Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Viata Cleopa
Viata Cleopa
Via]a [i nevoin]ele
Arhimandritului Cleopa Ilie
I
CASA PARINTEASCA
Fericitul ntru pomenire, Arhimandritul Cleopa Ilie,
printele nostru duhovnicesc, s-a nscut n comuna Sulita,
judetul Botosani, la 10 aprilie, anul 1912.
Printii si, Alexandru si Ana Ilie, au fost un exemplu
viu de trire crestin, fiind iubitori de Dumnezeu, de biseric si
de copii. Nu lipseau niciodat de la sfintele slujbe, fceau
milostenie, se rugau mult mpreun cu copiii, si duceau o viat
curat si bineplcut lui Hristos. Casa lor era ca o biseric, asa
cum povestea si Printele Cleopa: ''Aveam o camer toat
numai cu icoane. Un fel de paraclis.
Acolo ne rugam. Chiar si la miezul noptii ne sculam si
fceam rugciuni''. Nu se auzea ntre ei de njurturi, betie,
desfru, judecti pentru avere si avorturi, ci viata de zi cu zi
curgea lin ca o ap dulce de izvor, cci asa se mostenea din
mosi-strmosi si asa era traditia crestin n partea locului.
Nu ntmpltor s-au nscut n aceast zon, cu
rnduiala lui Dumnezeu, multi oameni mari, dintre care nu
putini clugri, preoti, ierarhi alesi si cuviosi, cum a fost si
Sfntul Ioan cel Nou de la Neamt (1913-1960) si chiar
Ieroschimonahul Paisie Olaru, duhovnicul Printelui Cleopa.
ntre acestia nu gresim dac l numrm si pe vrednicul de
pomenire, printele nostru duhovnicesc al tuturor,
Arhimandritul Cleopa Ilie.
Printii
Tatl
Dup traditie, strmosii tatlui su erau vestiti oieri,
originari din comuna Slistea Sibiului, care, datorit
persecutiilor religioase din secolul al XVIII-lea, au fost nevoiti
s prseasc Ardealul si s se strmute n Moldova,
stabilindu-se n judetul Botosani. Din btrni se pstreaz
aceast amintire, c au trecut Muntii Carpati n Moldova trei
3
Copiii
familiei Alexandru si Ana Ilie
Maria
Era fiica cea mai mare a familiei Ilie. Ea s-a nscut n
anul 1903. Fiind cea mai n vrst dintre copii, ea a ngrijit pe
fratii ei mai mici, dndu-le o bun educatie. S-a cstorit n
satul natal si a nscut o fiic. A rmas vduv de tnr. Dup
putin timp i-a murit si fetita.
Vasile
S-a nscut n anul 1905, fiind al doilea copil din
familie. mpreun cu alti doi frati mai tineri, Gheorghe si
Constantin - viitorul Printe Cleopa - a pscut oile printilor si
n preajma Schitului Cozancea din apropiere.
Mihai
Era al patrulea frate al Printelui Cleopa. S-a nscut n
anul 1917. mpreun cu fratii si a pstorit oile n poienile
Schitului Cozancea mai multi ani. n anul 1934 a fost primit ca
ucenic la Mnstirea Duru, unde s-a nevoit ctiva ani. Apoi sa retras la Schitul Cozancea si si-a dat duhul n minile
Domnului, n anul 1940.
Hareta
S-a nscut n anul 1920. Urmeaz scoala primar n sat
si si ajut printii la munca cmpului. Ca si ceilalti frati ai ei,
se mut la Domnul din fraged vrst, pentru a se bucura
nencetat cu cetele ngeresti.
Alti doi copii
Ana Ilie mai naste doi copii, al cror nume nu ne sunt
cunoscute. Ei mor din pruncie, fiind nmormntati n cimitirul
satului natal.
10
II
VIATA SI NEVOINTELE
CUM A FOST DARUIT MAICII DOMNULUI
PRUNCUL CONSTANTIN
n primele dou luni dup nastere, pruncul Constantin viitorul Printe Cleopa - era tot timpul bolnav. De la o vreme
nu mai mnca aproape nimic si plngea zi si noapte. Toti erau
ngrijorati de viata lui.
Nestiind ce s mai fac, mama lui, Ana, a fost sftuit
de btrnele din sat s se duc cu pruncul bolnav la vestitul
duhovnic Conon Gavrilescu de la Schitul Cozancea, care era un
mare exorcist si vindeca multi bolnavi cu sfnta rugciune.
Ajungnd la chilia duhovnicului Conon, unde astepta
mult lume, si-a spus durerea ei, plngnd cu multe lacrimi:
- Ce s fac, printe, c acest copil de la o vreme nu mai
mnnc si plnge ntr-una? M tem s nu moar.
- Stii ce s faci? S-l druiesti Maicii Domnului!
- Cum s-l druiesc Maicii Domnului?
- Iat cum, a zis el. Ia o lumnare si un prosop, aseaz
pruncul naintea icoanei Maicii Domnului din biseric si zi asa:
''Maica Domnului, ti druiesc tie copilul acesta care este
bolnav! F ce stii tu cu el!''
Atunci mama pruncului s-a nchinat cu lacrimi la icoana
Maicii Domnului, fcnd trei metanii, si, cznd n genunchi, a
zis plngnd: ''Maica Domnului, ti druiesc tie copilul acesta
11
al meu, c este bolnav si plnge mereu. F ce stii tu cu el!'' Si la trecut de trei ori pe sub sfnta icoan.
De atunci pruncul Constantin s-a fcut sntos. Aceasta
a fost o adevrat minune a Maicii Domnului, iar din
momentul acela Constantin nu a mai fost bolnav de moarte
toat viata sa.
Asa miluieste Maica Domnului pe mamele care nasc
copii n fric de Dumnezeu.
COPILARIA
De mic copil, Printele Cleopa avea mult evlavie la
Maica Domnului. La unsprezece ani a nvtat Acatistul Bunei
Vestiri pe de rost, cum singur spunea: ''Eram la desfcat
ppusoi n tarin si aveam cartea de rugciuni ascuns sub
pnusi. Pn cnd venea tata cu cruta cu popusoi, mai nvtam
un icos, mai nvtam un condac. Si uite asa am nvtat
Acatistul Maicii Domnului''.
Toti fratii si iubeau nfrnarea de mici. Mama sa
spunea c le punea uneori carne n traist, cnd nu era post. Dar
ei nu o mncau, ci o ddeau la altii si mncau putin pine si ce
mai aveau.
Iarsi ne spunea Printele Cleopa: ''Cnd eram mic si
veneam de la scoal, treceam printr-un sat si, vznd c bietii
dau cu pietre pe o cas cu tabl rosie, am nceput s arunc si eu.
Profesorul a auzit, ne-a luat pe toti si ne-a tras cte o palm.
Acum i multumesc c mi-a fcut un bine si l pomenesc la
rugciune!''
Spunea mama sa despre Constantin c de copil ura cele
lumesti si fugea de ele.
12
14
17
20
21
Asa au fost primiti n mnstire acesti frati binecuvntati de Dumnezeu si de Maica Domnului.
PERSONALITATEA DUHOVNICEASCA
A STARETULUI IOANICHIE MOROI
ntemeiat n anul 1655 de ctre un sihastru sfnt,
Atanasie, mpreun cu ucenicii si, Schitul Sihstria a fost
dependent de Mnstirea Neamt pn n anul 1947, cnd a
devenit mnstire de sine-stttoare. Schitul a fost nnoit n
anul 1734 de Episcopul Ghedeon de Husi si rennoit n anul
1824, dup rscoala eterist, de Mitropolitul Veniamin
Costachi, pentru ca, dup secularizarea din anii 1861-1863, s
ajung aproape pustiu.
n anul 1884, construindu-se o fabric de cherestea n
imediata apropiere a schitului, putinii sihastri s-au retras n alte
locuri mai linistite. Doar un singur clugr, monahul Ionatan, a
rmas ca paznic al bisericii acestui schit, timp de douzeci si
cinci de ani. Pe atunci, la Sihstria se fcea Sfnta Liturghie
numai o dat pe an, la 8 septembrie, de hramul schitului.
n aceast perioad, viitorul Ieroschimonah Ioanichie
Moroi, mergnd n pelerinaj la Mormntul Domnului si apoi n
Muntele Athos, a renuntat la familie si s-a fcut monah la una
din chiliile romnesti din Athos. n anul 1900, a revenit n tar
si a intrat n obstea Mnstirii Neamt, avnd ascultarea de
paraclisier.
n anul 1909, Mitropolitul Moldovei, Pimen Georgescu, a hotrt desfiintarea fabricii de cherestea de la Sihstria
si renfiintarea schitului. n acest scop, Schimonahul Ioanichie
a fost hirotonit ieroschimonah si trimis ca egumen n acest
schit.
22
23
24
i-au zis: ''Dar dac fuge iar?'' Iar staretul le-a rspuns: ''Nu v
temeti. Dac l-a dezlegat Dumnezeu, nu-l mai tineti voi legat!''
Si asa cu rugciu-nile btrnului, fratele s-a fcut cu totul
sntos.
Iat doar cteva din faptele minunate ale cuviosului
ieroschimonah si staret Ioanichie Moroi, care a povtuit Schitul
Sihstria timp de 35 de ani si a format duhovniceste numerosi
tineri, n fruntea crora era si viitorul Arhimandrit Cleopa Ilie.
DIN ISPITELE DE NCEPUT ALE
FRATELUI CONSTANTIN
Pe cnd fratele Constantin era cu ascultarea la vite,
sttea n chilie cu un alt frate, pe nume Nicolae, cruia i plcea
ordinea si curtenia. Venind odat de la ascultare, Constantin sa descltat de opinci si a intrat n chilie, fr a se scutura pe
haine. Fratele Nicolae, cum l-a vzut, i-a dat o palm c nu
pstreaz curtenia.
Atunci Constantin s-a dus la fratii si mai mari, descult
si dezbrcat cum era, si le-a spus ce i s-a ntmplat, iar ei i-au
zis, mustrndu-l: ''Frate Constantin, unde sunt rnile lui Hristos
pe trupul tu?''
Mai trziu ne spunea Printele Cleopa: ''Iat asa m-au
mngiat fratii mei mai mari! Si, neavnd un adpost, m-a luat
fratele Vasile, stuparul schitului, si m-a gzduit pentru o vreme
ntr-o cmar unde tinea ramele de la stupi''.
Mai spunea Printele Cleopa: ''Cnd eram tnr,
veneam de la grajd si m odihneam pn la miezul noptii. Eram
patru ucenici la Petru Ganea. El avea o chilie si toti dormeam
jos, pe rogojini, c erau putine chilii. Era unul Simion, unul
Nistor, unul Pavel si eu.
27
- Frate Constantin, spune-i fratelui Vasile s se pregteasc si s mearg nainte, c are de fcut o cale lung!
Diaconul a tradus aceste cuvinte fratelui Constantin.
Apoi fericitul episcop a plecat spre Sihla la duhovnicul su,
Ieroschimonahul Vasian, care era pustnic aproape de pestera
Sfintei Teodora. Constantin ns n-a nteles ce nsemnau
vorbele episcopului. Dar, ntlnindu-se cu fratele su, care era
n fruntea oilor, i-a spus cuvintele acelui pustnic sfnt.
Fratele Vasile a nteles profetia Episcopului Ioan, si
anume, c trebuie s se pregteasc pentru ceasul mortii, care
se apropia.
SFRSITUL MINUNAT
AL FRATELUI VASILE
n primvara anului 1931, acest smerit asculttor si
frate mai mare al Printelui Cleopa s-a mbolnvit si a fost adus
n schit. Odat, iesind de la Sfnta Liturghie si rugndu-se n
fata bisericii, a avut o vedenie nfricostoare. De fric a nceput
a plnge si a striga cu glas tare:
- Preasfnt Nsctoare de Dumnezeu, miluieste-m c
m bat diavolii! Nu m lsa!
Iar ctre printii care s-au adunat n jurul lui a zis:
- nchinati-v, printilor! nchinati-v c, iat, Stpna
noastr a venit! Maica Domnului este de fat, cu Mntuitorul n
brate! Iat-o deasupra noastr!
- Frate Vasile, de ce ai strigat asa de tare? l-au ntrebat
clugrii.
- Printilor, pe cnd m rugam n fata bisericii, deodat
a aprut o ceat de diavoli foarte fiorosi cu toiege de foc n
mini, care au nceput s m bat cumplit si s strige: ''n zadar
33
38
FRATELE CONSTANTIN
PARACLISIER
Pe cnd era paraclisier, n anul 1932, Printele Cleopa a
fost martor ocular la cteva minuni petrecute n timpul Sfintei
Liturghii, n biserica Schitului Sihstria.
Iat ce ne povestea el:
''S vedeti ce-am ptit aici cu un preot foarte bun,
Calistrat Bobu. Ca duhovnic, a trecut odat pe la o maic care
se nevoia n pdure. Pe atunci n pdure erau vreo 50 de
pustnici. Ea i-a spus Printelui Calistrat: ''La voi nu se pogoar
Duhul Sfnt, c ati trecut pe stilul nou!'' De atunci, Printele
Calistrat era n ndoial.
Odat, pe cnd eram paraclisier, am observat c anafora
de la staret era alb si dulce, iar cea de la Printele Calistrat era
verzuie si acr. Atunci l-am ntrebat pe Printele Ioanichie:
- Printe staret, de ce cnd slujeste printele Calistrat,
anafora este verzuie si acr?
- Mi, biete, slujeste cu ndoial! S-a dus la o pustnic
din pdure si ea i-a spus c nu vine darul Duhului Sfnt la
Liturghie din cauza calendarului. Si i-am spus c are s-o
pteasc, fiindc el se ndoieste c nu vine Duhul Sfnt!
Odat Printele Calistrat svrsea Sfnta Liturghie si
cnd a chemat harul Duhului Sfnt, numai ce vede c agnetul sa fcut carne si curgea snge pe Sfntul Disc si pe Sfntul
Antimis. Iar cnd s-a uitat n Sfntul Potir a vzut snge.
Atunci m-a chemat pe mine:
- Frate Constantin, ia vino ncoace! Ce vezi?
39
40
41
FRATELE CONSTANTIN
PICTOR DE ICOANE
Povestea Printele Cleopa, zicnd: ''Pe cnd eram frate,
aveam talent la pictur.
M nvtase pictura icoanelor un clugr, Nil, de la
Mnstirea Secu. Dup ce am deprins desenul si pictura cu
acuarele, am nceput cu vopsele. Uneori venea egumenul la
chilia mea, se uita cum pictez si i plcea. Dar eu ncepusem s
m ispitesc de bani, c singur mi cumpram vopselele si cele
de nevoie pentru pictarea sfintelor icoane.
Odat a venit printele staret la mine si m-a ispitit:
- Ce pret are icoana aceea?
- Nu are pret, preacuvioase! i-am rspuns.
- Pe aceea, frate Costic, s-o tii la pret c este frumoas!
m ncerca btrnul.
Cnd am vzut eu c trebuie s m tocmesc cu oamenii
si s am bani, m-am temut s nu m biruiesc de mndrie si de
iubire de argint. Apoi, ntr-o zi a venit Printele Chiriac,
economul schitului, la chilia mea si mi-a zis: ''Frate Costic,
las pictura si hai la ascultare!'' Deci am lsat toate si am fost
trimis s pasc oile.
Asa m-am izbvit atunci de dou pcate - de mndrie si
de iubirea de argint!''
42
43
45
47
48
PLECAREA LA ARMATA
n anul 1935, fratele Constantin Ilie a fost chemat la
armat. Deci, lsnd oile pe munte, a cobort n schit, s-a
spovedit la printele egumen, s-a mprtsit cu Trupul si
Sngele Domnului si, dup ce s-a rugat ndeajuns, a cerut
binecuvntare si a plecat la Botosani, fiind ncorporat ntr-un
regiment de transmisiuni.
Acolo a continuat cu rugciunea si cu nfrnarea. A
fcut si o cerere special precum c este vietuitor de mnstire
si nu are voie s mnnce carne.
Comandantul regimentului i-a aprobat s ia de la
cantin ceea ce i convine. Iar el s-a nfrnat si s-a rugat mult si
de aceea, ct timp a fost n armat, nu a avut nici o necurtie
trupeasc n somn.
Mult vreme a purtat hain monahal n cadrul armatei,
fiind rnduit la infirmerie.
Aici ajuta pe cei bolnavi, si fcea pravila rnduit, se
ocupa de curtenie si era cinstit de toti, att de ofiteri, ct si de
soldati.
Comandantul regimentului se bucura de prezenta sa si l
proteja ntru toate, cci fcea rugciune seara si dimineata n
capela regimentului cu soldatii, iar n srbtori i ducea pe toti
la biseric. Astfel multi se bucurau de prezenta si de viata sa
nchinat lui Hristos.
De aceea, de multe ori era pus de cadrele militare s
vorbeasc celorlalti soldati.
Chiar si ofiterii se adunau s-l asculte si multi se
foloseau de cuvintele lui.
51
53
56
57
58
61
62
65
66
PATRIARHUL ROMNIEI
Nr. 298 Cabinet
1947 iunie 30
D E C I Z I U N E A nr. 299
Din mila lui Dumnezeu, Nicodim, Arhiepiscop al
Bucurestilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei si Patriarh al
Romniei.
Avnd n vedere raportul Nr. 83/947, al Sf. Schit
Sihstria din Jud. Neamt, prin care solicit ridicarea la rangul
de Mnstire;
Avnd n vedere, c personalul Sf. Schit trece de 50 de
persoane;
Avnd n vedere dragostea si abnegatia cu care
personalul Sf. Schit Sihstria din jud. Neamt si ndeplineste
ndatoririle monahale,
DECIDEM:
Art. I. - Sf. Schit Sihstria, din jud. Neamt, se ridic la
rangul de Mnstire, numindu-se pe viitor ''Sf. Mnstire
Sihstria'', jud. Neamt.
Art. II. - P.C. Pr. Staret al Sfintei Mnstiri NeamtuSecu, jud. Neamt, este nsrcinat cu aducerea la ndeplinire a
prezentei Deciziuni.
Dat n sedinta noastr Patriarhal, astzi 30 Iunie
1947.
PATRIARH,
NICODIM
70
72
75
77
NCHINOVIEREA
PARINTELUI PAISIE LA SIHASTRIA
n calitate de egumen si apoi staret la Mnstirea
Sihstria, Arhimandritul Cleopa dorea mult s aduc n obstea
sa pe cel dinti printe duhovnicesc al su, Ieroschimonahul
Paisie. Cu voia lui Dumnezeu, n anul 1948, la 1 decembrie,
marele duhovnic Paisie Olaru de la Schitul Cozancea a fost
nchinoviat n obstea Mnstirii Sihstria, spre mngierea si
bucuria tuturor.
Chiar din primele zile, Ieroschimonahul Paisie a fost
rnduit s povtuiasc si s mrturiseasc credinciosii care
veneau aici n numr tot mai mare. Astfel, Mnstirea
Sihstria, att prin staretul ei de atunci, ct si prin duhovnicii
iscusiti care-i avea, a creat un curent nnoitor de viat
duhovniceasc n mnstirile din tinutul Neamt.
Zilnic veneau clugri si credinciosi la Sihstria, din
alte mnstiri si asteptau s vorbeasc cu Printele Paisie
duhovnicul si s-si deschid inima naintea lui.
Preoti, clugri, credinciosi de prin sate si orase,
intelectuali si tineri de toate vrstele ieseau luminati din chilia
sa si ddeau laud lui Dumnezeu pentru c le-a rnduit un
printe duhovnicesc att de blnd si iscusit.
Vinerea era zi de spovedanie sptmnal a monahilor.
Mai mult de jumtate din obstea Mnstirii Sihstria se
mrturisea regulat la Printele Paisie si se mngia de
ntelepciunea, tcerea si smerenia sa. Printele nu vorbea mult,
ci zidea duhovniceste pe toti mai ales prin buntatea si
statornicia sa. n general reusea s spovedeasc n medie ntre
50 si 100 de suflete pe zi, monahi si credinciosi din toate
zonele trii.
78
86
87
90
93
97
98
99
100
101
104
105
109
110
SFATURI DUHOVNICESTI
PENTRU CREDINCIOSI
Printele Cleopa era un iscusit duhovnic att pentru
clugri, ct si pentru credinciosi. n primul rnd se strduia s
trezeasc n suflete rvna si dorul pentru Dumnezeu. Dup
acestea urma cresterea duhovniceasc a acelui suflet si nnoirea
lui.
El recomanda fiilor si sufletesti s respecte, n general,
urmtoarele sfaturi:
Copiii s fie crescuti de mici n frica Domnului. S
nvete rugciuni pe de rost, s fie spovediti si mprt-siti
lunar; s fie dusi cu regularitate la Sfnta Biseric, s asculte de
printi, s fac rugciuni si metanii pentru tata si mama, pentru
fratii si rudele lor, s nvete religia n scoal, s tin sfintele
posturi si s nu fure.
Tinerii s aib fiecare duhovnicul su. S se
spovedeasc o dat pe lun, iar Sfnta mprtsanie s o
primeasc cu mult evlavie, cnd vor fi vrednici de Trupul si
Sngele Domnului, urmnd sfatul duhovnicului. Apoi s
asculte ntru toate de printi, s se fereasc de toate smintelile
si pcatele urte de astzi; s citeasc crti sfinte, iar care au
chemare, s se pun n slujba Domnului, fie nvtnd
Seminarul si Teologia, fie intrnd n viata monahal. Cei care
au abateri grave de la morala crestin s se spovedeasc la
duhovnici btrni si s urmeze canonul rnduit de ei.
Cei care vor s se cstoreasc s fie cercetati canonic
de preotii lor, ca nu cumva s fie rude ntre ei, sau s se
cstoreasc fr voia printilor lor. Apoi s respecte poruncile
date de Dumnezeu celor cstoriti, adic s nu-si ucid pruncii,
s asculte de printi, s fie crestini buni, s fac milostenie si s
mplineasc cu cuget curat sfaturile duhovnicilor lor.
111
114
115
116
118
120
122
125
teolog romn, Pr. D. Stniloae. Ea a fost scris ntre anii 1975 1976 si tiprit la Institutul Biblic Bucuresti n dou editii,
1981 si 1985.
Cartea a fost tiprit si n a treia editie, la Episcopia
Dunrii de Jos, n anul 1991, cu titlul Cluz n credinta
ortodox.
10. n anul 1984, cnd s-a publicat la Editura Episcopiei
Romanului si Husilor primul volum din lucrarea Convorbiri
duhovnicesti, semnat de Arhimandritul Ioanichie Blan, ntre
cei 60 de printi care au colaborat, s-a numrat si Printele
Cleopa cu zece convorbiri de mare nsemntate, care au avut un
deosebit ecou n rndul credinciosilor din toat tara, ntruct
trateaz multe probleme duhovnicesti si canonice din viata
Bisericii.
n anul 1993 volumul a aprut si n a doua editie la
aceeasi editur. Acest prim volum al Convorbirilor
duhovnicesti a fost tradus integral n limba greac n anul 1985,
si partial - numai convorbirile cu Printele Cleopa n italian
n 1991 si n englez n 1994.
11. n anul 1988, apare de sub tipar volumul al doilea al
Convorbirilor duhovnicesti, la care Printele Cleopa contribuie
cu patru convorbiri de mare folos pe diferite teme dogmatice,
canonice si morale.
12. n anul 1994, convorbirile Printelui Cleopa, n
numr de 14, extrase din cele dou volume de Convorbiri
duhovnicesti amintite mai sus, au fost reeditate ntr-o editie
special intitulat Lumina si faptele credintei, la Mitropolia
Moldovei si Bucovinei, Iasi. Volumul a fost retiprit n anul
1999.
13. O alt lucrare mult asteptat si util tuturor preotilor
de parohie a fost volumul Predici la praznice mprtesti si la
128
133
135
Lacrimile
Printele Cleopa avea de mic darul lacrimilor la
rugciune si adeseori se ascundea s nu-l vad cei din jur. n
mnstire lcrima n timp ce slujea Sfnta Liturghie, mai ales
n timpul Sfintei Epicleze. Dar cel mai mult l cerceta
Dumnezeu cu lacrimi n anii de retragere n munti, mai ales
cnd svrsea si rugciunea inimii.
De multe ori ns, Printele Cleopa a fost vzut de
ucenici lcrimnd pe cnd se ruga n chilia sa la btrnete, cci
lacrimile i ddeau o mare bucurie si mngiere.
Cugetarea la moarte
Urmnd fratilor si mai mari, Printele Cleopa cugeta
adeseori la moarte, mai ales noaptea. Cnd era mai tnr, sttea
de veghe cte o or-dou n cimitirul mnstirii, ndeosebi
lng mormintele fratilor si, unde aprindea lumnri si se ruga
pentru odihna sufletelor lor. Apoi, citind Vietile Sfintilor, se
minuna de chinurile mucenicilor si ale cuviosilor, care primeau
moartea cu brbtie pentru dragostea lui Hristos si se ntrea
duhovniceste.
Rbdarea
Printele Cleopa a fost un om al rbdrii si al
ndelungii-rbdri n toat viata sa.
137
138
Smerenia
Un alt mare dar al Printelui Cleopa a fost smerenia,
care este una din trsturile principale ale sfinteniei.
Zicea printele: ''Eu sunt poreclit clugr. Pentru c s-a
ntmplat s m numesc clugr, dar clugr nu m-am fcut
niciodat n viat, c a te face clugr este mare lucru. Cum s
spun eu c sunt monah naintea oamenilor, dac naintea lui
Dumnezeu nu sunt? Clugrul trebuie s fie nger n trup, nu
asa cu viat lumeasc, cum o duc eu n pcate si neputint!''
Sfintenia cea adevrat are ca trstur principal
smerenia si pocinta. Printele Cleopa se smerea, pomenind
mereu cuvintele din Sfnta Scriptur: Smeritu-m-am si m-a
mntuit.
''Eu sunt un om sec, zicea odat Printele. Un pom
numai cu frunze. Mori de foame lng el. Sfntul Isaac Sirul
zice: ''Cuvntul fr lucrare se aseamn cu cel ce zugrveste
ap pe pereti si poate s moar de sete lng ea''. Asa este la
mine.
Cu mine mori de foame. ti spun tie si eu nu fac nimic.
Ce vii la o vac stearp? Tu vii s-ti vorbesc aici degeaba? Dar
nu-mi spui: Printe, dar dormi toat noaptea, mnnci
totdeauna, n-ai paza mintii, n-ai rugciune, n-ai lacrimi, n-ai
zdrobirea inimii. Nu m ntrebi de trezvia atentiei, nu m
ntrebi de lucrarea cea dinuntru...''.
139
PARINTELE CLEOPA,
UN MARE STARET MISIONAR
Predica
Dup ce Printele Cleopa a fost rnduit egumen al
Schitului Sihstria, la nceputul anului 1945, cel dinti lucru pe
care l-a fcut a fost mpodobirea bisericii cu slujbe si cntri
dintre cele mai frumoase. Apoi a nceput s predice, hrnind
duhovniceste din cuvintele Sfintilor Printi, att pe clugri si
pe frati, ct si pe credinciosi. Cci, ntr-adevr, nu era n partea
locului un alt printe duhovnicesc din mnstirile nemtene,
care s vorbeasc mai frumos, mai cald si mai convingtor
dect el. Aceasta, att datorit memoriei sale uimitoare, ct si
cunostintelor scripturistice si patristice pe care le adunase din
fraged tinerete.
Cuvntul viu, cu care hrnea pe toti, a atras la Sihstria
tot mai multi credinciosi din sate si orase, care veneau s
asculte sfintele slujbe si predica Printelui Cleopa. Datorit
nvtturilor sale att filocalice, ct si aghiografice, au
mbrtisat viata monahal numerosi tineri, care mai trziu au
ajuns clugri buni si preoti iscusiti.
Aprarea dreptei credinte
A doua virtute ce a mpodobit sufletul Printelui Cleopa
a fost aprarea cu sfintenie a dreptei credinte. Sfintia sa
combtea cu mult ntelepciune si hotrre sectele de tot felul
si pe cei ce erau amgiti de ele.
140
144
148
149
151
152
153
156
III
FAPTE SI CUVINTE DE
NVATATURA
1. Printele Cleopa avea mare evlavie la Maica
Domnului, ''mprteasa Heruvimilor si a Serafimilor si
Stpna noastr''. De aceea nu era zi n care s-i fi rmas
necitit Acatistul Bunei Vestiri si cteva canoane din
Bogorodicin.
2. Spunea Printele Cleopa: ''Stiti voi cine-i Maica
Domnului? Ea este mprteasa Heruvimilor, mprteasa a
toat fptura, cmara ntruprii lui Dumnezeu-Cuvntul, usa
luminii, c lumina cea neapropiat gnditoare prin ea a venit n
lume. Ea este usa vietii, c Viata Hristos prin ea a intrat n
lume. Ea este poarta cea ncuiat prin care n-a trecut nimeni
dect Domnul, cum spune Proorocul Iezechiel''.
3. Mai spunea: ''Maica Domnului este scar ctre cer,
pod ctre cer; porumbita care a ncetat potopul pcatelor,
precum porumbita lui Noe a adeverit ncetarea potopului. Este
cdelnit dumnezeiasc, cci a primit focul dumnezeirii si
Biseric a Preasfntului Duh. Maica Domnului este Mireasa
Tatlui, Maica Cuvntului si Biserica Duhului Sfnt''.
4. Spunea iarsi: ''Cnd vezi icoana Maicii Domnului cu
Pruncul Hristos n brate, tu stii ce vezi acolo? Cerul si
pmntul! Cerul este Hristos, Cel mai presus de ceruri;
157
159
160
162
163
166
167
168
169
170
inima.
172
173
175
178
181
184
Cleopa era vztor cu duhul. Cci multe mi-a spus cnd tria si
eu nu le credeam, dar s-au mplinit asa cum zicea sfintia sa. Eu
cred c printele mi vedea inima si mi spunea ce-mi este de
folos. Atunci nu-l ntelegeam. Dar ar fi fost mai bine s fac
ascultare mai cu luare aminte si cu credint. ns el m-a iubit si
mi-a dat ce-mi este de folos spre mntuire. Eu cred c Printele
Cleopa este sfnt! Eu i simt ajutorul. Simt c este cu mine!
Aducerea aminte de sfintia sa mi d pace, liniste, bucurie si
ndejde c se roag pentru mine!''
130. Spunea unul din ucenicii si: ''Printele Cleopa tot
timpul spunea lucruri care erau spre zidire sufleteasc. Nu se
afla cuvnt desert n gura lui. A stiut s nmulteasc acest
talant. Ziua, cnd nu avea nchintori, si lua metaniile si pleca
pe munte. De multe ori l-am vzut stnd sub copaci, n
genunchi sau pe buturugi, scufundat n rugciune. Trebuia s
strig de mai multe ori pentru a m auzi. Dac i aduceam vestea
c a venit vreun grup de oameni, la nceput i prea ru pentru
pierderea linistii, dar, fiind biruit de dragostea si credinta celor
ce veneau, i primea si le vorbea, ntrindu-i n credint si
alinndu-le suprrile si necazurile. Apoi iarsi se retrgea,
rugndu-se pentru ei ca Bunul Dumnezeu s le dea ''un colt de
Rai''. Mai spunea: ''Dac as avea o traist mare, v-as bga pe
toti n ea si v-as duce pe toti n Rai''.
131. n ultimii ani ai vietii, printele avea momente de
mare oboseal, nct nu mai putea primi pe nimeni. De aceea
zicea ctre ucenic: ''nchide usa de dou ori si nici dac vine
mpratul Japoniei s nu m mai deranjezi!'' Dar dac printele
nu s-ar fi sculat pentru mpratul Japoniei, pentru dragostea
mpratului Hristos si a credinciosilor, el se scula ntotdeauna
191
132. Din anul 1996, doi ani de zile a rbdat dureri mari
cu rinichiul drept care nu mai functiona. De la nceputul bolii,
el nu voia s mearg la doctori si nici medicamente nu lua.
Apoi cu mare greutate s-a dus si la doctori la Iasi, de ascultare,
la cuvntul nalt Preasfintitului Mitropolit Daniel si al
printelui staret.
Dar cu greu accepta s ia pastile sau s i se fac injectii.
136. Sfintia sa era vztor cu duhul. Din toat multimea
de oameni care veneau la el, printele i cunostea prin Duhul
Sfnt pe cei care aveau fapte bune, desi nu spuneau nici un
cuvnt, si se uita la ei cu deosebit plcere si i binecuvnta.
137. Odat a venit un autocar cu credinciosi. Dup ce
printele le-a spus cteva vorbe timp de 20-30 de minute, ei au
nceput s pun ntrebri privind durerile si necazurile lor. ntre
ei erau si ctiva bolnavi si au nceput s-l ntrebe:
- Printe, de attia ani sunt bolnav. Am mers si la
doctor, ce s mai fac?
- Du-te la doctor si vezi ce ai. F operatie, a zis
printele.
- Printe, am o fiic acas, bolnav de ctiva ani. Am
necazuri cu ea. Ce s fac?
S merg la doctor cu ea, sau nu?
- Du-te la doctor, a rspuns btrnul.
- Printe, si eu sunt bolnav. Ce s fac?
- S faci Sfntul Maslu!
- Si s nu merg la doctor?
- Nu, nu! S mergi la Sfntul Maslu!
Apoi altcineva i-a zis:
- Printe, si eu sunt bolnav, Ce s fac?
194
196
De atunci, credinciosul nu a mai fost amenintat. Cnd sau dus din nou la Printele Cleopa, el le-a spus: ''Niciodat s
nu v temeti, dar nu de ctiva ofiteri, nici de mii de ofiteri, nici
de milioane, nici de miliarde. Chiar dac stau cu arma la ochi,
cu glontul pe teav si degetul pe trgaci; nici o pusc nu va lua
foc, nici un glonte nu v va nimeri, dac sunteti drepti naintea
lui Dumnezeu''.
142. O credincioas a plecat de acas cu mama sa, fr
voia sotului ei, lund si masina, pentru a merge la parastasul
unei rude. ntorcndu-se acas trziu, a trecut mai nti pe la
Printele Cleopa, cerndu-i s se roage pentru ea, ca s nu aib
probleme cu sotul cnd se va ntoarce acas. Cu calm, printele
i-a rspuns: ''Mergeti cu bine si fr team, cci atunci cnd
veti ajunge acas, l veti gsi n genunchi, n fata icoanelor si
nu v va spune nimic niciodat''. ntr-adevr, acas ea si-a gsit
sotul exact cum i prevestise Printele Cleopa.
Odat femeia l-a ntrebat pe btrnul: ''Printe, de unde
stiati tot ce se va ntmpla?'' Iar printele i-a rspuns scurt:
''Rugciunea te nalt pe treptele stiintei. Cu ct te rogi mai
mult, cu att stii mai mult si mai bine. Si nu te teme niciodat
de nimeni si de nimic - doar roag-te! Dumnezeu si Maica Lui
te vd si te aud!''
143. Un printe l-a ntrebat pe btrn ce va fi dup
plecarea sa la Domnul. Iar Printele Cleopa a rspuns: ''Vor fi
friguri puternice si geruri grele''.
144. Cu putin nainte de plecarea Printelui Cleopa la
Domnul, au venit la el dou crestine din comuna Poiana
Teiului si au primit binecuvntare. Apoi, cernd cuvnt de
197
199
200
Viata si nevointele
Parintelui Cleopa Ilie
de
Arhim. Ioanichie Balan
***************************************
**************
APOLOGETICUM
2003
**************
201