CAPITOLUL 1:

1.1.Auditul financiar concepte de baz, necesitatea i importana auditului

financiar
Auditul financiar reprezinta activitatea efectuata de auditorii financiari in vederea
exprimarii unei opinii asupra situatiilor financiare sau a unor componente ale acestora,
exercitarea altor misiuni de asigurare si servicii profesionale potrivit standardelor internationale
de audit si altor reglementari adoptate de Camera Auditorilor Financiari din Romania.1
De-a lungul timpului pe masura ce societatile s-au dezvoltat a aparut nevoia investitorilor
(dar si a altor utilizatori ai situatiilor financiare) de a fi informati cat mai corect, succint si
relevant asupra pozitiei financiare a unei societati, de aceea serviciile de audit au cea mai mare
credibilitate si sunt cele mai sigure surse de informatii cand vine vorba de situatii financiare ale
unei entitati.
Acesta are ca scop exprimarea unei opinii obiective, rezonabila si independenta in ceea ce
priveste intocmirea situatuatiilor financiare ale unei societati, daca aceastea sunt intocmite corect
din punct de vedere contabil respectand legislatia in vigoare.
Deoarece opinia este emisa de o persoana independenta de societate acest lucru mareste
gradul de incredere al utilizatorilor interesati de situatiile financiare (in special investitorii).
Auditorul pe langa stapanirea foarte clara a cunostintelor de contabilitate trebuie sa
posede si cunostinte din vaste domenii precum cel juridic, matematic, informatic, analiza
economico-financiara etc.
Auditorii independenti sunt certificati in indeplinirea sarcinii de a audita din punct de
vedere financiar o societate, sunt independenti fata de societate astfel incat sa poata exprima o
opinie obiectiva si responsabila in privinta sistemului financiar contabil al acesteia, raportandu-se
la un anumit criteriu de calitate.2
Pentru ca o societate sa fie obligata la efectuarea unui audit aceasta trebui sa depaseasca
doua dintre cele trei criterii de marime:
-

Activele totale depasesc 3.650.000 euro

1 OUG 75/1999 Art 2

2 Audit financiar - Flavia Stoian, Ana Morariu pg 15
1

Cifra de afaceri neta mai mare de 7.300.000 euro

Numarul mediu de salariati mai mare sau egal cu 50

Rolul auditului financiar este acela de a3 :

-

verifica respectarea cadrului conceptual al contabilitii (postulate, principii, norme i

reguli de evaluare) general acceptate,

a procedurilor interne stabilite de

managementul agentului economic (audit intern i statutar).

Termanul de ,,procedura infatiseaza o nlnuire logic de operaiuni cu scopul de a
atinge un anumit obiectiv.
-

verificarea i certificarea reflectrii corecte n contabilitate a situaiilor financiare,

imaginea lor fidel, clar i complet pe ntregul exerciiu financiar.

3 A.Stoian, E.urlea Auditul financiar-contabil, pag.13, Editura Economic,

Bucureti, 2001.
2

1.2.Evoluia istoric a auditului

Profesia de auditor, la fel ca si cea de contabil dateaza din timpuri foarte vechi cu toate c
nu au fost cunoscute sub aceast denumire.
Chiar daca nu se stie perioada exacta de aparitie a acestor meserii, stramosii nostrii au
ajuns la concluzia ca pentru ca o afacere sa mearga bine trebuie sa se respecte o serie de reguli si
proceduri de gestionare a bunurilor lucru care a condus la instituirea contabilitatii ca si stiinta.
Aceleasi principii descoperite de ei fiind valabile si in zilele noastre.
In tara noastra comparativ cu alte tari, auditu financiar a avut o dezvoltare mai lenta,
facandu-si aparitia destul de tarziu.
Potrivit regulamentului de organizare si functionare a CAFR, intre anii 1995 si 1999
activitatea de audit financiar era guvernata de Legea societatilor comerciale ai de Normele de
audit financiar si certificare a situatiilor financiare. Ministerul Finantelor in 1999 printr OUG 75
cu privire la activitatea de audit financiar impreuna cu Institutul Expertilor Contabili din Scotia
au decis ca auditorii financiari sa auditeze situatiile financiare. Dupa ce aceasta hotarare a fost
luata a fost nevoie de aparitia Camerei Auditorilor Financiari din Romania, un moment important
in dezvoltarea auditului ca meserie. (Regulament de organizare i funcionare a Camerei
Auditorilor Financiari din Romnia, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 983/2004,
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 634 din 13 iulie 2004).

In momentul in care Romania a aderat la Uniunea Europeana au avut loc schimbari si pe

partea de audit, normele noastre nationale fiind puse in concordanta cu cele internationale.

In tabelul de mai jos este prezentata sintetizat evolutia auditului financiar:4

Tabel 1
Perioada

Ordonatori de
audit
Regi, mprai,
biserici i statul

Auditori

Obiectivele auditului

Oamenii bisericii
sau scribii
Contabili

1850-1900

State, tribunale
comerciale i
acionari
State i acionari

Pedepsirea hoilor pentru

deturnarea fondurilor. Protejarea
patrimoniului.
Reprimarea
fraudelor
i
pedepsirea
autorilor. Protejarea patrimoniului
Evitarea fraudelor i atestarea
fiabilitii bilanului.

1900-1940

State i acionari

1940-1970

State, bnci i
acionari

1970-1990

State, teri i
Acionari

Dup
1990

State, teri i
acionari

Pn la
1700
1700-1850

Profesioniti
contabili sau
juriti
Profesioniti n
audit i
contabilitate
Profesioniti n
audit i
contabilitate
Profesioniti n
audit, contabilitate
i consiliere

Profesioniti n
audit i consiliere

Evitarea fraudelor i erorilor i

atestarea fiabilitii situaiilor
financiare istorice.
Atestarea
sinceritii
i
regularitii
datelor financiare istorice.
Atestarea calitii controlului
intern
i respectarea normelor contabile
i
normelor de audit.
Atestarea imaginii fidele a
conturilor
i calitatea controlului intern n
respectarea normelor. Protecia
mpotriva
fraudelor
internaionale.

4 Sursa: Collins Lionel et Valin Grard Audit et contrl interne, Ed. Dalloz,Paris, 1992, pag. 17.
(revista Audit financiar nr1/2008, articol ,,Incursiune in istoria auditului financiar in Romania
pg34)

1.3.Normalizarea internaional i naional n audit

1.3.1.Normalizare internaional n audit
La nivel international profesia de auditor financiar este reglementata de IFAC
(International Federation of Accountants)
Federaia Internaional a Contabililor a luat nastere pe 7 octombrie 1977, n Germania la
Munchen, in cadrul celui de-al unsprezecelea Congres Mondial al Contabililor. Acesta a fost
creat pentru a servi interesul public, misiunea lui fiind de a consolida profesia contabil la nivel
mondial.
In acest sens IFAC desfasoara urmatoarele activitati prezentate si pe site-ul lor:

Dezvolta standardele internaionale de nalt calitate n audit i asigurare, contabilitatea n

sectorul public, etic, i educaie pentru profesionitii contabili i sprijina adoptarea i
utilizarea lor;

Faciliteaza colaborarea i cooperarea ntre organismele sale membre;

Colaboreaza i coopereaza cu alte organizaii internaionale;

Serveste ca purttor de cuvnt internaional pentru profesia contabil.

Cu ocazia primei intalniri a membrilor IFAC in 1977 a fost dezvoltat un program de lucru
in doisprezece pasi pentru a ajuta membrii sa se descurce in primii cinci ani de activitate. Si in
ziua de azi sunt inca reevaluate mai multe elemente ale programului.
In prezent IFAC numara 175 de membri si asociati din 130 de tari si jurisdictii de pe tot
globul, ceea ce reprezinta o crestere deoarece la inceput numara doar 63 de membrii fondatori
din 51 de tari.
La carma Federatiei se afla un presedinte ales de Consiliu dintre toti membrii.
IFAC emite urmatoarele:

Codul International de Etica pentru Profesionistii Contabili

Standarde Internationale de Audit, Misiuni de Asigurare si Servicii Conexe
Standarde Internationale de Educatie
Standarde Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public
Standarde Internationale de Control al Calitatii

Pentru a reusi sa isi atinga toate scopurile IFAC lucreaza printr-o serie de comitete si consilii.
Insa cele mai importante dintre ele sunt5:
-

IAASB - Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurare

IESBA Consiliul pentru Standarde Internationale ce Etica pentru Contabili
IAESB Consiliul pentru Standarde Internationale de Educatie pentru Contabili

1.3.2.Normalizarea nationala n audit

5 Audit financiar, ed Economica 2012, pg 20
5

Chiar daca in Romania auditul si-a facut aparitia mai tarziu decat in celelalte tari, in
prezent normele din tara noastra sunt similare cu cele regasite atat la nivel european cat si
international.
In tara noastra institutia care reglementeaza meseria de auditor este Camera Auditorilor
Financiari din Romania. Aceasta coordoneaza, organizeaza si autorizeaza desfasurarea activitatii
de audit financiar, asigurndu-se ca profesia de audito financiar este indeplinita independent, in
conformitate cu legislatia in vigoare si cu regulamentul de functionare.
Cand si-a facut aparitia la noi, dupa anii 1990, asupra auditului au existat mai multe
incercari de normalizare, majoritatea fiind reglementari emise de

cate Corpul Expertilor

Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR). Datorita sprijinului acordat de catre
comisarii de conturi din Franta precum si ajutorului din partea specialistilor din functii
academice, CECCAR a elaborat Normele de audit financiar si certificare a bilantului contabil
(octombrie 1995), respectiv Normele nationale de audit (ianuarie 1999).
Cu scopul de a aduce profesia de auditor la nivelul celei internationale, in conformitate cu
Directiva a VIII-a Uniunii Europene, a fost emisa Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 75 in
luna aprilie 1999. Prin aceasta ordonanta s-a infiintat entitatea reprezentativa a functiei de audit
din tara noastra, purtand numele de Camera Auditorilor Financiari din Romania (CAFR), ca
institutie profesionala de utilitate publica fara scop lucrativ care actioneaza sub comanda
Ministerului Finantelor.
Atributiile principale ale CAFR sunt:

organizarea examenelor si atribuirea calitatii de auditor financiar;

urmarirea programului de pregatire a auditorilor financiari continuu;
coordonarea functiei de audit financiar;
verificarea calitatii serviciilore de audit financiar;
anuntarea Ministerul Finantelor cu privire la nevoia de actualizare a normelor si
procedurilor profesionale de audit, raportate la modificarile aparute in reglementarile

institutiilor profesionale internationale;

elaborarea normele interne privind activitatea CAFR;
revocarea calitatatii de auditor financiar in conditiile prevazute de Regulamentul de
organizare si functionare a CAFR.

1.5. Obiectivele i responsabilitile auditului i managementului n procesul

de raportare i auditare
6

Principalul obiectiv al auditului financiar este de a da posibilitatea auditorului sa isi

exprime o opinie privind situatiile financiare analizate, mai exact daca acestea sunt intocmite sub
toate aspectele semnificative in conformitate cu cadrul general de raportare financiara identificat.
Pentru a asigura desfasurarea activitatii de audit in conditii cat mai bune a fost necesar sa
se implementeze un cadru in baza caruia auditorul sa isi poata indeplinii misiunea prin aplicarea
unor principii generale.
Auditorii pentru a putea raspunde nevoilor de cunoastere comune tuturor utilizatorilor isi
iau informatiile neceare din situatiile financiare ale intreprinderii auditate. De aceea este
important ca nu doar auditorul sa isi cunoasca si inteleaga rolul si responsabilitatile, ci si
conducera clientului auditat.
Misiunile de audit sunt importante datorita informatiilor ce reies din acestea, de aceea
managementul trebuie sa inteleaga care este rolul auditorului financiar, scopul auditului si
responsabilitatile care se creaza de ambele parti.
Daca managementul nu este constient pe deplin de rolul pe care il are si nu exista o cale
clara de comunicare intre el si auditor exista riscul ca opinia celui din urma sa fie afectata
negativ prin faptul ca managementul ar putea refuza divulgarea tuturor informatiilor privin
aspectele financiar-contabile semnificative necesare auditorului.
Codul privind conduita etic i profesional precizeaz c obiectivele profesiei de auditor
financiar le reprezint activitile desfurate la cele mai nalte standarde de profesionalism cu
scopul de a ndeplini cerinele interesului public prin cel mai nalt nivel de performan.
Pentru a realiza aceste obiective, trebuie duse la ndeplinire patru cerine:
- credibilitatea informaiilor pentru a lua decizii;
- profesionalismul;
- calitatea serviciilor;
- ncrederea utilizatorilor n serviciile furnizate de auditorii financiari profesioniti.
Calitatea serviciilor obinute de la un auditor financiar trebuie s fie realizate la cel mai
nalt standard de performan, dupa cum se prezinta si in graficul de mai jos6:

6 Audit financiar - Flavia Stoian, Ana Morariu, pg 11

7

1.5.1 Responsabiliti ale managementului

Managementului ii reivine responsabilitatea adoptarii unor politici contabile corespunzatoare,
prezentarii corecte a informatiilor in situatiile financiare si a mentinerii controlului intern
adecvat. Deoarece ei se ocupa de gestionarea activitatilor intreprinderii sunt cei mai bine
informati cu privire la schimbarile care afecteaza activele, datoriile si capitalurile proprii ale
intreprinderii. De aceea responsabilitatile prezentate mai sus sunt doar ale managementului nu si
ale auditorului, acesta are cunostinte doar despre informatiile culese in timpul misiunii.7
ISA 200: 2. (j) Premize legate de responsabilitatile conducerii si, acolo unde este cazul a
persoanelor insarcinate cu guvernanta, pe baza carora este efectuat auditul - Faptul ca,
conducerea si acolo unde este cazul, persoanele insarcinate cu guvernanta au recunoscut si
inteleg faptul ca au urmatoarele responsabilitati care sunt fundamentale pentru efectuarea unui
audit in conformitate cu ISA-urile. Si anume, responsabilitatea:
(i) Pentru pregatirea situatiilor financiare in conformitate cu cadrul de raportare financiara
aplicabil, incluzand acolo unde este cazul prezentarea lor fidela;
7 O abordare integrata Arens Loebbecke, ed ARC 2006
8

(ii) Pentru un control intern de o asemenea natura pe care conducerea si acolo unde este cazul
persoanele insarcinate cu guvernanta il considera necesar pentru a permite pregatirea unor situatii
financiare care sa nu contina denaturari semnificative, fie ele datorate fraudei sau erorii; si
(iii) Sa ofere auditorului:
(a)

Acces la informatii, pe care conducerea si acolo unde este cazul persoanele insarcinate cu

guvernanta, le considera necesare pentru pregatirea situatiilor financiare, ca de exemplu

inregistrari, documentatie si alte aspecte;
(b)

Informatii suplimentare pe care auditorul le-ar putea solicita conducerii, si acolo unde

este cazul persoanelor insarcinate cu guvernanta in scopul auditarii; si

(c)

Acces nerestrictionat la persoanele din cadrul entitatii de la care auditorul considera

necesar a obtine probe de audit.

A10.

Datorita semnificatiei premizei de a efectua un audit, auditorul va trebui sa obtina

acceptul conducerii si, acolo unde este cazul a persoanelor insarcinate cu guvernanta , in legatura
cu faptul ca acestia recunosc si inteleg ca au responsabilitatile stabilite la punctul A2 ca o
conditie primara pentru acceptarea misiunii de audit.
ISA210 idem ISA200
ISA240: Article I. Responsabilitatea celor nsrcinai cu guvernana i a
conducerii
10. Responsabilitatea primar pentru prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor aparine att
celor nsrcinai cu guvernana, ct i conducerii unei entiti. Responsabiliti ce revin celor
nsrcinai cu guvernana i, respectiv, conducerii pot varia n funcie de entitate i de la o ar la
alta. Conducerea, sub supravegherea celor nsrcinai cu guvernana, trebuie s instituie un
climat adecvat, s creeze i s menin o cultur de onestitate i nalte standarde de etic i s
fixeze controale corespunztoare pentru prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor din cadrul
entitii.
11. Cei nsrcinai cu guvernana unei entiti au responsabilitatea s garanteze, prin intermediul
supravegherii conducerii, integritatea sistemelor contabile i de raportare financiar ale unei
entiti i s se asigure c exist controale adecvate, inclusiv pentru monitorizarea riscului,
pentru controlul financiar i de conformitate cu legislaia n vigoare.
12. Conducerii unei entiti este responsabil de stabilirea unui mediu de control i de meninerea
politicilor i procedurilor care s ajute la realizarea obiectivului de asigurare, n condiii ct se
9

poate de bune, a desfurrii ordonate i eficiente a activitilor entitii. Aceast responsabilitate

include implementarea i asigurarea funcionrii continue a sistemelor contabile i de control
intern care sunt menite s previn i s detecteze fraudele i erorile. Astfel de sisteme reduc, dar
nu pot elimina riscul apariiei denaturrilor, fie c acestea sunt cauzate de fraude sau de erori. n
consecin, managementul i asum responsabilitatea pentru orice risc rmas
ISA250: Responsabilitatea conducerii privind conformitatea cu legislaia i reglementrile n
vigoare
9.

Este responsabilitatea conducerii s se asigure c operaiunile entitii sunt desfurate n

concordan cu legile i reglementrile n vigoare. Responsabilitatea pentru prevenirea i

detectarea situaiilor de neconformitate aparine conducerii.
10.

Urmtoarele politici i proceduri, printre altele, pot sprijini conducerea n ndeplinirea

responsabilitilor referitoare la prevenirea i detectarea situaiilor de neconformitate:

Monitorizarea cerinelor legale i asigurarea ca procedurile operaionale sunt destinate s

ndeplineasc aceste cerine.

Instituirea i funcionarea unor sisteme adecvate de control intern.

Elaborarea, publicarea i respectarea unui Cod de conduit.

Asigurarea unei pregtiri corespunztoare a angajailor i nelegerea de ctre acetia a

Codului de conduit.

Monitorizarea conformitii cu Codul de conduit i ntreprinderea de aciuni adecvate

pentru disciplinarea angajailor care nu respect acest Cod.

Angajarea consultanilor pe probleme legislative pentru a sprijini monitorizarea cerinelor

legale.

Meninerea unei evidene a prevederilor legale semnificative pe care entitatea trebuie s le

respecte n cadrul sectorului su de activitate i a unei evidene a sesizrilor.

n cadrul entitilor mai mari, aceste politici i proceduri pot fi completate prin desemnarea
responsabilitilor adecvate ctre:

O funcie de audit intern.

Un comitet de audit

ISA315: 68. Responsabilitatea primar pentru prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor

10

aparine celor nsrcinai cu guvernana i conducerii, deopotriv. La evaluarea concepiei

mediului de control i pentru a stabili dac acesta a fost implementat,auditorul nelege cum
conducerea, sub supravegherea celor nsrcinai cu guvernana, a creat i meninut o cultur de
onestitate i comportament etic i a pus la punct controale adecvate pentru a preveni i detecta
fraudele i erorile ntro entitate.
MONITORIZAREA CONTROALELOR
18. O responsabilitate important a conducerii este de a stabili i menine controlul intern cu
continuitate. Monitorizarea de ctre conducere a controalelor presupune a avea n vedere dac
acestea opereaz aa cum se intenioneaz i dac sunt modificate corespunztor n funcie de
schimbarea condiiilor. Monitorizarea controalelor poate include activiti precum analizarea de
ctre conducerii a ntocmirii la timp a reconcilierilor bancare, evaluarea de ctre auditorii interni
a respectrii de ctre personalul de vnzare a politicilor entitii asupra condiiilor din contractele
de vnzare i supravegherea de ctre departamentul juridic a respectrii politicilor, privind etica
i practicile n afaceri, aparinnd entitii
ISA 330, Procedurile auditorului ca rspuns la riscurile evaluate discut despre
responsabilitatea auditorului de a stabili rspunsurile generale i de a pune la punct i aplica alte
proceduri de audit a cror natur, durat i ntindere rspund evalurilor riscului. Cerinele i
recomandrile acestui ISA se aplic mpreun cu cerinele i recomandrile din alte ISA.
ISA500: 5. Conducerea este responsabil de ntocmirea situaiilor financiare pe baza evidenelor
contabile ale entiti
15.Conducerea este responsabil pentru prezentarea fidel a situaiilor financiare care reflect
natura i operaiunile entitii. Cnd declar c situaiile financiare ofer o imagine fidel (sau
prezint cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative) n conformitate cu cadrul aplicabil de
raportare financiar, conducerea face aseriuni, n mod explicit sau implicit, cu privire la
recunoaterea, evaluarea, prezentarea i descrierea diferitelor structuri ale situaiilor financiare i
ale prezentrilor aferente de informaii.
ISA540: Conducerea este responsabil pentru estimrile contabile incluse n situaiile financiare.
Aceste estimri sunt fcute deseori n condiii de incertitudine n ceea ce privete rezultatul
evenimentelor care au avut loc sau este posibil s se ntmple i implic utilizarea
raionamentului profesional. Ca rezultat, riscul unei denaturri semnificative este mai mare

11

atunci cnd sunt implicate estimri contabile i n unele cazuri auditorul poate determina c
riscul unor erori semnificative este mai mare care cere o atenie deosebit n audit.
ISA560: 8.Auditorul nu are nici o responsabilitate de a efectua proceduri sau investigri n ceea
ce privete situaiile financiare dup data raportului de audit. Pe parcursul perioadei scurse de la
data raportului auditorului i pn la data emiterii situaiilor financiare, responsabilitatea de a
informa auditorul despre faptele care pot afecta situaiile financiare aparine conducerii
ntreprinderii.
ISA570: Totui, ntruct principiul continuitii activitii este unul fundamental la ntocmirea
situaiilor financiare, conducerea are responsabilitatea de a evalua capacitatea entitii de a-i
continua activitatea chiar dac cadrul de raportare financiar nu prevede o responsabilitate
explicit n acest sens.
1.5.2 Responsabilitatea auditorului
ISA200: Aa cum se descrie n ISA 200, Obiectiv i principii generale care guverneaz un
angajamente de audit al situaiilor financiare, obiectivul unui audit al situaiilor financiare este
s permit auditorului exprimarea unei opinii cu privire la situaiile financiare, mai exact dac
acestea sunt ntocmite, sub toate aspectele semnificative, n conformitate cu un cadru identificat
de raportare financiar. Un audit desfurat n conformitate cu ISA este menit s furnizeze o
certificare rezonabil cu privire la faptul c situaiile financiare, considerate ca ntreg, nu conin
denaturri semnificative cauzate de fraude sau erori. Faptul c se desfoar un audit poate
aciona ca un mod de prevenire a acestora, dar auditorul nu este i nu poate fi considerat
responsabil pentru prevenirea fraudelor i erorilor
ISA 230 trateaza responsabilitatea auditorului de a intocmi documentatia de audit pentru un audit
al situatiilor financiare
ISA240: Faptul c se desfoar un audit poate aciona ca un mod de prevenire a acestora, dar
auditorul nu este i nu poate fi considerat responsabil pentru prevenirea fraudelor i erorilor.
56. Cnd auditorul identific o denaturare rezultat din fraud, fraud suspectat sau eroare,
auditorul trebuie s ia n considerare responsabilitatea sa de a comunica acea informaie
conducerii, celor nsrcinai cu guvernana i, n unele circumstane, autoritilor de reglementare
i implementare.

12

68. n mod normal, obligaia profesional a auditorului de a pstra confidenialitatea fa de

informaiile clientului l mpiedic s raporteze fraudele i erorile unei alte pri din afara entitii
clientului. Totui, responsabilitile legale ale auditorului variaz de la o ar la alta i, n anumite
circumstane, obligaia de confidenialitate poate fi precedat de statut, lege sau hotrri
judectoreti.
ISA250: Scopul acestui Standard Internaional de Audit (ISA) este de a stabili standarde i de a
oferi recomandri privind responsabilitatea auditorului de a lua n considerare legislaia i
reglementrile n vigoare n efectuarea auditului situaiilor financiare.
2. n procesul de planificare i efectuare a procedurilor de audit, precum i n procesul de
evaluare i raportare a rezultatelor, auditorul trebuie s recunoasc faptul c lipsa de conformitate
din partea unei entiti cu legislaia i reglementrile n vigoare poate afecta semnificativ
situaiile financiare. Totui, nu este de ateptat ca un audit s detecteze situaiile de
neconformitate fa de toate legile i reglementrile existente.
ISA260: 2.Auditorul trebuie s comunice celor responsabili cu guvernana unei entiti aspectele
de audit de interes pentru guvernan care apar din auditarea situaiilor financiare.
ISA300: 7.Autorul poate dori s discute elemente ale planului general de audit i anumite
proceduri de audit cu comitetul de audit al entitii, cu conducerea i personalul acesteia, pentru a
mbunti eficiena i randamentul auditului i pentru a coordona procedurile de audit cu munca
depus de personalul entitii. Planul general de audit i programul de audit rmn, totui,
responsabilitatea auditorului
ISA320: Standardul internaional de audit (ISA) trateaz responsabilitatea auditorului de a aplica
conceptul de prag de semnificaie n planificarea i desfurarea unui audit al situaiilor
financiare.
ISA450: trateaz responsabilitatea auditorului n evaluarea efectului denaturrilor identificate
asupra auditului i a denaturrilor necorectate, dac exist, asupra situaiilor financiare
ISA500: trateaz responsabilitatea auditorului de a proiecta i efectua proceduri de audit pentru a
obine suficiente probe de audit adecvate pentru a putea formula concluzii rezonabile pe care
auditorul s i bazeze opinia.
ISA540: pune n discuie responsabilitile auditorului cu privire la estimrile contabile, inclusiv
estimrile contabile la valoarea just i prezentrile informa iilor aferente ntr-un audit al
situaiilor financiare.
13

ISA550: auditorul are responsabilitatea de a efectua proceduri de audit n vederea identificrii,

evalurii i rspunderii la riscurile de denaturare semnificativ aprute n urma eecului entitii
de a justifica sau prezenta n mod adecvat soldurile, relaiile sau tranzaciile cu partea afiliat n
conformitate cu cerinele cadrului general.
ISA570: Responsabilitatea auditorului
9. Auditorul are responsabilitatea de a lua n considerare adecvarea utilizrii de ctre conducere a
principiului continuitii activitii la elaborarea situaiilor financiare i de a avea n vedere dac
exist incertitudini semnificative despre capacitatea entitii de a-i continua activitatea care
trebuie prezentate n situaiile financiare. Auditorul analizeaz adecvarea utilizrii de ctre
management a principiului chiar dac cadrul de raportare financiar utilizat la elaborarea
situaiilor financiare nu prevede obligaia explicit a conducerii de a face o evaluare specific a
capacitii entitii de a-i continua activitatea.
10. Auditorul nu poate prevedea evenimentele sau condiiile viitoare care pot cauza ncetarea
activitii unei entiti. Aadar, absena oricrei referiri la incertitudinea legat de continuitatea
activitii n raportul de audit poate fi privit ca o garanie privind capacitatea entitii de a-i
continua activitatea.
ISA580: trateaz responsabilitatea auditorului de a obine declaraii scrise de la conducere i,
acolo unde este adecvat, de la persoanele nsrcinate cu guvernana.
ISA700: trateaz responsabilitatea auditorului de a formula o opinie cu privire la situaiile
financiare
ISA710: responsabilitatea auditorului de a elabora un raport adecvat circumstanelor n care, n
formarea unei opinii n conformitate cu ISA 700, auditorul concluzioneaz c este necesar o
modificare a opiniei auditorului asupra situaiilor financiare.
Descrierea responsabilitii auditorului atunci cnd auditorul exprim o opinie cu rezerve sau
contrar
26. Atunci cnd auditorul exprim o opinie contrar sau cu rezerve, auditorul trebuie s modifice
descrierea responsabilitii auditorului astfel nct s declare c auditorul consider c probele de
audit obinute de auditor sunt suficiente i adecvate pentru a oferi o baz pentru opinia de audit
modificat a auditorului.
Descrierea responsabilitii auditorului atunci cnd auditorul se afl n imposibilitatea exprimrii
unei opinii:
14

27. Atunci cnd auditorul se afl n imposibilitatea exprimrii unei opinii datorit incapacitii de
a obine probe de audit suficiente i adecvate, auditorul trebuie s modifice paragraful introductiv
din raportul auditorului astfel nct s declare c auditorul a fost angajat pentru a audita situaiile
financiare.
ISA720: Auditorul trebuie s citeasc celelalte informaii pentru a identifica inconsecvenele
semnificative, dac exist, cu situaiile financiare auditate. deoarece credibilitatea situaiilor
financiare auditate poate fi subminat de inconsecvenele semnificative dintre situa iile
financiare auditate i alte informaii

15

1.6. Rolul situaiilor financiare n deciziile manageriale

Situaiile financiare ale unei companii reprezint cel mai important mijloc, prin care
informaia contabil este pus la dispoziia factorilor decizionali. De aceea, companiile i
public situaiile financiare, ntr-un mod ct mai explicit, pentru a putea fi nelese de ctre
cititorul interesat.
Importana i scopul situaiilor financiare anuale
Scopul situaiilor financiare este acela de a oferi o imagine fidel a poziiei financiare i
performanei persoanei juridice pentru respectivul exerciiu financiar. Ca atare, situaiile
financiare:
- trebuie s furnizeze o informare despre poziia financiar, performanele i fluxurile de
trezorerie ale unei ntreprinderi;
- trebuie s furnizeze informaii care s permit utilizatorilor efectuarea de previziuni
asupra fluxurilor de trezorerie viitoare, n special referitoare la scadena (secvena) i
probabilitatea lor.
Obiectivul situaiilor financiare este de a furniza informaii despre poziia financiar a
ntreprinderii, rezultatele (performana) i modificrile poziiei financiare ale ntreprinderii
(fluxurile de numerar). Toate aceste informaii satisfac necesitile comune ale majoritii
utilizatorilor, lsnd n afar o serie de necesiti informaionale nefinanciare i predictive.
Deciziile economice, care sunt luate de utilizatorii situaiilor financiare, necesit
evaluarea capacitii unei entiti de a genera numerar sau echivalente de numerar, precum i a
perioadei i siguranei generrii lor. Utilizatorii sunt mai n msur s evalueze aceast capacitate
de a genera numerar sau echivalente de numerar dac le sunt oferite informaii concentrate
asupra poziiei financiare, performanei i modificrilor poziiei financiare a unei entiti.
(Analele Universitii Constantin Brncui din Trgu Jiu, Seria Economie, Nr.
1/2010)

Situatiile financiare au un rol foarte important pentru management, pentru analiza

financiara si pentru determinarea echilibrului dinamic al societatii. Informatiile oferite despre
performanta intreprinderii si a rentabilitatii pot fi utile pentru a evalua corect modificarile care
apar si ar putea fi adoptate in viitor.
Pe baza situatiilor financiare se calculeaza o serie de indicatori economico-financiari
implicati in analize pentru fundamentarea deciziilor luate de catre managementul intreprinderii.
16

1.7. Rapoartele i situaiile auditorului - suport al deciziilor manageriale

17