Renal

as princ tamas simona
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI RENAL

Aparatul urinar este alcatuit din cei doi rinichi si din caile evacuatoare ale
urinii: calice, bazinele, uretere, vezica urinara si uretra.
Rinichii, organele secretoare ale urinii, au forma de boabe de fasole si sunt

situati de o parte si de alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi, inconjurat de
un strat celulo-adipos si invelit de o capsula fibroasa inextensibila, este situat
in loja renala.
Rinichii au o margine externa convexa, o margine interna concava si doi
poli: unul superior si altul inferior.
Pe partea concava se afla hilul renal, alcatuit din artera si vena renala,
limfaticele, nervii, jonctiunea uretero-bazinetala. Rinichiul drept este ceva
mai jos situat decat cel stang.
Loja renala este limitata in sus de diafragm, in spate de ultimele doua
coaste si dedesubtul lor de muschii si apone-vrozele lombare, iar inainte, de
viscerele abdominale. In jos, loja renala este deschisa (de aici, usurinta cu
care se produce ptoza renala).
Situarea lombo-abdomi-nala a rinichiului explica de ce durerile renale pot fi
resimtite lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidentiaza
ca o masa abdominala si de ce flegmoanele perinefretice cu evolutie
superioara imbraca simptomatologie toracica.
Unitatea anatomica si fiziologica a rinichiului este nefronul, alcatuit din glomerul (polul vascular) si tubul urinifer (polul urinar).
Numarul nefronilor din cei doi rinichi se evalueaza la 2 milioane.

Glomerulul - primul element al nefronului -este alcatuit dintr-un ghem de
capilare care rezulta din ramificatiile unei arteriole aferente, provenita din
artera renala.
Capilarele se reunesc apoi si formeaza o arteriola eferenta, care se

capilarizeaza din nou injurai primei portiuni a tubului urinifer.
Tubul urinifer - al doilea element al nefronului - se prezinta sub forma unui
canal lung de 50 mm, format din urmatoarele segmente: capsula Bowman,
tubul contort proximal, ansa Henle, tubul contort distal si tubii colectori.
Capsula Bowman are forma unei cupe care inconjura glomerulul si este
alcatuit din doua foite.
Capsula Bowman, impreuna cu glomerulul pe care-1 contine, poarta numele
de corpuscul Malpighi. Din tubii contorti distali, prin canalele colectoare si
canalele comune care se deschid in papilele renale, urina formata trece in
calice si de aici in bazinet. Legatura bazinetelor cu vezica urinara - organ
dotat cu o musculatura puternica si situat in pelvis, inapoia pubisului - este
realizata prin cele doua uretere.
Traiectul abdomino-pelvian al ureterelor explica posibilitatea compresiunii

acestora de catre fibroame, chisturi ovariene sau cancere recto-sigmoidiene.
Uretra - canalul excretor al vezicii - are la femeie un traiect foarte scurt, spre
deosebire de barbat, la care traiectul este lung si traverseaza prostata, de
unde posibilitatea compresiunii uretrale
NOTIUNI DE FIZIOLOGIE
Rinichiul este un organ de importanta vitala si are numeroase functii, dintre
care functia principala consta in formarea urinei.
Prin aceasta se asigura epurarea (curatirea) organismului de substante toxice.
Formarea urinei se datoreaza unui mecanism complex de filtrare la nivelul
glomerulilor si de reabsorbtie si secretie la nivelul tubilor.
Prin filtrarea glomerulara se formeaza urina primitiva (1501 urina
primitiva/24 de ore, din filtrarea a 1 500 1 plasma).
Urina primitiva (filtratul glomerular) are compozitia plasmei, dar fara
proteine, lipide si elemente figurate.
Contine deci apa, glucoza, uree, acid uric si toti electrolitii sangelui.
in faza urmatoare, la nivelul tubilor, care reabsorb cea mai mare parte a
filtratului glomerular, se formeaza urina definitiva.
Totusi la acest nivel se face o selectare: tubii reabsorb total sau in mare
cantitate substantele utile si in cantitate mica, pe cele toxice. Substantele
utile sunt substante cu prag, care sunt eliminate prin urina numai cand
concentratia lor sanguina a depasit limitele fiziologice (apa, glucoza, NaCl,
bicarbonatii etc).
Substantele toxice sunt substante fara prag, eliminarea lor urinara facandu-se
imediat ce apar in sange.
Apa este reabsorbita in proportie de 99%, glucoza in intregime (conditia este

ca in sange sa existe mai putin de 1,60 g glucoza %o); sarurile si in
particular clorura de sodiu, in proportie variabila (98 - 99%). Substantele
toxice nu sunt reabsorbite decat in proportie mult mai mica (33% uree, 75%
acid uric). in afara procesului de reabsorbtie, rinichiul are si proprietati
secretorii, putand elimina si chiar secreta unele substante, ca amoniacul, cu
rol foarte important in echilibrul acido-bazic.
Deci, procesul de formare a urinii cuprinde o faza glomerulara, in care prin
filtrare se formeaza urina initiala (primitiva) si o faza tubulara, in care prin
reabsorbtie si secretie se formeaza urina definitiva.
Caracterul de urina definitiva este dobandit de tubii distali prin procesul de
concentrare, sub influenta hormonului retrohipofizar.
Dupa cantitatea de apa pe care o are la dispozitie, rinichiul elimina unele
substante intr-o cantitate mai mare sau mai mica de apa, rezultand o urina cu
densitate variabila.
Urina formata permanent - diureza (1,5 - 2,5 ml/min.) - se depoziteaza in
vezica urinara, de unde cand se acumuleaza o anumita cantitate (250 - 300
ml), se declanseaza reflex mictiunea - deschiderea sfincterului vezical si
golirea vezicii.
Mictiunea este un act constient, deschiderea si inchiderea sfincterului vezical
putand fi comandate voluntar. in afara de functia excretorie (formarea si
eliminarea urinei), rinichiul are un rol predominant in mentinerea
echilibrului acido-bazic, prin eliminarea de acizi si crutarea bazelor,
mentinand pH-ul la cea 7,35.
Rinichii mai asigura constanta presiunii osmotice a plasmei eliminand sau
retinand, dupa caz, apa si diferiti electroliti.
Secreta unele substante ca renina, cu rol in mentinereaconstanta a tensiunii
arteriale, elimina unele medicamente, substante toxice etc. in concluzie,
rinichii indeplinesc in organism trei functii de baza: functia de epuratie
sanguina, functia de mentinere a echilibrului osmotic si functia de mentinere
a echilibrului acido-bazic.
Alterarea acestor functii conduce la aparitia sindromului de insuficienta
renala, urmata uneori de instalarea comei uremice.
NOTIUNI DE SEMIOLOGIE
ANAMNEZA
Numerosi agenti toxici, infectiosi sau alergici pot afecta rinichiul,
deteriorandu-i functiile. Iata de ce anamneza ocupa un rol important in
patologia renala, evidentiind diferiti factori si agenti care pot favoriza sau
produce leziuni renale.
Oboseala si subalimentatia, frigul si umiditatea favorizeaza adesea diferite
boli renale. Socul si traumatismele cu zdrobiri de tesuturi pot realiza chiar
grave leziuni renale, in special tubulare.
Unele substante toxice (plumbul, fosforul, mercurul) sau medicamente
(sulfamidele, penicilinele), prin mecanisme toxice sau toxico-alergice, pot
actiona asupra intregului nefron,- cu precadere asupra tubilor, realizand
tubulonefroze grave.
Graviditatea favorizeaza infectii urinare sau poate chiar duce la aparitia
nefropatiei de sarcina".
Bolile altor aparate sau organe au deseori un rasunet renal. De exemplu,
endocardita lenta, hipertensiunea arteriala si ateroscleroza intereseaza
frecvent si rinichiul.
Adenomul de prostata, stricturile uretrale, litiaza reno-uretrala favorizeaza
staza si infectia renala.
Dar cel mai insemnat rol in etiologia bolilor renale bilaterale il au infectia
streptococica a cailor aeriene superioare si infectia de focar.
Iata de ce diagnosticul si Tratamentul corect al anginelor si amigdalitelor,
granuloamelor dentare, reumatismului acut, sinuzitelor etc, nu consta numai
in suprimarea unor suferinte, ci si in prevenirea unor boli grave si adeseori
irecuperabile (glomerulonefrita acuta etc).
Simptome FUNCTIONALE
Cele mai revelatoare Simptome functionale pentru afectarea aparatului renal
sunt: durerea, tulburarile de mictiune, tulburarile in emisiunea urinii, piuria
si hematuria.
Durerea in regiunea lombara, aparuta spontan, cu sediul unilateral sau
bilateral, reprezinta deseori simptomul de debut al unei afectiuni renale.
Daca durerea iradiaza spre partea antero-inferioara a abdomenului, urmand
traiectul ureterului, spre regiunile genitale externe si coapsa interna
respectiva, supozitia capata si mai mult temei.
- Durerea lombara, spontana, unilaterala, de intensitate redusa (surda), suge-
reaza o ptoza renala, litiaza renala latenta, o pielonefrita, o tuberculoza sau

cancer renal.
- Durerea lombara bilaterala, cu caracter surd sau de tractiune, apare in
glome-rulonefritele acute si cronice, in sclerozele renale etc.
- Cand durerea atinge o mare intensitate, este unilaterala si apare in crize
paroxistice si cand debuteaza in regiunea lombara si iradiaza pe traiectul
ureterului spre fosa iliaca, regiunea inghinala, organele genitale si fata
interna a coapsei respective poarta denumirea de colica renala sau nefretica.
Durerea este atroce, permanenta, cu intensificari paroxistice si are caracter
de sfasiere, arsura, intepatura sau greutate. Bolnavul.este agitat, cauta - fara
sa reuseasca - o pozitie de usurare, are senzatii imperioase de mictiune, dar
nu reuseste sa urineze decat cateva picaturi de urina concentrata, continand
adesea sange.
Durerea poate difuza si in regiunea lombara opusa. in timpul colicii pot
aparea si alte semne urinare (polakiurie, oligurie, teriesme vezicale) sau
tulburari gastro-intestinale reflexe (greturi, varsaturi, meteorism,
constipatie).
Uneori, colica apare fara o cauza anume, alteori este provocata de
zdruncinaturi, abuzuri alimentare etc. Poate fi precedata de dureri lombare
vagi, arsuri la mictiune sau hematurie, dar de obicei apare, brutal, fara
prodromuri si dureaza ore sau zile.
Apare in litiaza renala (calcul care patrunde in ureter), mai rar in
hidronefroza, in cancerul sau tuberculoza renala.
Tulburari in emisiunea urinii: polakiurie, disurie, nicturie, retentie de urina
si incontinenta. Prin polakiurie se intelege cresterea frecventei mictiunilor,
iar prin disurie, dificultatea sau durerea la mictiune.
Aceste tulburari apar de obicei impreuna. La barbati, indeosebi peste 60 de
ani, prima cauza care trebuie cercetata este adenomul de prostata.
Cistita este insa cea mai frecventa cauza.
Tuberculoza este, de asemenea, deseori o cauza a cistitei; la fel si stricturile
uretrale.
Nicturia desemneaza situatia in care bolnavul este obligat sa se scoale
noaptea pentru a urina.
Normal, in timpul somnului nu apare necesitatea de a urina.
Nicturia poate fi secundara afectiunilor care provoaca disuria, polakiuria si

poliuria, dar adeseori este un semn de insuficienta cardiaca sau scleroza
renala.
Retentia de urina - adica imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica poate fi completa, in care caz se produce distensia vezicii, care poate ajunge
pana la ombilic, bomband in hipogastru {glob vezical).
Retentia este incompleta, cand bolnavul, desi urineaza, nu-si poate goli
complet continutul vezical, care se poate infecta rapid. Retentia de urina
apare in tumori ale prostatei, calculi sau stricturi uretrale si unele leziuni ale
sistemului nervos, tabes, hemoragie cerebrala, paralizie generala, stari
comatoase etc.
Incontinenta de urina este emisia involuntara de urina. Apare in special la
copii. La adulti poate aparea in leziuni ale vezicii urinare, ale sistemului
nervos central sau ale maduvei spinarii.
Tulburarile diurezei sunt tulburari ale volumului urinii.
Poliuria este cresterea cantitatii de urina peste 2 1/24 de ore. Deoarece 88%
din apa filtrata la nivelul glomerulului este reabsorbita de tubi, se intelege ca
modificarea relativ slaba a acestei reabsorbtii provoaca o crestere importanta
a volumului urinii.
Se intalneste in stari fiziologice (absorbtie exagerata de lichide), in diabetul
insipid sau zaharat, in insuficienta cardiaca, in timpul regresiunii edemelor,
cand mari cantitati de apa si sodiu sunt eliminate, la sfarsitul unor boli
febrile (pneumonie, febra tifoida etc.) si in bolile renale cronice, in stadiul de
insuficienta renala. in insuficienta renala, poliuria este datorita, probabil,
unui mecanism compensator, care permite eliminarea substantelor toxice cu
un volum mai mare de apa, din cauza pierderii functiei de concentrare a
tubilor.
Oliguria inseamna scaderea cantitatii de urina. Apare dupa reducerea
ingestiei de apa, transpiratii abundente, febra, pierderi mari de lichide prin
diaree sau varsaturi.
Oliguria patologica apare fie prin scaderea filtratului glomerular, in
insuficienta cardiaca, in colapsul vascular, in colici renale, glomerulonefrite
acute sau cronice, scleroze renale, fie prin cresterea reabsorbtiei tubulare:
nefropatii tubulare (nefroza mercuriala).
Anuria este suprimarea secretiei urinare. Nu trebuie confundata cu retentia
de urina, in care sondajul vezical permite extragerea urinii. Apare in general
datorita acelorasi factori care produc oliguria, dar are o semnificatie mai
grava.
Hematuria: termen care defineste prezenta sangelui in urina, care
dobandeste o culoare rosie-deschisa sau inchisa. Numai hematuria
macroscopica este un simptom functional urinar, deoarece exista si hematurii

decelabile numai prin metode de laborator
Provenienta hematuriei se stabileste prin proba celor trei pahare . Bolnavul
urineaza succesiv in trei pahare conice: cateva picaturi in primul pahar,
partea cea mai abundenta a mictiunii in al doilea pahar si ultimele picaturi in
al treilea. Daca hematuria apare numai in primul pahar (initiala) inseamna ca
este de origine uretrala, daca apare numai in ultimul (terminala),este
vezicala, iar daca apare in toate cele trei pahare (totala) este de origine
renala. In fapt, aceasta distinctie este sechematica, deoarece orice hematurie
abundenta este totala.
Hematuria poate fi deci de natura renala (litiaza, tuberculoza, cancer,
glomerulonefrite), vezicala (litiaza, tumori, tuberculoza), prostatica
(adenom, cancer), uretrala (uretrite, traumatisme) sau generala (sindroame
hemoragice etc).
Piuria - adica prezenta puroiului in urina - se traduce macroscopic printr-un
aspect tulbure al urmilor, dar nu poate fi afirmata decat prin examenul
microscopic, care evidentiaza prezenta unor leucocite polinucleare mai mult
sau mai putin alterate. Piuria este totdeauna datorita unei leziuni a aparatului
urinar. Si aici se poate recurge la proba celor trei pahare pentru a preciza
originea piuriei.
SEMNE FIZICE
Examenul obiectiv al aparatului urinar se face in ordinea clasica.
Inspectia generala ofera importante date diagnostice. De exemplu, pozitia
in cocos de pusca" (in decubit lateral de partea bolnava) este luata de
bolnavii cu colica nefritica, pentru usurarea durerii.
Paloarea tegumentelor se intalneste la bolnavii cu insuficienta renala cronica
(uremie).
Dar semnul cel mai important este edemul, care traduce o hiperhidratare
extracelulara.
Uneori este discret (decelabil numai prin cresterea bolnavului in greutate),
alteori considerabil, antrenand infiltratia tesutului celular subcutanat din
intreg organismul si colectii lichidiene in toate seroasele (pleura, pericard,
peritoneu).
Aceasta este edemul generalizat sau anasarca.
Edemul renal este alb, nedureros, moale (pastrand amprenta degetului la
apasare), cu pielea lucioasa.
Debuteaza la pleoape, fata si maleole, la inceput vizibil numai dimineata,
pentru ca in restul zilei sa nu se mai observe.
Cu timpul, cuprinde fata dorsala a mainilor. La bolnavii care stau la pat

ocupa partile declive: regiunea lombo-sacrata si fata interna a coapselor. Se
spune, in general, ca edemele renale si hepatice sunt moi, in timp ce edemele
cardiace sunt ferme. in realitate, edemele de aparitie recenta sunt toate mai
mult sau mai putin moi, dar cu timpul indiferent de etiologie, devin ferme si
dureroase. intr-un stadiu tardiv, edemul renal se generalizeaza, interesand si
seroasele (anasarca) si uneori si viscerale.
Edemul renal apare in glomerulonefrita acuta si cronica si in sindroamele
nefrotice, fiind datorate retentiei exagerate de sodiu si apa, prin diminuarea
filtrarii glomerulare si cresterea reabsorbtiei tubulare. in sindroamele
nefrotice scaderea proteinelor plasmatice joaca un rol foarte important.
Edemele renale trebuie deosebite de celelalte edeme.
Edemele cardiace apar intotdeauna in partile declive, la inceput sunt
intermitente (dispar la repaus), apoi permanente. Sunt simetrice si intial moi,
albe sau violacee, iar mai tarziu ferme, dure, uneori dureroase. Se datoreaza
retentiei de sodiu si apa, cresterii presiunii hidrostatice si permeabilitatii
capilare.
Semnele cardiopatiei de baza si ale insuficientei cardiace precizeaza
diagnosticul. Edemele hepatice sunt asemanatoare edemelor renale si
cardiace.
Diagnosticul se impune in prezenta unei afectiuni hepatice evidente (ciroza).
Alteori, edemul poate fi prima manifestare a unei hepatite. De aici, obligatia
ca m fata unui bolnav care nu prezinta nici insuficienta cardiaca, nici o
afectiune renala, sa se caute originea hepatica a edemului, nu numai prin
mijloace clinice, dar si de laborator. La acesti bolnavi, edemele se datoreaza
retentiei de sodiu, scaderii proteinelor plasmatice, cresterii permeabilitatii
capilare.
Edemele de carenta apar in perioadele de restrictii alimentare si sunt
provocate de scaderea proteinelor plasmatice.
Edemele alergice apar prin cresterea permeabilitatii capilare, sunt trecatoare
si nedureroase si se intalnesc in boala serului, urticarie, edemul Quincke.
Edemele mai pot aparea in tulburari venoase (tromboflebite si varice), in
inflamatii si in obstructii limfatice.
Inspectia locala poate constata bombarea regiunii lombare in tumori renale si
hidronefroza sau bombarea regiunii suprapubiene in caz de retentie de urina
cu glob vezical. Informatii importante se obtin prin palpare, prin aceasta
manevra putandu-se aprecia ptoza renala (coborarea rinichiului - mai
frecvent dreptul - care poate ajunge cu polul inferior pana in fosa iliaca),
cresterea volumului rinichiului (cancer renal, rinichi polichistic,
hidronefroza) si prezenta punctelor dureroase.
10
O manevra pretioasa este percutarea regiunilor lombare cu varful degetelor

sau cu marginea cubitala a mainii (semnul Giordano-Pasternatki), care
declanseaza dureri vii in caz de litiaza renala, pielonefrite, glomerulonefrita
acuta.
INGRIJIRI GENERALE
- in primul rind trebuie tinuti la pat pentru retrocedarea tuturor
simptomelor
- scularea se face numai dupa aprobarea medicului
- se intimpla ca dupa sculare unele manifestari ca albuminuria si
hematuria sa reapara
- in starile de insuficienta renala cu eclampsie sau coma bolnavii vor fi
izolati
- la toaleta zilnica trebuie avuta mare grija deoarece sunt sensibili la
scaderea temperaturii
- suprafetele edematiate sunt foarte sensibile, se lezeaza usor
- bolnavii renali fac foarte repede escare de decubit
- atentie deosebita toaleta cavitatii bucale
- infectiile micotice sunt frecvente
- alimentatia
o regimul dietetic in perioada acuta este lipsit de sare si proteine
de origine animala
o ratia fiind alcatuita din hidrati de carbon , completat cu unt
o in glomerulonefrita in primele zile ramine pe regim de foame,
evitind pe cit posibil si lichidele
o in perioada de formare si mentinere a edemelor - regim desodat
o in cazul deficitului functional al rinichiului compensat prin
poliurie pentru evitarea deshidratarii se vor da cantitati
controlate de sare
o scoaterea proteinelor are scopul de a usura munca rinichiului,
dar nu pentru prea mult timp, daca periada acuta se prelungeste
se vor introduce cantitati moderate de proteine
o cantitatile de proteine si clorura de sodiu le stabileste medicul
o in procesele cronice ratia zilnica de proteine se va stabili pe
baza dozarii azotului rezidual
o in cazul nefrozelor pe linga caracterul desodat , regimul va fi
hiperproteic
11
o la gravide incepind cu a doua jumatate a sarcinii la cea mai

mica albuminurie se restring cantitatiile de sare si proteine
o alimentele permise trebuie sa fie bogate in vitamine
o in litiaza renala si a cailor urinare regimul se acomodeaza dupa
natura calculilor
o hidratarea este in functie de starea lor controlata prin analize de
laborator
o in perioada acuta se impune o restringere a lichidelor
o in unele boli cronice pentru eliminarea catabolitilor se impume
o crestere a cantitatii de lichide
- educarea
o dobindirea obisnuintelor corecte de eliminare
o evitarea inhibarii reflexului de mictiune
o asigurarea unui aport corespunzator de lichide
o toaleta regiunii perineale
o pentru evitarea patrunderii microorganismelor
o evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau
nefrotoxice fara prescriptie medicala
o evitarea aportului exesiv de saruri minerale
o tratarea corespunzatoare a anginei streptococice
o cresterea tonusului muschilor perineali si abdominali
o evitarea excesului de proteine si sare
o cunoasterea factorilor favorizanti in aparitia si evolutia
afectiunilor renale
oboseala
frigul
umiditatea
traumatismele
afectiuni cardiovasculare
EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA A APARATULUI RENAL
- EXAMENUL MICTIUNII SI AL URINII
- mictiunea devine act constient dupa virsta de 2 ani
- la adultul sanatos se declanseaza usor, rapid, debit mediu 11-20
ml/secunda, inodor, cu jet puternic si regulat, ptind fi intrerupt voluntar
- adultul sanatos are 3-6 mictiuni/24 h
12
- principalele tulburari de mictiune

1. disuria
- ansamblul dificultatiilor de mictiune
- poate proveni dintr-o mare varietate de stari patologice
2. polakiuria
- mictiuni anormal de frecvente
- poate fi de 2 tipuri
o datorata poliuriei
o datorata reducerii capacitatii vezicii urinare
- cauzele sunt variate
o infectii
o boli ale conductelor urinare
o tulburari metabolice
o HTA
o Efectul unor medicamente
3. modificarea jetului urinar
- scaderea fortei de expulzare a jetului urinar pe bombeu
- apare de obicei la barbatii de virsta a III-a in adenomul de prostata
4. mictiune rara
- mai putin de 3 evacuari in 24 ore
- sugereaza existenta unei megavezici (Lipsa peretelui anterior al
vezicii)
5. incontinente de urina
- eliminarea necontrolata , involuntara a urinei
- cauzele sunt
o afectiuni neurologice
o mictiuni imperioase cauzate prin infectii
o slabirea functiunii sfincterului
6. mictiuni imperioase
- scurtarea pina la nulare a timpului dintre perceperea nevoii de a urina
si inceputul mictiunii (necesitatea violenta de a urina)
- pot fi datorate
o leziunilor inflamatoare a vezicii
o infectii bacteriene
o prostatei cronice
7. mictiune intrerupta
- oprirea brusca involuntara a jetului urinar
8. mictiune in 2 timpi
- reaparitia senzatiei de mictiune imediat dupa sfirsitul unei mictiuni
13
9. nicturie
- egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si
cantitatea de urina emisa ziua fata de cea emisa in cursul noptii
- poate proveni
o din scaderea capacitatii rinichiului de a concentra urina intr-o
boala cardiaca
o in diabet zaharat
o in evacuarea incompleta a vezicii
10.arsuri la mictiune
- survin la pacientii atinsi de o iritatie a uretrei sau de o infectie a
vezicii
- apare in
o uretrita in timpul mictiunii
o cistita dupa mictiune
11.hematurie
- un semn alarmant
- apare in
o cancer al cailor urinare
o glomerulonefrita
o tuberculoza renala
o tratamente anticoagulante
o dupa un efort exagerat
12.proteinurie
- caracteristica in toate bolile renale acute sau cronice
13.retentie de urina
- imposibilitatea de a mictiona
- poate fi
o acuta
o completa
o cronica
- cauze
o obstructie uretrala
o pierderea senzatiei de mictiune
14.poliuria
- tulburari in rezorbtie la nivelul tubilor
- in timpul regresiunii edemelor
- in diabetul insipid
- prin diuretice
15.oligouria si anuria
14
stari de soc
traumatisme
transfuzii de singe incompatibil
intoxicatie medicamentoasa
- analiza urinei
- examenul urinei poate furniza date aupra homeostaziei organismului
- ea cuprinde un examen
- macroscopic
- volum
- transparenta
- culoare
- luciu
- miros
- aspect
- densitate
o valori normale 1015-1025
o poate fi influientata de
regimul alimentar
cantitatea de urina
capacitatea de concentratie si dilutie a rinichilor
- microscopic
- sediment
o elemente figurate
o cilindrii
o celule epiteliale
Studiul cantitativ al elementelor figurate si al cilindrilor din urina se face
prin testul ADDIS HAMBURGER
- la femei nu se face in perioada menstruatiei
- pregatirea bolnavului
o se anunta bolnavul cu o zi inainte
o se recomanda regim fara lichide cu 24 ore inainte
o dimineata bolnavul este rugat sa urineze
o se noteaza ora exacta
o aceasta urina se arunca
o din acest moment bolnavul este rugat sa ramina culcat timp de 3
ore, sa nu manince si sa nu bea
15
o dupa unii bolnavul sa bea 200 ml apa sau ceai fara zahar
imediat dupa golirea vezicii, la copii se calculeaza dupa
suprafata corporala inmultita cu 2
- pregatirea materialului necesar
o se pregateste materialul steril pentru recoltare
o se pregateste materialul pentru toaleta organelor genitale
- recoltarea urinei
o dupa 3 ore se face toaleta organelor genitale cu apa si sapun
o se recolteaza intreaga cantitate de urina
o se masoara volumul
o se trimite la laboator ntindu-se numele, sectia, cantitatea de
urina emisa
- interpretare
o normal se elimina prin urina 1000 hematii/min si 1000-2000
leucocite/min
- bacteriologic
- fizicochimic
- pH
o valori normale 5,6 -6,4
o se determina din urina proaspata
- ionograma
- compozitie chimica
o albumina
se face cu reactiv ESBACH si albuminometrul Esbach
o uree
o creatinina
o clorurie
o proteinurie
in mod normal e absenta
- determinarea urobilinogenului
- prin metoda Erlich
- determinarea bilirubinei
- prin proba Rosin folosind ca reactiv alcool iodat 6%
- determinarea acetonei
- se face cu reactiv Legal Imbert si solutie de amoniac
- determinarea calitativa a glucozei
- se face cu reactiv
16
o Nylander
o Fehling I sau II
- determinarea puroiului
- se face cu hidroxid de sodiu 20% sau potasiu 20%
PROBE CLEARANCE
- arata mecanismul functiei renale propiu-zise
- CL. CU CREATININA
o se anunta bolnavul cu o zi inainte
o nu maninca in dimineata examinarii
o sa stea culcat cu 12 ore inainte peste noapte si in timpul
examinarii
o inaintea probei cu 20-30 min se dau bolnavului sa bea 400-500
ml de apa
- efectuarea recoltarii
o dupa ce a terminat de baut apa , bolnavul va urina ridicat in
picioare
ORA 7
o aceasta urina se va arunca
o va bea 300 ml ceai
o se culca din nou
ORA 8
o urineaza din nou
o se pastreaza si se masoara urina eliminata
o se recolteaza 5 ml singe
o se culca din nou
ORA 9
o urineaza din nou
o urina se pastreaza si se masoara
o se trimite la laborator cu nume, prenume, sectie, se noteaza
greutatea si inaltimea bolnavului
- interpretare
o valoare normala 140 ml/min+/-30
o valorile scad sub 70 ml in insuficienta renala
CLEARANCE-UL UREEI
o este anuntat cu o zi inainte
o va sta culcat toata noaptea, dimineata si in timpul probei
17
o nu va minca nimic dimineata si nu va bea

- efectuarea recoltarii
ora 7
o este rugat sa urineze
o urina se arunca
o se da sa bea 250 ml apa
ora 8
o va urina intr-un vas
o se masoara urina eliminata
o se recolteaza 5 ml singe
o se da sa bea 250 ml apa
ora 9
o urineaza in alt vas
o se masoara urina
o din cele 2 emisii se trimit la laborator 10 ml notindu-se volumul
de urina din cele 2 emisii impreuna cu singele recoltat
- interpretare
o valoarea normala 75 ml/min
o o leziune glomerulara sau tubulara scade capacitatea de epurare
a ureei din plasma
EXPLORAREA SECRETIEI TUBULARE
Proba cu fenolsulfonftaleina (PSP) denumita si rosu fenol
o se anunta bolnavul sa nu manince in ziua examinarii
- administrarea substantei
o dimineata pe nemincate se injecteaza i.v. 1 ml PSP din solutie
0,6%
o nu este obligatoriu inainte de proba sa fie golita vezica
- recoltarea urinei
o bolnavul este rugat sa urineze la 15 si la 70 min de la
administrarea substantei
o urina se trimite la laborator
- interpretare
o o persoana sanatoasa elimina 20% in primele 15 min si 55-70%
in 70 min din cantitatea de colorant injectata
18
Nefrograma
- urmareste capacitatea fiecarui rinichi in parte de a capta , secreta si
excreta o substanta marcata cu radioizotopi, substanta avind un tranzit
renal exclusiv si rapid (Hippuran marcat cu 131)
- se executa numai in laborator de medicina nucleara
- proba pune in evidenta capacitatea tubului proximal de a secreta
substanta radioactiva administrata si capacitatea tubului distal de al
excreta
- se adminustreaza i.v. substanta si se inregistreaza radiatile emise timp
de 15-30 min cu ajutorul a 2 sonde de scintilatie , dispuse la nivelul
regiunilor lombare
- permite depistarea tulburarilor functionale ale rinichilor
- se executa dimineata
- poate minca inainte de proba
- nu se face la gravide sau in perioada de lactatie
Scintigrafia renala
- se injecteaza i.v. o substanta radioactiva
- dupa care cu ajutorul unui aparat scintigraf se detecteaza repartizarea
radiotrasorului in parenchimul renal
Proba cu indigo-carmin
- apreciaza capacitatea de eliminare a fiecarui rinichi in parte
- se injecteaza i.v. 4 ml solutie 0,4% indigo-carmin steril
- aparitia colorantului se urmareste pe ecran
- in mod normal colorantul apare in vezica urinara la 5-7 min de la
administrare
EXPLORAREA CAPACITATII DE DILUTIE SI CONCENTRATIE
Proba de concentratie
o la ora 12 bolnavul primeste alimentatie solida fara lichide
- recoltarea urinei
19
o din 2 in 2 ore (la orele 14, 16, 18 si 20 se colecteaza 4

esantioane de urina
o de la ora 20 pina la orele 8 urina se colecteaza intr-o singura
proba
o se noteaza la toate probele volumul si densitatea
- interpretare
o in cursul dupa-amiezi si noaptea ca raspuns la proba de
concentratie diureza scade mult iar densitatea trebuie sa
creasca, depasind 1028 cel putin o proba
o se considera patologic cind predomina diureza nocturna,
lichidul ingerat se elimina cu intirziere
o cind capacitatea de concentratie este redusa sau disparuta (
maxima sub 1028)
o in insuficienta renala severa , densitatea variaza putin in jurul
valorii de 1010 (izostenurie)
la bolnavii la care incarcarea cu lichid este contraindicata (edem,

insuficienta cardiaca) se face numai proba de concentratie
Proba de dilutie
o cu 2 zile inainte bolnavul este supus la un regim mixt alimentar
o are voie sa bea lichide cit vrea
o in ziua examinarii va sta in repaus
- golirea vezicii si ingerarea lichidului
o la ora 730 isi va evacua vezica urinara
o urina se arunca
o va ingera 1500 ml ceai sau apa in 30 min
- recoltarea urinei
o intre orele 8-12 , timp de 4 ore se recolteaza 8 probe de urina
din 30 in 30 de min
o se noteaza cantitatea si densitateaurinei din fiecare proba
- interpretare
o in mod normal in primele 4 ore , ca raspuns la hidratare , se
elimina intreaga cantitate de lichid ingerata
o in primele 2 ore se elimina mai mult de jumatate din cantitatea
totala
20
Proba Zimnitki
o bolnavul mentinut in pat
o se administreaza regim alimentar si hidric normal
- recoltarea urinei
o se recolteaza urina din 3 in 3 ore timp de 24 de ore
o se noteaza volumul si densitatea fiecarei probe
- interpretarea testului
o normal, cu cit cifrele obtinute sunt mai indepartate intre ele, cu
atit capacitatea de adaptare a rinichiului este mai buna
Examinarea singelui
A. studiul functiei renale de depunere a catabolitilor proteici
a. ureea sanguina v.n. 20-40 mg%
b. acidul uric v.n. 3-5 mg%
c. creatinina v.n. 0,6-1.3 mg%
B. studiul functiei renale de mentinere constanta a concentratiei ionilor
a. ionograma serica
1. na 135-150 mEg/l
2. k 3,5-5 mEg/l
3. ca 4,5-5,5 mEg/l
4. 95-110 mEg/l
C. studiul functiei renale de mentinere a echilibrului acidobazic
a. determinarea pH sanguin se recolteaza singe fara garou, pe
heparina in conditii de stricta anaerobioza, in seringi perfect
etanse v.n. = 7,30-7,40
b. determinarea rezervei alcaline se recolteaza 10 ml singe pe 50
mg oxalat de potasiu v.n.=53-75 volCO2/100ml, scaderea arata
o stare de acidoza, iar crestrea o stare de alcaloza
c. ASTRUP analiza gazelor in tuburi heparinizate
INGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUFICIENTA RENALA ACUTA
- se caracterizeaza prin deteriorarea rapida a functiei renalede excretie,
ducind la acumularea de produsi metabolici in singe si de lichid
extracelular
- in acest caz
o rinichiul nu poate elabora urina in cantitate si concentratia
corespunzatoare
21
o produsele rezultate din metabolism ramin in singe si provoaca

intoxicatii
o diureza este scazuta oligurie, 400 ml /zi sau absenta
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
- reducerea aportului sanguin la rinichi deshidratari, hemoragii, arsuri
- diminuarea filtratului glomerular si a capacitatii functionale
glomerulonefrita acuta
- necroza tubulara intoxicatii, soc toxico-septic
- obstructia cailor excretoare litiaza uretrala, tumori
SEMNE SI SIMPTOME
Consecintele obstructiei vezicale

- semnul esential este oliguria pina la anurie
- tulburari cardiovasculare
o tahicardie
o aritmii
o edeme
o TA prin supraincarcarea hidrica pentru fortarea diurezei
- tulburari respiratorii
o polipnee prin acidoza
22
- tulburari gastro-intestinale
o greata
o varsaturi
o anorexie
- tulburari neuropsihice
o astenie
o somnolenta
o stari de confuzie
o coma
- tulburari hematologice
o mici hemoragii cutanate si la nivelul mucoaselor
- tulburari renale
o oligo-anurie
- tulburari electrolitice
o ureea sanguina si acidil uric proportional cu agravarea
functiei renale
o creatininei arata scaderea capacitatii de filtrate a nefroniilor
o K cu efecte asupra miocardului
o NA in functie de gradul de deshidratare
o Ca
o fosfatemie din cauza diminuarii filtratului glomerular
- tulburari acido-bazice
o acidoza metabolica
- dezechilibre hidrice
o hiperhidratare extracelulara cu risc de TA si aparitia edemului
cerebral
Semne de laborator
- retentie de substante azotate
o creste ureea, creatinina, acidul uric
- apare acidoza renala
o R A scade
- Apar tulburari hidroelectrolitice
o Creste potasiul
o Scade sodiul si calciu
- In urina
o Albuminurie
o Hematurie
23
o Leucociturie
o cilindrurie
PROBLEME
- altrarea volumului lichidian
o in exces din cauza cresterii volumului extracelular sau a
ingerarii de lichid
o in deficit legata de cresterea diurezei , varsaturi
- alterarea senzoriala si cognitiva
o legata de tulburarile hidro-electrolitice
hiponatremia confuzie, convulsii
hiperhidratarea- tulburari de constienta
- potential de complicatii
o imobilizarea la pat poate duce la aparitia escarelor,
tromboflebitelor
o hiperhidratarea edem cerebral, edem pulmonar acut
o acidza determina tulburari respiratorii
- alterarea nutritiei
o legata de prezenta varsaturilor sau a cresterii diurezei
o denutritie rapida prin hipercatabolism
- alterarea perfuziei tisulare
o legata de scaderea volemiei
- alterarea integritatii pielii si mucoaselor
o tulburarile hemostazei duc la aparitia unor hemoragii la nivelul
tegumentelor si mucoaselor
- deficit de autoingrijire
o legat de starea de slabiciune , oboseala
OBIECTIVE
- evaluarea functiei renale actuale
- inlaturarea cauzelor declansatoare
- corectarea dezechilibrului hidro-electrolitic
- supravegherea functiilor vitale si vegetative
- prevenirea complicatiilor
- asigurarea nutritiei adecvate
- suport emotional al pacientului si familiei
- educatia pacientului
INTERVENTII
- conduita de urgenta
o primele masuri de urgenta aplicate inainte de internare
24
se urmaresc si se noteaza manifestarile patologice

se combate greata, varsaturile, diareea
se combate starea de agitatie si convulsia
spitalizarea este obligatorie
IMPORTANT!
-A SE EVITA UNELE GRESELI TERAPEUTICE
- nu se forteaza diureza prin administrare de lichide abundente
- nu se va incepe corectarea dezechilibrului electrolitic fara probe
de laborator
- nu se vor administra diuretice inainte de corectarea volemiei
-conduita in spital
- pregatirea patului eventual incalzit in prealabil
- asigurarea igienei
- asigurarea repausului la pat
- recoltarea singelui pentru examinari de laborator
o pH
o uree
o RA
o Ionograma
o Creatinina
-supravegherea bolnavului
o recoltarea urinei , la bolnavii agitati sau comatosi se va face
prin sonda vezicala permanenta
o urmarirea respiratiei respiratie Kussmaul in acidoza
o masurarea TA, P, T ,R
o in caz de costipatie se va face clisma evacuatorie
- efectuarea EKG pentru observarea shimbarilor produse de
hiperkalemie
- masurarea greutatii corporale
o pentru prevenirea hiperhidratarii
o ideal este sa se obtina o pierdere ponderala zilnica in jur de
300 grame
o cind hidratarea periorala nu este posibila , cantitatea necesara
de lichide se va administra i v in perfuzie lenta sub forma de
glucoza
- efectuarea bilantului hidric si corectarea echilibrului hidroelectrolitic
o se va urmari si nota cantitatea de lichide pierdute si vor fi
administrate lichide cite 50-60 ml pentru fiecare grad de febra
25
deoarece cantitatea de lichide administrata in 24 ore este in

functie de pierderi, la care se adauga 400-500 ml
o la calcularea aportului de lichide vor fi luate in considerare
lichidele ingerate din bauturi sau alimente, perfuzie, clisme
hidratante
observarea semnelor de infectie si prevenirea complicatiilor
aprecierea nivelului de constienta- orientarea in timp si spatiu
combaterea convulsiilor
suportul psihic al pacientului
restabilirea diurezei
o se va administra la indicatia medicului Manitol si furosemid
o se va urmari si nota daca se reia sau daca are loc o crestere a
diurezei
o tratamentul e eficace daca se produce o diureza de 40 ml/h
ingrijiri care privesc manifestari adaugate
o se va urmari si se vor pregati medicamente pentru combaterea
simptomatica a varsaturilor, diareei, convulsiilor, starilor de
agitatie
o in varsaturile rebele se va goli stomacul prin spalaturi
stomacale
o in caz de hiperkalemie se vor pregati calciu gluconic,
bicarbonat de sodiu
o in caz de acidoza se va face corectarea cu NaHCO3 sub
control permanent de pH
impiedicarea acumularii produsilor azotati in cazul anuriei si
asigurarea regimului dietetic
o se va asigura un regim alimentar bogat in glucide si lipide
o va cuprinde orez fiert, paste fainoase, unt, biscuiti, zahar
o se exclud piinea, lactatele, ouale, carnea, pestele, alimentele
cu continut mare de potasiu, fructe uscate
o necesarul de calorii se va asigura prin perfuzii de solutii
concentrate de glucoza administrate lent
o pentru a evita hiperglicemia se asociaza cu insulina 20-40 ui
pentru un flacon de glucoza administrata sc , fractionat la 6
ore
o necesarul proteic se asigura prin perfuzii cu aminoacizi in
paralel
diminuarea catabolismului proteic prin epurare extrarenala
hemodializanta si dializa peritoneala
26
o DIALIZA PERITONEALA utilizeaza ca membrana

dializanta pentru epuratia singelui endoteliul seroasei
peritoneale , cu ajutorul unui tub se introduce in cavitatea
peritoneala lichidul de dializa , care dupa ce traverseaza
suprafata endoteliului peritoneal, este indepartat prin alt tub
pregatirea instrumentelor si a materialelor

toate materialele sunt pregatite steril
o 20 flacoane de dializa de cite 2 l solutie, la
care se mai adauga heparina pentru evitarea
obstructiei cateterului si antibiotice
o trusa de paracenteza cu 1-2 trocare,
prevazute cu mandren bont
o materiale necesare pentru anestezie,
dezinfectie locala, pansament
o 2 sonde de material plastic lungi de 20 cm,
care sa poata fi introduse prin canula
trocarului in cavitatea peritoneala, prevazute
cu orificii laterale, la extremitatea care se
introduce in abdomen
o aparat de perfuzat solutii
o tub de cauciuc pentru scurgerea lichidului
evacuat, vas colector de 10-20 l, gradat
o aparat pentru incalzirea sau mentinerea
constanta a lichidului de dializa la
temperatura corpului sau un vas de apa
fierbinte prin care trece tubul de la aparatul
de perfuzie
27
o seringi si medicamente pentru prima urgenta

in caz de accidente
pregatirea bolnavului
pregatirea psihica a bolnavului
bolnavul isi goleste vezica
i se face o clisma evacuatorie
o HEMODIALIZA este cea mai eficace metoda de epurare
extrarenala
rolul asistentei medicale in pregatirea si efectuarea
hamodializei
pregatirea aparaturii si materialelor
o A.M. pregateste aparatul pentru executarea
hemodializei dupa o prealabila sterilizare a
tuburilor, pieselor si sticlariei
o Pregateste solutia dializanta formata din
NaCL, KCl, MgCL, NaHCO3,glucoza
o Se pregatesc 500 ml singe izigrup proaspat ,
instrumente si materiale pentru anestezie
locala si descoperirea chirurgicala a vaselor
la care se leaga aparatul de obicei la artera
radiala si o vena a aceluiasi antebrat, canula
arteriala si venoasa din plastic, trusa de
urgenta, tensiometru
pregatirea bolnavului
pregatire psihica, eventual administrarea unui
calmant
inainte de incepere se va recolta probe de singe
pentru determinarea ureei, creatininei, clorului,
sodiului, potsiului, RA, hemograma si hematocrit
asezarea bolnavului intr-un pat balanta, comod
capul si toracele vor fi usor ridicate, iar membrele
superioare vor fi fixate
aplicarea tehnicii
se umple tubul de celofan cu singe proaspat
conservat
se pregateste cimpul operator si se serveste
medicul pentru descoperirea chirurgicala a arterei
si a venei
28
medicul fixeaza cele 2 canule

se racordeaza tubulatura aparatului la cele 2
canule
se da drumul la singele arterial al bolnavului in
aparat
pe masura ce singele bolnavului patrunde in aparat
singele conservat din tubul de celofan intra in vene
bolnavului
viteza optima de curgere a singelui prin aparat este
de 100-150 ml/h
rolul asistentei medicale in timpul sedintei de
hamodializa
se controleaza din 15 in 15 min P,TA,T,R
se urmareste comportamentul bolnavului
din ora in ora se recolteaza singe pentru
determinarea Ht
administreaza la indicatia medicului mici cantitati
de Heparina si antibiotice
urmareste functionalitatea aparatului
- intr-o sedinta de hemodializa se pot elimina din organism 60-100 g
uree
- hemodializa poate fi utilizata si pentru eliminarea din organism a
substantelor barbiturice sau alte substante medicamentoase in caz de
intoxicatie
- se poate face zilnic sau la 2 zile
- trecerea progresiva la un regim dietetic
o regimul se imbogateste treptat prin introducerea proteinelor
(oua, lapte, brinza, carne)
o cresterea ratiei calorice
o se introduc alimente bogate in potasiu
o cind diureza atinge 1-1,5 l , va putea primi regim normal sarat
o poate sa bea 500-800 ml lichide peste pierderile zilnice
o incapacitatea de munca dureaza 2-3 luni
INGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUFICIENTA RENALA
CRONICA
29
-survine ca urmare a alterarii ireversibile a functiei renale

- afectiuni care distrug parenchimul renal glomerulonefrita cronica,
nefropatie diabetica
- factori de acutizare a manifestarilor clinice
o efort fizic intens
o dieta inadecvata
o medicatie nefrotoxica
o reducerea volemiei
o accidente cardiovasculare
o insuficienta cardiaca
o HTA
SEMNE SI SIMPTOME
- tulburari neurologice
o schimbari de comportament
o astenie
o cefalee
o crampe si contracturi musculare
o parestezii
o convulsii
o coma
- tulburari cardiovasculare
o HTA
o Insuficienta cardiaca
o Pericardite
o Aritmii
o edeme
- tulburari osoase
o dureri osoase si articulare
o calcifieri osoase
o deformari
o fracturi
- tulburari digestive
o anorexie
o greata
o varsaturi
o HDS
30
o Gastrite
o Stomatite
o Diaree sau constipatie
- tulburari respiratorii
o respiratie Cheyne-Stokes sau Kussmaul
- tulburari metabolice
o hiperlipidemie
o hiperlipoproteinemie
o scaderea tolerantei la glucide
- tulburari cutanate
o prurit, noaptea in special
o leziuni de grataj
o descuamari
o zone de hiperpigmentare
- tulburari hematologice
o anemie
- tulburari generale
o scadere ponderala
o slabiciune
o oboseala
- tulburari hidro-electrolitice
o hiperhidratare celulara
- tulburari acido-bazice
o acidoza metabolica
- examene de laborator
o creatinina palsmatica crescuta
o uree plasmatica crescuta
o RA sipH scazute
o Hiponatremie
o hipopotasemie
PROBLEME
- alterarea echilibrului acido-bazic
o varsaturi
o diaree
o exces de diuretice
o restrictii dietetice
- alterarea echilibrului acido-bazic
o degradarea functiei tubulare
31
- alterarea senzoriala
o tulburari hidro-electrolitice
- alterarea integritatii pielii
o leziuni prin grataj
- alterarea proceselor cognitive
o tulburari hidro-electrolitice si acido-bazice
- reducerea mobilitatii fizice
o imobilizare la pat
- anxietate
o evolutie nefavorabila a bolii
o iminenta unei interventii chirurgicale
- perturbarea conceptului de sine
o necesitatea efectuarii dializei
OBIECTIVE
- vizeaza
o combaterea sau diminuarea cauzei
o minimalizarea deteriorarii functiei renale
o corectarea tulburarilor prezente
o prevenirea complicatiilor
o suplinirea functiei renale
INTERVENTII
- tratament etiologic
o antiinfectios
o chirurgical
o de echilibrare a diabetului zaharat
- asigurarea unei alimentatii corespunzatoare
o cantitatea de proteine in functie de clearance, uree si stadiu
IRA
o glucidele vor asigura mare parte a aportului caloric gem,
zahar, miere
o legume si fructe in cantitati suficiente, atentie la cele care
contin potasiu
o lichidele vor fi administrate fractionat, in cantitati mici tinind
cont de pierderi
o aportul de sodiu va fi individualizat in functie de manifestarile
clinice
- observarea semnelor de deshidtratare extracelulara
32
cintarirea zilnica
masurarea diurezei
masurarea functiilor vitale
ajutarea pacientului sa isi satisfaca nevoile fundamentale
administrarea tratamentului medicamentos
o NaHCO3 in acidoza
o NaCl in deshidratare
o Diuretice in hiperhidratare
o Administrarea teatamentului pentru corectarea tulburarilor
hematologice, cardio-respiratorii, gastro-intestinale
- recoltarea produselor biologice
- pregatirea, supravegherea si ingrijirea pacientului care necesita
hemodializa
- educarea pacientului
o necesitatea repausului la pat
o necesitatea restrictiilor alimentare
o evitarea frigului, umezelii, efortului intens
o igiena riguroasa a tegument
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZA RENALA
- este o afectiune caracterizata prin prezenta calculilor in bazinet si caile
urinare
- se formeaza prin precipitarea unor substante care se gasesc in urina
- precipitarea este favorizata de pH-ul urinei si concentrarea urinei
- au in compozitia lor oxalati, acid uric, fosfati, cistina
- staza urinara
- infectii urinere repetate
- deshidratari masive
- afectiuni in cursul carora creste eliminarea urinara a substantelor ce
formeaza calculi
o hiperparatiroidie
o osteoporoza
o guta
- modificarea pH-ului urinar
o scaderea aciditatii duce la precipitarea acidului oxalic
o cresterea aciditatii accelereaza precipitarea acidului uric
33
o in mediu alcalin se precipita fosfatii

- factori favorizanti
o clima calda si uscata
o imobilizare prelungita la pat
o aport exesiv de minerale
o alimente bogate in oxalati si acid uric: spanac, ciocolata
SEMNE SI SIMPTOME
- durere lombara permanenta sau provocata la efort
- durere colicativa apare in regiunea lombara, unilateral, cu iradiere
caracteristica, de-a lungul ureterului spre organele genitale externe,
radacina coapsei
- durerea poate fi intensa sau profunda
- cu caracter de ruptura , torsiune sau arsura
- poate fi continua , vie sau sa apara la anumite intervalle
- se intensifica la atingerea regiunii lombare, tuse, stranut, miscari
- pozitie antalgica (culcat in dl cu membrul inferior flectat)
- anxietate, neliniste, agitatie
- tenesme vezicale (nevoie imperioasa de mictiune)
- disurie, poalkiurie
- hematurie
- greturi, varsaturi
- meteorism
- oprirea tranzitului intestinal
- paloare , transpiratii, extremitati reci
- puls des tahicardic
- poate apare febra
- examinari clinice
o cistoscopie
o urografie
o radiografie sipla
o ecografie
o examenul urinei
hematurie
aparitia cristalelor
PROBLEME
- alterarea confortului
o legata de durerea vie, disurie, polakiurie
34
- potential de deficit de volum lichidian

o legata de varsaturi, transpiratii abundente
- potential de alterare a nutritiei, prin deficit
o legat de greata , varsaturi
o legata de cura de diureza la HTA, insuficienta cardiaca
OBIECTIVE
- combaterea durerii
- asigurarea confortului
- diminuarea anxietatii
- corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice
- asigurarea dietei corespunzatoare
INTERVENTII
- masuri de urgenta
o repaus la pat
o calmarea durerii
aplicatii locale de caldura pe zona de maxima durere
analgezice antispastice la indicatia medicului , scobutil,
lizadon, papverina, atropina, procaina, algocalmin, fortral
o combaterea starii de soc
o recoltarea de singe si urina pentru examene de laborator
examen complet de urina
testul Addis
urocultura
uree
creatinina
RA
Ionograma
Hemograma
Amilazemie
Transaminaze
Glicemie
bilirubina
- suport psihic
- observarea semnelor si simptomelor unor complicatii
35
o anurie
o febra
aplicarea tratamentului specific
o in colicile violente se utilizeaza baralgin, mialgin
o in cazuri cu dureri socogene perfuzie intravenoasa lenta cu
procaina, atropina, papverina si mialgin
o litiaza oxalica dieta fara telina
o litiaza urica dieta bogata in vegetale, restrictie de proteine,
evitarea consumului de fasole, mazare
o litiaza fosfatica dieta hiposodata, bogata in proteine si lipide
o litiaza calcica reducerea aportului de calciu din alimentatie
reducerea alimentelor bogate in oxalati (tomate, sfecla,
citrice)
recoltarea produselor biologice
pregatirea pentru investigatii radiologice
cura balneara
o la Calimanesti, Caciulata, Olanesti
pregatirea pacientului si ingrijiri ulterioare in cazul efectuarii unor
tehnici de ablatie sau distrugere a calculilor
o ablatie chirurgicala
pielitotomie
ureterolitototomie
o cistoscopie cu ablatie
o litotritia ultrasonica
administrarea tratamentului medicamentos
o antibiotice in caz de infectie
INGRIJIREA PACIENTULUI CU GLOMERULONEFRITA ACUTA

DIFUZA POSTSTREPTOCOCICA
- este o infectie a glomerulilor aparuta dupa o infectie streptococica din
organism
- apare dupa 7-21 zile de la infectia streptococica
- mai frecventa la copii
36
- infectie streptococica
- angina, scarlatina
- frig
- umezeala
- surmenaj
SEMNE SI SIMPTOME
- edeme la nivelul pleoapelor
- astenie, anorexie, subfebrilitati
- oligoanurie
- hematurie
- HTA
- Jena lombara
- Examene de laborator
o ASLO
o Densitate urinara sau N
o Sedimentul urinei hematii si cilindrii
o Coplement seric
PROBLEME
- alterarea perfuziei tisulare la nivel renal
o atingerea glomerulilor
- potential de exces de volum lichidian
o edem cerebral
o cresterea TA
OBIECTIVE
- combaterea infectiei
- minimalizarea manifestarilor clinice
o edeme
o HTA
- reintegrare profesionala
INTERVENTII
37
- asigurarea unei alimentatii corespunzatoare

o reducerea aportului de lichide si sare
o reducerea proteinelor
o acoperirea necesitatilor calorice prin glucide si lipide
- masurarea functiilor vitale
- observarea semnelor si simptomelor de infectie
- asanarea focarelor de infectie
- administrarea tratamentului
o antiinfectios
o pentru combaterea edemelor
o pentru combaterea HTA
- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale in perioada
repausului la pat
- educatia sanitara
o necesitatea respectarii regimului igieno-dietetic
o evitarea efortului fizic intens
o necesitatea controalelor medicale periodice
o reluarea progresiva a activitatii
INGRIJIREA PACIENTEI CU CISTITA
- inflamatia mucoasei vezicii urinare
- contaminarea ascendenta , punctul de plecare fiind infectii la nivelul
vaginului sau in urma unor manevre instrumentale nesterile
- contaminare descendenta din rinichi si bazinet
SEMNE SI SIMPTOME
- disurie
- polakiurie
- tenesme vezicale
- durere suprapubiana
o examen urina : piurie, hematurie, bacteurie
PROBLEME
- alterarea elimininarii urinare
38
o inflamatia vezicii
- disconfort
o durere, disurie
o riscul extinderii infectiei spre interstitiul renal
OBIECTIVE
- combaterea cauzei infectiei
- combaterea manifestariilor clinice acute
INTERVENTII
- administrare de lichide in cantitate mare
- administrarea tratamentului medicamentos prescris
o AINS
o Antibiotice
o Analgezice
- bai de sezut calde
- recoltarea urinei pentru laborator
- educatie sanitara pentru prevenirea recidivelor
o tratamentul afectiunilor ginecologice
o lenjerie curata
o igiena organelor genitale externe si a regiunii perianale
o hidratare corespunzatoare
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PIELONEFRITA ACUTA
- este o infectie a bazinetului si a interstitiului renal
- germenii incriminati sunt
o coli
o proteus
o stafilococul
o klebsiella
- contaminare ascendenta, cu punct de plecare
o infectii vaginale
o manevre instrumentale nesterile
39
o obstructia cailor excretoare

- contaminare hematogena sau limfatica cu germenii unei infectii ORL,
dentare, tegumentare
o sarcina
o DZ neechilibrat
o Stare nutritionala deficitara
SEMNE SI SIMPTOME
- anorexie
- frison, febra
- dureri lombare
- disurie, polakiurie, nicturie
o singe
VSH
leucocitoza
o urina
leocociturie
cilindrii leucocitari
hematurie
bacteurie
PROBLEME
- alterarea perfuziei tisulare
o atingerea interstitiului renal
- discomfort
o durere , disurie
OBIECTIVE
- identificarea germenului cauzal
- combaterea infectiei
- combaterea durerii
INTERVENTII
- aplicarea de caldura pe regiunea lombara
- asigurarea unui aport de lichide crescut
40
- asigurarea unei alimentatii echilibrate excluzind alcoolul, cafeaua,

condimentele
- administrare orala de NaHCO3 pentru alcalinizarea urinei
- administrarea tratamentului medicamentos
o antibiotice
o analgezice
- recoltarea produselor biologice pentru examene de laborator
- educatia pacientului
o igiena regiunii perineale si a organelor genitale externe
o lichide in cantitate suficienta
o evitarea distensiei vezicii urinare prin golire completa
INGRIJIREA PACIENTULUI CU TRAUMATISME RENALE
- traumatismele renale pot fi
o inchise
rupturi intrarenale
lezarea capsulei renale
lezarea calicelor si a bazinetului
o deschise
distrugerea tesuturilor care adapostesc rinichii
lezarea rinichilor
- accidente rutiere, la locul de munca sau sportive, arme de foc, arme albe
SEMNE SI SIMPTOME
- durere lombara
o variaza ca intensitate
o poate fi uneori secundara unor leziuni musculare sau osoase
- hematuria
o prezenta intotdeauna in leziunile renale
- hemoragie intraperitoneala
- hematom perineal dureros la palpare
- evacuare de urina prin plaga si in cavitatea peritoneala, in special in
traumatisme deschise
- examinari paraclinice
41
o radiologie renala pe gol

o echografie renala
o examene de laborator
urina
singe
hematocrit
hemoglobina
uree
creatinina
PROBLEME
- disconfort
o durere
o scaderea functiei renale
OBIECTIVE
- restabilirea functiilor vitale si vegetative
- prevenirea complcatiilor
- asigurarea confortului
INTERVENTII
- acordarea primului ajutor
o combaterea socului
o toaleta plagii
o transport la spital
- administrarea tratamentului medicamentos prescris
- supravegherea functiilor vitale
- recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator
- pregatirea pacientului pentru explorarea functionala a rinichiului
- ingrijirea pre si postoperatori , pentru pacientul cu interventie
chirurgicala
RETENTIA ACUTA DE URINA
42
- caracterizata prin imposibilitatea evacuarii vezicii urinare, datorita

unei obstructii mecanice sau unor perturbari functionale ale
muschiului vezicii urinare si a sfincterelor ureterale
- apare brusc la bolnavii fara tulburari de mictiune
CAUZE
- obstacole mecanice
o obstacole
pe uretra
stricturi uretrale
calculi incalavati in uretra
tumori
malformatii
intravezicale
calculi
cheag de singe
tumori
corpi staini intravezicali
extravezicale si extrauretrale
adenom de prostata
inflamatie acuta a prostateiprolaps genital avansat
- perturbari functionale
o retentii acute reflexe
postoperator
dupa rahianestezie
in pelviperitonite
posttraumatic
tumori medulare sau cerebrale
AVC
Come
Meningoencefalite
SIMPTOME
- durere sub forma de tenesme
- paloare
- transpiratii
- stre de neliniste
43
- anxietate
- glob vezical
DE RETINUT
- retentia acuta de urina poate fi confundata cu anuria
- in anurie este suprimata formarea urinii in rinichi
- diferentiere in cazul anuriei lipseste globul vezical si nu se obtine
urina la sondajul vezical
CONDUITA DE URGENTA
- sondaj evacuator al vezicii urinare
SONDAJUL VEZICAL
Definiie: manevra de golire a vezicii urinare cu ajutorul unei sonde.
Sonda:
- tub din cauciuc, metal sau material plastic,

- prevzut cu un vrf de form cilindric tronconic, n
continuarea corpului sondei sau uor ndoit, cu unul sau mai
multe orificii laterale,
- pavilion n form de plnie, mai gros dect corpul, avnd
nscris pe el numrul sondei (la sondele Foley este nscris i
capacitatea balonetului).
Obiective:
- drenajul de urgen al urinii ce retenioneaz n vezic;
- ameliorarea funciei renale n cazul unei insuficiene cronice generate de un
obstacol subvezical ce nu se poate ndeprta pn la reechilibrarea
biologic a bolnavului;
- prevenirea apariiei de glob vezical postoperator, cu efecte negative locale
i generale.
Indicaii:
- retenii acute de urin;
- intervenii chirurgicale n micul bazin sau pe organele genitale feminine;
- explorri endoscopice ale uretrei, vezicii i ureterelor.
44
Contraindicaii:
- infecii acute ale uretrei (risc de nsmnare a VU);
- ruptura traumatic a uretrei (creare de ci false, agravare a hematomului
perineal);
- stricturi uretrale strnse (cateterizare cu bujii filiforme sau cistostomie
temporar).
Principii:
- respectare a regulilor de asepsie i antisepsie;
- selectare a tipului de sond i a grosimii ei n funcie de uretra ce trebuie
cateterizat;
- manevr blnd de introducere a sondei;
- golire lent a vezicii, cu pensare a sondei pentru 1-2 minute dup
evacuarea a 150-200 ml urin (risc de hemoragie ex vaquo);
- fixare a sondei demeure (umflarea balonaului sondei Foley).
Materiale necesare:
- sonde uretrale sterile de diverse tipuri i dimensiuni (Nlaton, Foley,
Thieman);
- mnui sterile pentru cel care sondeaz;
- comprese sterile, soluii antiseptice slabe (ap oxigenat, cloramin,
permanganat de potasiu, etc.) pentru dezinfecia glandului i a vulvei;
- ulei de parafin sau glicerin sterile (lubrefiere a sondei);
- vase sterile pentru colectarea urinii (tvie renale, urinare, pungi din
plastic);
- sering i ap distilat pentru controlul permeabilitii sondei, aspirarea
microcheagurilor din vezic i pentru umplerea balonetului sondei Foley;
- beniqu-uri (dilatare a uretrelor la stricturaii vrstnici).
Tehnica sondajului vezical:
a) La brbat (lungime mai mare a uretrei; prezena celor 2 curburi sagitale,
prima convex anterior la nivelul uretrei peniene, cea de a doua convex
posterior la zona de trecere dintre uretra membranoas i uretra penian
bulbul uretrei; prezen a prostatei):
- bolnav aezat n decubit dorsal; medicul la dreapta bolnavului;
45
- splare a glandului i prepuului cu ap i spun;

- decalotare a glandului, cu prindere ntre police i primele 2 degete;
dezinfectare a glandului i a meatului uretral;
- lubrefiere a sondei inute n mna dreapt;

- introducere a sondei cu blndee pn se trece de valvula Gurin, apoi sub
aciunea de uoar tracionare a penisului spre zenit, urmat de aciunea de
basculare a penisului ntre coapse;
- dac sonda nu progreseaz, se retrage 2-3 cm i se mpinge din nou, cu
micri fine n sens axial i circular;
- n caz de retenie urinar repetat sau modificare a calitii urinii
(hematurie, piurie, etc.) se impune lsarea sondei pe loc ( demeure,
indwelling catheter) umplere a balonaului sau fixare cu benzi adezive
trecute ntre sond i penis (2 benzi longitudinale i 2 benzi circulare), cu
ataare la un recipient de colectare a urinii.
46
b) La femeie (uretr mai scurt: 5-7 cm; fr curburi):

- bolnav aezat pe masa ginecologic sau n pat pe plosc;
- deprtare a labiilor cu degetele minii stngi, dezinfectare, uscare cu
compres steril;
- introducere a sondei cu blndee n uretr.
47
48
Incidente i accidente:
- lips de progresie a sondei (strictur uretral, creare de cale fals)
retragere a sodei, reluare a manevrei cu alt sond, cateterizare
instrumentar (beniqu), puncie suprapubian;
- absena scurgerii urinare dup intrarea n vezic (cheaguri care au astupat
orificiile sondei) splare aspirare cu sering Guyon;
- sngerare uretral (creare de cale fals), hemoragie ex vaquo;
- frisoane i ascensiune termic (bacteriemie produs prin efracii mucoase).
- punctie evacuatorie a vezicii urinare
PUNCTIA VEZICII URINARE
Definitie
- se realizeaza prin introducerea unui ac pe cale transabdominala, in
interiorul vezicii urinare
- este i interventie de urgenta
- se practica numai daca vezica urinara este supradestinsa , existind
pericolul ruperii ei
Scop
49
- explorator
- rar prelevarea urinii direct din vezica urinara pentru examenul de
laborator
- injectarea de produse de contrast pentru examenul radiologic al vezicii
urinare
- terapeutic
- evacuarea urinii in cazurile de retentie acuta de urina, cind sondajul
vezical nu poate fi executat
Indicatii
- stricturi uretrale sau hipertrofie de prostata cind incercarile de patrundere
cu sonda in vezica urinara ramin fara rezultat
- traumatisme uretrale sau ale vaginului cind sondajul vezical este
contraindicat
Locul punctiei
- pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene
50
Pregatirea punctiei
- materiale
51
o de protectie a mesei pe care se executa punctia

o pentru dezinfectia locului punctiei
o instrumente si materiale sterile: trocar subtire sau un ac pentru
injectie intramusculara de 10-12 cm lungime, seringi de 2-20
ml, ace pentru anestezie, pense anatomice si hemostatice, tub
subtire, cimp chirurgical, comprese, tampoane, manusi sterile
o medicamente: anestezice locale, Xilina 1%
o vase colectoare, cilindru gradat, tavita renala, eprubete
o perna tare
- pacientul
o pregatire psihica
se informeaza
se asigura securitatea si intimitatea
o pregatire fizica
se aseaza in decubit dorsal, sub bazin se pune o perna
tare,
se dezbraca regiunea abdominala
se rade parul pubian
nu urineaza citeva ore inaintea punctiei sau daca este
putin plina i se administreaza lichide sau diuretice
Executia punctiei
- se face de catre medic , ajutat de asistenta medicala
Medic
Spala miinile,
dezinfectie
Asistenta
Spala miinile,
dezinfectie
Determina gradul de
umplere a vezicii
urinare
Executa anestezia
Pregateste locul
punctiei, dezinfecteaza
Serveste seringa
Asistenta
Spala miinile,
dezinfectie
Pregateste materialul de
protectie
Aseaza pacientul in
decubit dorsal
Dezbraca partea
inferioara a corpului
pacientului
Mentine pacientul si il
52
Aseaza cimpul
chirurgical sub locul
punctiei
Executa punctia
Aspira urina
Adaptaeaza tubul
prelungitor pentru
scurgerea urinei
Retrage acul punctiei
incarcata cu anestezic
Serveste cimpul
chirurgical
Serveste manusile
Serveste acul de punctie
adaptat la seringa
Recolteaza urina in
eprubete sterile
Urmareste scurgerea
urinei
supravegheaza
supravegheaza
supravegheaza
Dezinfecteaza locul
punctiei si il comprima
Aplica pansament
Ajuta pacientul sa se
imbrace
Ingrijirea ulterioara a pacientului

- pacientul ramine la pat
- se supraveghaza functiile vitale
- se urmareste locul punctiei, pansamentul
Pregatirea produsului pentru examinare
- etichetarea si trimiterea la laborator a eprubetelor pentru urocultura
- se determina volumul eliminat
- se masoara densitatea
Notarea punctiei
- in F.O
- se noteaza cantitatea , aspectul, densitatea
Accidente
- punctie negativa, in caz de pacinti obezi
- hemoragie vezicala
- astuparea acului
53
- infectii postpunctionale care apar tardiv

- formare de fistule urinare
De retinut
- mandrinul acului se mentine steril
- in caz de intrerupere a scurgerii urinei se va introduce mandrinul
pentru desfundare
- vezica se goleste incet si incomplet
- punctia se poate repeta la nevoie de mai multe ori
De evitat
- comprimarea abdomenului in timpul evacuarii urinei
- transportul de urgenta la spital
- important se va trimite odata cu bolnavul si o proba din urina
evacuata , precum si un bilet pe care e scrisa cantitatea de urina scoasa
si daca sau administrat medicamente
INGRIJIREA PACIENTULUI CU INCONTINENTA URINARA
Incontinenta urinara este definita ca eliminarea accidentala (involuntara) de
urina. Ea nu reprezinta o boala in sine, ci mai degraba un simptom al unei
maladii a tractului urinar.
Incontinenta nu e o boala in sine, ci mai degraba un simptom al unei
afectiuni a tractului urinar inferior si este foarte frecventa, mai ales la adultii
varstnici.
De obicei, incontinenta urinara nu cauzeaza probleme majore de sanatate,
dar poate fi jenanta si poate afecta increderea in sine a pacientelor.
- se poate produce
- in urma unei pierderi a constientei
- in urma unor rani la nervii rhidieni care regleaza activitatea vezicii
- in urma unei iritatii
- datorita unei incapacitati a muschiului vezical de a se desprinde
- din cauza unei tensiuni emotionale
- din cauza unu traumatism al sfincterului urinar extern
- datorita unor afectiuni neurologice aparute
54
- mictiuni imperioase cauzate de infectii

- incontinenta de efort se poate produce
o dintr-o slabiciune a functiunii sfincterelor
o cresterea presiunii intraabdominale
o leziuni obstreticale
o leziuni de col vezical
o tulburari ale muschiului vezical
PROBLEME
- implicatii medicale
- infectii urinare recurente
- tulburari trofice cutanate
- implicatii psihologice
- pierderea stimei de sine
- depresie
- tulburari sexuale
- insecuritate - dependenta
- implicatii sociale
- perturbarea relatiilor de familie
- reducerea activitatii sociale
- izolare
- reactii negative fata de cei din jur
- predispozitie pentru institutionalizare
OBIECTIVE
- disparitia sau diminuarea incontinentei
- sa nu se produca infectii inercurente
- sa nu se produca tulburari trofice cutanate
- pacientul sa se obisnuiasca sa urineze in bazinet
- sa isi cistige respectul de sine , increderea si linistea
INTERVENTII
- este important sa se urmareasca calendarul mictional
- orarul mictiunilor si abundenta lor
- orarul urgentelor si circumstantele declansarii
- orarul scurgerilor, precizind abundenta si circumstantele
- timpul scurs intre nevoia de a mictiona si scurgere sau mictiune
- persistenta sau nu a nevoii de a mictiona dupa scurgere
55
- orarul, cantitatea si tipul bauturilor ingerate

- reeducare vezicala
- aport lichidian adecvat
- stabilirea unui orar al mictiunilor
- usurarea mictiunii
- o buna evacuare se realizeaza printr-o pozitie corecta
- cresterea presiunii prin masajul vezicii sau printr-o pozitie asezat
aplecat inainte contribuie la declansarea mictiunii
- stimularea evacuarii
- turnare de apa calda pe perineu
- lasarea robinetului sa curga
- punind miinile pacientului in apa calda
- igiena
- echipament de protectie
- curatirea regiunii pubiene dupa fiecare incontinenta
- schimbarea lenjeriei
- aplicarea de crema protectoare pe pielea curatata
- exercitii de intarire a musculaturii perineale
- in cazul incontinentei de efort
- se invata pacientul cum sa
o contracte muschii posteriori ai planseuui pelvin ca si pentru a
impiedica defecarea
o contracte muschii anteriori ai planseului pelvin ca si pentru a
opri mictiunea
- contractia muschilor se face inainte si dupa mictiune timp de 4
secunde - apoi relaxarea lor a se repeta de 10 ori de 4 ori /zi
- pentru controlul incontinentei
o se recomanda pacientului sa urineze ori de cite ori urmeaza sa
faca un efort
o cind ridica greutati sa-si contracte muschii pelvini inainte de a
ridica
o sa evita sa duca greutati
o se recomanda ca in momentul mictiunilor sa incerce sa opreasca
jetul urinarsi de a reincepe in mai multe reprize
o sa incerce sa creasca capacitatea vezicii treptat astteptind putin
inainte de a urina
NOTA
56
- o forma particulara de incontinenta urinara este enurezisul nocturn

cu cauze multiple si ingrijiri complexe
o reducerea consumului de lichide in a 2 jumatate a zilei
o evitarea excitantelor cacao, ciocolata
o evitarea starilor conflictuale si atmosfera familiala rigida
o mictiuni la ore fixe
o va fi trezit dupa 1-2 ore de somn pentru a urina
o linistirea psihica a copilului si a familiei
- in cazul unui pacient in virsta si confuz
o un WC la inltime potrivita
o WC comod mai ridicat
o Amenajarea unei balustrade pentru a se deplasa mai usor la WC
o Scaune cu olite
o Utilizarea unui ceas desteptator reglat la intervale regulate
pentru a aduce aminte sa urineze
o Imbracaminte potrivita pentru a putea indeparta usor in vederea
mictiunii
INGRIJIREA PACIENTULUI CU CATETERISM VEZICAL SAU SONDA
A DEMEURE
CATETERISM introducerea unei sonde prin uretra in vezica
SCOP
- Golirea vezicii cind golirea spontana este imposibila
- Prelevarea urinei sterile pentru analize de laborator
- Efectuarea unor procedee de tratament prin sonda
- Golirea vezicii inaintea unor operatii sau postoperator
- Bilantul hidric la bolnavii fara control sfincterian
- Masurarea cantitatii urinei reziduale ramasa in vezica dupa mictiune
- Uneori cateterismul vezical este necesar pentru instalarea unei sonde a
demeure (sonda permanenta)
o Dupa interventii chirurgicale asupra perineului
o Histerectomie pe cale vaginala
o Pentru a preintimpina o obstructie sau pentru a asigura un
drenaj in urma unei operatii asupra vezicii urinare
o Interventii chirurgicale ale prostatei
57
o
o
o
o
o
Retentie acuta sau cronica de urina

Stricturi ale uretrei
Paraplegii
Come
La arsi pentru a masura diureza
MATERIAL NECESAR
- se pregatesc materiale sterile
o sonde
o tampoane
o pense
o manusi
o solutii dezinfectante
o tavita renala
o aleza
o musama
o pentru sonda a demeure se pregatesc in plus
mandren metalic
stilet butonat
sonda canelata
leucoplast
ace
comprese
REGULI PENTRU PROTECTIA PACIENTULUI
- respectarea unei asepsii rigurase, fiecare tampon se foloseste o data
adica o singura stergere
- dezinfectia organelor genitale externe si a meatului uretral
- la femei dezinfectia se face de sus in jos
- atentie la grosimea cateteruli care trebuie sa fie mai mica decit meatul
uretral pentru a nu produce rani
- lubrefierea cateterului
- introducerea delicata a cateterului dar cu siguranta
- a nu se goli vezica dintr-o data si nu mai mult de 500 ml
PROBLEME
- sentimentul de jena din cauza expunerii organelor genitale externe
- frica de durere
58
nelinistea pacientului
frica de neadaptare la cateter permanent
frica de infectii a cailor urinare
frica de iritare sau lezare
OBIECTIVE
- menajarea psihicului pacientului
- adaptarea pacientului la sonda
- absenta complicatiilor
- absenta ranilor
- intretinerea constanta a sistemului de drenaj
INTERVENTII
- informarea pacientului
- se va explica tehnica
- se va tine cont de pudoarea pacientului
- pentru prevenirea contaminarii sistemului de drenaj
- sacul colector sa fie intotdeauna sub nivelul vezicii urinare
- se urmareste permeabilitatea tubulaturii
- se supravegheaza pozitia corecta a pacientului
- se goleste punga la 6-8 orese fixeaza sonda de coapsa cu leucoplast
- educarea pacientului pentru evitarea infectiei
o se va explica ca microbii ajung in sonda prin miini, haine,
cearceaf
o se invata cum sa foloseaca instalatia acasa
o se descrie aspectul urinei
o se explica legature intre consumul de lichide si eliminare
o se invata sa masoare zilnic urna pe 24 pre
o se explica necesitatea schimbarii sondei la cel putin 15 zile
o sa evite iritatiile locale
PREGATIREA PENTRU INVESTIGATII RADIOLOGICE
Testarea bolnavului la iod este foarte importanta si se face astfel: se
injecteaza 1ml de substanta de contrast din cantitatea stabilita, se asteapta
cateva minute pentru a constata daca exista intoleranta la iod (paloare,
transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tulburari respiratorii, cianoza,
tulburari nervoase, manifestari anafilactice). In caz de intoleranta se
59
intrerupe injectarea si pe acelasi ac in vena se introduc medicamente

specifice tulburarilor aparute; in caz ca nu apar semne de intoleranta se
continua injectarea.
Urografia intravenoasa. Metoda reprezinta o tehnica radiologica de
investigare a aparatului urinar ce consta in injectarea unei substante de
contrast si urmarirea secretarii si a excretarii acesteia prin radiografii
succesive.
Dupa o radiografie pe gol, si testarea la substanta se trece la injectarea
substantei. Injectarea unei substante de contrast organo - iodate (Urografin)
strict intravenos lent (in circa 5 minute), una, doua fiole in functie de
concentratia de iod, dupa ce fiola a fost incalzita in prealabil la temperatura
corpului. Este bine sa se asocieze cu doua fiole de HHC. Se efectueaza
radiografii succesive la 5-10-15 si 30 minute de la injectare, urmaridu-se
opacifierea si eliminarea substantei de contrast in caile urinare. La 2-3
minute de la injectare, apare nefrograma. La 5-7 minute incepe opacifierea
calicelor si a bazinetului; la 30 minute mai raman urme de substante de
contrast in caile urinare, iar la 40 minute eliminarea este totala. Pozitiile de
examinare sunt aceleasi ca si in radiografia renala pe gol (decubit dorsal si
pozitia in ortostatism; incidenta de fata, profil). Pentru o mai buna umplere a
sistemului pielocaliceal se efectueaza dupa prima radiografie o compresie pe
uretere. Urografia intravenoasa este valoroasa deoarece ne da relatii asupra
morfologiei si functiei renale.
Metoda este indicata:
- ca examen functional in toate pertubarile secretiei renale;
- in pertubari excretorii prin obstacol cu sediu in bazinet, ureter, vezica sau
uretra;
- in depistarea anomaliilor de situatie ale rinichilor, a anomaliilor arborelui
pielii si ureteral.
Urografia intravenoasa are urmatoarele contraindicatii:
- hipersensibilitate la iod;
- insuficienta renala, hepatica si cardiaca cu caracter grav;
60
- anemie hemolitica, stari febrile, sarcina, etc.

Urografia in perfuzie se bazeaza pe administrarea unei cantitati crescute de
substanta de contrast, pe cale perfuzorie, in vederea obtinerii unei opacifieri
intense si de durata a emonctoriilor renale.
Tehnica metodei consta in administrarea a 3-4 fiole de Odiston, dizolvate in
prealabil in 250 ml ser glucozat 5%, solutie care se va injecta picatura cu
picatura cu ajutorul unui perfuzor, timp de 12-15 minute. Pentru a surprinde
inceputul secretiei se recomanda radiografie executata la 5 minute de la
injectare, urmand sa se efectueze radiografii din jumatate in jumatate de ora.
Metoda este indicata in insuficienta renala.
Avantajele metodei sunt:
- intensitatea opacifierii este net superioara urografiei standard;
- permite o opacifiere timpurie si de lunga durata a cailor urinare;
- elimina necesitatea testarii.
Urografia prelungita reprezinta tehnica radiologica de investigatie a
aparatului urinar in care se foloseste o cantitate dubla de substanta si in
cadrul careia se urmareste tranzitul acesteia pe parcursul a circa 2-3 ore. In
scopul efectuarii ei sunt folosite 4 fiole Odiston. Primele doua se vor injecta
ca in cadrul unei urografii obisnuite, iar celelalte doua la aproximativ 10
minute dupa primele. Este utilizata in insuficiente renale cronice, in cazuri
de hidronefroza accentuata.
Urotomografia consta din completarea examenului standard cu o serie de
sectiuni tomografice. Astfel pot fi evidentiate mai bine unele detalii legate de
conturul renal, de forma si de dimensiunile calicelor si bazinetului, de
situatia glandelor suprarenale, ca si a ureterelor. Timpul cel mai oportun
pentru efectuarea sectiunilor tomografice este acela cuprins intre 15 si 25 de
minute de la injectarea substantei de contrast, cand cavitatile pielo-caliceale
sunt, de regula, bine opacifiate. Sectiunea efectuata la 6 cm de la planul
cutanat al regiunii lombare pune in evidenta cavitatile caliceale situate
posterior, iar cele practicate la 8 si 9 cm de la planul mentionat ofera date
asupra calicelor orientate anterior, precum si o buna vizibilitate a cavitatii
pielice si a jonctiunii pielo-caliceale.
61
Urokimografia. Kimografia practicata in timpul urografiei intravenoase

urmareste evidentierea peristalticii cailor urinare. Ea isi gaseste indicatii de
electie in studiul infiltratiilor parietale, al stenozelor maligne si benigne, al
sclerozelor situate la nivelul ureterelor sau vezicii urinare.
Urografia cu compresia ureterelor reprezinta completarea urografiei
standard prin compresia ureterelor; aceasta se efectueaza cu diverse
dispozitive fixate suprapubian, la nivelul stramtorii superioare a bazinului.
Datorita stazei supraiacente, prin compresie este foarte bine evidentiat
aspectul cavitatilor pielo-caliceale si al ureterelor superioare. Compresia
poate fi instituita inainte de injectarea substantei de contrast sau dupa
efectuarea primei radiografii, adica la 5-7 minute de la injectare. In primul
caz urmarim numai aspectul morfologic al cailor de excretie superioare, in
vreme ce in cel de-al doilea permite si studiul secretiei renale. Compresiunea
nu trebuie sa depaseasca o durata de 15-20 de minute.
Compresiunea ureterala, alaturi de utilizarea de doze mari de substanta de
contrast si de practicarea radiografiilor in procubit si in pozitia
Trendelenburg au sporit considerabil posibilitatile urografiei standard.
Arteriografia renala. Metoda consta din opacifierea sistemului vascular
renal, prin surprinderea substantei de contrast in vasele renale.
Se injecteaza 50-60 ml Odiston, intr-un interval de timp foarte scurt,
executandu-se trei radiografii la intervale de 10, 20 si 30 secunde de la
inceputul injectarii. Astfel se evidentiaza faza arteriala, cea capilara si cea
venoasa a opacifierii renale. Substanta de contrast poate fi injectata prin
punctie transcutanata a aortei la nivel vertebrei a XII-a toracale (aortografia
inalta), intraoperator (direct in artera renala) sau pe calea cateterismului
arterei femurale.
Metoda este indicata pentru studiul vascularizatiei renale, pe aceasta cale,
pentru depistarea anomaliilor vasculare sau a formatiunilor tumorale benigne
sau maligne ca si a formatiunilor chistice de la nivelul rinichiului.
Pielografia ascendenta. In practicarea acestei tehnici, substanta de contrast
folosita este introdusa in bazinet prin intermediul unei sonde ureterale.
Substanta de contrast folosita uzual este iodura de sodiu in concentratie de
10% si in cantitate de 5-10 ml, in prealabil sterilizata. Poate fi folosit si
Odiston-ul intr-o cantitate identica. Recomandabil sa fie diluate in prealabil
de 3-4 ori in apa distilata sterila. Substanta de contrast va fi introdusa prin
62
sonda ureterala cu blandete, intrerupand administrarea in momentul in care

bolnavul acuza o senzatie dureroasa in regiunea renala explorata. In acel
moment se va opri administrarea substantei si se efectueaza prima
radiografie. Tehnica pielografiei ascendente presupune efectuarea a trei
radiografii in pozitia orizontala, verticala respectiv Trendelenburg.
Contraindicatiile sunt reprezentate de cistita tuberculoasa si de infectiile
renale cu caracter acut.
Pielografia ascendenta nu furnizeaza decat date morfologice.
Ureterografia retrograda. Metoda consta in introducerea la nivelul
orificiului ureteral al unei sonde de umplere retrograda de tip Chevassu;
sonda este prevazuta la una din extremitati cu o bila, care , obstruand meatul
urinar, permite umplerea retrograda a sistemului uretero-pielo-caliceal.
Aceasta metoda permite vizualizarea ureterului in ansamblul sau.
Este esential ca ureterografia retrograda si pielografia ascendenta sa fie
utilizate ca examene complementare pentru obtinerea de date morfologice pe
care nu le-a putut evidentia urografia intravenoasa.
Cistografia reprezinta tehnica de explorare radiologica a vezicii urinare prin
umplerea ei cu substanta de contrast, efectuata pe calea ascendenta si nu
descendenta, ca in cazul urografiei standard. Substanta utilizata este
Odiston-ul. Se umple vezica si se executa o radiografie cu vezica destinsa
apoi a doua, dupa evacuarea partiala a vezicii; se pot efectua radiografii si in
timpul mictiunii, obtinand astfel o ureterografie mictionala. Pozitia de
radiografiere difera de la caz la caz: in ortostatism, decubit dorsal, oblice
drepte sau stangi la 45 grade si raza inclinata tot la 45 grade, dorso-lombar.
Prin cistografie ascendenta se pot evidentia doar modificarile morfologice
ale vezicii, reprezentate in principal de diverticuli, calculi si tumori.
Policistografia (metoda Temeliescu) consta in injectarea in vezica a
substantei de contrast in trei etape (15-30-70 ml) si radiografierea pe acelasi
film, bolnavul stand nemiscat dupa fiecare injectare. Metoda da relatii
asupra supletei peretilor vezicali.
Uretrografia consta in opacifierea uretrei fie in cursul efortului mictional la
sfarsitul unei urografii obisnuite sau al unei cistografii, fie pe cale
ascendenta. Cantitatea de substanta de contrast injectata variaza in functie de
63
lumenul uretrei, normal 10-30 ml. Injectarea se va opri in momentul in care

bolnavul semnaleaza o senzatie de tensiune la baza vezicii generata de
tendinta substantei de contrast de a trece de sfincterul uretro-vezical.
Tehnica este utila pentru explorarea stricturilor ureterale si pentru
evidentierea tumorilor uretrei.
64
BIBLIOGRAFIE
1. CAROL, MOZES: Tehnica ngrijirii bolnavului, Editura
Medical, Bucureti 1999.
2. IRWIN, R.S.; RIPPE, J.M.: Intensive care medicine, 2nd
Edition, Lippincott Williams and Wilkins 2003.
3. COMAN, O.A.; et al.: Agenda Medical 2003, Editura
Medical, Bucureti 2003.
4. HALL, J.B.; SCHMIDT, G.A.; WOOD, L.D.H.: Principles
of critical care, 2nd Edition, McGraw-Hill 1998.
5. LUCREIA TITIRC: TEHNICI DE EVALUARE I
NGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENII MEDICALI
Editura Viaa Medical Romneasc
6. LUCREIA TITIRC: GHID DE NURSING - Editura
Viaa Medical Romneasc
7. GEORGETA BALT: TEHNICI DE NGRIJIRE
GENERAL A BOLNAVILOR Editura didactic i
pedagogic
8. CORNEL BORUNDEL: MEDICINA INTERNA PENTRU
CADRE MEDII
65

Renal

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Renal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

as princ tamas simona

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI RENAL

Rinichii, organele secretoare ale urinii, au forma de boabe de fasole si sunt

as princ tamas simona

Numarul nefronilor din cei doi rinichi se evalueaza la 2 milioane.

Capilarele se reunesc apoi si formeaza o arteriola eferenta, care se

Traiectul abdomino-pelvian al ureterelor explica posibilitatea compresiunii

as princ tamas simona

Apa este reabsorbita in proportie de 99%, glucoza in intregime (conditia este

as princ tamas simona

reaza o ptoza renala, litiaza renala latenta, o pielonefrita, o tuberculoza sau

as princ tamas simona

Nicturia poate fi secundara afectiunilor care provoaca disuria, polakiuria si

macroscopica este un simptom functional urinar, deoarece exista si hematurii

Cu timpul, cuprinde fata dorsala a mainilor. La bolnavii care stau la pat

O manevra pretioasa este percutarea regiunilor lombare cu varful degetelor

as princ tamas simona

o la gravide incepind cu a doua jumatate a sarcinii la cea mai

- principalele tulburari de mictiune

as princ tamas simona

o nu va minca nimic dimineata si nu va bea

as princ tamas simona

as princ tamas simona

o din 2 in 2 ore (la orele 14, 16, 18 si 20 se colecteaza 4

la bolnavii la care incarcarea cu lichid este contraindicata (edem,

as princ tamas simona

as princ tamas simona

o produsele rezultate din metabolism ramin in singe si provoaca

Consecintele obstructiei vezicale

as princ tamas simona

se urmaresc si se noteaza manifestarile patologice

as princ tamas simona

deoarece cantitatea de lichide administrata in 24 ore este in

as princ tamas simona

o DIALIZA PERITONEALA utilizeaza ca membrana

pregatirea instrumentelor si a materialelor

as princ tamas simona

o seringi si medicamente pentru prima urgenta

medicul fixeaza cele 2 canule

as princ tamas simona

-survine ca urmare a alterarii ireversibile a functiei renale

o in mediu alcalin se precipita fosfatii

- potential de deficit de volum lichidian

INGRIJIREA PACIENTULUI CU GLOMERULONEFRITA ACUTA

- asigurarea unei alimentatii corespunzatoare

as princ tamas simona

o obstructia cailor excretoare

- asigurarea unei alimentatii echilibrate excluzind alcoolul, cafeaua,

as princ tamas simona

o radiologie renala pe gol

as princ tamas simona

- caracterizata prin imposibilitatea evacuarii vezicii urinare, datorita

as princ tamas simona

- tub din cauciuc, metal sau material plastic,

as princ tamas simona

- splare a glandului i prepuului cu ap i spun;

- lubrefiere a sondei inute n mna dreapt;

as princ tamas simona

b) La femeie (uretr mai scurt: 5-7 cm; fr curburi):

as princ tamas simona

as princ tamas simona

as princ tamas simona

as princ tamas simona

as princ tamas simona