Aciunea n revendicare

Aciunea n revendicare este acea aciune mobiliar sau imobiliar prin care
proprietarul solicit recunoaterea dreptului su asupra bunului litigios i, n
consecin, obligarea prtului la restituirea bunului respectiv.
Delimitri:
A. Aciunea n revendicare i aciunile posesorii. Care e deosebirea dintre cele
dou? Spre deosebire de aciunile posesorii, ac iunea n revendicare este o ac iune
petitorie, care protejeaz un drept real i a crei solu ionare presupune punerea n
discuie a unor stri de drept.
B. Aciunea n revendicare i aciunile confesorii n timp ce ac n rev protejeaz
dreptul de proprietate, ac confesorii au ca obiect protejarea dezmembrmintelor
acesteia (exist aciune confesorie de uzufruct, de servitute etc.) O alt deosebire
important: n timp ce aciunea n revendicare este n principiu imprescriptibil
extinctiv, aciunile confesorii sunt supuse prescrip iei extinctive. Vedei NCC: Art
2.518. Prin urmare, de principiu, dac nu exist o derogare expres, avem un termen
de prescripie de 10 ani, n cazul aciunii care protejeaz dreptul real principal. Sigur
c n materia aciunii n revendicare, avem un text expres care ne spune c ac iunea
este imprescriptibil.
ntrebare: n afar de ipoteza de la revendicare, mai este o situa ie n care o ac iune
care s protejeze un dezmembrmnt s fie imprescriptibil? La superficie. Vedei
Art 696 alin. (2) NCC.
n principiu, majoritatea aciunilor confesorii sunt ac iuni prescriptibile extinctiv, spre
deosebire de aciunea n revendicare.
C. Aciunea n revendicare i aciunea negatorie Art. 564 NCC reglementarea
de principiu a aciunii negatorie. Atenie c ve i observa acolo c ac negatorie, la fel
ca cea n revendicare, este imprescriptibil. Totu i, care sunt diferen ele ntre cele
dou? *Alt asemnare: Evident c aciunea negatorie, de principiu, va fi utilizat de
ctre acelai proprietar. Aadar, proprietarul are la dispozi ie ac iunea n revendicare,
are la dispoziie i aciunea negatorie. i atunci care e diferen a ntre cele dou? n
timp ce la aciunea n revendicare, proprietarul bunului a fost deposedat, ac iunea
negatorie va fi utilizat doar n ipotezele n care fr a fi pierdut cu desvr ire
posesia bunului, proprietarul reclamant este tulburat n posesie de ctre prt.
Am zis c la revendicare eti deposedat i introduci ac iunea n revendicare i
urmreti.. ce? Nu spunei proprietatea, o s vedem n continuare c proprietatea o
ai, dac n-o ai, nu poi introduce aciune n revendicare . Revenind, la revendicare
eti deposedat, nu mai ai stpnire asuora bunului, pe cnd la negatorie nu e ti
deposedat, tu n continuare eti posesorul bunului (evident c negatoria se discut n

principiu n materie imobiliar) dar eti tulburat n posesie. Aten ie, am discutat cnd
am tot dezbtut problema posesiei ce nelegem prin tulburare. i am zis c
tulburarea presupune ca altcineva ncepe s exercite n fapt o posesie asupra
bunului tu,contrar posesiei tale, dar mai restrns dect posesia sub nume de
proprietar. C dac altcineva ncepe o posesie sub nume de proprietar asupra
bunului tu, nseamn c te-a deposedat. Tu nu mai ai stpnire deloc. n schimb,
dac el ncepe s exercite n fapt un drept de servitute, s zicem, trece n mod
regulat peste terenul tu. Te-a deposedat? Nu. Dar te-a tulburat n posesie. Cnd
ncepe s exercite o posesie contrar stpnirii tale, dar mai restrns dect posesia
sub nume de proprietar. ntr-o astfel de situaie, tu nu ai interes pentru a introduce
aciunea n revendicare, fiindc nu ai fost deposedat. Dar vei putea s uzezi de
aciunea negatorie. Ce va solicita reclamantul n ac iunea negatorie? *n ac iunea n
revendicare, reclamantul solicit instanei s se constate c el e proprietar i solicot
s i se restituie stpnirea bunului. n aciunea negatorie ce solicit? (e relevant
pentru ce trebuie s probeze reclamantul) El cere s se constate c el e proprietar,
pentru c i aciunea negatorie i aciunea n revendicare este o ac petitorie n care
se cere constatarea unei stri de drept, spre deosebire de ac posesorii. Deci,
reclamantul va cere s se constate c el e proprietar i c prtul care l tulbur n
posesie, dei exercit n fapt dezmembrmntul asupra dr de servitute ? , prtul
respectiv nu are dreptul pe care l exercit n fapt. Aadar, dou lucruri va pretinde n
aciunea negatorie: 1. Instana s constate c el e proprietar. 2. Instan a s constate
c prtul exercit n fapt un drept pe care prtul nu l are. Ce va trebui s probeze
reclamantul? Nu va trebui s probeze amndoua lucrurile, trebuie s probeze un
singur lucru: c el e proprietar. Atenie: n momentul n care reclamantul probeaz
calitatea lui de proprietar, n favoarea lui opereaz prezum ia potrivit creia
proprietatea este liber de sarcini. El nu mai trebuie s probeze c prtul nu are
dezmembrmntul pe care l exercit. Din momentul n care reclamantul a probat c
e proprietar, se prezum c dreptul lui e exclusiv i lipsit de sarcini. Sarcina probei
revine la prt, care va trebui s demonstreze c are un dezmembrmnt asupra
acelui imobil.
Caracterele aciunii n revendicare:
1. Este o aciune real pentru c urmrete s protejeze un bun
2. Este o aciune petitorie pentru c, spre deosebire de ac iunile posesorii, pune n
discuie o stare de drept. (Petitoriile: revendicarea, confesoriile, negatoria. Aceste
trei categorii de aciuni sunt aciuni prin care se urmrete protejarea unei stri de
drept.)
3. Este o aciune imprescriptibil extinctiv (Art. 563 alin. (2) NCC) A nu se confunda
dou lucruri: Avem urmtoare ipotez, apropo de imprescriptibilitate: Se introduce o
aciune n revendicare, impotriva lui X i X, prt se apr invocand uzucapiunea, s
zicem. Ne punem ntrebarea: bun, dar ce facem n situaia asta? S zicem c se
respinge aciunea, are ctig de cauz prtul. n situaia asta, putem discuta despre

o prescripie a aciunii n revendicare? Adic, dup ce s-a implinit termenul de la o

aciune, s-a prescris termentul de la aciune. SAU gandii-v c avem uzucapiune i
mobiliar i imobiliar art. 197 alin. (2), (3), unde exist un termen de trei ani, dup
termenul de trei ani nu cumva se prescrie aciunea n revendicare?
In tate exemplele pe care le-am primit un se pune problema unei prescriptii
extinctive. Actiunea in revendicare nu se prescrie extinctiv. Daca s-ar prescrie
extinctiv s-ar ajunge la situatia in care X, reclamant este proprietar dar nu are o
actiune prin care sa isi protejeze dreptul. Asa ceva un se poate. In exemplele pe care
ni le-a dat, ca este vorba despre uzucapiune, ca e Art 937 (2) si exista niste termene,
termenele un sunt termene de prescripte. La fel cum vom vedea la rectificarea de CF
ca nici respectivele termene nu sunt de prescriptie extinctiva a actiunii in revendicare.
Reclamantul in actiunea in revendicare este proprietar si urmareste sa
redobandeasca posesia asupra bunului. Instanta pronunta o hotarare declarativa prin
care nu ii da drept si ii confirma un drept pe care el deja il avea. In tate ipotezele in
care avem termene ca e uzucapiune ca e Art937sau ca e rectificare dupa ce trec
termenele respective un se pierde actiunea in revendicare ca o urmare a prescriptiei
extinctive ca o urmare a drepului la actiune. Se intampla altceva, reclamantul pierde
insusi dreptul de proprietate. Pentru ca pierde dr de proprietate implicit pierede si
actiunea in revendicare. Dupa ce trece termenul de uzucapiune, de rectificare in CF
reclamantul va pierde in act inrevedicare un pentru ca i s-a prescris dr la actiune ci
pentru ca el un mai este proprietar.
Act in revendicare este un act de conservare. Art2357(2). Sunt acte de conservare si
acele acte prin care se intrerupe cursul prescriptiei. Act de conservare este acel act
prin care se urmareste evitarea unui prejudiciu. Actul prin care se intrerupe cursul
prescriptiei achizitive este un act de conservare, fiindca daca se va implini prescriptia
achizitiva adica uzucapiunea proprietarul va pierede dr sau. Deci va suferi un
prejudiciu. Act in revendicare este un act prin care se intrerupe cursul uzucapiunii. Se
intrerupe cursul prescriptiei achizitive. Prin urmare act in revendicare este un act de
conservare(2537). Consecinta faptului ca act in revendicare este un act de
conservare Art 643(1)-in materia coproprietatii.

Solutionarea consecintei admiterii actiunii in revendicare

Proba dreptului de proprietate se poate face prin inscrisuri. In masura in care dr de
proprietate a fost dobandit prin act juridic,a proba calitatea ta de proprietar va
presupune sa probezi existenta actului juridic translativ de proprietate. Demonstrarea
se va face in conditiile de probatiune pentru actele juridice. De cele mai multe ori
dobandesti proprietatea prin act juridic.In materie de proprietate avem nele
posibilitati de a deroga de la regula care ne spune ca proba actului juridic se face de
catre parti numai cu inscrisuri daca val >250 lei. Posibilitatile de derogare ar fi 935(se
intemeiaza pe posesie) in materia mobiliara deroga.In materia imobiliara 565( extras
de CF=>posesia tabulara). Se pot folosi in probatine: inscrisurile pt actul juridic,

posesia si posesia tabulara. Daca discutam despre posesie sau posesie tabulara
trebuie sa ne gandimca vom mai putea sa ne folosim intr.-o act in revendicare de
alte consecinte ale posesiei. Uzucapiunea este cea mai tare consecinta indiferent ca
discutam despre uzucapiunea mobiliara sau imobiliara. Ne intereseaza deoarece
este un mod de dobandire originar. Proba cea mai puternica a dr de proprietate e cea
intemeiata pe moduri originare de dobandire pt ca in felul acesta un mai trebuie sa
probezi calitatea de proprietar a antecesorului sau.Tu esti considerat ca fiind primul
proprietar. ( 935, 919, 565). In tate exemplele pe care le-am primit este un amestec
intre reguli de probatiune si reguli de dr material. Cand spunem ca proprietatea se
poate proba prin posesie sau posesie extratabulara, posesia nue mijloc de proba in
sine. Mijloacele de proba sunt: inscrisuri, martori etc. Proprietatea se probeaza cu
prezumtii intemeiate pe faptul posesiei. Posesia in probatiunea proprietatii figureaza
ca indiciu. Faptul cunoscut de la care deducem un fapt necunoscut. In materia de
probatiune trebuie sa ne raportam la mijloacele de dobandire a proprietatii. In
materia probatiunii actului juridic te vei folosi de inscrisuri. Vei putea totusi in mat
imobiliara daca nu ai nici tu nici cealalta parte inscrisuri invoca 935. Daca posesia
prezuma ca tu ai dobandit prin act juridic treanslativ de proprietate inseamna ca
proba contrara va presupune demonstrarea faptului ca actul juridic un exista, ca nue
valabil etc. Pe cand, daca avem numai o prezumtie generala ca esti posesor deci esti
proprietar, un are daca tertul sa vina sisa faca proba contrara invocand el insusi un
mod concret prin care care el a devenit proprietar. Daca el are un titlu pe care l-a
probat si noi avem numai o posesie care prezuma pana la proba contrara in
concursul dintre titlul lui si posesia ta va avea prioritate titlullui.
Una este prezumtia generala(esti posesor deci esti roprietar) si alta este prezumtia
legata de un mod concret de dobandire a proprietatii. Uzucapiunea este un mod de
dobandire a proprietatii.
Una este intr-o actiune in revendicare sa spui numai atat,eu sunt proprietar si sa se
prezume pana la proba contrara ca esti proprietar si alta e ca tu sa poti demonstra nu
numai ca esti proprietar ci in concret,modul de dobandire prin care tu ai ajuns sa ai
acest drept deci aveti grija e mult mai puternica proba care demonstreaza concret
modul de dobandire fata de o proba generala,ipotetica tocmai de aceea chiar daca
posesia prezuma proprietate,e o treaba foarte relativa,in VCC de altfel nici nu exista
un text de genu` asta dar traditional s-a tot perpetuat in doctrina ca posesia prezuma
proprietatea si acuma exista 919 in actualul cod.Propriu zis posesia prezuma
proprietate nu vine dintr-o prezumtie ci vine din faptul ca in momentul in care esti
posesor intr-o potentiala actiune in revendicare,tu sigur,ce statut vei avea?Vei fi
invariabil parat pt ca niciodata posesorul nu introduce actiune in revendicare pt ca
actiunea in revendicare urmareste redobandirea posesiei,daca nu o ai,tu posesor
fiind parat in actiunea in revendicare,poti sa nu faci nimic si asta e un beneficiu pe
care ti-l confera posesia.Sarcina probei ii revine reclamantului.

EFECTELE ADMITERII ACTIUNII IN REVENDICARE

1.Hotararea judecatoreasca prin care se admite actiunea in revendicare nu este titlu

de proprietate,aceasta are doar valoarea unui act declarative prin care instanta
confirma calitatea preexistenta de proprietar a reclamantului.
2.Hotararea judecatoreasca prin care se sol act in revendicare produce ef jur relative
adica aceste ef juridice se produc doar inter partes adica in raporturile dintre
reclamant si parat si fata de subdobanditorii carora le-a fost transmis dreptul litigios
de catre una dintre parti.

La art.563(4) zice asa: hotararea judecatoreasca prin care s-a admis actiunea in
revendicare este opozabila si poate fi executata si impotriva tertului dobanditor.Deci
e foarte important de stiut ca hot jud de admitere a actiunii e opozabila si poate fi
executata si impotriva tertului dobanditor.Acest text se aplica in urm sit : A introd act
in revendicare impotriva lui B.Pana sa se solutioneze efectiv act respectiva,B vinde
lui C,faptul ca aceasta ii e opozabila si lui C inseamna ca A a avut castig de cauza
impotriva lui B si C a dobandit bunul de la B,C nu poate sa aibe mai multe drepturi
decat a avut si B prin urmarea,hotararea va produce efecte si fata de C si A va putea
sa-i ceara lui C sa-i predea posesia bunului.

Nu intra acest text in coliziune cu 937?C o sa invoce 937 A o sa invoce 563.Ce se int
in aceasta situatie?Raspunsul e urmatorul: 563 se va aplica numai in sit in care C isi
intemeiaza calit de pretins proprietar pe titlul translativ de proprietate incheiat cu B
adica 563 va functiona numai in sit in care C invoca un act juridic care a fost incheiat
cu B insa in momentul in care C se prevaleaza de 937 sau de 909 in materie
imobiliara,C nu va mai spune eu am devenit proprietar pt ca mi-a vandut B ci va
spune ca a devenit proprietare prin ef unui alt tiltu si anume posesia de buna credinta
in materie mobiliara sau posesia tabulara de buna credinta in materie imobiliara.Deci
563 isi inceteaza aplicabilitatea in secunda in care subdobanditorul poate sa invoce
un alt tiltu fata de actul jur incheiat cu B.
Prin urmare hot jud prin care se admite act in revendicare prod doua consecinte:

1.Se recunoaste calitatea de proprietar

2.Paratul este obligat sa restituie catre reclamant posesia bunului

Art 566 paratul va fi obligat la restituirea bunului sau la despagubiri daca bunul a
pierit din culpa sa ori a fost instrainat.Imaginati-va ca B are bunul lui A,din culpa lui B
bunul piere,A introduce impotriva lui B actiune in revendicare solicitand
despagubiri.Care va fi solutia instantei?In masura in care bunul a pierit nu mai avem
ce sa povestim despre act in revendicare pt ca act in revendicare e act pe care o are
proprietarul.Daca bunul piere,dreptul de proprietate se stinge,neavand dr de
proprietate nu mai avem nici act in revendicare.Sa nu cumva sa va ganditi ca act in
revenidcare ar putea fi introdusa daca bunul a pierit ca sa ceri despagubiri.Nici daca
in cursul solutionarii act in revendicare bunul piere,deci ai introdus o act in
revendicare ca paratul ti-a furat tie o masina si in cursul procesului paratul face
accident si masina e distrusa, nu va mai continua actiunea in revendicare.Deci atat in
sit in care bunul piere inainte de act in revendicare cat si in situatia in care bunul
piere pe parcursul solutionarii,actiunea in revendicare ramane fara obiect prin urmare
daca bunul piere singura actiune pe care o va avea la indemana reclamantul este o
actiune in despagubiri dar nu revendicare.Care e interesul acestei discutii?Actiunile
in acordarea unor sume de bani sunt actiuni personale nu mai sunt actiuni reale asa
cum este act in revendicare si in calitatea lor de actiuni personale sunt prescriptibile
in termenul general de 3 ani. Asadar daca bunul piere nu mai putem vorbi despre o
actiune in revendicare. Daca a pierit in cursul derularii procesului actiunea in
revendicare va prelua regimul juridic al actiunii in acordarea de despagubiri.
La 566 .. atentie!! stiti ca posesorul de buna-credinta pastreaza fructele. Daca intr-o
act in revendicare se constata ca ...reclamantul cere prin exceptie revendicarea
bunului cutare si repunerea in posesie..instanta constata prin probe ca paratul e
posesor de rea-credinta..la ce il va obliga instanta pe parat dupa admiterea actiunii in
rev ? R: restituire fructe, restituire bun.. sa fiti atenti!! Suntem la civil, nu la
contraventional. Daca nu ceri, nu ti se da! Fructele pt a fi restituite, reclamantul trb.
sa ceara expres acest lucru in act in rev., pt ca instanta nu se pronunta din oficiu in
leg. cu restituirea fructelor !! asa ca atentie cand formulati o actiune in rev, va ganditi f
bine la petitele care le formulati: nu cereti pur si simplu restituirea bunului , ci va
ganditi daca au existat fructe... posesorul fiind de rea-credinta, el va fi tinut sa
restituie si fructele percepute si cele care a omis sa le perceapa. Desi actiunea
voastra in revendicare e imprescriptibila , restituirea fructelor ( civile) at act. va fi
prescriptibila. Daca e vorba de echivalentul fructelor naturale si industriale pe care lea consmat ala, act e tot prescriptibila pt ca e vb de sume de bani. Si exista posib. ca
instanta sa va admita actiunea in revendicare, dar sa va respinga act cu priv la
restituirea fructelor civile sau a echivalentului fructelor naturale ca fiind prescrisa.
Daca bunul a fost in posesia tertului parat pe o per de 10 ani vei putea sa obtii
fructele civile sau echivalentul fructelor naturale si industriale pe ultimii 3 ani.. inainte
de introducerea act in revendicare.

Raportul dintre act in revendicare imobiliara si actiunea de CF

Cand ne referim la actiunea de CFne va interesa : actiunea in prestatie tabulara,

asa-zisa varianta a actiunii in rang, actiunea in rectificare si actiunea in cazul in care
inscrierea provizorie se transforma in intabulare. Art 891: in cazul in care doua/mai
multe pers au fost indreptatite sa dobandeasca... nu conteaza ordinea titlurilor de
inscriere in CF, ci ordinea cererilor de inscriere in CF. Ce ne intereseaza aici?
Seamana cu ipoteza de la 1275...891 pare a fi cam acelasi lucru cu 1275.. la 1275
ne spune: daca bunul mobil..se transmite succesiv.. prima pusa in posesie, ramane
proprietar..pt ca posesia frunctioneaza (936) ca mijloc de opozabilitate al dr mobiliar
de proprietate. Pana cand nu esti pus in posesie, dr tau nu e opozabil celorlalti. Deci
avem 2 dobanditori A si B ale caror dr sunt inpozabile unul fata de celalalt. Primul pus
in posesie, la revedere! S-ar parea ca si 891 ne zice acelasi lucru.. diferenta la 891:
2/mai multe pers au fost indreptatite sa dob drepturi... la 1275 avem un conflict intre
2 dr de proprietate: se va solutiona prin posesie..la 891 avem tot un coflict ( nu avem
intre 2 proprietari fiindca pe NCC proprietatea se dob doar prin inscrierea in CF ) ==>
pana la inscrierea in CF nici unul dintre ei nu e proprietar..pot deveni doar prin
inscrierea in CF (NCC) . Asadar 891 se aseamana doar pana la un punct cu 1275,
diferenta e ca in materie Mobiliara- posesia asigura opozabilitatea dr de
proprietate, iar in materia Imobiliara- posesia tabulara prin inscrierea in CF
conditioneaza insasi dobandirea dr de proprietate. Deci la bun mobil esti proprietar
dar dr tau nu e opozabil fata de terti , iar la bun imobil inca nu esti proprietar pana la
inscrierea in CF. Acestea ne intereseaza pt a distinge actiunea in prestatie
tabulara de actiunea in revendicare. La 894 ex: A a vandut la B, B a vandut la C
..in CF figureaza ca posesor tabular A. C vrea sa se inscrie in CF, dar mai intai
trebuie sa se inscrie B ..relativitatea inscrierii in CF(am discutat).
Efectele prestatiei tabulare: art 896(1)
Atentie: care e ipoteza concreta de aici? De ex.. A vinde la B ..B devine proprietar
doar cand se inscrie in CF. Pt ca B sa se inscrie, A trb sa faca ceva?? ( dupa ce au
incheiat ct autentic la notar) .. ne uitam la 885(1) .. inscrierea in CF se face pe baza
actului, faptului bla bla in VCC inscrierea in CF se facea in temeiul actului dintre cei
2 si cu consimtamantul vanzatorului( unul dat la notar, unul la CF). Deci avem 2
manifestari de vointa distincte. Daca vanzatorul isi dadea acordul in fata notarului si
la CF nu consimtea.. at cumparatorul il actiona in judecata pe vanzator in temeiul
actiunii in prestatie tabulara. Acesta era rolul la origine al actiunii in prestatie tabulara.
In prezent, 885(1) ne spune foarte clar ca inscrierile se fac in temeiul titlului
( actului/faptului juridic) fara a fi necesar consimtamantul vanzatorului. Si at,
intrebarea este..pt ce mai e necesara actiunea in prestatie tabulara? Mai e buna intro singura ipoteza: cand vanzatorul bunului.. B , B vinde la C fara ca B sa figureze in
CF. C, daca vrea sa se inscrie , mai intai trb sa il inscrie pe B, ca in CF apare numai
A. Ca C sa il inscrie pe B, C are nevoie de inscrisul original prin care se probeaza

modul de dobandire a lui B . Ii va solicita acest inscris original lui B, daca acesta
refuza, C poate introduce impotriva lui B o actiune in prestatie tabulara. Asta e toata
aplicabilitatea in prezent. In practica e f putin probabil sa se ajunga aceasta ipoteza,
pt ca in momentul in care mergi la notar, acesta va solicita un extras de CF pt
autentificare, daca nu vede posesia tabulara , acesta refuza sa incheie contractul. De
aceea, act in prestatia tabulara.. in ex nostru C introduce impotriva lui B
actiunea..este putin probabila ipoteza. Ea se confunda uneori cu actiunea in
executarea promisiunilor in redare ( dar aceasta e alta treaba) . Atentie! S-a discutat
daca aceasta actiune in prestatie tabulara ar putea fi o varianta a actiunii in
revendicare? NU! In mom in care B i-a vandut la C, pana la mom in care C nu s-a
inscris..nu e proprietar..deci el nu poate avea actiune in revendicare!!