Sunteți pe pagina 1din 2

Creterea prepelielor nu este una dintre afacerile nou-intrate pe piaa romneasc i, n consecin, nu mai

suscit nici uimirea i nici interesul specific premierelor. Lipsa informaiilor detaliate i uneori o defectuoas
orientare pe piaa iniiativelor particulare sunt cauze care determin o percepie greit a importanei i
rentabilitii acestui gen de afacere. Datele furnizate de specialitii n domeniu contrazic prerea comun i
dovedesc c aceast activitate, ocazional sau permanent, este furnizoare de venituri apreciabile.
n esen, creterea prepelielor este o afacere pentru a crei demarare nu este nevoie nici de un capital mare
i nici de condiii dificil de realizat. Se nscrie, astfel, n gama ocupaiilor rentabile i accesibile multor
ntreprinztori.
Creterea prepelielor este o afacere ce poate fi nceput i dezvoltat cu costuri mici, comparativ cu necesarul
de finanare impus de iniiative similare. De asemenea, afacerea poate fi conceput ca o activitate de baz sau
ca una conex altor preocupri din gospodrie. n primul caz, ntreprinztorul va pune bazele unei ferme
speciale, de mari dimensiuni, n care va avea ntre 5.000 i 10.000 de prepelie outoare. A doua variant este
aceea a unei cresctori familiale, cu 100-500 de prepelie, crescute pentru consum propriu, dar i pentru
venituri suplimentare.
Amenajarea unei mici ferme de familie se poate face cu relativa usurinta, deoarece o crescatorie necesita
spatii reduse, cheltuielile cu echiparea materiala si procurarea materialului biologic sunt modeste, iar piata de
oua si carne de prepelita este in continua dezvoltare. Un alt avantaj considerabil este si volumul mic de munca,
ce consta in administrarea hranei si apei, in fiecare dimineata, precum si curatarea spatiilor de crestere,
operatie ce se repeta la interval de 2-3 zile
Seara, se aduna ouale, destinate fie vanzarii, fie consumului intern.
MATERIALUL BIOLOGIC
Exista trei mari tipuri de crescatorie, in functie de care se achizitioneaza si materialul genetic: crescatorie mixta
pentru carne si oua, crescatorie profitabila pe productia de carne si crescatorie profilata pe productia de oua.
PREURI
oua de consum: 2.000 lei
prepelite pentru sacrificat: 50.000 lei/buc
oua pentru incubat: 13.000 lei/buc
pui de o zi: 20.000 lei/buc
pui de o saptamana: 35.000 lei/buc
pui de trei saptamani: 60.000 lei/buc
prepelite tineret: 100.000 lei/buc
prepelite pentru reproductie: 140.000 lei/buc
SPATIUL
Incaperea aleasa trebuie sa fie bine climatizata, calduroasa, prepelitele nesuportand umezeala si frigul. Pe un
metru patrat pot creste aproximativ o suta de pasari si, pentru economisirea spatiului, se pot folosi module
suprapuse. Acestea trebuie dotate cu tavite pentru dejectii si cu picurator care va asigura alimentarea cu apa.
In aceste conditii, o crescatorie de 500 de capete poate fi amenajata pe o suprafata de numai cativa metri
patrati, intr-o singura camera, pe un balcon sau chiar pe o veranda. In incaperea respectiva trebuie mentinuta o
temperatura constanta (10-20 grade Celsius) si asigurata luminozitate permanenta. La fel de important este ca
in spatiul respectiv sa nu existe curenti de aer, zgomote sau orice alta sursa de stress, prepelitele fiind foarte
sensibile la diversele perturbatii de mediu.
HRANA
Prepelita, fiind o pasare ce cantareste 150-200 grame, consuma 25 grame de hrana in fiecare zi. Pentru
alimentatie se foloseste un preparat combinat dintr-un furaj special si un complex vitaminic, ambele cu pret
accesibil: un kilogram de furaj costa 15.000-20.0000 lei, functie de furnizor, iar vitaminele pentru 500 de capete
costa, pe zi, aceeasi suma.
ALTE CHELTUIELI
Crescatoria trebuie amplasata intr-un spatiu racordat la reteaua electrica, deoarece prepelitele au permanent
nevoie de lumina. Cele mai folosite pentru iluminarea acestor locati sunt becurile economice de 15 W care nu
consuma multa energie si, astfel, nu implica nici costuri mari.
PIATA DE DESFACERE
Ouale si carnea de prepelita pot fi vandute consumatorilor individuali sau unitatilor de alimentatie publica si
magazinelor. De asemenea, o varianta viabila este incheierea unor contracte cu firmele de export specializate
pe produse alimentare, pentru valorificarea pe piata externa.

Prepelita ajunge la maturitate dupa circa 40 de zile, moment in care, daca i se asigura conditiile optime de
hrana si mediu, incepe ouatul, care dureaza cam un an de zile. Productivitatea medie este de 25 de oua pe
luna, ceea ce inseamna ca o miniferma cu 500 de prepelite asigura o productie lunara de 12.500 de oua.
Valorificand prin vanzare doar 10.000 de oua la pretul de 15.000 lei/buc, se obtine un venit de 15.000.000 lei.
Dupa scaderea cheltuielilor facute, ramane, in cel mai pesimist scenariu, un profit minim de 5.000.000 lei,
suma ce creste daca si numarul de capete al microfermei va fi marit.
In comparatie cu oul de gaina, cel de prepelita contine de cinci ori mai mult fosfor, de sapte ori mai mult fier, de
sase ori mai multa vitamina B1 si de 15 ori mai multa vitamina B2. Datorita proprietatilor antialergice si
stimulante, ouale de prepelita sunt indicate atat pentru tratamentul, cat si pentru prevenirea unor afectiuni.
Minusculele si pestritele oua revitalizeaza organismul, regleaza activitatea inimii, digestia, respiratia si au
actiune benefica asupra rinichilor, ficatului si sistemului imunologic. De asemenea, rezolva disfunctiile sexual
avand proprietati afrodiziace.
Prepelita a inceput sa fie domesticita in jurul anului 1300 e.n., pe continentul asiatic, in China, Coreea si
japonia, tari in care avea un statu aparte. Japonezii i-au construit chiar colivii din lemn de esenta pretioasa,
incrustate cu pietre sau metale pretioase. Exploatarea prepelitelor pentru carne si oua a inceput tot in aceasta
parte a lumii, la inceputul secolului trecut, iar cresterea acestor pasari a luat amploare datorita calitatilor
terapeutice ale oualor.
Afacerea completa si tot ce ai nevoie pentru incepe o afacere in pachetulOportunitati de munca si afaceri.