ee ‘MINISTERUL EDUCATIE! $! CERCETARII prof univ, de Constantin Nastisescu Prof. uni. dr. Constantin Nigh ‘Mombra creep, al Academie Romine Prof univ. dr. Ion Chifeseu Prof gz 1Dan Mihalen 4, Monica Dumitrescu Matematica Trunchi comun si curriculum diferentiat ‘Manual pent clasa a X- o EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA, R.A. BUCURESTI, 2005Pasul 2 ‘A. Dacé egalitatea a + c= Oeste adevarata, avem incluziunea {n+2kn|keZ} cS secuaia (1) se serie: acosx + bsinx=—a <> a(l + cosx) + bsinx = 0 <> 9 2a cos" + Absin= cos = 0-69 €>2c08~ ([Link] +b sin~)=0 seed 2 = ai 2 Prin urmare, daca a + ¢ = 0, solujiile ecuafiei (1) sunt: x O saute eeosS sau acos +b sing = 0.29 c0s Sz {n+ 2h] ke BU {-Parcigs + 2mm | m eZ) () B. Daca egalitatea a + c = 0 nu este adevaratd, facem substitufia anunfata si couafia (1) devine: 2 ceo (a+) -2b+(c-a)=0 © T+ Cum a+ ¢ 0, ecuatia (6) este o ecuatie de gradul al I-1ea in necunoscuta f, ct 2 4(6 +d), Prin urmare, (6) are solute daca si mamai acd apni a+Pee O) ‘Avem solutille 4), 2 = pane ae Cu notatia A= a + 2 solutiilor ecuafiei (1) este: S = Parcig” MA oni ke TU ‘Gasig bE are ate in cazul cand egalitatea a + c = 0 este adevitrata, ecuafia (6) devine o ‘ecuafie de gradul I, anume a eo 2+ c-a= Ver bt=-aert=-4 igs =. e ma 85 +2nn|neZ} (8) De fapt, regasim solujia (5) si pe aceasta cale, Examinind condifiile de existenya (2), (3) si (7), precum gi egalitatea (4), 7[Link] si discutafi ecuatiile, unde m este un parametru real: a) 2(m + 1) sin’x + (m—3)cosx-m—3= 0, m#—1; 1) cos2x+ (2m —1)sinx +m —1 ©) m cos2x + 4(m +1) sinx-3m—4=0, m#0; 4) 1 + cos4x = m(sinx ~ cos), 26, Fie ecuafia (1 ~ m)cos4x ~ 2(5 - 2m)cos2x + Sm + 13 = 0, m ¢ I. Determinati valorile parametrului m pentru care ecuafia are solutii Ecuatit de forma a cose + b sine =e Consideram ecuatia in necunoscuta x acost+b sinx=¢ unde a, b, ¢ sunt numere reale date. ‘Vom nota cu $ mulfimea solufilor ecuatiei, Cazul I: a= 0,b=0 Acest caz nu este interesant: daci c= 0, avem SR, iar dact¢ # 0, avem ge are solufie numai daca |e] < |b. (2) Daca a #0, b= 0, avem ecuafia fundamentala acosx = c sau cosx = ©, care @ are solutie numai daca le < jal. @) Cazul I: a #0515 #0 In acest caz, vom prezenta doud metode de rezolvare a ecuatici, numite ‘metoda algebrica i metoda unghiului auxiliar. A. Metoda algebrica Se stie ca numerele cosy, sinx se pot exprima in funcfie de > daca Pada DF sauxe Qk+ Ike Z. Facand substitutia 5. 2 4 sine= ee Ve iar ecuatia (1) devine 0 ecuafie de grad I sau IL in necunoscuta t. Rezolvarea ecuafiei (1) se desfisoaré dupa urmatorul algoritm: Pasul 1 Se verifica daca ecuafia (1) are solujii de forma x +2kn (echivalent, daca are solufia x=), Aceasta revine la testarea egalitagii ~a=ceoave=0. @ coseExercifii Rezolvati (in R) ecuatile de la exercitiile 14-18. 14.2) 4oos*x 4 cosx + 1=0; ») sin’x —3sinx + 2=0; ©) sin’x + six 6 4) 6c0s"x + cose ~7=0; ) 2g’ —Tigr +3 = TS 2) sin’x -2 coor +2=0; b)dcoetct sins +150; ©) tgx-8 otgx=2; d) cos2x + 2 cosx + 4sinx = 0; bein ee ©) cos2x + 2cosx ~ 5 = 0. pig come 16.4) 3sin’2x+ Teos2e—3=0; 6) 2cos*x= sins; ©) 3 cos2x~8 cos*x +5 sinr -2=0; 17.) 3cose + Ssin 5 +1=0; 1b) cosdx + 2cos'2x-+ dsindx = 0; €) 2oosde + 2eosde + 3sint2e= 15, 6) (inde + V3 e052)’ cos ~20); ©) c0s( 5 +4) + cos(2n ~ 2x) + sin(n —a) + cos(r +2) = 0. 18. a) cos4x + 2cos"x= 0; b) cosdx ~ sin’x = 0; ©) cose—3 comr= 4 cos 5; d) sin’x + 5 cos2x + 4=0. [Link] ecuatille de forma a sin’ + b sint cose +c cos*x = d, unde a, b, ¢, d sunt reale date. Seriind ecuajia sub forma a sin*x + b six cosx + ¢ cos’ + cos) ‘0 ecuafie de forma Asin’x + Bsinx cost + Coos’x = 0. impirjind cu cos*x sau sin’x se -0 ecuatie de gradul al I-lea in tgx, respectiv ctgy. Rezolvagi (in IR) ecuafiile: @) 2 sin’x + 3eosx sinx = 0; b) 4 sinx cose —Scos*x = 0; ¢) 2sin?e— Telne comet Soos'y bi eH wef ean dal Sota 9: Rezolvati (in R) ecuatile de ta exerciile 20-22. 20.8) sin®x + 2sinx cosx - 3cos"x= 0; ») Ssin’s + 3sinx cose— 5 cos" = 2; 2 nu are solu, ©) Ssin?x + 43 sinx cose + 6 cos’ =5. epee +21.) Tsin?x — Seos"s +2= 0; bytes + ctgx= 2; ee ¢) cos*e~3sin'r = 0; ‘)sin’x - 3cos’x = 0; ©) cost + £) cosce—-E)= 22.8) sin2x = 1 ~3e0s"x; b) cose(2sinx + Scosx) = 4; ©) 8sin2x - 3 coste= 4; 4) cos?x + 3sin’x = 1 — 3 sin2x. ae 223, Determinasi solujiile cuprinse in intervalul 0, ) ale ecuajei = 1-2sin’x) Sig? + 16c08*x ~ 13 = 0. x= 2cos*x—1) ‘24. Fie ecuasia sin’2x — 2 sin2x - 2(a + 1) = 0, unde a € IR. Determinayi valorile i real a pentru care ecuatia are solufi.Ecuatii trigonometrice care se reduc la ecuatii algebrice Considerim ecuatiile, unde a, b,c € R, a #0. asin’x+ bsinn+c=0 (sinx=2) acos’x + beosx += 0 (cosr= 1) atg’x+bigr+o=0 (tgr=2) Prin introducerea necunoscutei auxilare sin = 1, cost = t sau tex = 1 (indicat in paranteza) fiecare dintre aceste ecuafii se reduce la 0 ecuatie de gradul al I-lea int, Exemplu> Sa rezolvam ecuasiile a) 2sin’x + sine ; __b) 3cosx— Scosr -2= 0; ) 2c sinx=¢ ni Re a) 2sin’x + pare? 3 12 e) ec 207? +t ‘1 sau t=— 2 18.4) 0 © sine ="-1 sau sine = 2. Mulfimea Sa solufitor ecuajiei date este ae z " [Link] S= (E+ Denke) (CAE +n eD). seanare real stim o ecu eee (cos x=1 spec 0 const b) 300% Scosx~ 2 = 0 <> e 1 ° - 30? -St-2=0. 3 seu t=? a) ¢) 2s = cor =—3 sau cosr = 2, Deoarece 2 ¢ [-1, 1}, ecuatia cose = 2 nu are soli, Rezolva 20. a) si deci $= {4(n— arccos+) + 2kr| ke Z). bys 5s UMMM Fico, b,c mesic « 0 Fovar dire urustorelg cunt oe sodoce ln —_ ecuafie algebricd, dupa o transformare trigonometric simpla, indicatl in ‘9 paranteza: 1) asin’ + beosx + c= 0 (sin’x = 1 —cos"x) 2) coe? x+ beinePO=0 (coste= 1 = akibep 3) atgx + botgx + c= 0,540 (eter: wrnpnep 4) acos2x + beos'x + csint+d=0 (cos*r= 1 — sin’, cos2x= 1 - 2sin*x) 5) acos2x + bsin’x + ccost +d=0 (sins = 1 ~cos*x, cos2x = 2cos*x— 1)») Ecusjia poste rezlvath prin metods indicat la) sau, mai rep asl il): sind = wear eo yen 12 Z+hnkeBox= 5 +k F, ‘« Z. Si refinem echivalenja: asin + bost=0 2 tgt=—, 020. ) Condit de evistenth: x # 2k-+ 1)%, 2e-# wm, pentru V &, m € Z, deci a5 WneZ tge= otghe © tor = tS -28) tex tg -25) = 0 cosine 3) =O kn, ke Meox=(2k+)E,keD Vom exclude, dacd exist, acele valori ale lui k pentru care aver Qk+ DF =n 5 sau2k+1= 3mm @ Daca (K, n) este solufie a ecuafici(1), atunci n este impar. Fie n= 2q + 1, gio Bet BH. 3q +1, Rezult k= 3q+1, Vg € 2, deci knw ua dectt valori de forma k= 39 sau k=3q+2,q ¢Z. Solufile ecuatiei sunt: x= (6q+ 1) saux~ (69+ 9)% 4 €Z Alffel tae Stay S41 enero — Aaa © cos(x + 2x) = 0 <> cos3x = 0, deci x=@k+ DE, ke seri ‘Recolvati (1B ecuapile de la exercfilé 8-13 a) sin3x= sin7x; b) cos8x = cos6x; ©) tySx=tadx; d) tg7x= tg9x. a) cos(2x- ) = cose + 3); ') singe )= sin(F -23); erie E)= tg 29; Dtele+ F)- e+ G) ». a) cos3x = sinx, +b) sin3x = cos2x, ¢) cosSx= sin Sx; 4) sin(2x — 7) = cost. a) sinx = cosx; b) sinx = —cosx; ‘c) sindx = cosdx; d) sin3x = ~cos3x. > s)igetgix=—1;D)tgSe=clgte, owe ct 15. a) sin6x + sindx=0; — ) sin3x + cos3x= 0; ) cos3x + sinSx= 0.Sx b) Avem: cos 10s = cosSx= 0 <> (-2) sin sin SE eosin SE =0 san sin® -0.6 5% atesn % =nmkn eo x= 2% saux= n,n eZ 2 2 15 5 Mulfimea solutiilor ecuafiei este S= A U B, unde A = eS [ke , B= (an | ne}. Si observim ofA CB Gjustificayi!), deci A U B= B. In concluzie, nz | ned}. ©) Conditiile de existenja pentru tg5x si tg3x sunt cosSx # 0 gi,cos3x #0, deci x4 (Qn + ag sixeQm+ DEvmm €Z. Avem: sin(5x—3x) : x Sx—tgix= 0. SOAS =o cosintx=0 axa kt bed tgSx— tp 0. eae si eoxnki ke ‘Va trebui sa excludem, dac& exista, valorile lui k pentru care ee =Qn+ Da sank = (m1) &, adios 5k=2n-+ 1 sau 3k= 2m-+1 (1), Pentru k impar, Sk este impar (3k este impar), deci exist n € Zou Sk= 2n+ 1 (respectiv, existé m € Z cu 3k = 2m + 1). Dac notim k= 2p + 1, atunct 5k= l0p+5=10p-+4+ 1=2(Sp +2) + 1, deci n=Sp +2, Pentru & par, ecuatiile (1) nu au solutic. in concluzie, vom exclude valorile impare ale lui k, deci S= (24> |qeZ}={qnlg ed}. E2, Sa rezolvim ecuatiile: a) sin6x = cos4x, b) sin2x = cos2x; ¢) tex = ctg2x. 'R: a) Pentru a rezolva o ecuafie de tipul sin u(x) = cos v(x), avem doua variante: sin u(x) = 00s vex) <> sin u(x) = sin — v6) sin u(x) = £08 (x) € cos( 5 ~u(a)) = cosu(x) in cazul nostru alegem prima varianta: sin6x = sinc - 4) © ° sin6x - sin( > = 4x) = 0. sin(Sx- Frost + Fe 0 5r- SF = kx sau =a ‘s + nm, k,n € Z, Prin urmare, mulfimea Sa solutiilor ecuatiei este: sik +e [ke U{4 tnx | ne}.©) (4x - 4) =0; h) ctgax = -3. bcosar+F)=0; — €) 3tg¢e Pentr fiecare dintre urmitoarele ecusfii, determinafivalorile paramettului real m are ecuafia are soluti, =3+ 4m; zo Bal malo, a) sin Sx= 344m; ) cose = Bt, ma-2; ©) sind = m+ L205 6) tg55= m3 © Rezolvati (In IR) ecualiile, ardtind c& flecare este echivalenta cu 0 ecuatie de cosy = 0 sau siny = 0: 4) sin’x b) cos’ o)sin*é @) cos"3x= 1; ©) 2cos*x-1=0; )1-2sin’x= 0. 7 Arataji ct funcfile cosinus si sinus nu se anuleazA in aceleasi puncte, demon- impli => sine #0. Rezolvafi ecuatiile: ) asinx + beosx= 0, unde a, b ¢ IR*; ) sine — cose = 0; ©) sinx + cos = 0; a) V3 sine + cose=0, 4.2. Ecuafii trigonometrice care se reduc la ecuafii fundamentale Nu cristo metoda generala pentru rezolvarea ecuatiilor trigonometrice. inst diverse procedee particulare, prin care anumite ecuafii se reduc la i fundamentale, In cele cc urmeaz& vom prezenta cfteva astfel de procedee. Euatt de forma sin u(x) = sin (x), c0s u(x) =c0s v(x) sau tg u(x) = tg He) Prin transformarea diferenfelor in produse, ecuafiile de acest tip se reduc la ‘0 sau cost =0. Exercifii rezolvate El. Sd rezolvim (in BR) ecuatiile: a)sinSx=sin7x, b) cosl0x=cosSx; _c) ig5x= te3x. rs “ __ Si Sxt+7x Bs ea) Aver: sinSesinTe=0 <2 2sin = FO sink xossic= 0 22) = -sine = 0 sm conic = O eo a= A sx = Ont DE, ne Z solujiilor ecuatiei este S= {kn |k € Z}U (Qn+y F Ine}.Prin urmare, mulfimea solufiilor ecuafiei cox =a este {arccosa + 2nk| k € Z} U {-arccosa + 2mn | m € Z} sau {4 arccosa+ 2nx|n €Z}. Propozifia 3, Dacia <1, atunci muljimea solufilor ecualiei cosx=a este {tarccosa+2nn | n € Z}. Daca |al> 1, ecuafia nu are solutic. ‘Se mai seri sx =a <> x =+arccosa + Inn, n € ZL. In cazurile cand a= 1, a= 0 sau a=-1, obsinem: Propozifia 4, cox=1¢5x=2nn,neZ; cose=0e.2x=Qn+ IDE, n eM, cose —leox=n+2nn, ne Z. Ecuatia tgx = a Ecuafia are solufie pentru orice ae TR, deoarece orice numar real este 0 valoare a functiei tangenta. Vom scrie mulfimea solutiilor, Stim et ecuatia tex = a are solujie unicd fn interval (—, $), anume aetga Datorita proprietatii de periodicitate a funcfiei tangent, deducem ca arctga + nx este solu pena orice n ¢ Recipe, rice sli a ecu re acast forma, conch Propozitia 5. Pentruoricea R, mulfimea solufillor ecuafiel tex =a este {arctga + nm|n € Z} Se mai serie: tax = acox= arcigat kn, ke Z ao Evercifit La exercitile 1 ~ 4, rezolvagi (in R) ecuasile: 1a) sime = ) sindx=—1; = us sine = 35 8) sin(4x — 3 i : 3) sintx=~7, ©) cos = 1) cos3x=0; hy cos(2r— 5) =0;Fig 23. Sluileccuai sine = (pe ntervall[-2, 4) Prin urmare, multimea solufillor ecuafii sinx = a este {arcsina + 2kx |e 2} U {x aresina + 2mx|m € Z} @ Ave: arcsina + 2kn = (~1)* arcsina + 2kn %~ arcsina + 2mn=—aresina + (2m + 1)n=(-1)" arcsina + (2m + 1)n. ‘Rezula cl reuniunea (1) este egal cu multimes {(-1)'arcsina + mx|n eZ} (Propozitia 1, Deca fa) < 1, stun mulkimea sotutilor ecuafci sine =a este {C'aresina + nx |n € Z}. ‘Daca |a|> 1 ecuafia nu are solujie._ Se mai scrie: sinx= a <>. In cazurile cand a=1,a “Propozifia 2, sin=1 xn 5 +2, n eZ; } sine=[Link]=nn, ne Z; Ecuatia cosx = a Condifia de existenfs a solujiei este: a € [-1, 1] sau |a| < 1, Dact =< («,-1) U(1, ©), adica al > 1, attinci ecuafia nu are solutic. Daca lal < 1, stim c& ecuafia cosx = a are solujie unica in intervalul (0, x], ‘seume arccosa, ‘Cum cos(-arccosa) = cos(arccosa) = a, rez cl ~arecosa este solute a ecuafc. Datorita proprietafii de periodicitate a functiei cosinus, rezulta cé numerele ‘seccosa + 2kn, — arccosa + 2mn sunt solufi, pentru orice k, m © Z. Reciproc, ‘ere solujie a ecuafici se afl printre numerele puse in evidenja anterior. & ig. 24 Sotuie ceuaii cose = “3. (pe interval [-3n, 4x)12 sarcigr+arcig t= 2, Vx (0,2); ») arcig waste wae vee lle), 13, Pentru fiecare expresie,. 2x 8) aresin 2%; ©) arcsin(? 3x + 1), Tee 14, Anlitai ef finctia este strict monotond, unde: 9) £10, +R fe)=aresinds—1); by f: 0, 31>) = arose —4) La exercitile 15 i 16, rezolvay ecuatile 15, a) Qaresin?x ~ Sarcsinx +2 = 0; b) arctg? —4 aretg > ©) Saresinx = 1+ —2. * Saresinx * 16, a)acsin 6+ aesing V3 x= 3, ) arccosx — aresine = 6) acig2x + arcigsx = 38, 4 arocos = 2aretg(x— 1); ¢) aresin2x = 3 arcsinx, 4, Ecuatii trigonometrice 4.1. Ecuagii trigonometrice fundamentale Fie un numar real a. Ecuafile in necunoseuta x sint =a,xeR cosr=a,xeR ter=a,reR-(2k+1)% [hem Se numesc ecuafii trigonometrice fundamentale. In legatura cu fiecare dintre ele se pun doua probleme: ~ existenfa soluyie: are ecuatia cel pujino solufic? ~ mulsimea solufilor: dacd ecuatia are soli, care sunt toate solusile sale? Ecuatia sinx =a Condiia de existenta a solutici Dacd a € (-©,-1)U (1, 0), te: a € [-1, 1] sau jal <1, adica |al > 1, atunci ‘ecuatia nu are solutie. Daca [al < 1, stim e& ecuatia sinx = a are solutie unica in ee 5}, anume arcsina, Cum sin(m — arcsina) = sin(arcsina) = a, rezulta ca n — solutie a ecuatici. Datorité proprietati de periodicitate @ funcjei sinus, rezulta c& numerele aoina i 2kx, x — arcsina + 2mx sunt solu, pentru orice k, m € Z. Reciproc, orice solufie a ecuafiei se afl printre numerele puse in evidengd anterior arcsina este 88Exercifii Fie f: E — F 0 functie numerica bijectiva si strict monotona. Considerim functia ts P+, Axtai cd: a) dacdf strict crescitoare, atunci f~' este strict crescdtoare; b) daca f strict descrescatoare, atunci f este strict descrescatoare, Aplicatie: aritatic& functile arcsin si arctg sunt strict crescitoare, iar fimetia arccos sszict descrescatoare. 2. Aritai cd funefile aresin si arctg sunt impare, ir funcfia arccos nu este pari. La cxercitiile 3-5, calculati numerele indicate Sa) arceos(-—>) vy aceon 92 °) soos 2B), eS Oamig tae @)-wesing-); arty). [Link]: a) arcsin(sin(-1, 43)); ©) arecos(cos2); © Demonstrafi relafiile, unde x € R: 2) sin(arctgx) = 2—; ) coxarctgn) = 1=# Tae Lea [Link] relajile, unde x ¢ {-1, 1]: 2) sin(2aresins)=2xVi=s" jb) con(2arecoss) = 20-1, *Calculagi: ®t ie at ig) tc Calculati: 2) sin areeos 3 + arcoos 13; _ b) tg(arcg2 + arctg3. Es exorciile 11-12, demonstrat egaitaile date V1.2) aresin ZZ —aresin 5 = aresin3; b) arctg2 + arctg3 = 3 85 17 = 4 1 1 wowes Ze tats =E2. Rezolvafi ecuatiile: a) 2aresin’x— arcsinx - 6 = 0; ) arccos x3 + arccose= at ©) 2aretg(2x +1) = arccosr. Rea) Notim sresiny = 4 deci t © (-, 2] Ecuafia 2° - 1-6 = 0 are solutiile = 2, = * arcsinx = 2 (ccuafie fara solujie, deoarece 2 ¢ tee zp * aresine=—3 > x Prin urmare, ecuatia are solujia x= ) Ecuafia are sens numai daca [rV3 | <1. Din ccutic rezult coxfarecos x3 + arcoose) = cos % (*), de unde ANB 2— V3 VI? = 025 = Vina ade eo? Rezultd x= +1. Eouaja data gi relatia (*) pot fi echivalente sau nu, motiv pentru care verificarea este o etapa obligatorie a rezolvarii: 1 3 1 4 = arceos 3 + arccos 1 = arecos > 608 5 2 Prin umare, numa x= > este solutie a eoua} c) Ecuafia are sens numai daca |x| < 1. Din ecuaje rezlta mx 12@z+)" | 0or= cos[datgQs +] x2 (EE mre aft 4r43]=0 2% = F (edevarat), Prin urmare, ecuafia are numai solutia x = 0,Exereifii rezolvate E1, Demonstrati egalitayile: ©) 2areigr + aresin—2=— =, ¥ Tex R: a) Prin calcul gasim cos(¢ + —arcons # fnciaarceos este strict deseresctoare rezults © > arecos 13 , 1 x evi arccos > —aoeas 7 -€ (0, 5) < [0, 2). Fie a= arcoo8 = aroos!2. avem cosa =1 si a € (0, x}, de unde, ‘conform definiiei funcfiei arccos, rezulta a = arccos ; ie ) Prin ealeul gisim tg acig + + arctg +) = 26 Cum 0< 5 <1 si funcia arog esto strict crescitoar, reali 0 e ( Br ee ae Fic a 2aetgr + arcsin-2, deci sina =0 = sing, unde a, # «4, z ‘So funcia sina est injectiv pe 2, %), avema=ropozifia 2. Aulocrelafiile: a) sin(arecosx) = V1-x? , Vx € F-1, 1]; b) cos(aresiny) = 1-3? , ¥x€ (+1, 1]; ©) tg(arcsinx) = — VreGCl 1). =x Pemonstratie. a) Cum arccosx € {0, n], avem sin(arccosx) > 0, deci sin(arccosr) = V1~cos*(arecoss) =vi-# »Wre (41,1). sit 4) Cum aresine « (-, * Javem cos(aresins) 20, deci dec cos(arcsine)= y= sin" (aresina) = Vinx, V2 @ 1, Uh ing) = Sin(arcsins) x Se el = tS a si =e IE wos! (ervone®) = fee etz® eonpid) Sin(rcoon 5) = y!—cos(arcos:s) = yf 169 13° . malts sista 2) ef linn cos(aresin =) = 1 -sin (aresing) = 1-38 za . sg dy _ Sineresin ®) Pere: 2a ine eee acon Te cos(arsinS) . Propozifia 3, Are locrelajia: arosine + acooer= 2, Vx € 1,1), Deore Nets week won = et soa 5a EE cosp= x, B € [0, x]. Prin urmare, sina. = cos sau sina = sing -B). Ti de x qn Avem ae [-5, 2], iar din (0, n] rezutta Z-Pe ES, Bh com functia sinus este strict crescatoare, deci injectiva, pe intervalul ee. is sina = sin (S ~P) remit am F—p, deundea + p= 2.¢) Sa caleulam arcig(tgx), daca x € (3,6). R: Expresia arctg(tg#) are sens) pentru orice ¢ pentru care tg/ are sens, ‘ecte(gt) = rmumai pentru € (5 5). + arcigitg %)= F, deoarece F< bs + arctg(tg 6) = arctg(tg(6 2m) = 6~2n, Jn continuare vom prezenta relajii pe care le verificd funcfiile trigono- Propozifia 1. Aulocrela a) aresin(-x) =-aresinx , Vx € [-1) 1] b) arccos(—x) n—arecosx , Wx € [-1,.1]; Demonstratie. #) Notim arcsin(-1) =, deci siny = —x siy € Sy ea Din siny =—x obfinem -siny= x sau sin(-y) =x o ‘sec am folosit imparitatea functiei sinus. Aplictim funcfia arcsin egalitafi (1) si ‘ebfinem aresin(sin(-y)) = aresinc, sau -y= arcsinx, deoarece veld, Hove bys F]= masini) =» Prin urmare arcsin(-x) = aresinx, deci aresin(-x) = ~aresin x. ») Notam arccos(-x) = y, deci cosy =x si y € (0, n]- Din cosy =—x objinem cosy =x sau cos(n —y) = @ folosit egalitatea ~cost = cos( ~ 1), Vt € IR Aplicam functia arccos i (2), deci arcoos(cos(n —y)) = arccosx sau x —y = arceosx degarece ‘y € [0,x] => x-y € [0, n] = arccos(cos(x—y)) = x — Prin urmare m — arccos(-) = arceosx, deci arecos(-x) = % — arceos x. ¢) Se demonstreaza analog cu a) 2 z__ Funefille aresinus, arecosinus si arctangenta se numesc funcfil trigonometrice inverse, : Pentru a calcula valoarea unei functii trigonometrice inverse fntr-un punct din domeniul de definitie, este util sa rejinem: x * arsine y x= siny sive we * arecosr = y € x= cosy siy € [0, x]; Tarterny cout sive CE, 5), Exemplut D S34 catcutam: asin 1; arcoos 4; arctg “3 2 3 Re Notim aresin 1 =y, deci y ¢ [-5, £1] gi siny = 1y-edica y= F Rezulta aresin = © (verificere: 1=sin 5 Analog objinem: arccos > =F (erificare: i = cos b 3 ey ig 3 6 ExenplaT2> 2) $4 calculi aresin(sins),dacdx € {%, 2, =), R: Menfionim cd expresia arcsin(sinf) are sens pentru V t € IR, deoarece sint € [-1, 1], V ¢ € RR dar cgalitatea arcsin(sinf) = ¢ are loc numai dac& 1. acts ¢ 5, £),atunei arsin(sind) 1 = 2 (verificare: 3 * mS, z aresinfsin $) = , deoarece i: Mentionam c& expresia arccos(cost) are sens, pentru W 1 ¢ BR, deoarece cost < Fl, 1], Vt € IR, dar egalitatea arccos(cos!) = ¢ are loc numai daca 16 [0,7]. Daca ¢ [0, n], atunci arccos(cost) + * aceoscos “#)=— 4, deouece “# € (0,7); * aroos(cos 228 arceon(ostte + FP wesantcost SE = 3Fig. 20 Functia g flind bijectiva, rezulta: ‘pent ‘Couafia cosx = @ are solufie unica in intervatut [0, 7}, Funcfia arctangenta Inverse funefii A, anume h!: R—> 55 ) se mumeste functia arctangenta ‘gsc noteazA arcig. Rezulta: * funcfia arctg : R-> oe 3h verifica egalitajile te(arctgr) =x, Vx R; arctg(ig) =x, Vx € C3, 5): + graficul funcfiei arctg este simetricul graficului, functiei / in Taport cu dreapta y= x (fig. 21). . ” i Fig. 21 Funejiah fiind bijectiva, rezulta: pentru orice @ € R, ecuafia tgx =a are soluticFunefiile f, g gi h definite dupa cum urmeazi SAF, F191, ha) = sin g: (0, x] > 1, 1], (2) = cose > ACF, PR AG) tex sunt injective, deoarece sunt strict monotone si sunt surjective, deci sunt bijective. Fiind bijective, functile fg ik sunt inversabil. Funetia arcsinus Tnversa funcfiei f, anume f~ El, 1] > (3, $1 se mumeste aresinus si se noteazal aresin. Rezulté: + functia aresin : (-1, 1] > - » 5] verifies egatitatie sin(aresiny) =x, Vx € [-1, 1}; x Zak + graficul funcfici aresin este simetricul graficului functici f in raport cu dreapta y= (fig. 17). aresin(sinx) =x, V x € | Fig.17 (ORE) Funcia fia bieciv, rez Functia arccosinus Inversa functei g, anume g : [-1, 1] — (0, n] se numeste funcfia arccasimus gi Se noteazai arccos. Rezulta + functia arccos : [-1, 1]—> [0, n] verificd egalitatile cos(arccosx) =x, ¥x € [-1, 1 arccos(cost) =x, Vx € [0,n). + graficul funcfiei arecos este simetricul graficului funcfiei g in raport cu dreapta y= x (fig. 19).® Poncjia / are perioada principal 2. Pentru tabelul de variafie al lui f sstfel incdt 3x © (0, ©, x, x, 2n}, deci: 0 ala 0 wla 1 e Baer: ‘Bepeerentasi grafic funcia f: R—> IR, pe un interval de lungime egalé cu perioada unde: © 8) fa) ~ 3008: 2) 4 sins. 3.) £0) = sin, & f2)= 2008 x-|c0sx|. Sfa)= ape ks 6,fla) = sinx + 2. fa) 008 x=1 Sfe)nBsins +3. 9 f0)=sinfe+ %). ee. fed=sinte 12cm. 1349) =sinQs— B), 3. Funcfii trigonomettice inverse ile F, G si H definite prin F:R~[-l, 1], Fe)=sinx, G:R>[l, 11, Ge) =cosx, H: E> R,HG)=tgx, unde =R- (Qk+1)% [ke D} ‘sarjective, dar nu sunt injective, deoarece sunt periodice. Prin urmare, ‘nu sunt bijective, deci nu sunt inversabile, 198 x 0 4 ® a 2n £08 x 1 0 a 0 cos x+ 1 = 4 oO 1 2 cos x—2 1 2 3 2 = Fie A(x) = cos x. Graficele functilor fg si hse afla in figura 14, » Girectia Oy, in sens pozitiv, Fig 14 irectia Oy, in sens negativ. ©) Se stie ea functia x + a sin(bx + c), = ~ Reaulté cd functia fare perioada principala 2x. Penwulatoul de aia ahi vm lege stl nts 05, 22 2 x Sx 4x lx 3 = = ae ies lt 3 6 3) 6 ai = = ae ok 0 = = xt : x 2x singe )} 9 1 0 -1 0 Graficele functiilor ffx) in figura 15, Fig. 15 directia axei Ox, in sens pozitiv. ») Functilef au perioada principala 2m. Construim tabetul de vara (0, 2x] al functiilor cosinus, si g Graficul lui {x) = cos x + obfine din graficul lui h(x) = ¢ prin translajie de marime 1, ¢ Graficul Ini g(x) = cos x — 7 objine din graficul Iui A(x) = ec prin translate de mitime 2, d cu b> 0 are perioada princip = sine 5) gi AG) = sin x se afl Graficul lui fx) = sin(x = 2) obfine din graficul lui A(x) = sin 3 Prin translafie de marime %, dupsPeer ficcare dintre urmitoarele functii f; g : IR > IR, determinati perioada T, studiafi variafia gi trasafi graficul pe un interval de Jungime 7, unde: As) = 2sinx, gx) =-2sinx, —_b) ffx) = cosx + 1, g(x) = cosx -2 fe) ~ sings 3); @) fx) = £083. ‘® ») Functiile f; g au perioada principal 2n. Construim tabelul de variajie De) al functiilor sinus, fsi g: 0 0 0 Gesicul functici /Q) funcfilor fg se afla in figura 13.Daca x s¢ apropie de prin valori mai mici decd a constatim, ajutorul axei tangentelor, c& tg x are valori din ce in ce ‘mai mari. Vom ma acest lucru scriind +0 langa bara din dreptul lui eS si vom spune cf tg x tir Ja +00 daca x tinde la = prin valori mai mici decat ey iar dreapta x= . e asimptota verticala pentru graficul functiei tangenta. 3 Analog, .tg.x tinde la ~co, daca x tinde a-t prin valori mai mari decat —- iar dreapta x= ey este asimptotil verticala pentru graficul functiei tangenta. ‘Sa studiem sensul de variatie a functiei tangenta cu ajutorul tabelului Constatim ca daca argumentul x ,creste de la — Ia 5, [Link] corespunzatoare tg x ,cresc" (de la -c0 la +00), Se poate demonstra: Teorem A, Functia tangenta este strict crescatoare pe intervalul ( Cualte cuvinte, avem: a, b € a j,atga 0 sau in sens negativ pentru k <0 (fig. 11). 16Datoritd proprictafii de periodicitate, rezulta ca functia cosinus este strict sdescreschtoare pe [2kr, x + 2k], W k € si srt crescdtoare pe [n+ 2k, 2n+ kn], Vke funetiei cosinus se objine astfel: © gaficul pe intervalul {0, 2n] se objine unind printr-o curba continua ‘gexficului din tabelul de variaic anterior (fig. 8). i2n, va fi ‘gaficul pe intervalele [2x, 4x], [4n, 6n], ... se obfine din graficul pe ‘prin miscare de translafic, de mirime 7, 27, .. dupd direcfia axei Ox, in (Gg. 9). eaficul pe intervalul (-c0, 0] este simetricul graficului pe intervalul suport cu axa Oy, deoarece funcfia cosinus este para (fig, 9). y -f- E> R, fls) = tg.x, unde E = R— {Qk + 1)> [ke Z} este o reuniune 3n 2 au Pech pug. pus ‘Pied periodica, cu perioada principala 7, va fi suficient sé studiem functia pe intervalul (5, 5). anume B= 0 (- si zerourilefuncfiei tangent pe (-5, > sunt in tabelul: Hepes punctelor 5 it funcfia tangent are un comportament special. 1sRAMEY Datorité proprictyii de Periodicitate, rezulté c& funcfia sinus sresltoare pe [= + 2h, © +: Den, V ke i sictdasre 3n 2k, + 2h], ke g tk F +2 Vike 2.2. Functia cosinus Ae tO ie od = Oe fy Si studiem acum sensul de variale al functici pe (0, 2n}. Cu ajuto tabel de variatic constatam: * daca argumentul x ,creste de la 0 la m, atunci valorile corespur cosx ,.scad“ de la 1 la -1; x or 10% : 6 ala 2 3 2 3 4 6 al a are ee ee 2 i 2 2 2 2 2 *-dacd argumentul x ycreste de Ja w la 2n, atunci valorile corespunz osx ,,cresc“ de la I la 1; =| in oe 4s te ihe Ag Teore ma, Funcfia cosinus es Strict crescatoare pe intervalul [n,deca argumental x crest de la 2 Ia 2x, stun valrile corespun- ‘sin x ,cresc" de la -I la 0. ©) graficul pe intervalul [0, 2x] se obfine unind printr-o curba continua ‘graficului din tabelul de variatie anterior (fig. 6); graficul pe intervalele [2x, 4x], [4", 6n}, ... se obfine din graficul pe prin migcare de translajie, de marime T, 27, ... dupa direcfia axei Ox, in iponitiv (fig. 7). ) graficul pe intervalul (0, 0] este simetricul graficului pe intervalul ‘i raport cu originea O, deoarece functia sinus este impara (fig. 7) Geaficul functiei sinus este 0 curbi numita sinusoid.* graficul functici fpe [-7, 0], [-27, -T}, .. se obfine din graficul functici pe [0, 7] prin migcare de translafie, de marime, respectiv 7, 27, 37, ... dupa direcfia axci Ox, in sens negativ, " Coneluzie: daci functia f este periodica si admite perioada principal 7'> 0, atunci este suficient s& studiem variafia si sf trasim graficul lui f pe un interval de lungime egala cu T. Se aleg® intervatul [ £ $ q sau [0, 7]. 2. Dac functia f este impard, atunci graficul stu admite originea O « coordonatelor, ca centru de simetrie. Daca functia f este para, atunci graficul séu admite axa Oy ca ax de simetrie (vezi manualul de clasa a IX-a). 3. Fie un punct a € D. Daca fa) = 0, se spune c& x = a este un zero all functeif iar grafcul lui f intersecteaza axa Or in punctul (a, 0). Daca fa) > 0 sau fla) <0, punctul (a, fla)) se afla deasupra, respectiv sub axa Ox. Fie f: R-> R, (x)= sin x. Fiind periodicd, de perioada principala 2x, va f suficient sa studiem functia sinus pe intervalul [0, 2x], ‘Semmul si zerourile funetiei sinus pe [0, 2] se afla in tabelul: 3n 2 on Ol x 2n via sinx [O+4+4+4 1444.0 --- +---0 Sa studiem acum sensul de variatie al functiei pe [0, 2x]. Cu ajutorul unui tabel de variatie, constatim; * daca argumentul x ,,creste“ de la 0 la = atunci valorile corespunzittos sin x ,cresc™ de la0 la 1: x |o ee 24 lala Fy sinx |0 1 * daca argumentul x ,,creste“ de la = la a atunci valorile corespunzat sin.x,sead" de la 1 la —1:3a. 23. sin}, dacd avem cosa = 3 - _ © Determinayiperoada principal a funciei/: > R, unde: fe) = sind, by fa) sin(-35+ 3), ofey=sinzs fs) ~-Beon6e+ %); ofan 2+ Seo Aix) = cos(as). Le 2, Studiul variafiel si reprezentarea graficd ‘Ge studiul variafici funcfiilor trigonometrice intervin in mod esenfial de periodicitate, paritate sau imparitate, prezentate anterior. Fie o functic f: D -> I, Dc R. Vom considera graficul lui f; in raport cu de coordonate xOy. | Prespunem cf f este periodica gi admite perioada principala, Fie 7> 0 principald a lui f ‘Dect se cunoaste graficul lui f pe intervalul [0, 7}, atunci graficul lui f pe p 2} se traseaza imediat (vezi fig. 5). Pee < (0, Ti punctele M(a, fla)), Ma + T,la + 1). Punctul M apartine lui f pe (0, 7). Cum a+T € [T, 27] si fla + 1) ~ fla) rezulta ch ‘M(a+ T, fla)) apartine graficului lui fpe [7, 27]. ‘Ceestatim imediat c& lungimea segmentului MM" este 7, iar dreapta MIM" pecalela cu axa Ox, deoarece yy = yar. Prin urmare, punctul M' se objine din M printr-o migcare de translatie, de marime 7, dupa directia axei Ox, in stiv, Prin urmare: cul functici f pe [T, 21) se objine din graficul functiei f pe (0, T] » miscare de translayie, de marime T, dupa direcfia axei Ox, in sens D Aeallog se aratt “egeaficul funcjiei fpe 27, 37), [37,47], .. se obfine din graficul functiei f ‘Tipcin migcare de translafie, de marime, respectiv 27, 37, ... dupa directia Oe in sens pozitiv; nD. Exprimarea numerelor sint, cost tgt in functie de ‘8s t t aig’ 1-ig?t aig’ [13] sint= 2 cose = 2, tg= 2 7 t T+tg?t 1+tg?t = tes oe +p Inte’ E. Formule pentrwtransformarea sumelor in produse [14] sinp + sing = 2sin. - < cos Pot Sinp sing = 2sin P=4. cos Prd [15] eosp + cosg = 2008 24 cos c0sp — cosg = -2sin PL sin(p +9) = Sin(p-9) 16] tap + teq= SP * 2 | top tq = (P= 9) Paaeeeg cos peosg’ 2? "89 os pcos omit c0sa= 200s", 1 = cosa=2sin?S [18] sina + cosa= V2 cos(a— ©), sina ~ cosa= 2 sin(a— 4) F. Formule pentru transformarea produselor in sume [19] sina cosb = ; [sin(a + 5) + sin(a—)) {20} cosa cosb~ + feos(a +b) + cos(a—)] [21] sina sind = = fo0s(a— 6) — cosa + 6) Exerciii 1. Demonstrai relafile: Scosa-4 34 Ssina , sin® x+ cos* x O3-Ssaa~4+seqa' sin x4 cos" x—1 2 Caleulaji numerele sin, cost, gs ctgt dac: a3 re(F, =2,16(E, 9) ei=-3,16 (2, m5 Detgin-2.06(E,m), 3. Daca tgx = 2, caleulati E =Formule trigonometric ‘Prezentim formulele studiate in clase a IX-a, organizate in gase grupuri, A Formule de baza [1] cos’ + sin’s= 1; a cag r= 8 ig r-ctgr=1; sin sin?” BFuncjiile trigonometrice ale sumei si diferentei [4] cos(a ~b) = cosa cosb + sina sinb cos(a + 5) = cosa cosh —sina sinb [5] sin(a + 6) = sina cosb+ sinb cosa sin(a —b) = sina cosb — sinb cosa = tea tgb _ pn Bear t8b 18) tela +b) = Ege? we 8) ee 17] sin(} —2) cos « cos(F = sine x x te —Omctgt, otal Ott © Functiile trigonometrice ale argumentului dublu, triplu sau ale jumatapii argumentului {8} sin2r=2sint cose 9) a) cos2r= cos’t — sin*t b) cos2t= 2eos*t = 1, cos24= 1 — 2sin’s, 2ge a= fo) a= [12] sin3z = 3sint - 4sin’t, cos31= 4eos’t — 3costCu ajutorul cercului trigonometric putem justfica afirmariile: * pentru orice a € Rexisti re a ai astfel incat a = tg t. * pentru orice b € Rexista 1 € (0, ), astfel incat b= ctg Din cele de mai sus rezulti cd funcfile trigonometrice cosinus gentd si cotangenta sunt surjective, dar nu sunt injective (find per ‘nu sunt inversabile, Completiri privind functiile periodice Propozifia 1. Fie/:D— R, DCR o fundjie pa atunci AT este perioada a lui, a) Vom demonstra: 7 perioada a lui f = nT peri V n ¢ IN*. Notim afirmajia cu P(n). Evident P(1) este adevarat implica Pn + 1), deoarece f (x + (n+ INT) = f(e-+ nT + T) = fe + V x © D, Conform principiului inducjiei matematice, rezulta cd adevarata pentru orice u € IN, n> 1. ) Vom demonstra: 7 perioada a lui f => —7 perioada a lui f- Avemf(x—1)= flx—T+ T)= fla), Vx ¢ D. In concluzie, daca T este perioada, atunci nT este perioada, rezulté cd nT” este perioadé, V n © IN*, deci kT este perioada a lui; Propozifia 2 Fief:D— B,D Ro funcjie periodica car perioada principala. Daca 7 este perioada principalé a lui f, atur Perioada T'a lui f are forma 7= kT, cuk € Demonstratie. Reamintim c& perioada principala a unei fncfi, d este cel mai mic numar strict pozitiv care este perioada a funcfici respe Fie k eZ partea intreaga a numérului 7/7. Avem k < T/T, < Hy ST < kT + Ty, de unde 0 < T— kTy < Tp. Notim T— kTp T=T* + kTq. Cum Teste perioada, avem LQ)~fe+ T= fe+T *+kT)=fe+T),VxeD. T * = 0, rezulta ca T* este perioada a lui f si 0 < T* ie cu faptul cd 7 este cea mai mica perioada sirict pozitiva, ‘nu putem avea dect 7*=0, deci T= kT). Aplicatie. Funes > RB, f(x) =a sin(bx + c), unde a #0, b> 0 si are perioada principal 2n/b. Demonstratie. Fic To perioada a functiei f; deci fx + T) =f), ¥ unde sin(bx + ¢ + BT) = sin(bx +c), Vx © IR. Daci notim bx + c= singy + b7) = sin y, V y IR. Rezulti ci BT este perioada a func Conform propozitici 2, avem b= 2kn sau T= 2kn/b, k € Z. Pentru k= 1 obfinem 2n/b, Sc arata imediat cA 2n/b este cel mai 1 strict pozitiv care este perioada a lui f in adevar, dacd t € ©, 2 Perioada a lui f se aratd analog c& r= 2kn/b, k e Z, ceea ce contrazice i (GERERAPA Analog se aratt ca finctia /: RR f(x) = acos(bx +6), unde a are petioada principalé 2x. 68FUNCTII TRIGONOMETRICE 1. Recapitulare si completari ‘Peed dat ¢ € R, presupuncm cunoscutd definifia numarului cos tsi a numa- Ge sjutorul cercului trigonometric putem justifica afirmatiile: * pentru orice a [-1, 1] exista r€ [0, x}, astfel incat a = cos t, 2), astfel incdt b = sin 12 Roig y Penciinf R= {Qk [ke Z} > RO = te = SOL se numeste cost tangenta, iar functia g : R - ((kn| k € Z}—> RB, gtd) = otg t= SEPse -functia cotangenta. Reamintim: * fexcfile tangent si cotangenta sunt periodice si au perioada principal m. * fencfile tangent si cotangenta sunt impare.Exercifii ‘$a se rezolve (in IR) ecuasiile (exercitiile Ty: 1g) t= 125;6)4"= 10040) 9"= sh} 28" 0256)" = 22) @-Q» ae 21,9 31=81:8) 285 1642 3.0) H+ Sl = 3750; *) P= FE = GO sei 34 eae 8 P44 T3347; IHS HI-7-F +210. ay 642, wy eT =VE; 9 169025 5, a) 1-5-6000; 9 (3)"+(3)" =m 93 4.3% 43 0) 442"! = 80; h)2-25"= 108+ 45, 3" +9"! 810-0; i)3-4+2-9= 5:65 e p (B28) (8-22) = 6 a) 3-2 a2 35 WT B= S30) 11 = IP dat = BF (a> Ob > ab); 0) t= 23%. . aie ete siete a ee Igx= lg 2;b) lg x= 462; © loesee— 1) = loss —¥—16)5 8) F305 ay 7) =1;b) log.2— log,3 = 2; ¢) logx +3) = logs (+0). = 0; 6) 2ig? (@) ~ 3 Ig 1) 8°= 16. ot fats b) 9 -3*-6=0; sl, 4 logy Sx—7log, 15x+7=0. 10, 5 gee! agent sie! G) Jog, V2x + 10g, V2x + oes toe. f2 =2- 12. $a se rezolve (in IR IR) sistemele de ecuafii: 4.5, yoi por Sha cx a i $y S61, Ase ore fe y=90, 2igx+2igy=2 lgx+igy=3 13. 8a se rezolve (in IR) inecuatile: a) gG2—3)> IgG +3); b) e's 21g x80; 253 (L) 14, Rezolvati (in IR) inecuatiile: og(9-2)>3-x:b) Ig2+ 1a 9)s hg? + De 15. $i se rezolve (in R) inecuafia 3° + 4°> S*. 16: §8 ge rezolve (in) gi st se discute dupé valorile parametrului real a, inecuati a) log, x— log, x + log, xed ») log, x +log,(x +5) +1og,002<0."3 Sisteme de ecuaii exponcntiale si logaritmice G astiel de sisteme se aplicd metodele ardtate anterior 1a ecuafile de tipul atl = 2A BT ESB se rezolve sistemul: . Deoarece 27 = 3°, 81 = 3*, (yor gt? an ee = 3 si solufia sistemului este perechea (2, 3). 2 Si se rezolve sistemul ang lgx +1g ay =425 fetes Rezulté sistemul echivalent shi 2 co {xy=100 __. Acest sistem simetric fl pute rezolva pe 25> 0 essoscute din clasa @ IX-a! punem s = x + y, p = xy Si Yom avea p= 425 _, [s7= 625 ., =225 gy y= 25 a fe {p= 100 7 Yp=100° Sisemal |, = 100 da solusille ‘s (20, 5) care satisfac si conditiile de existenji ale sistemului_ initial, >. Sistemul £ 725 au stuite (-20,-5), 5, -20) caren eonvin, ‘AA Inecuatii exponentiale si logaritmice ‘Gensivarca inecuafillor exponenfiale si logaritmice se bazeaza pe propriett- ‘monotonic ale funcfillor exponenfiale si logaritmice. Am vazut c& atat Sxponenfiala edt si funcfia logaritmict sunt erescétoare daci baza este si descrescatoare dacd baza este subunitard. F sa so rezolve inecuatia: 3° > 9. Inecuafia se scrie 3° > 37 yi deoarece “RB, f(x) = este crescatoare, rezulta cl x> 2. “2 Sise rezolve inecuatia: 2°" >t. Deoarece 4=2, inccuatia se serie =2?, care este echivalenti eux? — 4x > -3. Rezolvarea ineouafici 3 > 0 da pentru x valorile posibile x € (-=, 1) UG, +). “A Si se rezolve inecuafia: log,(2x-1)>~3. Ave ca -3 = log, 27 si 3 $ devine log, (2x=1)>log, 27. Deoarece baza 5 a logaritmului este 3 3 inecuajia devine 2x ~ 1 <27, acd x <14. fn acelay timp, din condiia de ‘slogaritmuluiiniial, aver 2x~1> 0, adicdx> 5. Decix € G 4).Eouatia se mai sie 2 taQe— 1) = Sg x— ig x gi deci 2 tg (eI) Prin urmare, lg(x ~ 1) = Ig x, de unde obfinem x — 1 rezulta deci c& ecuatia data nu are solutii. 3. SA se rezolve ecuafia: Ig(x + 7) + Ig(3x + 1) = 2. Punem con: existenja a logaritmilor: x + 7 > 0 si 3x + 1 > 0, deci x > =. laGe+ DGr + 1) = 2 si deci (e+ 7x + 1) = 10? = 100. Rezulta c gradul al doilea 3x"+ 22x 93 = 0, de unde rezulta x, = ot a 0, con gina ~31 <1, objinem cf 3 este singura solute a ecuafici date. (OWA yin precedents nu este echivalent cu ecuaiaIgx + 7)@3x + 1) are dud sous =3, = 2, dearse pei amndus a ale lui x, lg(x + 7)x+ 1) are sens, 4, Sa se rezolve ecuatia: log} x — 3log;x — 4 = 0. Avem conditia ‘facdnd substitusia logsx = y, objinem y* - 3y ~ 4= 0. Deci », = 4,2 = logsx = 4, objinem x = 3‘, x = 81, iar din logsx = =1,’objinem ; 1 3 Tn continuare vom rezolva cAteva ecuafii care nu se pot incadre anumit tip. Astfel, pot aparea ecuafii cu logaritmi scrisi in diferite baze ‘n care apar expresii confindnd necunoscute si la exponenti si la logaritm $. $a se rezolve ecuafia: logsx + logy = 1, Deducem, aplieind for : dgx , Igx_ _lg2g3 _ Ig 2Ig schimbare a bazei, er iea ct ex as igs 1g6 ¥* 10 6. SA se rezolve ecuatia: logsx + log.3= 2. Deoarece log,3 = —L Togs Ixia ay b6ihidn Pa Senay Poage WY, loge + 2. Notind loge bine y+ 2, adic& y? — 2y + 1 y= 1, adicd logs = 1. Prin urmare, x= 3 7. Sa se rezolve ecuatia: x'**? = 1000. Punem condifia de existenta sillor: x> 0. Logaritménd, obtinem o ecuatic echivalenta Ig (x'***?)= 1g1¢ devine (Ig x + 2)lg x = 3. Notand Ig x = y, avem y* + 2y—3 = 0 gi deci J2= 1. Din Ig x=—3, objinem x= 10°, x= 0,001, iar din Ig x= 1, obfinem xJo uncle situatii, substitujia efectuatd la exerciiul precedent nu se poate face ‘in forma inifiald a exercifiului. S& ludm, de exemplu, ecuatia 6° +4°=9".. ‘Yorn mpi ambi termeni eu" btnem ($) Ga @ gy ~ eet aeae . 43.2. Ecuafii logaritmice ‘Exuasile logaritmice sunt ecuafii in care expresiile ce confin necunoscute ‘ca baz sau ca argument al unor logaritmi. ‘De exemplu: logy) (e+ 2) = 1; Ie@#x-2) = 35 log ,(5x*+ 3) = Ig(2x+3) -1. Folosind injectivitatea funcfici exponentiale, avem cA rezolvarea unci si de tipul log f (x)= b este echivalenté cu rezolvarea ecuatiei f(x) = g(a)’. Tavea insd grija ca solufiile obfinute s& satisfacd f(x) > 0, g(x) > 0, a(x) #1, ccare expresia logy f(x) are Sens. ‘La fel ca la ecuafiile exponentiale, in practica atunci c&nd avem de rezolvat 1c logaritmica, vom proceda astfel: folosind diverse substituji precum si Saajle logaritmilor, yom céuta s-o reducem la rezolvarea unor ecuatit de regula de gradul intai sau de gradul al doilea. ‘Sa se rezolve ecuafia: vgs? — 3x + 9) = 2, Obfinem +7 - 3x +9 =." si deci 9.x =3. ‘Deoarece pentru x = 3 > 0, expresia x’ — 3x +9 este pozitiva, ‘cx = 3 este solujie a eouatici. ‘Rezolvarea altor ecuatii se bazeazi pe injectivitatea functiei logaritmice, gi ‘din logs (@) = log.e(x), deducem f (x) = g(x), impundnd condiiile: > 0, a(x) >0. IL Sa se rezolve ecuatia: Ig(s?= 15) = Ig (e— 3). Deducem oa x? -15 = x3, Geci x? —x— 12 = 0, adica x; = 4, x2 = -3. Deoarece pentru x, = 3 obsinem 3 =~ 3-3 =-6 <0, rezultd cd x2 = -3 nu este solufie a ecuafici. Dect seumai 4 este solutic. 2 Sa se rezolve ecuafia: 2ig(x - 1). = digs’ -Igvx. in aceasta ecuatic spencm dela inceput condijilex—1 > 0, > 0 pentru @avea sens expresile tetr-D,Igx', Ve lev. 6Eeemphd Si se rezolve ecuatiile2** = 64; 3” =81; 5°"? =625. ‘Vom avea 2** = 2°, de unde rezulta 2x = 6, adica x= 3. Din ecuagia 3 =81, 3” =3*, deducem 2*=4, 2° = 2° gi deci x= 2. Pentru ultima ecuafie, obfinem 5*-*? =5*, deci x — x — 2 = 4, de und rezulta x? — x— 6 =0. Avem, in final, x; =3 six) =-2. ‘Unele ecuafii exponentiale se aduc la forma mai general a” = a, Di aceasta ecuafie finfnd cont de injectivitatea functiei exponenfiale, deducem c S(&) = g(2), care apoi se rezolva. Exempi> 1. Sa se rezolve ccuatia 3° * ‘Obfinem x — 6 = 15 = 2x, deci 3x= 21, x= 7. 2, SA se rezolve ecuafia 49° = ay i a gist Obtinem 7*= 7" , deci 2x=~x7, de unde deducem x; = 0, x2 =-2. Exist ecuafi exponenfiale care nu se pot reduce la nici una dintreformele discutate, Exemplo 1. 2 = 3*"', Tindnd cont de injectivitatea functiei logaritmice, obfiner prin logaritmare ecuajia echivalenta x lg 2 = (2r + 1) Ig 3 si deci x(2 Ig 3 s eae 12) Tig3—lg2" * . Logaritmand, deducem 7* Ig 5 = 5" Ig 7; logaritmand din nov Ig ig 7—Ig Ig 5 Ig7-Ig5 ig3, == 4,57, objinem x Ig7 +g lg 5 =x lg 5+ lglg 7 si deci x= Sa ‘Deducem ca 2x Ig 3 + (2x - 3) lg 5= (x- 1) lg 7+ (x + 3) Ig 4, prin urmar x(2lg 3 +2 Ig 5—Ig 7—Ig 4)=3 lg 5—1g 7+3 lg 4. in final, avem: 125 -64 ahges, y= _SlgS=ig7+3ig4 __ 8 2ig3+2ig5-lg7—le4 4, 225. a 4. Sd considerim in cele ce urmeaza ecuatia 4° + 2° = 272. Pentru a rezolva ecuaiii de acest tip vom observa mai intai c putem scri 2 + 2-272 =0 si deci ficdnd substitujia 2* = y, objinem: y* +y -272=0, dec y1= 16, y2=-17. Deoarece 2° > 0, rezult cd -17 nu poate fi egal cu 2* si deci singura soluti se obfine din 2° = 16, 2° = 2°, deci x= 4. 62Eeempi ‘Si se rezolve ecuatiile 2" = 64; ze a8 5°" Vom avea 22% =28 , de unde rezults 2x = 6, adica x= 3. Ditrecdatin 3° 281, 3° $3" , deduces 24, 2°= 7 si deci x=2. Pentru ultima ecuafie, obsinem ger? 25t, deci x? — x — 2 =.4, de um rezulta 2 —x— 60. Avem, in final, 1 =3 $12 2. 625. Unele ecuatii exponentiale se aduc la forma mai general d= a.D aceasta ecuatie jindnd cont de injectivitatea funetiei exponentiale, deducem (x), care apoi se rezolVa. 7. Si se rezolve ecuafia 3° “= 3 Objinem x — 6= 15 - 2x, deci 3x 2,x27, 2, Sa se rezolve ecuafia 49° = 3) Objinem T*= 7 deci 2e= de unde deducem x1 = 0, %2=-2- Existh eoutii exponenfiale care se pot euce la nici una dine formele dsc 1 2% =3"". Tinknd cont de injectivitatea functicit logaritmice, obf prin logaritmare ecuatia echivalenté x lg 2 = Qx+ Dig 3 gi deci x2 I -1g2)=- rae 1g Ig 2) Ig 3, x 7ig3—le2 2, 5” =7" , Logaritménd, deducem Pig5= Sle 7 Jogaritmand dit 7 Igig7—lglg5 f =xlgs+ yo Bietaolgles | objinem xlg7 #1g lg 5 =e 5 Igig 7 si dect eT eS a pete eT ha Deducem of 2x 1g 3 + 2x —3)'g (1) Ig 7+ & +3) 184, print aiga tags le? -16)~385 te? +36 Te eae 1g 252 es 3ig5-Ig7+3ig4 _— wer Tig3+21g5—lg7-le4 roe S28 “4,8 considerim in cele ce urmeazH couatia + F=™M. entra a rezolva ecuatii de acest tip vor obsers Ml nti cA pute 2 + 2-272 = 0 si deci facdnd substitutia 2° =, objinem: yty-22- y= 16, y2 = 17. Daguiece 2°> 0, rezuls ca -17 mu poate fi egal ex 2° si deci singur se obfine din 2° = 16, 2°= 2, decix=4. 62© Stiind cd Ig 7p si lg 5 = 9, st se exprime in functie dep sig: ‘Dig07, wleN7; — le3S; MUgI7S; Ole TNS. ‘Sse arate cd expresiile urmatoare nu depind de x: log, x? log, x +log, Ve, log, V7 e- DE, oy g= EOE, pe PEM7 Togs x” log, x + logy Vx log, 7 © St se logaritmeze expresile: bylanax® pe=s Ya37 ; WE- Slah A oety oE=a Vac. 17? Y23?-29 3 + oe- 30 VPd ; B= 4) oe (MB spe Bea ; edb (a-b) asd. loa ne SREE pe- HEB fethy pee aE + [Link] determine expresia lui x astfel Incit sitavem: *) logsx = log,3 + log.4 —log,5; _b) logsx = 2log,7 + 3log,6 - 4log,5; ¢) logsx = 2logaa + 3log.{a + b) ~ Aloga(a— 6); 8 logsx=—Flow(a+)* [Link] = 1) Flog,(a+b) + Flog, (28) a enfiale gi log: ‘3.1. Ecuatii exponentiale Prsajia exponentiala este o ecuafie in care necunoscuta este exponent sau o Sein care este exponent o expresic care confine necunoscuta, ‘Astfel, ecuatiile: 3 = 2°; 5*°*-1=05i 27 + 4"! = 320 sunt ccusfii ential. ‘ie practica, atunci cénd avem de rezolvat 0 ecuatie ‘exponentiala, vom pro- ‘astel: folosind diverse substitufi precum si proprietajile functiei exponen- ‘vom eduta s-o reducem la rezolvarea unor ecuafii simple, de regula de {nti sau gradul al doilea. ‘Cele mai multe ecuafii exponenfiale sunt reductibile la forma a” = b, cu @b>0, a4. ‘Detort’ injectivitatii unctiei logaritmice, aceasta ccuatie este echivalentd cu: £(@)=logsb. Je aplicariile practice, in aceste ecuaii b se poate exprima, de obicei, ca ‘a lui a, b= a", de unde rezulta ecuafia S&)= 02. Fie B= fe . Prin operafia de logaritmare, obfinem: 2 toe Bion pees 4 cog, a tog. 6°) = Flog, Fog, b 4 ‘Adesea in calcule este nevoie si se fact si operatia inversd, adic \ cexpresii in care intervin logaritmi sé-i asociem o expresic fara logaritmi. ‘De exemplu, s& considera expresia log. E = 2log. a ~ Hog, b 310g Folosind proprietifile logaritmilor, avem: log-E= log. @ log. Vb -log. 9 = aeons : log.. log, a? —log, Vb log. ee 108. oF de unde obfinem ci E = —4 wee 2b Exercitii 1.88 se determine Valorie Tui x pentru ca urmatoritIogaritmi si iba sens: a) loga(! =x); @) log? +x-2); 8) log.(log=): b) loga(t — x"), ©) logs-x* + Sx—6);__h) Jog Clogsx); o) log! (+37); A logs? x + 1); log! Cog). 2. Care dintre umatoarele numere este mai mare? a) logs4 sau log:5: 6) logs 3 sau logs 25 1) 2 sau logs10;, 4) 3 sau logy? 3, Determinafi valorile lui x pentru care au loc inegalitaile: a) logsx> loas4; 6) logsx? 2 log: 8; b) log! @s)2 log! 5; 4) logs? ~ 1) RSG) Of: (it) RSO) AS: BN {0} SRSG fi 2,42) > BSG) = log ie 2); f)f:R\ {3} +R, f(a) = loge —3}, 5. Sa se caleuleze: 8) logyS + log, +; b) logy:2 + logys72; ©) logs1000 ~ log.40; 4) logs? = tone ys ©) 10950 ~loga,0.5; 1 logs6 + loge8 — log.3; 8) log$3 —1og 12 #log 12: hy Loga 5 + logas4 ~logo,2.2 Stscarate ca expresia E= (982% mu depinde de log, x 1 = al =: eevadevae, B= So iogs2 7 Togs te £ Sa se arate c& log;6 + log2 > 2. Avem log,6 + log,2 = log,6 + —L log, 6° Dest tcbule st artim ef lows6-+ Fag > 2 sau (1og6)' — 2 log:6 + 1>0, x ‘ses inci (log;6 — 1)? > 0, inegalitate evident deoarece log26 +. ‘25. Operatia de logaritmare a unei expresii Si considerim expresia: pe IP AR 9337-98-23, ‘Wor logaritma expresia intr-o anumiti bazd convenabili a. Folosind sesapile logaritmilor, objinem: foe. E = log, (17° 4131 V92)- log, 37-98-23 =log, 17 +1og, 4/131 + Hog, 95 ~2&BT 2829) 3106,17+ 110g, 131+ d10g,92~ 4 cl ~glog,37 Flog, 98— log, 23. ‘[Link] objinut egalitatea: fee £ =3log, 17+ Log, 13144 10g, 92— tog, 37-4 10g, 98 Log, 23. ‘Te gencral, daca E este 0 expresic algebrica in care apar produse de puteri si ‘putem sii asociem, exact ca in exemplul de mai sus, 0 expresie, notata ‘fm care apar sume (diferenje) de logaritmi inmulfite eventual cu anumite rajionale, Operatia prin care expresiei £ i se asociaza expresia log E se operatic de logaritmare". : Fic E= a Vab , Prin operatia de logaritmare, obtinem: fee B= log? Vab* ) log.a? + log. abé = 2logca + Log.a+$1og.b 594°Daea A este un numar pozitiv sn un numar natural (n > 2), atunci log V/A. Ned ogeritmul unui radical dintr-un mumar este egal cu Atul dintre_logaritemal ‘numérului si ordinul radicalului). fntr-adevar, proprietatea 4° este un caz particular al proprietiii 3°, pundnd m=1, ” Exemp> 7. Si caleulim 1og,75. Cum logs75 = logs ~ 25) = logs3 + logs25 = = 1 + log;S’ = 1 + 2logs5. 2, Sa determintim 1ogs1000 —log.125. ‘Ave log1000 —logs125 = logs 1000 = 1og8 = log:2? = 43. Sa calouldim 1g0,18 ~ 1g180. ‘Avem Ig 0,18 -1g180= es Igio* Sipek 'eF000 4. Sa calculi’ logs + losers Avem logeig + logeqy = -logel8 - logel2 = ~( logel8 + logsl2) = = log,(18 + 12) =-log6* = -3. 5, Sa calcula logs 4/8 . Avem log, V8 =f log, 8= 6 Sa calculim log, V/81. Avem log. /81: = Glog, 81 4 tog,3 = $1083. 2.4, Schimbarea bazei logaritmului aceluiasi numar ‘Daca a gi 6 sunt dowd numere pozitive diferite de 1, iar A un numar pozitiv oarecare, are loc egalitatea: log, = logsd log.b fntr-adevir, dact log, A = x gi log, = y, atunci avem a" = A si B” =A, de unde objinem a* = b”, Dar atunci log,a = log,b’ sau x log,a = y log.b. ‘Cum log.a = 1, avem x= y log.b, adict log, 4 = loge: log.b. Daca in egalitatea de'mai sus A= a, obfinem logsa = logya * log,b. Cun Toga = 1, rezulté c&: 1 toes Topya 7, Sai se scrie logox in functie de logyr. Avem logsx = loger loge4 = 2logax 583) Graficul funcfici logaritmice este din ce in ce mai ,apropiat" de axele Ox si Oy cu cat a este mai mare, daci a > 1, sau cu ct a este mai mic, dacd O 1 gi ,coboara daca 0 |, atunci functia od este strict crescatoare, iar daca 0 < a < 1, functia logaritmica este et descrescatoare, Sew-adeviir, si considerim cazul a > 1 gi fie x, x2 € (0, +) astfel incat operas adic’ 1) > £2). _ 2° Functia logaritmica este bijectiva. Jetr-adevar, dacd x), x2 € (0, +0) astfel incit f (x1) = f (x), atunci Seger; = log,x;. Dar din egalitatea (3) din §2 objinem x, = a" si m= 2", adicd x = xp. Deci f este 0 functie injectiva. Fie y © Bun numa real oarccare. Not x= a’. Se vede cx ¢ (0, +=) si =log. a’ = y. Decif(x) = y, ceea ce ne arata ca f este si surjectiva. Agadar, ‘ete bijectiva. ¢°Inversa funcfiei logaritmice este functia exponentiala. Fanctia logaritmic f : (0, +00) > BR, f (x) = logsr, find bijectiva, este ssabild. Inversa ei este functia exponentiala g : R— (0, +), g(x) = a". Jotr-adevar, daci x € (0, +00) avem (gof (x) = g(f (2) = g(log.t) =a" ety € B, atunci (fog)(») = fe) =f (@) = logaa” = y. Graficul functiei logaritmice f (x) = log.x pentru a= 2,5, 4 ¥ ‘Considerdim tabelele de valori: 1 eters ae APPS sg 8 52 4-3 2 wgponogd sinigy 1 hoe 625125,Din proprietatea 4 (punctul uunic determinata. Aceasta solutie se noteaz 1.2.) rezulta ca ecuatia (1) are 0 solufie care este == log.N Q) Si se numeste logaritmul numarului pozitiv Nin baza a. Din (1) si (2) obfinem egalitatea dV oy logya= 1 # Exempio> Sa calculam log,32. Cum 2° log;32=5, = 32, atunci din definigia logaritmutui avem 2. Sa determin logs 1. Din egalitatea 24 = 75 obtinem logs =-4. 3. Sa determinam og, 21. 27. Sa considerim ecuatia exponeniiala gy 27, obfinem x=—3 si deci log, 27 =-3, Si determinam 10g.256. Cum 4* = 256, atunci din defi obfinem 1og,256 = 4. BBBBIBI 1's practic se tose logan naz ec cre sb mai amene “ logaritmi zecimali. Acestia se noteaza Ig in loc de Togo; de aceea nu mai este nevoie si se specifice baza. Astfel, vom serie Ig106 in loc de. 1ogio106 $i gS in loc de logioS ete, 2. in matematica superioaré apar foarte des irafional, notat cu e, logaritmului logaritmi care au ca bari numarul 2,718281828.... Folosirea acestor logaritma permite tice. Logaritmii in baza e apar in rezolvarea unor probleme fizice si inti in mod natural in descrierea ‘matematicd a unor procese chimice, biologice $.a De aceea acesti logaritmi ‘Se numese naturali. Logaritmul natural al numarului a se noteaza Ina. 2.2, Funefia logaritmics Fie a > 0, @ # 1 un numar real:-La punctul 2.1 am definit Aofiunea de logaritm in baza a; fieedrui numar pozitiv N i s-a asociat un numér real bine determinat, Wi define. Functia /: (0, 42) > wf) = log.s, a> 0,a# 1 se numeste Sunctie logaritmica. 54“6/88 se compare m sin dacd este adevirath inegalitatea: nGar> on, wom 9 WS aS) aap, mr Soe WB) By at ST. 7 ‘§ Deducefi care din numerele urmatoare este mai mare decat | gi care este mai mic Kh os 0 (5-2); ns 2 a : aye mal » Ws); & W2-i)?; (424) M ‘Si se afle care numér din perechile de numere urmatoare este mai mare: vet age: on ater tater eras eee 4 Ss se spund dac& sunt echivalente inegalitiile wrmétoare: Caan ada'> a‘ six> 4 a(t) -( si e R, unde: ar@=()": ere ee ore=(A)=1; ra=(ys af@= ays nso) (4) +1. 2, Logaritmi 2.1. Definitia logaritmulut unui numir pozitiv ___ Fie a> 0 un numar real pozitiv, a # 1. Consideram ecuatia exponentiala a@=N, N>0. oO 53Fig.1 Fig. 2 Analizind graficul functiei exponentiale pentru diverse baze, constatam ci cl are urmatoarele proprietiti: 1) Trece prin punctul de coordonate (0, 1) de pe axa Oy. 2), Grafienl functiei exponengiale este constituit dintr-o singura ramura care ured pentru baza a > 1 si ,coboara” pentru baza 0 1, sau cu cat a este mai mic, daci 04; » (a) hs oz> hs jon: (Vi0)* <1; i 3202)" >o2s1.3. Graficul funefiei exponentiale Pe aceeasi figura vom reprezenta graficul funcillor f(x) = 2" si g(x) = 5% jar ‘sta al functiilor h(x) = gy ik) = (). ‘Trasarea fiecdrui grafic se face s= puncte”, Asociem tabelele de valori urmatoare: CObservam ca pentru x = 42, 43 pi, in general, pentru x integ difert de #1, functor) = 5" si Ma) = (2) sunt or foarte mari, oi fosrte mi, 4 punctele corespunzatoare sunt greu de figurat pe grafic. De aceea, in acest ‘vom lua pentru x valori fracfionare cuprinse fntre I si 1, ca de exemplu: ‘Valorile funcfiilor vor fi calculate aproximativ. Astfel: 1 5 =VE5 = 122360 ~15, aV5u224 48 = Ws) ~334; ~. a 0,66; 5.a.m.d, es 1 ——_— 4 2 gp- 5 0, 045 0,66 1 1,5 2,24 3,34 5 «- (2) 5 334 224 15 1 0,66 045 0,3 02 x ae a1 +2 Prezentdm intr-un sistem de axe xOy punctele ale c&ror coordonate sunt “seterile din tabelele de mai sus. Punctele objinute le unim printr-o linie continua, ‘tn figura 1 sunt reprezentate graficele funcfiilor f(x) = 2* si g(x) = 5*, iar in ‘Spe 2 sunt reprezentate graficele functiilor h(x) = gy sik@)=Daca x<0, atunci avem a? =. Dar-x> 0 si deci a*> 1. Prin urmare, Cazul in care 0 0 avem a = 1. Aceasta rezulta din definfia puterii nule. 3. Pentru a > |, funefia exponensiala f (x) = a este strict erescaloare, iar pentru 0- 1 [Link] <2. S& aritam ci aca’, ftntr-adevar, din x, 0 astfel inet x, =. + w. Atunci dh ad" aa 0 aaa) Deoarece u > 0, dupa proprictatea 1 a funcfiei exponentiale rezulta a > 1. Asadar, a >0 si 1-a* <0, de unde a’\(l-a")<0. inseamna c& a” —a" <0 sau a® 0, a# I) este bijectiva. Demonstratie. Sa ardtdm mai intai c& f este injectiva. Fie, pentru aceasta, x), %; € Rastfel incat x, #2. Atunci avem x; ‘). S& presupunem, de exemplu, ¢8 x; <2, Atunei, dupa monotonia funefiei exponentiate (proprictatea 3) rezulté: 1. dach a> 1, atunci f (1) f(x) si deci f(s) #f G2) ‘Analog, rezulta pentru x; > x2. Deci f este injectiva. Demonstrafia faptutui c& functia exponenfiala f este surjectiva depageste programa clasei a X-a. Ea necesita nojiunea de continuitate si se va face la AnalizA matematicd in clasa 2 XLa. Cu alte cuvinte, se poate demonstra cd oricare ar fi yo> 0 un numa real pozitiv, exist un numar real xy astfel init a'*= yp (conform injectivitati functici f, rezulta c& xo este unic). ‘6, Funcfia exponentiala f(s) = a" este inversabila. Aceast& proprietate este evidenta, deoarece orice functie bijectiva este inversabila. In §2 ne vom ocupa de studiul inversci functiei exponentiale. 50