Proiectarea formelor

Introducere

06.05.2009

Introducere Geometria navei

Corpul navei

Fund -> Chila

Bordaje -> Borduri

Babord
Tribord

Punte principal
Extremitati

Pupa -> Etambou

Prova -> Etrava
Puntea principala
Suprastructura
C orpul

L inia etam boului

L inia etravei

B abord

Fig.1
Prova

Pupa

T ribord

06.05.2009

Introducere Geometria navei

Corpul navei

Fig.2
06.05.2009

Introducere Geometria navei

Plane principale de referin

z

P.D.
W.L.

B.L.
x

k
P.B.
y

06.05.2009

Fig.3

Introducere Geometria navei

Plane principale de referin

Fig.4

06.05.2009

Introducere Geometria navei

Dimensiuni principale ale navei

Perpendiculara prova (FP)

dreapta perpendicular pe planul plutirii de calcul, n

punctul de intersecie al acestuia cu linia etravei

Perpendiculara pupa (AP)

Lungimea ntre perpendiculare (LBP, Lpp)

distana dintre perpendicularele prova i pupa

Lungimea maxim (LOA, Lmax)

06.05.2009

dreapta perpendicular pe planul plutirii de calcul, care

trece prin punctul de intersecie al acestuia cu linia
etamboului sau prin axul crmei

distana orizontal, msurat n planul diametral, intre

punctele extreme ale corpului navei

Introducere Geometria navei

Dimensiuni principale ale navei

Lungimea la plutire (LWL)

Lungimea teoretic

distana orizontal, msurat n planul cuplului maestru,

intre punctele extreme ale plutirii de calcul

Pescajul teoretic (T)

06.05.2009

distana orizontal, msurat n planul cuplului maestru,

intre punctele extreme ale corpului navei

Limea teoretic (B)

se refer la plutirea de calcul (LLWL)

Limea maxim (Bmax)

distana orizontal, msurat n planul diametral, intre

punctele extreme ale unei plutiri

distana msurat n planul cuplului maestru, intre planul

de baz i planul plutirii de calcul
7

Introducere Geometria navei

Dimensiuni principale ale navei

Pescajele prova (TF) i pupa (TA)

Pescajul mediu

nlimea de construcie teoretic (D)

06.05.2009

definite cu referire fie la perpendicularele prova sau pupa,

fie la scrile de pescaje
1
T (T T )
A
2 F

distana, msurat n planul cuplului maestru, intre planul

de baz (suprafaa interioar a chilei plate) i punctul
interseciei suprafeei interioare a tablei punii cu bordajul
navei

Introducere Geometria navei

Dimensiuni principale ale navei

LWL

T
AP

FP
Lpp

B
Bmax

LLWL
Lmax

Fig.5

06.05.2009

Introducere Geometria navei

Dimensiuni principale ale navei

Fig.6
06.05.2009

10

Introducere Geometria navei

Rapoarte intre dimensiunile navei

Raportul dintre lungime si lime (L/B)

evideniaz alungirea relativ a carenei, avnd valori

uzuale ntre 4 i 10

06.05.2009

valorile mici cuprinse ntre 4 i 6 sunt specifice navelor

tehnice, cu vitez relativ mic i cu posibiliti bune de
manevr (drgi, remorchere, alande)
valorile medii cuprinse ntre 6 i 8 se regsesc la navele
comerciale maritime, cu vitez medie
valorile cuprinse ntre 7 i 9 sunt specifice navelor de
pasageri, navelor de transport rapide i navelor militare
grele
valorile mari cuprinse ntre 9 i 10 se regsesc la navele
militare uoare i rapide.

11

Introducere Geometria navei

Rapoarte intre dimensiunile navei

Raportul dintre lime si pescaj (B/T)

Raportul L/1/3

06.05.2009

are valori uzuale cuprinse ntre 1,8 i 4

cu ct valoarea raportului crete, nava are o stabilitate
transversal mai bun, dar si o rezisten la naintare mai
mare
evideniaz distribuia volumui carenei pe lungimea navei
are valori uzuale cuprinse ntre 4 i 8,5
cu ct raportul crete, cu att nava are forme mai fine i
ntmpin o rezisten la naintare mai sczut

12

Introducere Geometria navei

Coeficieni de finee

Coeficieni de finee ai ariilor

Coeficientul ariei plutirii (CW, )

raportul dintre aria plutirii AWL i aria dreptunghiului

circumscris, de dimensiuni LWL i B

CW

AWL
LWL B

variaz n funcie de tipul i formele navei, avnd valori uzuale

cuprinse ntre 0,7 i 0,9

Fig.7

06.05.2009

13

Introducere Geometria navei

Coeficientul ariei transversale (CT, )

reprezint raportul dintre aria transversal imers i aria

dreptunghiului circumscris, de dimensiuni B i T

CT

AT
B T
Fig.8

Coeficientul ariei seciunii maestre (CM)

06.05.2009

reprezint raportul dintre aria transversal imers in sectiunea

maestra i aria dreptunghiului circumscris, de dimensiuni B i T

14

Introducere Geometria navei

Coeficieni de finee

Coeficieni de finee ai volumelor

Coeficientul bloc (CB, )

raportul dintre volumul carenei navei i volumul

paralelipipedului circumscris, de dimensiuni LWL, B i T

CB

LWL B T

are valori cuprinse ntre 0,38 (nave rapide, cu forme fine) i

0,85 (tancuri, petroliere mari)

Fig.9
06.05.2009

15

Introducere Geometria navei

Coeficientul prismatic longitudinal (CP, )

reprezint raportul dintre volumul carenei navei i volumul

paralelipipedului de lungime egal cu lungimea la plutire i
seciune transversal egal cu seciunea maestr, la plutirea
considerat
coeficientul furnizeaz o imagine asupra distribuiei volumului
navei pe lungime i are valori curente cuprinse ntre 0,55 i 0,83
Valorile maxime indic existena unor zone cilindrice prelungite

CP

Coeficientul prismatic vertical (CV, )

reprezint raportul dintre volumul carenei navei i volumul

paralelipipedului de nlime egal cu pescajul navei i seciune
longitudinal egal cu suprafaa plutirii la pescajul considerat
Coeficientul ofer o imagine asupra distribuiei volumului navei
pe nlime

CV

06.05.2009

B
LWL AM CM

B
T AWL CW

16

Introducere Geometria navei

Fig.10

NOTA

domeniile de valori prezentate pentru coeficieni au un caracter

informativ;

pentru un ponton paralelipipedic toi coeficienii de finee sunt

unitari;

coeficienii de finee depind de pescajul navei

06.05.2009

17

Introducere Dimensiunile navei

Dimensiunile principale ale navei decid cele mai multe dintre

caracteristicile navei:

Stabilitatea
Capacitatea de incarcare
Necesarul de putere instalata la bordul navei
Eficienta economica a navei

Parametrii geometrici de prima importanta:

Lungimea navei L,
Latimea B,
Pescajul T,
Inaltimea de constructie D,
Bordul liber F,
Coeficientul bloc CB

trebuie prin urmare stabiliti inca de la inceput

Nava trebuie sa satisfaca, macar la limita, cerintele armatorului

cu privire la dimensiunile principale. Cu toate acestea, ele nu
trebuie sa fie mai mari decat este absolut necesar

Performantele minimale impuse prin specificatia tehnica pot fi

atinse printr-o combinatie inteligenta a dimensiunilor de mai sus

De obicei, procedura de determinare a dmensiunilor principale

este una iterativa.
06.05.2009

18

Introducere Dimensiunile navei

Spirala proiectarii

Fig.11
06.05.2009

19

Introducere Dimensiunile navei

Stabilirea iterativa a dimensiunilor si performantelor navei

Fig.12
06.05.2009

20

Introducere Dimensiunile navei

Fie cazul unei nave de transport marfuri generale (un

cargou). Se recomanda urmatoarea secventa de operatii
(activitati):

06.05.2009

Estimarea greutatii navei pline

Prima aproximare a greutatii unui cargou se face in baza
unui raport intre deadweight si deplasament, recomandat
de literatura in functie de tipul navei si de dimensiunea
sa
Determinarea lungimii intre perpendiculare in baza unui
criteriu care se va prezenta ulterior
Stabilirea coeficientului bloc
Determinarea latimii, a pescajului si a inaltimii de constructie
(toate impreuna)

Secventa de mai sus este una preliminara, criteriile de detaliu

privind operatia de determinare a dimensiunilor principale vor fi
prezentate in detaliu ulterior

21

Introducere Dimensiunile navei

Pentru inceput vor fi analizati doar factorii principali care

influenteaza aceste dimensiuni:
Lungimea este determinata ca o functie de deplasament, viteza
si, atunci cand este necesar, de numarul de zile de voiaj efectuat
anual, ca si factor de exprimare a eficientei economice
Coeficientul bloc se determina in functie de numarul Froude si
determina, la randul lui, lungimea navei
Latimea, pescajul si inaltimea de constructie trebuie
corelate asa incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele
cerinte:

06.05.2009

Cerinte legate de asigurarea spatiului optim la bord

Stabilitatea navei
Bordul liber minim
Rezerva de flotabilitate, daca este cazul.

22

Introducere Dimensiunile navei

Principalele restrictii pentru dimensiunile unei nave sunt adeseori

reprezentate de dimensiunile ecluzelor, a canalelor de navigatie,
de dimensiunea cailor de lansare si de inaltimile podurilor

Cea mai des intalnita restrictie se refera la adancimea apei (Tabel

1.1):
Tabelul 1.1
Lmax (m)

Bmax (m)

Tmax (m)

289.5

32.30

12.04

Kiel

315

40

9.5

St Lawrence Seaway

222

23

7.6

Canal
Panama

Suez

06.05.2009

18.29

23