O familie de frunze tria foarte

fericit n copacul cel mai nalt

din pdurea de la marginea satului.

Frunzioara, mezina familiei, era

extremde frumuic,vesel i foarte,
foarte curioas.

Sttea alturi de suratele ei i se

bucura de cldura mngietoare a
soarelui, de atingerea rcoroas a
picturilor de ploaie, de misterul
stelelor,de povetile psrilor dar
i a jucuelor veverie.

Frunzioara, dorea mai mult ca orice

s zboare,s cltoreasc, s vad i
s cunoasc tot ce este n jur, s nu
mai stea prins, fixat toat ziua
de creang.
Dorea s nu mai vin povetile la ea...
s mearg ea s le gseasc

Zi i noapte Frunzioara visa la marea ei

cltorie.
Nu destinuia nimnui visul ei de
fric s nu rd de ea.

A bgat de seam c a primit o culoare

galben-aurie.
i-a dat seama c sta era un semn de
maturitate.

ntr-o zi surorile ei i-au luat zborul

luate de o pal de vnt.
Abia au reuit s-i ia rmas bun.
Ct a plns!
Ea a mai rmas o sptmn.
Prinsese o culoare galben-maronie.

Fr veste a cuprins-o o ameeal uoar.

A simit cum se desprinde uor i ncepe
a pluti.
Era aa cum i-a nchipuit.
Un fuior de vnt o ridica uor, o nvrtea
i cnd credea c va atinge pmntul o
ridica din nou.
Era tare fericit. Parc se ddea n leagn.

Un vnt uor a purtat-o peste sat, peste un

ru nu prea mare...
Era tare mulumit.

Vntul se mai aspri puin i Frunzioara se

ndeprta de tot ce i era familiar.
A avut o strngere de inim.
Unde o va purta vntul?
Aa gndind a ajuns ntr-un orel cu
cldiri nalte,mult zgomot, muli
oameni.

Trecnd pe deasupra unui parc vzut oameni plimbndu-se, copii care se jucau.
Un bieel i o feti, jucau veseli fotbal.
Frunzioara ateriz n sfrit pe caldarm.
Ce se va mai tmpla?

Bieelul a vzut-o i i s-a prut tare simpatic.

A luat-o de codi i, privind-o, i-a venit o idee.

A dus-o acas i a realizat un frumos

tablou .
Frunzioara mulumit ,zmbea din
tabloul aezat de biat deasupra
biroului su.
A meritat s fac aceast cltorie.
Tabloul bieelului era minunat!!