Sunteți pe pagina 1din 6

PRSO${TELE PARr-4frffi!

*ruLul
RRJ&cI tffi_BO{lA

q 07 e,-

ffi.ill$. .,3QJS ,

J /?r,*.2.1

lM.

nf,.qgq

/+"4'-'"fr'
furw*',ka*$e

J ; fr*$e*J&'

),)

74.*lver"r/ -ka+''H
/4-Z*

i Qr&t"Ul

I-EHEPAJ'I bHA.fl TIPOKY PATYPA


PECTIYEJ'IHKH MOTAOBA

PROCUNi{TURA GENERALA
A REPUBLICII MOLDOVA

2005, nyu. KHuruu:y.

2005, mun. Chiqindu,


str. Mitropolit Bdnulescu-Bodoni, 26
tel: (37 3) 22-22-50-7 5
-mai
l : p,r o c - ge n@pf o cur at ur a. md
e

og.o,t.zo15 Nr.

-t-/d/,tr-

yl. MurponorHTa E:Hy,recxy-EoaoHn.


mer. (373) 22-22-50-75
e

-mqil

26

proc-gen@proc'uratura. md

/6 6F
Parlamentul Repu blicii Moldova
Domnului Andrian Candu

Stimate domnule Pregedinte al Parlamentului,

contextul implementdrii Strategiei de reformare a sectorului justiliei,


Concepfiei de reformare a Procuraturii gi in conformitate cu recomanddrile gi
standardele internalionale, asigurarea independenlei Procuraturii Ei excluderea

in

posibrilitatilor de exercitare a influenfelor politice Ei administrative asupra instituliei


constituie obiective primordiale. Prioritafi similare sunt stabilite in Programul de
guvernare pe anii 2015-2018, aprobat prin Hotdrirea Parlamentului nr,ll din
18.0:1.2015.

Procuratura, in conformitate cu prevederile art.124 din Constitulia Republicii


Molclova qi art.l din Legea nr.294 din 25.12.2008 cu privire la Procr-rraturd, este o
institulie autonomd in cadrul autoritdlii judecdtoreqti.
Reiegind din rolul gi locul Procuraturii in cadrul autoritdlilor statului, atit
Consititulia, in art.125 alin.(5), cit gi normele prevdzute de art.2 alin.(3) Ei (a) din
Lege:a nr.294 din 25.12.2008, au statuat ca procurorii la exercitarea mandatului
incie,dinlat s6 se subordoneze doar legii, asigurindu-se autonomia 9i independenla
procesuala prin excluderea posibilita{ii de subordonare a Procuraturii autoritalilor
legislative, executive, precum gi de influen{d sau imixtiune ale altor organe qi
autonitEli ale statului in activitatea Procuraturii.
Procurorul igi organizeazl, activitatea gi

o destEgoard pe baza principiilor

independenla procesuald gi control


judecStoresc, care ii oferi posibilitatea de a lua de sine stdtdtor decizii in cauzele
penarle gestionate gi in cazurile pe care le examineazd. Garanlia independenlei 9i
autonomiei este acordatd in interesul supremaliei legii 9i infbptuirii.iustiliei,
Cu toate acestea, in activitatea curentd apar situatii care denota ingerinla
neintemeiatd, interven[ie in activitate, uneori cu tentd de impunere a unui anumit
punot de vedere in adoptarea deciziilor sau de exercitge g-gpr:ltolUlUg4gU!
i SECREIaRIATUL
"'"".J#Jir,r,,PARLAMENTULUI
cauzlele pe care le gestioneaza Procuratura.
MILD4V,.
I
legalLit6lii

gi

autonomiei, asigurate

prin

'

r"cP""''*'ry7,
Ora

O atare tendinli se atestd in cadrul examindrii multiplelor petilii gi demersuri,


adrersate organelor Procuraturii de cdtre deputali in Parlament, sub titulaturi de
"int,erpeliri" ("sesiziri", "demersuri" "4enytatcxufr 3a[poc", fbra nici un titlu, etc.)
prin care sint cerute informalii in cauze penale concrete, cu privire la decizii de
neurrmdrire sau urmdrire penala, fie sunt cerute explicalii asupra unei sau aitei
decirzii, procurorii fiind solicita;i sI justifice solufiile adoptate.
Existd cazuri cind rsint date indicalii de a interveni in domenii improprii
competenlei gi atribuliilor funclionale ale organelor Procuraturii, demersurile
priv'ind situafii qi cazuri concrete fiind luate ,,la control" Ei asupra lor solicitindu-se
infcrrmarea semnatarului ilin Parlament sau a organelor de lucru ale Parlamentului,
in acest context, remiterea unor adresari (interpeliri, solicitdri, demersuri etc,),
intemeiate arbitrar, cu acuzalii false gi critici nefondate in adresa unor decizii a\e
Procuraturii Ei altor organe/institulii, poate fi calificata drept imixtiune gi incercare
de influen{are a decizii,lor procurorului, ceea ce incalcd evident dispoziliile
constitulionale care statue,azd separalia puterilor in stat, independenla procurorilor gi
supunerea lor numai legii. Anumite intervenlii de genul celor menfionate pot fi
considerate Ei drept cazuri de exercitare a influenfei necorespunzdtoare, in sensul
legi slaf iei ce reglem entea:,26, domen iu I integritali i profe si on al e,
De notat, cd pe parcursul anului 2014 in adresa organelor Procuraturii au
parvenit 34 682 de peti1ii, dintre care 6908 de adresdri au fbst remise pentru
solrr{ionare altor organe, 2892 de petilii anexate la cauzele penale, inclusiv ceie
trimise in instanla de judecat6 pentru examinare in fond, iar cea mai mare pane a
pet:iliilor s-a constatat a lh nefondate. Nemijlocit de cbtre procurori au fost admise
doan 3269 peti;ii, in acestea fiind recunoscute intemeiate gi fondate anumite
argumente invocate de petilionari, ulterior fiind adoptate acte de procuror
corespunzdtoare. In primele trei luni ale anului 2015 de la deputali au tbst prirnite in
Prcrcuratura GeneraIl, - /0 de petilii, dintre care 46 au fost remise altor organe
conform competenlei. La acestea se adaugd 142 de petilii primite in Procuratura
Ge:neralS de la Secretariatul Parlamentului sau Seclia petilii qi audien!6 a
Parlamentului, cu "luar: la control" Ei solicitarea informarii despre rezultatele
exermindrii (din ele - 67 petifii au fost expediate pentru solu!ionare, conform
cornpetenlei, altor organe Ei institulii).
Prin urmare, se atesti ci un numir considerabil din petifiile, demersurile
gi alte adresiri primite nu {in de competenfa organelor Procuraturii ori sint
nei.ntemeiate.

in majoritatea cazurilor, petiliile readresate de c6tre deputali Procuraturii


Generale sunt repetate, anterior examinate de cbtre organele de drept, inclusil
organele Procuraturii gi la care au fost date raspunsuri ample gi argurnentate, fie
asupra cazurilor invocate deja au fost pronunfate hotariri judecdtoresti, rdmase in
viE;oare.

Deseori in adresa organelor Procuraturii sunt remise petilii la care anterior au


fost date rdspunsuri de mai multe ori, iar petilionariior nu li se indica asupra
mgdului de contestare in contencios administrativ a deciziilor (rdspttnsurilor) cu
care nu sint de acord.

Irr multe petilii sunt abordate subieete, ce nu lin de competenla organelor


Procuraturii, cum ar fi, spre exemplu: dezacordul cu hotariri judecdtoreqti;
investirgarea tergiversdrii e;<aminirii unor eauze civile in instanta de judecata;
neexer:utarea unor contracte civile; dezacordul cu decizii administrative; privind
gestionarea internd a mijloacelor bdnegti de cdtre entitAli publice sau private;
legalitatea unor decizii sau acfiuni ale organelor administraliei publice centrale sau
locale (inclusiv intreprinderi subordonate acestora); corectitudinea erniterii unor
certificate de urbanism Ei autorizatii de construire; litigii de muncd, funciare etc.
in atare situalii, Procuratura este antrenatd in activitate de intermediere a
petiliilor cdtre organul competent a le examina sau de dare a rdspunsurilor cu
explicalii de rigoare, privind modul de solutionare a problemelor abordate de
solicitanli. Practic, adesea se urmdreEte oblinerea unor consultalii juridice, situalie
aare nu este admisibilS, in virtutea prevederilor art.lzz alin.(3) Iit.a) din
Regulamentul Parlamentului. Nu in ultimul rind, remiterea de cdtre deputali in
adresa organelor Procuraturii a petiliilor contrar competenlei, a petiliilor repetate sau
demersurilor vizind situalii fard caracter penal genereazd irosirea considerabili a
resurselor institulionale, Ei a$a limitate, precum qi examinarea impusa a unor
subiecte ce nu 1in de competenla constitufionald Ei legal6 a organelor Procuraturii.
Aceste aborddri nu sunt conforme nici tendinlelor moderne qi declaragiilor vizind

reforrnarea Procuraturii, proces care presupune limitarea considerabila

competenlelor extra-penale qi extra-judiciare ale procurorilor.

r\supra subiectelor v'izind independenp gi autonomia Procuraturii ;i a


procurorilor s-a expus anterior Curtea ConstitulionalS, in Hot6rirea nr.29 din
23.09.2013, in care a reit,orat importanla fundamentald a principiului separaliei
puterilor in stat gi a menlionat cd in Republica Moldova procurorul este persoand cu
func1ie de demnitate purblic6, activitatea cdruia se bazeazd, pe dispoziliile
constitulionale qi ale Legii cu privire la Procuraturd, care prevdd garan{iile activitalii
acestuia, fbrd nici o intimidare, impediment, h64uire, ingerinle necorespunzdtoare.
Procurrorul igi organizeazd qi desfEgoard activitatea conform principiului autonomiei,
asigurat prin independenlil procesual6 gi controlul judecdtoresc, care ii ofera
posibilitatea de a lua de sine st6tdtor decizii in cazurile pe care le examineazb,.
rlurtea Constitulionald a mai stabilit cd procurorii pot oferi anumite informatrii
de in,teres public general, dar care nu implica elucidarea aspectelor procesuale
privind derularea unor eavt e aflate pe rol, iar singura cale legali de discutare in
Parlament a activitifii Procuraturii este examinarea raportului prezentat

anual Parlamentului

in temeiul art.27 alin.(3) al Legii cu privire

la

Procuraturd.
Principiul independenl;ei gi autonomiei procurorului, supunerii lui numai legii a
fost reiterat de Curtea Constitulional6 qi in Hotarirea nr.20 din 04.06.2014, Curtea
statuiind cd procurorii nu se afld gi nu trebuie sd se afle in raporturi de subordonare
fap ,le alte autorit6li publice, indiferent care ar fi acestea qi indif-erent de pozilia
ierarhicd a acestor autorit[ti in stat.

De menlionat, ci Legea despre statutul deputatului in

Parlament gi
Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797-XIII din 02.04.1996, nu
prevdd dreptul deputatului de a adresa intrebdri sau interpel6ri reprezentanlilor
autorit6tiijudecitoreEti, din care face parte Ei Procuratura.
Astfel, potrivit art.I7 alin.(6) din Legea despre statutul deputatului in
Parlunent, in exercitarea mandatului deputatul poate adresa intreb6ri, interpelari 9i
petilii Pregedintelui Republicii Moldova, membrilor Guvemului sau altor
reprez:entanli ai organelor centrale ale administraliei de stat. in art.122 alin.(3),
art.tZl alin.(2) din Regulamentul Parlamentului este statuat ca deputaiii nu pot
formurla intrebdri reprezentan(ilor autoritAlii judecdtoregti, iar interpelarea
deputatului consti dintr-o cerere adresatd Guvernului, prin care se solicita explicalii
asupra unor aspecte ale politicii Guvernului ce 1in de activitatea sa internd sau
externd.

Conform art.31 alin.(4) gi art.36 alin.(l) din Regulamentul Parlamentului nu


pot fi invitali gi audiali in cadrul anchetelor parlamentare reprezentanlii puterii
judecrltoregti, ai procuraturii gi ai organului de urmdrire penal6, iar Hotdrirea Curlii
Constitulionale rr.29 din 23.09,2013 stabileqte cd depunerea declaraliilor qi
participarea ca invitali la comisiile parlamentare - este un drept discrelionar al
exponen{ilor autoritatii judecbtoregti, din care face parte Procuratura.
l?rogramul de activitatte al Guvernului, aprobat prin Hotdrirea Parlamentului
18.02.2015 prevede expres drept prioritate - revizuirea modului de sesizare a
procu,raturii de cdtre institurliile publice gi funclionari in scopul lirnitarii influenlei
extenre asupra instituliei gi a procesului de gestionare a cauzelor penale
(neadmiterea disculiilor in format politico-administrativ, a solicitarii de catre terfi a
infonnaliilor gi luarea de mdsuri pe cauze penale concrete, in conformitate cu
hotdrlirile Cu4ii Constitulionale qi legislalia procesual6).
1in pofida reglementArilor Ei principiilor men[ionate, Procuratura adesea este
solicitatd pentru a participa la diverse audieri in cadrul comisiilor perrnanente sau de
anchet6, in cadrul fracliunilor parlamentare sau in plenuI Parlamentului, cu scopul
examinirii sau expunerii asupra unor subiecte sau dosare concrete, De rnulte ori,
respectivele solicitdri au carracter politic, conlin subiecte formulate ambiguu ;i sint
expuse pentru executare urgentd.

Vd informdm si solicitam informarea tuturor


deputalilor qi organelor de lucru ale Parlamentului - ca petiliile care nu sint de
comtretenla Procuraturii sau petiliile repetate, care nu con!in al'gumente ori
infor:malii noi, - vor fi remise dupd competenld sau ldsate fErd examinare, a$a cum

in contextul celor de mai

sus,

preverde art.20 din Legea cru privire la petifionare, iar deputalii nu vor fi informali
despre acest lucru/vor primi doar rdspunsuri explicative succinte.
De asemenea, participarea reprezentanlilor Procuraturii la diverse audieri qi
posibila
qedin,fe ad-hoc in cadrul Parlamentului qi a organelor sale de lr.rcru va
doar atunci cind vor fi abordate probleme cu caracter general de perf-eclionare a
legislaliei din domeniul de responsabilitate a Procuraturii, cu anun[area din timp a
subie:ctelor ce urrneazda fi dezbatute $i a informaliilor necesare a fl prezentate.

li

Consoffiitent, sslicit[m informarea corpului de deputa{i qi a organelor de lucru


ale Parlsrcnnrlui asupra neadmiterii influenfei sau imixtiunii arbitrare in activitatea
proeurarului de apErnre a intereselor generale ale societalii, ordinii de drept,
d@urilor 9i liktdlilor cetS{enilor, de condusere gi exercitare a urm6ririi penale
sau reprezentare e ?nvinuirii in instanlele de judecatE, asigurind astfel respectara
prineipiilor separerii pubrilor, legafitidi, autonsmiei 9i independenfei institulionale.

Cu

rep*et

Prac*reruIGerer*l

Corneliu Gsrin