCERNANT LES CONSTRUCTIONS SCOLAIRES Helvetia
1980
6. RUIMTENORMERING AVO-LBO Nederland 1989
7. MOBILIER SCOLAR.Dimensiuni functionale STAS 11556/2-84
9. EDUCATIE PUBLIC" si proiectarea caselor de copii Baumeister 3/74