Cum au afectat schimbarile sistemelor

alimentare modul de viata al omului?

In istoria umanitii, alimentaia a fost

determinat de mediul natural, de structura
socio-economic a comunitilor, de concepiile
religios-spirituale, de paradigmele mentalului
colectiv. Actul alimentar axat pe dimensiunea
fiziologic, metabolic, n calitate de suport
bioenergetic, a evoluat n funcie decadrele
geografice, de cadrele culturale, dimensionndui semnificaii i conotaii specifice.
Istoria alimentaiei se identific, n etapele i
componentele sale majore, cu istoria umanitii.

Descoperirea focului a reprezentat un moment crucial n dezvoltarea civilizatiei umane i

implicit al ntregului complex de aspecte ce privesc problematica alimentaTiei. "Domesticirea
focului" marcheaz separarea paleoantropilor de zoologie. Cel mai vechi "document" atestnd
folosirea focului, aproximativ 600000 ani, dateaz de la hominizii de Ciu Ku-tien, dar focul,
probabil a fost descoperit cu mult timp nainte i n mai multe locuri. Incepnd din paleoliticul
"XX mijlociu,.
Din aceast perioad s-au gsit numeroase urme de vetre de foc precum i figurine de lut ars.
In evolutia alimentatiei umane au existat dou momente relevante - unul la sfiritul
paleoliticului, care a nsemnat trecerea la consumul de carne "gtit", trecerea la "marele
carnivorism", iar al doilea, n perioada neoliticului, ca urmare a aparitiei culturilor cerealiere, a
extinderii acestora, cnd s-a trecut la consumul de "fierturi" i la prepararea pinii.
Descoperirea instrumentelor din piatra, a permis omului primitiv sa taie carnea,mai intai furata
de la alti pradatori, iar mai apoi vanata.
Despre o anumit genealogie a alimentaiei vorbete Jean-Jacques Rousseau, identificnd
momentul cnd apare civilizaia, descoperirea focului reprezentnd un moment crucial n
dezvoltarea civilizaiei umane i implicit a ntregului complex de aspecte ce privesc
problematica alimentaiei. nvar mai nti s pstreze acest element, apoi s-l reproduc i n
cele din urm s frig crnurile pe care la nceput le devorau crude, spune gnditorul elveian,
fcnd referire la primii hominizi. Deci cruditatea ilustreaz o apartenen la Natur, iar
prepararea hranei, prin factorul termic, reprezint un fapt de Civilizaie, de Cultur.
Comportamentul uman se va schimba, n concordan cu succesiunea modelelor alimentare.
Evoluia umanitii va urma modelele alimentare: de la cules la pescuit, vntoare i agricultur,
de la crud la gtit.

Organismul s-a adaptat atunci

rapid si a produs mutatii ale
enzimelor, pentru a le face capabile
sa metabolizeze carnea. De atunci si
pana acum, metabolismul nu s-a mai
modificat, desi comportamentul
alimentar, da.

Exist n istoria cultural a umanitii alimente

majoritare, furnizate de agricultur, care a mizat pe o
anumit plant dominant. Se pot enumera trei plante
de civilizaie care au avut o evoluie remarcabil i n
jurul crora s-a organizat viaa material i spiritual a
oamenilor: grul, orezul i porumbul. Grul nseamn
nainte de toate: Europa i nu numai. Orezul a definit
alimentar spaiul asiatic, iar porumbul ar reprezenta
spaiul american . n jurul acestora, graviteaz celelalte
cereale, carnea, mirodeniile, structurate n funcie de
modelele alimentare condiionate de codurile culturale.

Omul primitiv a fost vanator-culegator, iar

muschii puternici si bine dezvoltati erau o
conditie esentiala pentru supravietuirea lui.
Treptat insa, pe masura ce agricultura a
devenit principala metoda de a obtine hrana,
luand locul vanatului, forta musculara s-a
diminuat. Epoca moderna a venit si ea cu un
nou stil de viata, dominat de lipsa de activitate
fizica.

Cu aproximativ 12000 de ani n urm, o schimbare s-a

petrecut n Orientul Apropiat. Se pare c, n aceast zon au
fost primii cultivatori de plante si cresctori de animale. Cu
aproximativ 10000 de ani n urm, plantele comestibile si X
animalele domestice au fost folosite ca si resurse alimentare de
ctre aceste populatii. Cultivarea plantelor f si domesticirea
animalelor a fost denumit de ctre antropologul Childe
"revolutie neolitic".
Primele forme de cultur a plantelor apar n zonele montane
ale Orientului Apropiat, Indiei, Chinei, Africii, Mexic, Europa.
Marile civilizatii agrare ale antichittii organizate n X jurul
fluviilor Tigru, Eufrat, Indus,Gange, Nil, Dunre, apar mult
mai trziu.

Utilizarea n agricultur a animalelor domestice mari, cum ar fi boii si

caii, duce la cresterea randamentului muncii mecanice. Antropologul
Gottfried Pfeiffer consider c:
"Animalul de munc este strmosul veritabil al mecanismelor moderne.
De fapt, agricultura realizat cu plugul a continut germenele tehnologiei
viitoare, deoarece puterea animalului nhmat era menit s fie aplicat,
n timp, si altor unelte de semnat si cules.
Din punct de vedere anatomomorfologic si metabolic, nu ne-am schimbat
in ultimii 40.000 de ani, dar comportamentul alimentar si stilul de viata ni
s-au modificat drastic.
Consecinta acestei desincronizari este degradarea biologica. Organismul
uman este acum mai susceptibil la boli, asa-numitele boli moderne.
Practic, am devenit neadaptati la mediul pe care chiar noi ni l-am creat.

Metode de pastrare a alimentelor

In antichitate, soarele si vantul ar fi uscat alimentele in mod
natural. Descoperirile arheologice din orientul mijlociu si cel
indepartat atesta faptul ca populatia de aici deshidrata
alimentele la soare inca de acum 12 mii de ani.
Conservarea este una dintre cele mai noi forme de
prezervare a hranei. Aceasta a fost inventata in anii 1790
cand un inventator francez, Nicolas Appert, a descoperit ca
aplicarea caldurii la alimente inchise in borcane face ca
acestea sa nu se mai deterioreze.
Napoleon era renumit pentru folosirea acestor metode in
succesele campanilor sale militare.

Totusi pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea orice idee despre alimentatie

nu avea un suport realmente stiintific. Faptul ca hrana constituie sursa de
energie prin care organismul face fata nevoilor vitale este un adevar care
se pune in discutie de abia la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul
secolului al XIX-lea, paralel cu intelegerea procesului de ardere interna
sugerat de descoperirile lui Lavoisier. Progresele mari ale chimiei din
secolul al XIX-lea aduc dupa sine si dezvoltarea chimiei alimentare. Apar
clasificarile alimentelor, notiuni despre compozitia lor in proteine, glucide,
lipide, saruri minerale si apa; se urmaresc transformarile lor in organism.
Se clarifica unele probleme legate de notiuni ca: modificari energetice,
caldura specifica, calorii, bilant azotat etc.
Incepand cu secolul al XX-lea, studiile asupra elementelor necalorigene
din alimente (Na, K, S, Mg, P, Ca s.a.) si microelementelor (Co, Zn, Cr,
Fe, Cu, I s.a.) dar mai ales descoperirea vitaminelor, eclipseaza toate
achizitiile primei jumatati a secolului al XX-lea in domeniul nutritiei.
Oricat ar parea de curios, de abia la jumatatea secolului al XX-lea,
nutritionistii ajung la concluzia ca nici un sindrom de deficienta nutritiva
umana nu este asa de daunator ca denutritia proteica.

Erori n alimentaia modern

Folosirea ngrmintelor chimice, a insecticidelor i a ierbicidelor n agricultur;

Utilizarea aditivilor alimentari pe scar larg n industria alimentar;
Modificarea genetic a unor plante (i animale);
Consumul ridicat de zahr, sare i grsimi (de origine animal i hidrogenate);
Abuzul de carne;
Utilizarea metodelor nenaturale de conservare.

Hrana daunatoare :

accelereaz procesul de mbtrnire a organismului;

conduce la creterea n greutate;

cauzeaz probleme digestive;

afecteaz capacitatea de concentrare;

provoac modificri brute de dispoziie;

crete riscul afeciunilor cardiovasculare i al artritei;

favorizeaz producerea de substane toxice n organism;

slbesc imunitatea organismului;

determin dureri de cap i crize de astm.

Hrana sanatoasa :

mbuntete capacitatea de gndire;

reduce stresul;

sporete vitalitatea organismului;

protejeaz mpotriva bolilor cardiovasculare;

joac un rol esenial n lupta mpotriva cancerului;

crete rezistena organismului la bacterii i virui.

Bibliografie
Constantin Daniel - Civilizatia Asiro Babiloniana , Editura
Sport - Turism Bucuresti, 1981
Herodot - Istorii vol 1, Editura stiintifica, anul 1961
Jean-Jacques Rousseau, Oeuvres completes, Pleiade, Ed.
Bernard Gagnebin i Marcel Raymund, vol. Discours sur les
sciencs et les arts, p. 165, apud Michel Onfray, Pntecele
filosofilor. Critica raiunii dietetice, Ed. Nemira, 2000
Petru Dunca, O tehnic de acces la sacru: gastronomia ritual
la popoarele romanice
Petru Dunca, Repere n antropologia cultural a alimentaiei,
Editura Fundaiei Axis, Seria Antropologie, Iai, 2004
Robert I. curtis, Ancient food technology -, ed brill, anul 2001