CAPITOLUL I

ASPECTE PRIVIND DIAGNOSTICAREA VIABILITATII ECONOMICE SI

MANAGERIALE A SOCIETATII COMERCIALE
1. Caracteristicile tipologice
Firma pe exemplul careia s-a elaborate proiectul economic este o
societate comerciala pe actiuni. Capitalul social al firmei se cifreaza la
50.000.000 U.V. (unitati valorice) fiind divizat in 25.000 actiuni. Obiectul de
activitate il constituie fabricarea si comercializarea de produse ale industriei
electrotehnice. Produsele sunt, atat constructive, cat si tehnologic, de
complexitate medie.
Operatiunile financiare sunt derutate prin intermediul unei banci comerciale
din localitate unde firma are deschis un cont current in care isi pastreaza
disponibilitatile banesti. In cazul cresterii temporare a necesarului de capital
circulant, banca acorda fimei imprumuturi pe termen scurt si mediu. Totodata
banca are rol de consiliere financiara asupra proiectelor investitionale de mare
anvergura.
2. Situatia economica si financiara (an baza)
2.1. Productia fizica
Intreprinderea fabrica si vinde trei tipuri de produse simbolizate A, B si
C.
Fabricatia acestor produse se realizeaza in cadrul a doua sectii de baza, si dupa
o tehnologie si cu utilaje prezentate in schema din fig. 1.

L1
A
Suprafata sectiei
800 m2

Suprafata sectiei 3.700 m2

Fig. 1 Tehnologia si suprafata de productie

2.2 Cifra de afaceri

In anul de baza intreprinderea a fabricat si a vandut produsele in
cantitatile si la preturile prezentate in tabelul 1.
Tabelul nr. 1
Cifra de afceri in anul de baza
Nr. Crt.

Produse

0
1
2
3
4

1
A
B
C
Total cifra de
afaceri

Pret de
vanzare
(U.V./buc)
2
21.000
34.000
56.000
X

Cantitati
Valoare
fabricate si
(miiU.V.)
vandute(buc)
3
4
25.000
525.000
15.000
714.000
10.000
896.000
X
2.135.000

Structura
(%)
5
24,59
33,44
41,96
100,00

2.3. Consumurile specifice de materii prime, manopera directa si

energie tehnologica
Cosumurile specifice de materii prime de produs si repere, preturile de
achizitie, in anul de baza sunt inscrise in tabelul 2.
Tabelul nr. 2
Pretul si consumul specific de materii prime
Nr.
Crt.

Produs

1
A
B

Reper

R3
R6
R7

Pret de
achizitie
(U.V./kg.)

Consum
specific
(kg./buc.)

Stocuri materii
prime la sfarsit
de an de baza
(tone)

3
m1
m2
m3
m4
m5

4
450
600
330
170
310

5
18
12
20
15
5

6
7
5
11
4
6

m3
m6
m7

330
280
270

20
30
20

10
12
9

R1
R2
R3
R4
R5

Materie
prima

Durata operatiilor tehnologice, consumul de manopera si salariile tarifare

orare, in anul de baza, au avut valorile inscrise in tabelul 3.
Tabelul nr. 3
Durata operatiilor tehnologice si salariile tarifare orare
Produs

Reper

R1
A
R2
R3

R4
B
R5

R3

C
R6
R7

Operatia
(simbol
tip)
2
I
II
III
IV
V
I
Montaj
I
II
III
I
II
III
I
II
III
Montaj
I
II
III
I
II
III
I
II
III
Montaj

Utilajul

Consum timp
Ore
masina

3
a
m
n
a
p
r
L1
a
f
g
a
b
h
a
b
i
L2
a
f
g
a
b
j
a
h
i
L2

Salariile
tarifare orare
(U.V./ora)

Ore
om

4
1
1
1,5
2
2
3
1
5
3
7
5
6
9
3
5
2
5
5
3
7

5
1
1
1,5
2
2
3
3
5
3
7
5
6
9
3
5
2
15
5
3
7

6
8
12
5
3
4
8

6
8
12
5
3
4
32

6
140
145
150
155
160
155
165
160
140
145
160
165
170
160
165
170
170
160
140
145
160
165
140
160
165
170
170

Cheltuielile cu energia electrica pentru forta motrice in anul de baza au

fost determinate in functie de timpul de functionare al utilajelor pentru

fabricarea produselor, de puterea instalata a motoarelor electrice cu care sunt

echipate masinile din cele doua sectii de baza si de pretul platit pe kWh.
Puterea instalata a motoarelor electrice este:
masina a 3,0 kw
masina b 2,5 kw
masina m 2,5 kw
masina n 3,0 kw
masina p 5,0 kw
masina r 4,5 kw
masina f 1,5 kw
masina g 2,0 kw
masina h 3,0 kw
masina i 1,5 kw
masina j 3,5 kw
Tariful pentru un kwh este de 15 U.V.
2.4. Resursele umane
2.4.1 Balanta timpului de lucru pentru un angajat direct productiv
In anul de baza timpul de lucru ce a revenit in medie pe un angajat a fost
de 1856 ore, asa cum rezulta din tabelul 4.
Tabelul nr. 4
Balanta timpului de lucru pentru un angajat direct productiv
Nr.
Crt.
0
1
2

Indicatori

3
4

5
6
7

1
Zile calenatristice
Zile nelucratoare,
Din care:
zile de repaus legal
concedii de odihna
Zile maxim disponibile
Zile neutilizate,
Din care:
concedii de maternitate si program redus
concedii medicale
absente aprobate prin lege
absente nemotivate
Zile efectiv lucrate
Durata zilei de lucru
Numarul de ore lucrate
5

Nr. zile

2
365

129
109
20
236
4

100
1,69

0,42

1
1
1
232
8
1856

0,42
0,42
0,42
98,31

2.4.2. Numarul si structura personalului folosit in anul de baza

Societatea comerciala a utilizat in anul de baza un numar de 1.325
angajati in structura aratata in tabelul 5.
Tabelul nr. 5
Repartizarea personalului in anul de baza
Nr.
Crt.

Compartimente
Categorii de
personal
1
Muncitori direct
productivi
Muncitori indirect
productivi
Maistri
Personal TESA
Total

0
1
2
3
4
5

Sectia
I

Sectia
a II-a

Alte
compartimente

Total

3
943

Atelier
Mecanoenergetic
4
-

2
181

5
-

6
1,124

10

20

50

20

100

5
4
200

17
10
990

3
2
55

60
80

25
76
1,325

2.5. Dotarea tehnica

Capacitatea de productie, peg rupe de utilaje, exprimata in produse si
repere reprezentative, precum si gradul de utilizare in anul de baza sunt
prezentate in tabelul 6.
Tabelul nr. 6
Marimea si gradul de utilizare a capacitatii de productie
Tipul
masinii

Numar
masini

Timp
maxim
disp./mas.

a
m
n
p
r
L1

20
7
11
14
20
8

5800
5770
5750
5760
5780
6144

a
b
f

96
71
20

5800
5770
5786

Produs, reper
reprezentativ

4
Sectia I
A
A
A
A
A
A
Sectia a II-a
B-R3
B-R5
B-R3

Capacitate
de
productie
(echiv.
buc.)
5

Productie
realizata
(echiv.
buc.)

Grad de
utilizare
(%)

38666
40390
42167
40320
38533
49152

25000
25000
25000
25000
25000
25000

64,66
61,90
59,29
62,00
64,88
50,86

111360
81934
38573

71000
49000
25000

63,76
59,80
64,81

g
h
i
j
L2

49
50
19
34
40

5796
5760
5750
5790
6144

B-R3
C-R7
B-R5
C-R6
B

40572
96000
54625
14405
49152

25000
55000
35000
10000
31000

61,62
57,29
64,07
60,96
63,07

2.6. Situatia financiara

Costurile de productie aferente cifrei de afceri in anul de baza sunt
prezentate in tabelelel 7-12, iar in atbelul 13 se infatiseaza principalii indicatori
economico-financiari.
Tabelul nr. 7
Amortizarea activelor in anul de baza
Nr.
Crt.

Denumire activ
fix

Numar
bucati

1
2
3
4
5
6

Masini tipa
Masini tipm
Masini tipn
Masini tipp
Masini tipr
Cladire
industriala
Alte active fixe
Total sectia I

20
7
11
14
20
1

Masini tipa
Masini tipb
Masini tipf
Masini tipg
Masini tiph
Masini tipi
Masini tipj
Cladire
idustriala
9
Alte active fixe
Total sectia a II-a

96
71
20
49
50
19
34
1

7
1
2
3
4
5
6
7
8

1
2

Masini si utilaje
Unelte,
dispositive,
instrumente

Valoare
Valoare
unitara
totala (mii
(mii
U.V.)
U.V.)
3
4
Sectia I
200
4000
175
1,225
82
902
204
2856
110
2200
2200
2200
Sectia a II-a
200
125
115
180
220
207
185
16500

Norma de
amortizare
(%)

Amortizare
anuala
(mii U.V.)

4,8
4,8
4,8
4,8
4,8
1,1

192,000
58,800
43,296
137,088
105,600
24,200

550
13933

6,7
4,3

36,850
597,834

19200
8875
2300
8820
11000
3933
6290
16500

4,8
4,8
4,8
4,8
4,8
4,8
4,8
1,1

921,600
426,000
110,400
423,360
528,000
188,784
301,920
181,500

6,7
4,2

368,500
3450,064

4,8
8,3

105,600
45,650

5500
82418
Atelier mecano-energetic
2200
550

Cladire
idustriala

1100

1100

1,1

12,100

Total atelier meccanoenergetic

3850

4,2

163,350

Sectii functionale
1

Masini pentru
lucrari
administrative
2
Cladire
administratie
Total servicii
functionale
Total general

5400

6,7

361,800

16600

1,0

166,000

22000
122201

2,4
3,8

527,800
4739,048

Costurile indirecte in anul de baza

In anul de baza cheltuielile legate de salarizarea personalului indirect
productive s-au determinat astfel:
a. Salariul mediu lunar a fost de:
25800 U.V. pentru muncitori
31400 U.V. pentru maistri
33200 U.V. pentru personalul TESA
b. In cheltuielile indirecte ale sectiilor s-au mai inclus: aplicarea asupra
fondului de salarii directe a unui coeficient reprezentand raportul
dintre numarul de zile de concediu si numarul de zile efectiv lucrate
(20/232); sporul de vechime = 10% pentru toate categoriile de
personal.
c. C.A.S. a reprezentat 25 % din sporul de salarii
d. Cota pentru protectia sociala a fost de 5 % din fondul de salarii.

Tabelul nr. 8
Cheltuielile commune ale sectiei
Nr.
Crt.
0
A
1
2
3
4
5
6
B
7
8
9
10
11
12
13
C

Articole de calculatie

Sectia I

1
Cheltuieli de intretinere
si functionare a
utilajului
Materiale auxiliare
Uzura obiectelor de
inventar
Energie electrica pentru
forta motrica
Combustibil
Amortizare
Reparatii*
Cheltuieli de
administratie a sectiei
Energie electrica pentru
iluminat
Combustibil
Amortizarea cladirii
Salarii
C.A.S.
Protectie sociala
Alte cheltuieli
Total

Atelierul
Meccanoenergetic
4

Sectia II

26207796

82193548

5201250

2800000
880000

6200000
2150000

540000
190000

14812500

47400000

4200000

120000
573634
7621662
23266430

310000
3268564
22864984
96495628

120000
151250
25285396

345000

690000

225000

200000
24200
17459408
4364852
872970
50074226

400000
181500
73249329
1831332
3662467
178689176

100000
12100
19147920
4786980
957396
56000**
30486646

*) Cheltuielile cu reparatiile au fost repartizate in proportie de 25 % la sectia I

si de 75 % la sectia a II-a.
**) Suma de 56000 U.V. se compune din 24000 U.V. cheltuieli materiale si
32000 U.V. cheltuieli salariale.
Tabelul nr. 9
Cheltuieli generale ale intreprinderii
U.V.
Nr. Crt.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Articole de calculatie

Cheltuieli
1

Materiale auxiliare
Combustibil
Energie electrica
Cheltuieli pentru publicitate si cercetarea
pietei
Amortizare
Salarii
C.A.S.
Protectie sociala
Alte cheltuieli*
Total

2
450000
230000
115500
3900000
527800
33105600
8276400
1655280
380000
48640580

*) Suma de 380000 U.V. se compune din:

110000 U.V. cheltuieli materiale
270000 U.V. cheltuieli cu manopera
Tabelul nr. 10
Centralizatorul cheltuielilor pe elemente primare
Nr. Crt.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Elemente primare

Valoare absoluta

1
Materii prime si materiale
Combustibil, energie
Amortizare
Cheltuieli cu publicitatea
Alte cheltuieli materiale
Total cheltuieli materiale
Salarii
C.A.S.
Protectie sociala
Alte cheltuieli cu manopera
Total cheltuieli cu manopera
Total cheltuieli de fabricatie si
vanzare

2
760210000
69268000
4739048
3900000
134000
838251048
477812257
119453064
23890613
302000
621457934
1459708982

U.V.

Ponderea in totalul
cifrei de afaceri (%)
3
47,7
4,3
0,3
0,2
52,5
30,0
7,5
1,5
39,0
91,5

Tabelul nr. 11
Centralizatorul cheltuielilor pe articole de calculatie
Nr. Crt.
0
1
2
3
4
5
6
7
8

Articole de calculatie
1
Materii prime directe
Salarii directe
C.A.S.
Protectie sociala
Cheltuieli commune ale sectiei
Cost sectie
Cheltuieli generale de administratie si
desfacere
Total cheltuieli generale de administratie si
desfacere

U.V.

Valoare absoluta
2
747000000
334850000
83712500
16742500
228763402
1411068402
48640580
1459708982

Tabelul nr. 12
10

Costuri unitare pe articole de calculatie

Nr. Crt.
0
1
2
3
4
5
5.1.
5.2.
5.3.
6
7
8
9
10
11
12
13

Articole de calculatie
1
Materii prime directe
Salarii directe
C.A.S.
Protectie sociala
Cheltuieli commune ale
sectiei, din care:
Cheltuieli energie forte
motrice
Amortizare
Alte cheltuieli commune
Cost de productie
(rd.1+rd.2+rd.3+rd.4+rd.5
)
Cheltuieli generale de
administratie si desfacere
Cost complet (rd.6+rd.7)
Pret de productie
Profit brut (rd.9-rd.8)
Rata rentabilitatii
costurilor (rd.10/rd.8*100)
T.V.A. (rd.9*22%)
Prt de vanzare

U.V.

A
2
15300,00
2100,00
525,00
105,00
2002,97

Produse
B
3
10700,00
9750,00
2437,50
487,50
6258,65

C
4
20400,00
13610,00
3402,50
680,50
8480,97

592,50

1725,00

2152,50

25,91
1386,56
20032,97

119,14
4414,49
29633,63

166,30
6162,17
46573,97

690,55

1021,49

1605,44

20723,52
21000,00
276,48
1,33

30655,12
34000,00
3344,88
10,91

48179,41
56000,00
7820,59
16,23

4620,00
25620,00

7480,00
41480,00

12320,00
68320,00

*) In determinarea costurilor unitare de calculatie s-a tinut cont de faptul

ca unele cheltuieli pot fi evidentiate direct, iar altele cele indirecte pot fi
determinate pe baza unor chei de repartizare. De asemenea, a fost luat in
considerare si caracterul productiei fabricate in cele doua secti principale.
Sectia I productie omogena (un singur produs, A, fabricat intr-o
cantitate de 25000 buc.)
Sectia a II-a productie etrogena (doua tipuri de produse fabricate, B-C,
cu tehnologie partial diferita, in cantitati diferite, de 15000 buc. si, respective,
10000 buc.)
a) Cheltuielile unitare cu materii prime s-au determinat cu formula:
Cmp = nc ji * p j, unde:
Cmp I = cheltuieli cu materiile prime directe, la nivelul produsului I (in
cazul de fata, i regasindu-se in ipoteza de produs A, B sau C).
j = tipul de materie prima

11

nc ij = norma de consum de materie prima j, utilizata la produsul I

(kg/buc.)
p i = pretul de aprovizionare al materiei j (U.V./kg)
Exemplu: cheltuielile cu materii prime directe la nivel de produs B:
Cmp B = (20 kg/buc. m3 * 330 U.V. / kg) + (15 kg / buc. m4 *170 U.V. /
kg) + (5 kg / buc. m5 * 310 U.V. / kg) = 10700 U.V. / buc.
b) Cheltuielile cu salariile directe s-au fundamentat pe baza
consumurilor unitare de manopera si a tarifelor de salarizare astfel:
Cman i = nt ji * th j, unde:
Cmp i = cheltuielile cu materiile prime directe, la nivelul
produsului i
nt ji = norma de timp exprimata in ore-om pentru operatia j,
produs I (tehnologia de fabricatie are m operatii)
thj = tariful orar de salarizare, operatia j
Exemplu: cheltuielile cu manopera directa aferenta produsului B:
Cman B = Cman R3 + Cman R4 +Cman R5 + Cman montaj = [(5
ore/buc * 160 U.V./ora) + ( 3 ore/buc * 140 U.V./ora) + (7 ore/buc * 145
U.V./ora) + (5 ore/buc * 160 U.V./ora) + (6 ore/buc. * 165 U.V./ora) + (9
ore/buc * 170 U.V./ora)] + [(3 ore/buc * 160 U.V./ora) + (5 ore/buc * 165
U.V./ora) + (2 ore/buc * 170 U.V./ora)] + (15 ore/buc * 170 U.V./ora) = 9750
U.V./buc.
c) Cheltuielile cu contributia pentru asigurari sociale = Cmani * 25%
Pentru produsul B, luat ca exemplu, cota CAS este:
CAS = 0,25 * 9750 U.V./buc = 2437,50 U.V./buc
d) Cheltuielile de protectie sociala reprezinta 5% din cheltuielile cu
manopera, respectiv:
Prot. Sociala = 0,05 * 9750 U.V./buc = 487,50 U.V./buc
e) Cheltuielile comune ale sectiei se repartizeaza atat direct pe produs,
cat si pe baza unei chei, functie de manopera directa (salariile directe).

12

In ceea ce priveste sectia I si, implicit, produsul A, situatia este mult

simplificata, intrucat aceste categorii de cheltuieli pot fi evidentiate pe unitatea
de produs printr-o simpla impartire la productia fizica fabricate.
La sectia a II-a, unde s-au fabricat produsele B, C, repartizarea s-a
realizat astfel:
- cheltuieli cu energia electrica pentru forta motrice:
Cee i =

t ji * Wj * Tee, unde:

j numarul operatiei realizata pe un anumit tip de utilaj

t ji durata (in ore-masina) a operatiei
Wj puterea motoarelor
Tee tariful energiei electrice (U.V./kwh)
Pentru produsul B:
Cee B = {[( 5 ore/buc * 3 kw) + (3 ore/buc * 1,5 kw) + (7 ore/buc
* 2 kw)] + [(5 ore/buc * 3 kw) + (6 ore/buc * 2,5 kw) + (9 ore/buc * 3 kw) + [(3
ore/buc * 3 kw) + (5 ore/buc * 2,5 kw) + (2 ore/buc * 1,5 kw)]} * 15 U.V./kw =
1725 U.V./buc
- cheltuielile unitare cu amortizarea s-au determinat functie de
manopera directa realizata in sectia a II-a.
Cheia de repartizare a fost:
K1 = cheltuieli amortizare * 100 = 3.450.064 U.V. * 100 =1,2219104%
salarii directe
282.350.000 U.V.
Cheltuielile cu amortizarea pentru produsul B au fost:
9750 U.V. * 1,2219104 % = 119,14 U.V.
- celelalte cheltuieli commune ale sectiei s-au repartizat in functie de acelasi
criteriu, respectiv manopera directa.
Cheia de repartizare a fost:
K2= alte chelt comune * 100 = 127.839.175 U.V. * 100 = 45,2768234 %
salarii directe
282.350.000 U.V.

13

Pentru produsul B,aceste alte cheltuieli ale sectiei (materiale auxiliare,

combustibil, uzura obiecte inventar, cheltuieli de administrare a sectiei s.a) au
dimensiunea:
9750 U.V. * 45,2768234% = 4414,49 U.V./buc
f) Cheltuielile generale de administratie s-au repartizat in functie de
costul de productie (de sectie), pe baza urmatoarei chei de repartizare:
K3 = chelt gen de adm * 100 = 48.640.580U.V. * 100 = 3,44707%
cost total de prod
1.411.068.402U.V.

Cota de cheltuieli generale de administratie pentru produsul B a fost:

29633,63 U.V. * 3,44707 % = 1021,49 U.V./buc

14

Tabelul nr. 13
Principalii indicatori economico financiari
ai intreprinderii in anul de baza
Nr. Crt.
0
1
2
3
4
5
6
7
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19

Indicatori
1

U.M.
2

Valori absolute
3

A
B
C

Buc.
Buc.
Buc.
U.V.
U.V.
U.V.
U.V.
%
U.V.
U.V.
U.V.
U.V.
U.V.
UV/salariat

25000
21000
16000
1595000000
1459708982
135291018
30000000
915,2
1325
1224
477812257
431144017
28340
1203774
13052,3
6,38

Produse vandute

Cifra de afaceri
Costuri pentru productia vanduta
Profit brut
Profit reinvestit
Cheltuieli la 1000 U.V. venituri
Numar de salariati
Numar muncitori
Fond total de salarii
Fond salarii muncitori
Salariu mediu lunar
Productivitatea muncii
Productivitatea capitalului fix
Viteza de rotatie a capitalului social al
firmei
Rata profitului
Rata rentabilitatii comerciale
Rata rentabilitatii economice

Rotatii/an
%
%
%

9,27
8,48
54,12

3. Piata firmei
3.1. Informatii privind produsele, piata si competitorii
In anul de baza intreaga productie a fost destinata pietei interne.
Produsul A a fost introdus in fabricatie in urma cu 9 ani si este oferit
spre vanzare de inca 4 intreprinderi.
Cererea solvabila totala si vanzarile fimei in ultimii 5 ani sunt aratate in
tabelul 14.

15

Tabelul nr. 14
Indicatori ai cererii solvabile pentru produsul A
Anul
0
t-4
t-3
t-2
t-1
t

Vanzari totale
pe piata (buc)
1
360000
320000
285000
260000
235000

Indicele anulal
al vanzarilor
2
88,9
89,1
91,2
90,4

Vanzarile
firmei (buc)
3
46000
40000
33000
29000
25000

Cota firmei pe
piata (%)
4
12,8
12,5
11,6
11,2
10,6

Produsul B a fost asimilat de firma acum 4 ani si se realizeaza de inca 2

intreprinderi din tara. Cererea solvabila si pozitia pe piata a firmei sunt
prezentate in tabelul 15.
Tabelul nr. 15
Indicatori ai cererii solvabile pentru produsul B
Anul
0
t-3
t-2
t-1
t

Vanzari totale
pe piata (buc)
1
36000
37500
40200
40900

Indicele anulal
al vanzarilor
2
104,2
107,2
101,7

Vanzarile
firmei (buc)
3
13000
13300
14500
15000

Cota firmei pe
piata (%)
4
36,1
35,5
36,1
36,7

Produsul C a fost asimilat in urma cu 3 ani si este fabricat de inca o firma

din tara. Totodata pe piata interna au fost vandute anual circa 2000 2500
bucati din import. Cererea solvabila si pozitia pe piata a firmei sunt infatisate in
tabelul 16.
Tabelul nr. 16
Indicatori ai cererii solvabile pentru produsul C
Anul
0
t-2
t-1
t

Vanzari totale
pe piata (buc)
1
13000
17000
23000

Indicele anulal
al vanzarilor
2
130,8
135,3

16

Vanzarile
firmei (buc)
3
5000
7000
10000

Cota firmei pe
piata (%)
4
38,5
41,2
43,5

3.2. Informatii privind preturile materiilor prime, combustibilului si

tariful pentru energia electrica.
Prognozele referitoare la evolutia preturilor materiilor prime,
materialelor, energiei electrice si combustibilului estimeaza o crestere medie de
30 %. In tabelul 17 se prezinta nivelul actualizat al preturilor de achizitie pentru
materiile prime directe si energie electrica.
Tabelul nr. 17
Preturile materiilor prime directe si tariful
energiei electrice in anul curent
Nr. Crt.
0
1
2
3
4
5
6
7
8

Denumire materie prima

1
m1
m2
m3
m4
m5
m6
m7
energie electrica

Pret (U.V)
2
585
780
429
221
403
364
351
20

3.3. Informatii privind preturile produselor finite

In anul current, pentru ramura in care isi desfasoara activitatea firma, se
prognozeaza o crestere a preturilor produselor finite cu 20%.
In aceste conditii preturile de productie vor fi:
- pentru produsul A de 25200 U.V.
- pentru produsul B de 40800 U.V.
- pentru produsul C de 67200 U.V.
4. Sistemul de management
Managementul societatii comerciale investigate este de tip taylorist
(tehnocentric), caracterizat prin:
- grad redus de descentralizare manageriala
- preponderenta relatiilor de autoritate de tip ierarhic (de subordonare
nemijlocita)
- comunicare greoaie intre manageri si executanti
- insuficienta valorificare a creativitatii salariatilor
- rigiditate in conceperea si functionarea posturilor
- orientare predilecta spre rezultate si maniera de exercitare a sarcinilor.
17

3. Obiective
Orice demers strategico tactic are ca punct de referinta, conturarea unor
obiective reale, mobilizatoare, stimulative si comprehensibile. Ele alcatuiesc un
sistem categorical ce coboara pana la nivelul postului, respectiv pana la
obiectivele individuale.
Tinand cont de situatia economico financiara, de mediul contextual actual
in care actioneaza, precum si de perspectivele ramurii din care face parte,
principalele obiective strategice asumate de intreprinderea simulate sunt:
a. Asigurarea unei dinamici a profitului de cel putin 10 % in fiecare din anii
intervalului strategic vizat (de trei ani);
b. Cresterea ponderii firmei pe piata interna si mai ales, externa, in sensul:
- optimizarii raportului export/piata interna in favoarea exportului;
- amplificarea segmentului (cotei) de piata interna comparativ cu
firmele concurente in minimum de 15 % in urmatorii 3 ani.
c. Reproiectarea sistemului de management pana la data de 30 iunie, anul
urmator.
Aceste obiective fundamentale (strategice) permit conturarea de obiective
derivate I si II, specifice si individuale, rezultand un system de obiective in a
caror realizare sunt implicate, practic, toate componentele procesulae si
structurale ale firmei.
In figura urmatoare sunt prezentate cele mai importante dintre acestea, iar in
continuare se fundamenteaza nivelul unora din cele pntru urmatorul an (nivelul
planificat). Precizam ca, functie de optiunile strategice si de modificarile ce
urmeaza a fi operate la nivelul firmei si in mediul ambiant a acesteia, nivelul
efectiv al obiectivelor evidentiate in figura poate fi diferit. Studentii vor
fundamenta nivelul previzionat pentru toate obiectivele pe care le propun
intreprinderii simulate, dupa metodologia de determinare a acestora.
3.1. Productia fizica si cifra de afceri
Avand in vedere scaderea cererii solvabile pentru produsul A, slab
rentabilitate a acestuia, precum si estimarea unei cresteri mai rapide a preturilor
materiilor prime si energiei electrice, comparativ cu cresterile de preturi la
produsele finite, firma va renunta in anul curent la fabricarea respectivului
produs. In aceste conditii in sectia I se va trece la asimilarea noului produs D.
Cercetarile de piata effectuate au aratat ca se pot vinde in cursul anului
curent 60000 bucati produs D. Dintre acestea 44000 bucati sunt cerute pe piata
interna, 10000 bucati pe piata franceza si 6000 bucati pe piata germana. Pretul
de productie pentru piata interna este de 10500 U.V., de 10800 U.V. pentru
piata franceza si de 10890 U.V. pentru piata germana.
18

Figura nr. 7

Cursul de schimb mediu prognozat pentru anul curent 100

U.V./euro.
Pentru produsul B se intrevede o crestere a cererii solvabile cu 6,6,
firma dorind sa-si pastreze cota detinuta pe piata in anul de baza. Daca
numarul de bucati din produsul B care vor fi fabricate va fi de
21000 * 116 % = 24360 bucati
In ceea ce priveste produsul C, datorita rentabilitatii sporite si a
expansiunii cererii solvabile, firma isi propune o consolidare a pozitiei pe
piata. Pentru atingerea acestui obiectiv firma a realizat studii de piata in
trei variante: pesimista, realista si optimista.
In varianta pesimista nivelul cererii solvabile va creste cu 8 %, iar
cota de piata a firmei va fi de 44 %.
In varianta realista nivelul cererii solvabile va creste cu 10 %, iar
cota de piata a firmei va fi de 45 %.
In varianta optimista nivelul cererii solvabile va creste cu 12 %, iar
cota de piata a firmei va fi de 46 %.
Probabilitatile de realizare a celor trei varinate sunt: 1/6 in varianta
pesimista, 4/6 in varianta realista si 1/6 in varianta optimista.
Drept urmare, numarul de bucati de produs C (Qc) care va fi
fabricat anul curent va fi determinat astfel:
Qc = Do *

I Qi * C pi * p i

unde:
Do nivelul initial al cererii
I Qi indicele de crestere l cererii in varianta i
C pi cota de piata a firmei in varinta i
p i - probabilitatea de realizare a variantei i
Prin rotunjire, firma isi va fixa drept obiectiv 16.000 bucati de
produs C.
Pornindu-se de la productia fizica, se calculeaza apoi cifra de
afaceri (tabelul nr. 42).

21

Tabelul nr. 42
Cifra de afaceri
Nr. Crt.

Denumire produs

Cantitate (buc)

Pret (U.V/buc)

0
1
2
3
4
5
6
7

1
B
C
D intern
D Franta
D Germania
D Total
Total cifra de afaceri

2
24360
16000
44000
10000
6000
60000

3
39100
64400
10500
10800
10890
10590

Cifra de afaceri
(mii U.V.)
4
952476
1030400
462000
108000
65340
635340
2618216

3.2. Rentabilitatea firmei

Firma isi propune o rata a cresterii profitului da la 9,27 % in anul
de baza la 20 % in anul curent.
Aceasta corespunde unei rate a rentabilitatii comerciale de
16,66 %.
Deci profitul brut ce va trebui realizat va fi de:
2618216 * 16,66% = 436195 mii U.V.
Obiectivele stategico-tactice ale firmei sunt prezentate in sinteza
tabelul nr. 43.
Tabelul nr. 43
Obiectivele stategico-tactice ale firmei in anul curent
Obiective
0
1. Productia fizica
1.1 Produs B
1.2 Produs C
1.3 Produs D total
- intern
- extern
2. Cifra de afaceri
2.1 intern
2.2 extern
3. Pofitul brut (minim)
4. Total costuri (maxim)

U.M.
1

Nivel absolut
2

buc.
buc.
buc.
buc.
buc.
mii U.V.
mii U.V.
mii U.V.
mii U.V.
mii U.V.

24360
16000
60000
44000
16000
2618216
2444876
173340
436195
2182021

22

4. Modalitati stategico-tactice de realizare a obiectivelor

Pentru realizarea obiectivelor strategico-tactice, firma isi
propune:
asimilarea unui nou produs D
efectuarea de investitii (acjizitionarea unor utilaje si masini
performante)
modernizarea manageriala
reducerea consumului absolut si relative de factori de productie
diversificarea debuseelor pentru produsele fabricate prin
patrunderea pe piata franceza si germana
promovarea produselor prin intensificarea reclamei, cheltuielile
pentru publicitate vor spori cu 50 % fata de anul de baza
sporirea motivatiei in munca a personalului prin cresterea
castigului salarial mediu nominal cu 30 %. Totodata, se prevede
ca indicele de devansare a salariului mediu de catre
productivitatea muncii va fi de 103 %.
4.1. Factori modelatori ai dimensionarii resurselor umane si
materiale necesare realizarii obiectivelor strategice
4.1.1. Estimarea necesarului de personal
Avand in vedere cele aratate anterior, rezulta ca nivelul
productivitatii muncii in anul curent va fi de:
1203774 * 130 % * 103 % = 1277084 U.V./angajat
Deci, numarul de personal se va ridica la:
2618216000 / 1277084 = 2050 angajati
4.1.2. Balanta timpului de munca pentru un lucrator direct
productiv
In anul curent, asa cum rezulta din tabelul 44, numarul mediu de
ore de munca ale unui lucrator direct productiv va fi de 1840 ore in sectia
a II-a si 1832 ore in sectia I, deoarece aceasta sectei va functiona doar in
perioada 1 februarie 31 decembrie, intervalul 1 31 ianuarie fiind
rezervat pentru asimilarea produsului D. In sectia I intreg personalul va

23

efectua concediu de odihna in perioada cand activitatea de productie este

intrerupta.
Tabelul nr. 44
Balanta timpului de munca pe un lucrator
Nr. Crt.
0
1
2
3
4

5
6
7

Indicator
1
Zile calendaristice (Zc)
Zile nelucratoare (Zn), din care:
Zile de repaus legal (Zrl)
Concediu de odihna (Co)
Zile maxim disponibile (Zmd)
Zile neutilizate, din care (Znu):
Concedii de maternitate si program redus
(Cmpr)
Concedii medicale (Cm)
Intreruperi si stagnari de o zi (Zs)
Absente aprobate prin lege (Al)
Zile de lucru efective (Zlef)
Durata zilei de lucru (Dzl)
Timp efectiv de lucru in ore (Tef)

Sectia a II-a
2
365
131
111
20
234
4
1

Sectia I
3
334
101
101
233
4
1

1
1
1
230
8
1840

1
1
1
229
8
1832

Observatii:
Zmd = Zc Zn
Zlef = Zmd Znu
Tef = Zlef * Dzl
4.1.3. Timpul maxim disponibil peg rupe de utilaje
In anul current timpul maxim disponibil peg rupe de utilaje este
prezentat in tabelul 45.

24

Tabelul nr. 45
Timp maxim disponibil pe categorii de utilaje in sectia a II-a
Nr. Crt.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Tip utilaj
1
Centre de prelucrare
Masini de tip a
Masini de tip b
Masini de tip f
Masini de tip g
Masini de tip h
Masini de tip i
Masini de tip j
Mese tehnologice

Timp de
intrerupere
(Ti)
2
150
344
374
358
348
384
388
354
-

Timp maxim disponibil (Tmd)

2 schimburi
3 schimburi
3
3914
3720
3690
3706
3716
3680
3676
3710
4064

4
5946
5752
5722
5738
5748
5712
5708
5742
6096

Nota:
Tmd = (Zc - Zrl) * Ns * Dzl Ti
Zc, Zrl, Dzl si Ti au semnificatiile din tabelul 44 si 45 iar Ns =
numar de schimburi.
4.2. Asimilarea in fabricatie a produsului D in sectia I
4.2.1. Tehnologia de fabricatie
Schema procesului tehnologic este prezentata in figura 8, iar tipul
si durata operatiilor in tabelul 46.

25

Tabelul nr. 46
Tipul si durata operatiilor
Nr. Crt.

Tipul operatiei

Durata (min.)

0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

1
Manuala
Mecanizata
Mecanizata
Mecanizata
Mecanizata
Manuala
Mecanizata
Mecanizata
Mecanizata
Manuala
Mecanizata
Mecanizata
Manuala
Manuala (CTC)
TOTAL

2
18
6
15
30
60
15
24
33
36
30
6
9
42
21
345

Tipul
echipamentului
3
Mese de lucru
Masini k
Masini m
Masini p
Masini a
Mese de lucru
Masini n
Masini r
Masini g
Banc tonaj
Masini h
Masini i
Banc tonaj
Mese control

Observatii
4
existente
investitii
existente
existente
existente
existente
existente
existente
existente
existente
existente
investitii
existente
existente

Costul asimilarii produsului (mai putin investitiile in utilje) se

apreciaza la 8000000 U.V.
Puterea instalata a motoarelor de la masinile k si l este de 1,5
kw fiecare.
Montajul produsului D se va face la o linie servita de la o banda
transportoare, al carei motor are o putere de 3 kw.
Pretul de achizitie al noilor utileje este:
pentru masina k
225000 UV
pentru masina l
175000 UV
pentru banda transportoare
90000 UV
cotele de amortizare sunt de 5 % pentru masinile k si l si de 10 %
pentru banda transportoare.
4.4.2. Organizarea liniei de productie in flux
Pentru fabricarea produsului D se va organiza in sectia I o linie de
productie in flux. In continuare se va efectua calculul principalelor
elemente ale acesteia.
Parametrii liniei in flux
Linia de productie in flux va functiona 229 zile lucratoare in regim
de schimburi 8 ore. Coeficientul de simultaneitate (K) care reflecta
timpul efectiv de lucru in cursul schimbului este de 0,96.

26

a. Tactul liniei (T) se determina astfel:

T =

t * 60 * K
Q

unde:
t = timpul de lucru disponibil (ore)
Q = volumul productiei
T =

229 * 2 * 8 * 60 * 0,96
60000

= 3,51744 minute/produs

b. Ritmul liniei (R) este inversul tactului

Deci:
R = 1 / T = 0,284298 produse/minut
c. Calculul numarului de utilaje si posturi de lucru manuale
(Nui)
N ui = D oi / T
unde:
D oi = durata operatiei i
Tabelul nr. 47
Determinarea numarului de posturi manuale (Npm)
Operatia

Durata operatiei
(min)
0
1
1
18
6
15
10
30
13
42
14
21
Total posturi manuale

Necesar de posturi manuale

2
5,12 = 6
4,26 = 5
8,53 = 9
11,94 = 12
5,97 = 6
38

27

Mese de lucru
Mese de lucru
Banc de tonaj
Banc de tonaj
Mese de control

Tabelul nr. 48
Determinarea numarului de utilaje (Nu)
Operatia
Durata operatiei
0
1
2
6
3
15
4
30
5
60
7
24
8
33
9
36
11
6
12
9
Numar de utilaje

Timpul utilajului
2
Masina k
Masina m
Masina p
Masina a
Masina n
Masina r
Masina g
Masina h
Masina l

Numar de utilaje
3
1,71 = 2
4,26 = 5
8,53 = 9
17,06 = 18
6,82 = 7
9,38 = 10
10,23 = 11
1,71 = 2
2,56 = 3
67

d. Calculul lungimii benzii transportatoare

L b = (N u + N pm) * d
unde:
d = distanta dintre doua posturi de lucru successive = 1m
L b = (67 + 38 ) * 1 = 105 m
e. Determinarea suprafetei benzii (Sb)
Sb = L b * l b + S pa + S pf
unde:
l b= latimea benzii; l b = 2m
S pa = suprafata pentru alimentare; S pa = 30 m2
S pf = suprafata de depozitare a produselor finite;
S pf = 36 m2
S b = 105 * 2 + 30 + 36 = 276 m2
Caile de acces pentru linia de productie in flux reprezinta 20 % din
suprafata ocupata de masini, utilaje, mese de lucru si bancuri de montaj.
Avand in vedere ca suprafata totala a sectiei I (S SI) este de 800 m2,
rezulta ca gradul de ocupare a suprafetei (G us) va fi:
G us = S b * 120 % * 100 = 276 * 120 % * 100 = 331 * 100 = 41 %
S si
800
800

28

4.2.3. Numarul maxim de lucratori productivi care lucreaza

simultan la linia de fabricatie
Necesarul maxim de personal direct productive/schimb se
determina in functie de numarul de utilaje (Nu), posturi de lucru manuale
si normele de servire, respectiv numarul de lucratori ce revin pe un loc de
munca, asa cum este prezentat in tabelul 49.
Tabelul nr.49
Numar maxim de lucratori direct productivi/schimb
Operatia
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Total

Numar de utilaje si
posturi de lucru
(Nu)
1
6
2
5
9
18
5
7
10
11
9
2
3
12
6
105

Norma de servire
(Ns)

Numar de lucratori
(Nl)

2
1
1
1
0,5
0,5
2
1
0,5
1
2
1
1
2
2
-

3
6
2
5
5
9
10
7
5
11
18
2
3
24
12
119

Nota: N1 = Nu * Ns
4.4.2 Antecalculatia costului unitar
Estimarea costului noului produs se face pornindu-se de la
determinarea manoperei directe (tabelul 50), a costului de energie
electrica scop tehnologic (tabelul 51) si a amortizarii (tabelul 52).

29

Tabelul nr. 50
Calculul salariilor directe pe unitatea de produs
Numarul
operatiei

Durata
operatiei
min (Do)

Norma de
servire (Ns)

0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

1
18
6
15
30
60
15
24
33
36
30
6
9
42
21
Total

2
1
1
1
0,5
0.5
2
1
0,5
1
1
1
1
2
2

Consum de
manopera
directa omore (Cmd)
3
0,300
0,100
0,250
0,250
0,500
0,500
0,400
0,275
0,600
1,00
0,100
0,150
1,400
0,700
6,525

Tarif orar
UV (To)

Costuri
directe UV
(Cd)

4
210
235
240
225
225
235
245
220
225
245
210
190
245
225
233,14

5
63,00
23,50
60,00
56,25
112,50
117,50
98,00
60,50
135,00
245,00
21,00
28,50
343,00
157,50
1521,25

Nota: Cmd = Do * Ns
Cd = Cmd * To
Tabelul nr. 51
Consumul de energie electrica pentru forta motrice in sectia I
Operatia si
tipul de
masina

Norma de
timp (oremasina)

Timp efectiv
de
functionare a
masinii (k =
0,96)
1
2
3
II/k
0,10
0,096
III/m
0,25
0,240
IV/p
0,50
0,480
V/a
1,00
0,960
VII/n
0,40
0,384
VIII/g
0,55
0,328
IX/g
0,60
0,576
XI/h
0,10
0,096
XII/l
0,15
0,144
Banda transportoare
Total produs D

30

Putere
instalata
(kw) Pi

Total
consum
energie
electrica

Valoare
energie Ve
(UV)

4
1,5
2,5
5,0
3,0
3,0
4,5
2,0
3,0
1,5
3,0

5
0,144
0,600
2,400
2,880
1,152
2,376
1,152
0,288
0,216
0,1832
11,3912

6
3,6
15
60
72
28,8
59,4
28,8
7,2
5,4
3,664
227,824

* Pretul pentru 1 kwh este de 25 UV

Tabelul nr. 52
Calculul amortizarii in sectia I
Nr.
Crt.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Categoria
mijloacelor fixe

Cantitate

1
2
Cladire
1
productive
Masini tip k
3
Masini tip m
6
Masini tip p
12
Masini tip a
23
Masini tip n
10
Masini tip r
13
Masini tip g
14
Masini tip h
3
Masini tip i
4
Banda
1
transportoare
Alte mijl fixe
Total sectia I

Valoare
unitara
(UV)
3
2200000

Valoare
totala a
mijl fixe
(UV)
4
2200000

225000
175000
204000
200000
82000
110000
180000
220000
175000
90000

Norma de Amortizare
amortizare
anuala
(%)
(UV)
5
1,1

6
24200

450000
875000
1836000
3600000
574000
1100000
1980000
440000
525000
90000

5
4,8
4,8
4,8
4,8
4,8
4,8
4,8
5
10,0

22500
42000
88128
172800
27552
52800
95040
21120
26250
9000

550000
14220000

6,7
4,3

36850
618240

Deci, cheltuielile cu amortizarea care revin pe unitatea de produs

vor fi de 618240 : 60000 = 10,3 U.V.
Estimarea cheltuielilor de administratie a sectiei se va face prin
preluarea coeficientului de repartizare in raport cu cheltuielile, cu salariile
directe, din anul de baza (66,03 %).
Estimarea cheltuielilor generale ale intreprinderii care revin pe
unitate de produs se va face prin preluarea coeficientului de repartizare in
raport cu costul de sectie din anul de baza (3,4470 %).

31

Tabelul nr. 53
Costul unitar antecalculat al produsului D
Nr.
Articole de calculatie
Crt.
0
1
1 Materii prime
m10
m3
m5
2 Salarii directe
3
4
5

6
7
8
9
10

CAS
Protectie sociala
Cheltuieli commune ale
sectiei, din care:
-cheltuieli cu energia(f.m.)
-cheltuieli cu amortizarea
-alte cheltuieli comune
Cost de sectie
Cheltuieli generale ale
intreprinderii
Cost total
Profit brut
Pret de productie (intern)

UM
2
Kg
Kg
Kg
Oreom
%
%
UV
UV
UV
%
UV
%

Norma de
consum
3

Pret (UV)

6,0
3,0
2,0
6,525

494
429
403
233,14

25
5

66,03
3,4470

UV
UV
UV

Valoare
(UV)
5
5057
2964
1287
806
91,27
380,31
76,06
1241,2
227,82
10,3
1004,48
8277,22
285,32
8562,54
1937,46
10500,00

4.3. Analiza posibilitatilor de realizare a obiectivelor in sectia a

II-a
Analiza posibilitatilor de realizare a obiectivelor in sectia a II-a
evidentiaza in ce masura conditiile tehnico materiale, umane si
manageriale permit indeplinirea acestora.
Un astfel de demers a fost structurat in urmatoarele etape:
a. analiza posibilitatilor de realizare a obiectivelor privind
productia fizica
b. naliza incadrarii in obiectivul privind numarul de lucratori irect
productivi
c. analiza incadrarii in nivelul admisibil de cheltuieli
4.3.1 Analiza previzionala a posibilitatilor de realizare a
obiectivului privind productia fizica
Verificarea posibilitatilor de realizare a productiei fizice stabilite ca
obiectiv se face pornind de la numarul de utilaje si posturi de lucru (Nu),
fondul de timp maxim disponibil (Td) in conditiile anului curent si a

32

normelor de timp din anul de baza pentru diversele repere si operatii (Nti)
si pentru reperele representative la fiecare grupa de utilaje (Ntr).
Pe aceasta baza se calculeaza coeficientul de echivalenta (Cei),
obiectivul de productie (Qr), precum si productia posibila in repere
representative in conditiile tehnico organizatorice ale anului de baza
(Qp), precum si abaterea productiei posibile de la obiectivul propus (Q)
(rabelul nr. 54).
Intre acesti indicatori, exista urmatoarele relatii :
Cei = Nti / Ntr
Qr = Qfi * C ei
Qp = ( Nu * Tmd ) / Ntr
Q = Qp - Qr
Efectuand o serie de transformari in modul de exprimare a
productiei posibile si al obiectivului de productie, exprimate in repere
representative, se deduce ca: raportul dintre deficitul si obiectivul de
productie (Qr) reprezinta productia cu care trebuie reduse normele de
timp astfel ca cresterea productiei sa nu necesite achizitionarea de noi
utilaje.
4.3.2. Analiza incadrarii in obiectivul privind numarul de lucratori
direct productivi
Se determina numarul de lucratori direct productivi necesar
realizarii productiei fizice in conditiile mentinerii consumului de timp de
munca din anul de baza si a balantei de munaca din anul curent.
Rezultatul se compara cu numarul maxim admisibil de lucratori
direct productivi.
Avand in vedere ca numarul de personal a fost stability pentru anul
curent la 2050, ca in sectia I vor fi necesari 270 lucratori si ca personalul
indirect productiv va ramane constant (201), rezulta ca in sectia a II-a vor
putea fi angajati cel mult 1579 lucratori direct productivi.

33

34

Tabelul nr. 55
Analiza previzionala a incadrarii in obiectivul privind numarul de lucratori
direct productivi (sectia a II-a)
Nr.
Crt.

0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

Reper
produs

Obiectiv
de
productie

1
B C/R3

2
40360

Operatia

Cosumul de
manopera
directa (omore)

Timpul de
munca
necesar pt
realizarea
productiei
(ore)

Balanta
timp de
munca pe
un
locuitor
(ore)

Necesar
de
lucratori
direct
productivi

3
4
5
6
I
5
201800
1840
II
3
121080
1840
III
7
282520
1840
B R4
24360
I
5
121800
1840
II
6
146160
1840
III
9
219240
1840
B R5
24360
I
3
73080
1840
II
5
121800
1840
III
2
48720
1840
C R6
16000
I
6
96000
1840
II
8
128000
1840
III
12
192000
1840
C R7
16000
I
5
80000
1840
II
3
48000
1840
III
4
64000
1840
B
24360
montaj
15
365400
1840
C
16000
montaj
32
512000
1840
Total lucratori in conditiile normelor de munca din anul de baza (L0)
Obiectivul privind numarul total de lucratori (L1)
Economia relativa de personal (L = L0 L1 )

7
110
66
154
67
80
120
40
67
27
52
70
104
44
26
35
199
278
1534
1611
77

Reducerea medie a normelor de timp

Nt = L / L0 * 100

5,02

4.3.3 Analiza incadrarii la nivelul previzionat al costurilor de productie

Analiza previzionala presupune in acest caz parcurgerea a doua etape.
In prima etapa se reactualizeaza costurile de productie pentru produsele B
si C astfel:
Cheltuielile cu materii prime direct productive se inmultesc cu indicele
preturilor in anul curent (112 %).
Cheltuielile cu manopera directa si cele conexe acestora se vor inmulti cu
indicele de crestere a salariului in anul curent (110 %).
Cheltuielile cu energia electrica in scopuri tehnologice se reactualizeaza tinand
seama de cresterea pretului cu 12% in cursul anului curent.
1

 Celelalte cheltuieli indirecte se vor inmulti cu indicele preturilor produselor B

si C (125%). Se are in vedere faptul ca, teoretic, aceasta categorie de cheltuieli
este constanta din punct de vedere al ponderii in pretul produsului.
Nivelul reactualizat al costului unitar al produselor B si C este prezentat in tabelul
nr. 56.
Tabelul nr. 56
Cost unitar actualizat al produselor B si C
Nr.
Crt.
0
1
2
3
4
5
5.1.
5.2.
5.3.
6
7
8

Articole de calculatie

Produs

1
Materii prime directe
Salarii directe
CAS
Protectie sociala
Cheltuieli commune ale sectiei, din care:
Cheltuieli cu energia pentru forta motrice
Amortizarea activelo fixe
Alte cheltuieli ale sectiei
Cost de sectie
Cheltuieli generale ale intreprinderii
Cost de productie

B
2
11984,00
10725
2681,25
536,25
7599,04
1932
148,93
5518,11
33525,54
1276,86
34802,4

C
3
22848,00
14971
3742,75
748,55
10321,39
2410,8
207,88
7702,71
52631,69
2006,80
54638,49

In cea de-a doua etapa, pornindu-se de la costul antecalculat produsului D si de

la costurile actualizate ale produselor B si C se efectueaza comparatia intre nivelul
total al cheltuielilor actualizate si nivelul total al cheltuielilor admisibile (Chad1)
determinate pe baza formulei:
Chad1 = CA1 * (100 Rr 1) / 100
Unde:
CA1 cifra de afaceri in anul curent
Rr 1 rata rentabilitatii in anul curent
Chad1 = 2.618.216.000 * (100 16,66)/100
Chad1 = 2.182.021.000 U.V.
In tabelul nr. 57 se realizeaza comparatia intre nivelul actualizat si un maxim
adimisibil al cheltuielilor.

Tabelul nr. 57
Incadrarea in nivelul admisibil a cheltuielilor totale
Nr. Crt.

Produs

Cantitatea de
produse
fabricat (buc)
2
24360
16000
60000

Costul unitar al
produsului
(U.V.)
3
34802,4
54638,49
8562,54

0
1
1
B
2
C
3
D
Total cheltuieli actualizate
Total cheltuieli admisibile
Economii de realizat pentru incadrarea in nivelul de eficienta
propus

Total cheltuieli
necesare (UV)
4
847786464
874215840
513752400
2235754704
2182021000
- 53733704

Din analiza previzionala rezulta ca obiectivele stabilite necesita adoptarea unor

masuri care sa determine schimbari in eficienta utilizarii factorilor de productie, in
sectia a II-a.
4.4. Retehnologizarea firmei
Avand in vedere uzura fizica si morala a masinilor f si g, impactul
nefavorabil pe care il au asupra fabricarii reperului R3 ce intra in componenta
produselor B si C, Consiliul de Administratie a hotarat modernizarea tehnologiei prin
inlocuirea celor doua tipui de masini cu utilaje complexe (centre de prelucrare), ce
executa toate cele 3 operatii necesare pentru reperul R3.
Centrele de prelucrare vor fi achizitionate de la un furnizor intern la prt de
603000 UV/buc. Puterea motorului este de 3 kw, iar norma de amortizare anuala este
de 4,8 %.
Utilizarea centrelor de prelucrare determina asa cum s-a aratat anterior
comprimarea a trei operatii tehnologice intr-una singura cu o durata de ore/bucata. De
asemenea, se reduc pierderile tehnologice la prelucrarea materiei prime m3, astfel
inact consumul specific scade de la 20 kg la 14 kg.
Necesarul de centre de prelucrare (Ncp) va fi de:
Ncp = [ Nt 1 * (QB + QC) ] / T md
Unde:
Nt 1 = timpul de preluare a reperului R3
QB , QC = cantitatea de produse B si respective C, vor fi fabricate
T md = timpul maxim disponibil/utilaj in regim de lucru de doua schimburi
Ncp = [9,9 h/buc * (24360 + 16000) buc ] /3914 h/utilaj
Ncp = 102,08 = 103 utilaje

Valoarea centrelor de prelucrare va fi de:

103 buc * 603000 UV/buc = 62109000 UV
Amortizarea anuala se va cifra la:
62109000 UV * 4,8% = 2981232 UV
Efecte:
a. Reducerea consumului de materie prima m3 (mp)
mp = ( Nc1 Nc0 ) * Pr1 * (QB + QC )
Unde:
Nc1, Nc0 = norma de consum in anul curent si respectiv I anul de baza:
Pr1 = pretul materiei prime in anul current
mp = (14 - 20) kg/buc * 429 UV/kg * (24360 + 16000) buc
mp = - 103886640 UV
b. Economii la consumul de energie
EE = (Nt 1 * PCp Ntoi * Poi) * PrEEi * (QB + QC )
Unde:
Nt 1 = norma de timp in anul curent
PCp = puterea motorului centrului de prelucrare
Ntoi = norma de timp in anul de bza la operatiile efctuate la masinile a, f,
g
Poi = puterea instalata a motoarelor masinilor a, f, g
PrEEi = pretul energiei electrice ihn anul curent
EE = [9,9 h * 3 kw (5h * 3kw + 3h * 1,5kw + 7h * 2kw)] / buc * 20
UV/kwh * (24360 + 16000)buc = - 3067360 U.V
c. Economii la consumul de manopera directa ( S)
S = (N
( t 1 * S1 Ntoi * Soi) * (QB + QC )
Unde:
S1 = salariul din anul curent al lucratorilor de la centrul de prelucrare
Soi = salariile actualizate la operatiile efectuate la masinile a, g
S = [9,9h * 164,8 UV/h (5h * 164,8 UV/h + 3h * 144,2 UV/h + 7h *
149,35 UV)] / buc * (24360 + 16000) buc = - 27062591 UV
d. Economii la plata CAS ( CAS)
4

 CAS = 25 % * S
CAS = 25 % * (- 27062591) = - 6765648 UV
e. Economii la cheltuielile cu protectia sociala ( PS)
PS = 5 % * S
S = 5 % * (- 27062591) = - 1353130 U.V.
f. Economia relativa de personal ( L)
L = [ (N
( t 1 Ntoi) * (QB + QC ) ] / Nh
Unde:
Nh = numarul de ore de muncace revin annual pe un lucrator direct producti la
sectia a II-a
L = { [ 9,9 (5 + 3 + 7)] h/buc * (24360 + 16000)buc} / 1840 ore/lucrator =
L = - 112 lucratori
4.5. Reorganizarea unor procese rehnologice
4.5.1. Reorganizarea liniei de fabricatie la reperele R4 si R6 prin amplasarea
utilajelor pe flux
Operationalizarea acestei masuri nu necesita cheltuieli de investitii. Nu se
modifica ordinea operatiilor tehnologice, ci oar dimensiunea unor norme de
prelucrare, datorita eliminarii unor faze, miscari si manuiri.
Drept urmare, timpii normati in ore masina vor fi:
Reper
R4
R6

Operatia I
4,7
5,8

Operatia II
5,7
7,5

Operatia III
8,5
11,2

In aceste conditii necesarul de utilaje de diferite tipuri va fi:

Masini de tip a
Necesar:
( 4,7 h/buc * 24360 buc + 5,8 h/buc * 16000 buc ) / 3720 h/masina
= 55,72 = 56 masini de tip a
Valoarea totala a utilajelor de tip a de la linia de productie in flux

va fi:

56 buc * 200.000 UV/buc = 11200000 UV

Amortizarea anuala va fi:
11200000 * 4,8 % = 537600 U.V.
Masini de tip b
Necesar:
(5,7 h/buc * 24360 buc + 7,5 h/buc * 16000) / 3690 h/masina
= 70,14 = 71 masini tip b
Valoarea totala a utilajelor de tip b:
71 buc * 125000 UV/buc = 8875000 UV
Amortizarea anuala:
8875000 * 4,8% = 426000 UV
Masini de tip h
Necesar:
(8,5 h/buc * 24360 ) / 3680 h/buc = 56,27 = 57 masini de tip h
Valoarea totala a utilajelor de tip h
57 buc * 220000 UV = 12540000 UV
Amortizarea anuala:
12540000 * 4,8 % = 601920 UV
Masini de tip j
Necesar:
(11,2 h/buc * 16000) /3710 h/masina = 48,30 = 49 masini de tip j
Valoarea totala a utilajelor de tip j
49 buc * 185000 UV = 9065000 UV
Amortizarea anuala:
9065000 * 4,8% = 435120 UV
Efecte:
a. economii la consumul de energie electrica ( EE)
EE = (N
( t1 i - Ntoi ) * Poi * Q j * PrEEi ; j = B; C
EE pentru produsul B = [ (4,7 5)h * 3 kw + (5,7 - 6)h * 2,5 kw + (8,5 - 9)h
* 3 kw] / buc * 24360 * 20 UV/kwh = - 1534680 UV
EE pentru produsul C = [(5,8 6)h * 3kw + (7,5 8)h * 2,5 kw + (11,2
12)h * 3,5 kw] / buc * 16000 * 20 UV/kwh = 1488000 UV
Total economii de energie electrica = - 3022680 UV
b. Economii la consumul de energie electrica ( S)

 S = (N
( t1 i - Ntoi ) * S1 i * Q j
S pentru produsul B = [(4,7 5)h * 164,8 UV/h + (5,7 6)h * 169,95 UV/h +
(8,5 9)h * 175,1 UV/h] / buc * 24360 buc = - 4579071 UV
S pentru produsul C = [(5,8 6)h * 164,8 UV/h + (7,5 8)h * 169,95 UV/h +
(11,2 12)h * 144,2 UV/h] / buc * 16000 buc = - 3732720 UV
Total economii de manopera directa = - 8311791 UV
c. Economii la plata ( CAS)
CAS = 25 % * S
CAS = 25 % * (- 8311791) = - 2077948 UV
d. Economii la plata cotei aferente fondului de protectie sociala
( PS)
PS = 5% * S
PS = 5 % * (- 8311791) = 415590 UV
e. Economia relative de personal ( L)
L = { [ (4,7 5)h + (5,7 6)h + (8,5 9)h ] / buc * 24260 buc } / 1840
h/lucrator + { [ (5,8 6)h + (7,5 8)h + (11,2 12)h ] / buc * 16000 buc} /
1840 h/lucrator = - 28 lucratori
4.5.2. Modernizarea sistemului de alimentare cu materie proma a masinilor
a prin trecerea de la sistemul pasiv la cel activ.
Aceasta masura determina:
a. reducerea normei de consum in cazul materiei prime m5, folosita in reperul
R5 de la 5 kg la 4,7 kg, iar in cazul materiei prime refolosita la reperul R7
de la 20 kg la 18,6 kg.
b. scaderea normei de timp de la 3 h/buc la 2,8 h.buc in cazul operatiei de la
reperul R5 si de la 5 h/buc la 4,6 h/buc in cazul I de reperul R7.
Necesarul de utilaje a pentru fabricarea reperelor R5 si R7:
Nu = (2,8 h/buc * 24360 + 4,6 h/buc * 16000) /3720 h/masina
Nu = 38,12 = 39 masini tip a

Valoarea utilajelor de tip a:

39 buc * 200000 UV/buc = 7800000 UV
Amortizarea anuala:
7800000 UV * 4,8 % = 374400 UV
Efecte:
a. Economii la consumul de materii prime ( mp)
mp = (4,7 5) kg /buc * 403 UV/kg * 24360 buc + (18,6 20) kg/buc * 351
UV/kg * 16000 buc
mp = - 10807524 UV
b. Economii la consumul de energie electrica ( EE)
EE = (2,8 3) h/buc * 3 kw * 24360 buc * 20 UV/kwh + (4,6 5)h/buc * 3
kw * 16000 buc * 20 UV/kwh
EE = - 676320 UV
c. Economii la consumul de manopera directa ( S)
S = (2,8 3)h/buc * 164,8 UV/h * 24360 buc + (4,6 5) h/buc * 164,8
UV/buc * 16000 buc
S = - 1857626
d. Economii la plata CAS ( CAS)
CAS = 25 % * (- 1857626) = - 464407 UV
e. Economii la plata cotei aferente fondului de protectie sociala ( PS)
PS = 5 % * S
PS = 5 % * (- 1857626) = - 92881 U.V.
f. Economia relative de personal ( L)
L = [(2,8 3) * 24360 buc + (4,6 5) * 16000 buc] / 1840 h/ lucrator
L = - 5,76 = - 6 lucratori
4.5.3 Introducerea unui dispozitiv DXI la masinile de tip i
Aceasta masura conduce la reducerea normei de timp cu 10% de la 2 h/buc la 1,8
h/buc, in cazul reperului R5 si de la 4 h/buc la 3,6 h/buc in cazul reperului R7. In acest
fel se asigura realizarea obiectivului de protectie la achizitionarea unor utilaje
suplimentare.
Costul unui dispozitiv DXI este de 6610 UV, iar norma de amortizare este de 10%.
Necesarul de utilaje i
Nu = (1,8 h/buc * 24360 buc + 3,6 h/buc * 16000) / 3676 h/masina
Nu = 28 masini
8

Valoarea masinilor i
28 buc * 207000 UV/buc = 5796000 U.V.
Amortizarea anuala:
5796000 * 4,8 % = 278208 UV
Valoarea dispozitivelor DXI
28 buc * 6610 UV/buc = 185080 UV
Amortizarea anuala a dispozitivelor DXI:
185080 UV * 10% = 18508 UV
Efecte:
a. Economie la consumul de energie electrica ( EE)
EE = (1,8 2) h/buc * 1,5 kw * 24360 buc * 20 UV/kwh +
(3,6 4) h/buc * 1,5 kw * 16000 buc * 20 UV/buc
EE = - 338160 UV
b. Economii la consumul de manopera directa ( S)
S = (1,8 2) h/buc * 175,1 UV/h * 24360 buc + (3,6 4) h/buc *
175,1 UV/h * 16000 buc
S = - 1972727 UV
c. Economii de plata CAS ( CAS)
CAS = 25% * S
CAS = 25 % * (- 1972727) = - 493432 UV
d. Economii la plata contributiei la fondul de protectie sociala
S = 5 % *S
S =5 % * (- 1972727) = - 98686 UV
e. Economia relative de lucratori
L = [ (1,8 2)h/buc * 24360 buc + (3,6 4)h/buc * 16000 buc ] / 1840
h/lucrator
L = - 6 lucratori
4.6. Modernizarea manageriala a firmei
4.6.1. Implementarea si utilizarea managementului prin obiective si a
managementului prin bugete
In contextual remodelarii de ansamblu a managementului firmei, abordata ca
obiectiv fundamental, implementarea de sisteme, metode si tehnici manageriale
evoluate constituie o prioritate.
9

Date fiind problemele cu care se confrunta, alinierea greoaie si cerintele

economiei de piata, si mai ales, mentalitatile salariatilor, intotdeauna favorabile
schimbarii, se propune promovarea managementului prin obiective si, in cadrul
acestuia, a altor sisteme, metode si tehnici de management, din care se detaseaza
managementul prin bugete cuplat cu sistemul cost ora productie.
Se urmareste astfel imprimarea unor caracteristici de ordine, disciplina si
rigurozitate la toate esaloanele organizatorice ale intreprinderii, generate de eficienta.
Importanta deosebita a unor componente majore ale managementului prin
obiective sistemul de obiective si bugete ne determina sa le alocam atentie mai
mare.
Asa cum s-a precizat, la nivel de firma a fost elaborate un system de obiective,
integrate in strategia si politica acesteia. Pentru fiecare componenta procesula si
structurala pot fi conturate obiective specifice ori derivate desprinse din sistemul de
obiective ale intreprinderii si integrate, alturi de cheltuieli, venituri si rezultate
financiare in bugete.
Bugetul se transforma, asdar, intr-un vertabil instrument managerial prin
intermediul caruia se asugura dimensiunea participative, economico motivationala si
manageriala a managementului prin obiective.
Un prim pas in operationalizarea instrumentului managerial la care ne referim il
reprezinta sectorizarea societatii comerciale in centre de gestiune.
Sectorizarea firmei in centre de gestiune mai jos prezentata s-a realizat pe
baza criteriului structural organizatoric, corelat cu criteriul tehnologic (figura 9).
Pentru fiecare dintre acestea se intocmesc, lanseaza, executa si urmaresc
bugete, conform modelului prezentat in continuare.
Nr. Crt.
0
I
II
III
IV

Specificatie
1
OBIECTIVE
CHELTUIELI
VENITURI
REZULTATE
FINANCIARE

UM
2

Nivel buget
3

Nivel realizat
4

%
5

Cu titlu de exemplu prezentam, in finalul lucrarii, bugetele anuale intocmite

pentru centrale de gestiune:
CGO
firma
CG1
sectia I
CG2
sectia II
Facem precizarea ca din punct de vedere structural organizatoric, acestea pot
fi detaliate pana la nivelul unor subcenter de gestiune, iar din punct de vedere
temporal, periodele pentru care se eleboreaza pot di anul, semestrul si, mai ales luna.
Bugetele astfel intocmite sunt rezultatele eforturilor aonjugate ale unor
compartimente functionale si operationale, ale conducerii de nivel superior ale firmei
10

ai ale managerilor centrelor de gestiune, situatie ce evidentiaza dimensiunea

participative a managementlui prin obiective si managementului prin bugete propuse
pentru utilizare.
Un accent deosebit se va pune pe fundamentarea capitolului de cheltuieli,
domeniu in care pot fi apelate mai multe modalitati pe articole de calculatie, pe
elemente de cheltuieli, ori pe articole de calculatie conform metodologiei sistemului
cost ora productie (SCOP). Asupra acestei ultime variante de fundamentare se va
insista in final.

Figura nr. 10 Sectorizarea firmei in centre de gestiune

Referitor la eficienta economica a implementarii si utilizarii managementului
prin obiective si a altor instrumente manageriale semnalarii a doua aspecte relevante.
In primul rand, efectele sunt predominant calitative necuantificabile, reflectare a
managementului performant pe care il solicita. In al doilea rand, determinarea unor
11

costuri realiste, juste, faciliteaza evaluarea cat mai corecta a posibilitatilor de

negociere a preturilor de vanzare si implicit orientarea managementului firmei spre
acele zone mari generatoare de cheltuieli.
Ca un corelator al acestora doua aspecte evidentiem faptul ca, pe ansamblu,
nivelul profitului si impliit, al eficientei, poate suferi modificari positive sau negative
cu impact nemijlocit cu clientii. De altfel, o asemenea situatie va fi prezentata in final.
4.6.2. Organizarea ergonomica a muncii
Masura afecteaza operatia a II a a reperului R5, precum si operatiile cu
monatj general. Drept urmare, norma de timp in cazul prelucrarii pe masina b se
reduce de la 5 h/buc la 4,8 h/buc, iar cea a prelucrarii pe masina h de la 3 h/buc la
2,9 h/buc. Consumul de om ore pentru operatiile de montaj micsoreaza cu 12%,
respectiv de la 15 h/buc la 13,2 h/buc pentru produsul B si de la 32 h/buc la 28,16
h/buc pentru produsul C. Totodata, montajul produsului B va putea fi executat de
muncitori avand o categorie de incadrare inferioara. Drept urmare, salariul orar va fi
de 211 UV in loc de 221 UV.
In aceste conditii, necesarul de masini b pentru fabricarea reperului R5 va fi:
Nu = (4,8 h/buc * 24360 buc) / 3690 h/buc = 31,69buc = 32 masini de tip b
Valoarea masinilor b:
32 masini * 125000 UV/buc = 4000000 UV
Amortizarea anuala:
4000000 * 4,8 % = 192000 UV
Efectele care apar la operatia II, reper R5:
a. Economii care apar la operatia II, reper R5:
EE = (4,8 5) h/buc * 2,5 kwh * 24360 buc * 20 UV/kwh = - 243600 UV
b. Economii la consumul de manopera directa ( S)
S = (4,8 5) h/buc * 169,95 UV/h * 24360 buc = - 827996 UV
c. Economii la plata CAS ( CAS)
CAS = 25% * (- 827996) = - 206999 UV
d. Economii la plata contributiei la fondul de protectie speciala ( PS):
PS = 5% * (- 827996) = - 41400 UV
e. Economia relativa de lucratori ( L)
L = [(4,8 5) h/buc * 24360 buc] / 1840 h/lucrator = - 2 lucratori

12

Necesarul de masini h va fi :
Nu = (2,9 h/buc * 16000 buc) / 3680 h/masina = 12,6 buc = 13 masini tip h
Valoarea utilajelor h va fi de:
13 masini * 220000 UV/buc = 2860000 UV
Amortizarea anuala va fi:
2860000 * 4,8 % = 137280 UV
Efectele care se vor obtine la operatia II, reper R7 vor fi:
a. Economii la consumul de energie electrica ( EE)
EE = (2,9 3) h/buc * 3 kwh * 16000 buc * 20 UV/kwh = - 96000 UV
b. Economii la consumul de manopera directa ( S)
S = (2,9 3) h/buc * 169,95 UV/h * 16000 buc = - 271920 UV
c. Economii la plata CAS ( CAS)
CAS = 25 % * (- 271920) = - 67980 UV
d. Economii la plata contributiei la fondul de protectie sociala ( PS)
PS = 5% * (- 271920) = - 13596 UV
e. Economia relativa de lucratori ( L)
L = [(2,9 3) h/buc * 16000 buc] / 1840 h/lucrator = - 0,86 = - 1 lucrator
Necesarul de bancuri de montaj (NBM)
NBM = [(13,2/3) h/buc * 24360 buc + (28,16/4) h/buc * 16000 buc] / 4064 h
NBM = 54,09 = 55 lucratori
Efectele care apar la operatia de montaj:
a. Economii la consumul de manopera directa ( S)
- pentru produsul B
S = (Nt 1 * S1 Nt 0 * S 0 ) * Q0
Nt 1, S1 , Nt 0 , S 0 si Q0 au semnificatiile analoage la calculul efectelor
introducerii centrelor de prelucrare.
S = (13,2 h/buc * 211 UV/h 15 h/buc * 175,1 UV/h) * 24360 buc
S = - 3865932 UV
- pentru produsul C
S = (28,16 32) h/buc * 175,1 UV/h * 16000 buc
S = - 10758144 UV

13

Total economii de manopera directa:

S = - 6892212 UV
b. Economii la plata CAS ( CAS)
CAS = 25 % * (- 6892212 UV) = - 1723053 UV
c. Economii la plata contributiei pentru fondul de protectie sociala ( PS)
PS = 5 % * (- 6892212 UV) = - 344611 UV
d. Economia relative de lucratori ( L)
L = [(13,2 15) h/buc * 24360 buc + (28,16 32) h/buc * 16000 buc] / 1840
L = - 58 lucratori
4.7. Eficienta economica a modalitatilor de realizare a obiectivelor
4.7.1. Calculul economiei relative a cheltuielilor cu amortizarea
Datorita cresterii nivelului productiei in termeni nominali apare
economie relativa la cheltuielile cu amoertizarea ( A).
Avand in vedere modul in care s-a efectuat antecalculatia costurilor
produselor B si C, economia relative a cheltuielilor cu amortizarea determina
astfel:
A = A1 IP * (aB * NB1 + aC * NC1)
Unde:
A1 = amortizarea in cursul anului current in sectia a II-a
IP = indicele preturilor produselor B si C
aB ; aC = amortizarea unitara la produsele B si respective C in anul de
baza
NB1 ; NC1 = numarul de bucati de produs B si C in anul current
A1 se determina prin insumarea amortizarilor calculate pe grupa de utilaje,
precum si amortizarii cladirii industriale si a altor active fixe (se mentin la nivelul din
anul de baza);
A = 6532268 UV 115 % (119,14 UV/buc * 24360 buc + 166,30 UV *
16000 buc)
A = + 134760 UV

14

4.7.2. Eficienta economica a schimbarilor tehnologice si economice

preconizate in sectia a II a
Denumirea masurii

Economia
relativa
de
personal

Total
economii

Achizitionarea de
centre de prelucrare
Organizarea unei
linii
de productie in flux
pentru R4 si R6
Modernizarea
sistemului de
alimentare cu
materii
prime la masinile "a"
Introducerea unui
dispozitiv "DXI" la
masinile "i"
Organizarea
ergonomica a
muncii
Influenta modificarii
volumului productiei
asupra cheltuielilor
cu
amortizarea

-112

142135369

-28

-13828009

-6

-13898758

-6

-62

Total economii
Economii necesare
Economii
suplimenare

-214
77

Din care:
Consum
mat. prime

Consum
energ.
electrica
3067360

Consum
manopera
directa
27062591

3022680

CAS

Protectie
sociala

-6765648

1353130

-8311791

-2077948

-415590

-676320

-1857626

-464407

-92881

-2904005

-338160

-1973727

-493432

-98686

-10729367

-339600

-7992128

-1998032

-399607

7444120

47197863

11799467

2359894

-103886640

-10807524

134760

-291

183360748
-53733704
129627044

-114694164

Tabel nr. 58

15

Tabel nr. 59

Sinteza normelor de timp si a salariilor tarifare directe

Produs

Reper

Operatie

R3
B

I
I
R4
II
III
I
R5
II
III
Montaj general
R3
I
I
R6
II
III
I
R7
II
III
Montaj general

Utilaj

Norme de
timp

C.P.
a
b
h
a
b
i
L2
C.P.
a
b
j
a
h
i
L2

Ore masina
9,9
4,7
5,7
8,5
2,8
4,8
1,8
4,4
9,9
5,8
7,5
11,2
4,6
2,9
3,6
7,04

Ore-om
9,9
4,7
5,7
8,5
2,8
4,8
1,8
13,2
9,9
5,8
7,5
11,2
4,6
2,9
3,6
28,16

Salariu
tarifar
orar
164,8
164,8
170
175,1
164,8
170
175,1
211
164,8
164,8
170
144,2
164,8
170
175,1
175,1

5. Dimensionarea resurselor necesare realizarii obiectivelor strategico

tactice ale firmei
5.1. Determinarea necasarului de investitii
Din compartia necesarului existent de utilaje rezulta ca pentru unele tipuri,
deficite, care vor trebui acoperite prin investitii (tabelul nr. 61).
Tabelul nr. 61
Valoarea investitiilor in anul curent
Nr. Crt.

Denumirea
echipamentelor
1
2
3
4
5
6

Cantitatea
(buc)

Masini j
Masini k
Masini l
Centre de prelucrare
Dispozitive DXI
Banda transportoare
Total

15
2
3
103
28
1

16

Valoarea
unitara
(UV)
185000
225000
175000
603000
6610
90000

Valoarea
investitiilor
(UV)
2775000
450000
525000
62109000
185080
90000
66134080

Concomitent cu valorea investitiilor efectuate s-a luat in calcul valorea

prevazute a fi vandute prin licitatie, asa cum se arata in tabelul nr. 62, rezultand in
final o diferenta de 62436080 UV, respectiv 66134080 UV - 3698000 UV.
In final, societatea comerciala isi va majora capitalul social in anul curent cu 62
milioane UV, valoarea totala a acestuia insumand 312 milioane UV.
Tabelul nr. 62
Valorea utilajelor care vor fi vandute pri licitatie
Nr. Crt.

Denumirea
echipamentelor
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Cantitatea
(buc)

Masini "a"
Masini "b"
Masini "f"
Masini "g"
Masini "h"
Masini "m"
Masini "n"
Masini "p"
Masini "r"
Total

3
-32
20
38
-22
2
4
5
10

Valoarea
unitara
(UV)
200000
125000
115000
180000
220000
175000
82000
204000
110000

Valoarea
totala
(UV)
600000
-4000000
2300000
6840000
-4840000
350000
328000
328000
1100000
3698000

5.2. Calculul gradului de utilizare a capacitatii de productie

In sectia I avand in vedere ca exista organizata o linie de productia in flux,
capacitatea de productie (Cp) se determina dupa formula :
Cp = Tmd / T = (229 zile * 3 schimburi / zi * 8 h * 60) / 3,51744 min/buc
Cp = 93750 bucprodus1
Unde:
Tmd = timpul maxim disponibil
T = tactul liniei de productie I flux
Gradul de utilizare a capacitatii de productie (Gcp) va fi de:
Gcp = Q1 / Cp = 60000 / 93750 = 64 %
Deoarece productia fabricate in sectia a II- a este eterogena marimea capacitatii
de productie la fiecare grupa de utilaje si posturi de lucrari se determina pe baza
timpului maxim disponibil (Tmd) si a normei de timp a produsului reprezentativ (Ntr):
Cp = Tmd / Ntr
iar gradul de utilizare a capacitatii de productie se stabileste pe baza formulei:

17

Gcp = ( Qki * C ek ) / Cp * 100

Unde:
Qki = cantitatea de produse fabricate pe utilajul k
C ek = coeficientii de echivalenta ai produselor din punct de vedere ai normei de
timp fabricate pe utilajul k
Pentru sectia a II- a calculele sunt expuse in tabelul 40.
Facem precizarea ca, in fundamentarea capacitatii de productie aferenta sectiei
a II a, s-a folosit aceeasi metoda, repectiv matoda produsului reprezentativ.
S-a optat pntru aceasta modalitate intrucat intreprinderea simulta are un
nomenclator de fabricatie construit in doua produse (sectia a II - a), fiind cu trei
repere (R3, R4, R5, respectiv R3, R6 si R7). Determinarea capacitatii de productie in
produs reprezentativ, comporta mai multe etape:
a. se stabilesc coeficientii de echivalare (sau echivalenta) ai produselor ca
raport intre normele de timp ale acestor produse si norma de timp a produsului
reprezentaiv. Se considera produs reprezentaiv, produsul ce ocupa pondeea cea mai
ridicata in consumul total de manopera solicitat de fabricarea produselor din
nomenclatorul de fabricatie, pe un anulmit echipament (utilaj).
Cu titlu de exemplu, folosind datele din tabelul 40, precizam ca pentru masinile
de tip a pe care se fabrica reperele R4 si R5 (produs B), respectiv R6 si R7 (produs
C), cantitatile planificate sunt de 24360 buc. B si 16000 buc. C. Normele de timp,
exprimate in ore-masina sunt de 4,7 ore/buc; 2,8 ore/buc, respectiv 5,8 ore/buc si 4,6
ore/buc.
Se considera produs reprezentaiv produsul B (reperul R4) deoarece consumul
total de manopera soliciata la fabricarea acestuia este mai mare decat cel solicitat de
fabricarea celorlalte repere. Norma de timp a acestuia este 4,7 ore/buc.
24360 buc * 4,7 ore/buc = 114492 ore
24360 buc * 2,8 ore/buc = 68208 ore
16000 buc * 5,8 ore/buc = 92800 ore
16000 buc * 4,6 ore/buc = 73600 ore
Coeficientii de echivalare sunt:
B R4
4,7 ore/buc / 4,7 ore/buc = 1
B R5
2,8 ore/buc / 4,7 ore/buc = 0,596
C R6
5,8 ore/buc / 4,7 ore/buc = 1,234
CR7
4,6 ore/buc / 4,7 ore/buc = 0,979
b. Se determina productia planificata exprimata in produse (repere)
reprezentative, prin ponderea productiei fizice planificate in coeficientul de
echivalenta.
In continuarea exemplului la care ne-am oprit evidentiem nivelurile productiei
echivalente realizate pe utilajele a :
B R4
24360 buc * 1,000 = 24360 buc
18

B R5
24360 buc * 0,596 = 14519 buc
C R6
16000 buc * 1,234 = 19744 buc
CR7
16000 buc * 0,979 = 15659 buc
Total = 74282 produs (reprezentativ)
a.

In mod firesc, ar trebui determinate ponderile productiei fiecarui

produs in totalul productiei exprimata in produs (reper) reprezentativ.
b.
Se determina capaciatatea de productie exprimata in produs (reper)
reprezentativ, luand in considerare numarul de utilaje, fondul de timp
maxim disponibil al acestora si norma de timp a produsului (reperului)
reprezentativ.
Pentru masinile de tip a, situatia se prezinta astfel:
Capacitatea de productie n produs reprezentativ = (95 masini * 5752
ore/masina) / 4,7 ore/masina = 116264 reper (produs) reprezentativ
c.
Se calculeaza indicele de utilizare a capacitatii de productie ca
raport intre productia in produs (reper) reprezentativ si capacitatea de
productie determinate dupa formula de mai sus.
Exemplu: pentru masinile tip a
74282 buc / 116264 buc = 63,89 %
Capacitatea de productie in produs (reper) reprezentativ poate fi transformata in
capacitate de productie in produse reale prin impartirea la coeficientul de echivalenta.
5.3. Resursele materiale
5.3.1. Determinarea necesarului de materii prime
Avand in vedere normele de consum valabile in anul curent se va calcula
in continuare necesarul de materii prime de aprovizionat (tabelul 64).
In legetura cu fundamentarea necesarului de materii prime prezentam
urmatoarele:
a. Productia fizica (coloana 3 din tabelul 64) este cea planificata pentru anul
curent. Dat fiind faptul ca in compunerea produselor D, B, C reperele se
regasesc intr-o norma de 1/1, productia fizica a produsului respectiv
coincide cu productia fizica a reperului.
b. Norma de consum de materii prime, exprimata in kg/buc, este data de reteta
de fabricatie a fiecarui produs. Ajustarile fata de perioada de baza sunt
consecinata aplicarii unor masuri cu character tehnic, economic ori
organizatoric pri care se urmareste realizarea obiectivelor strategico
tactice.
c. Pretul de aprovizionare (UV/kg) se stabileste pe baza negocierilor cu
furnizorii de mateii prime.
d. Necesarul de materii prime s-a calculate in doua ipoteze:
- cantitaiv (coloana 6), prin ponderea productiei fizice cu norma de consum
19

Exemplu: necesarul de materie prima m4, utilizata in fabricarea produsului

B, a fost:
24360 buc * 15 kg/buc = 365400 kg = 365,4tone
- valoric (coloana 6), prin ponderea necesarului cantitativ cu pretul de
aprovizionare.
Prelungind exemplul de mai sus, necesarul valoricde materie prima m4, este:
365400 kg * 221 UV/kg = 80753400 UV = 80753,4 mii UV
In mod firesc, totalul materiilor prime necesare pentru realizarea
productiei fizice se exprima doar valoric.
e. Stocul initial (canitativ) se preia din perioada de baza
f. Stocul final se determina cantitativ pe baza formulei:
Sf = (NQ * I a) / 360, unde
NQ necesarul de materii prime pentru realizarea productiei
I a - intervalul dintre doua aprovizionari successive
In situatia simulate I a = 15 zile
Exemplu: pentru determinarea stocului final pentru materia prima m4, formula
a condus la rezultatul urmatorul:
Sfin4 = (365,4 tone * 15 zile) / 360 = 15,225 tone
g. Necesarul de aprovizionat (a nu se confunda cu necesarul de materii prime
pentru realizarea obiectivului de productie fizica) se determina cu relatia:
Na = NQ + Sf - Si , unde:
NQ necesarul cantitativ de materii prime pentru realizarea productiei
fizice
Sf stocul final
Si stocul initial
Pentru aceeasi materie prima m4, necesarul de aprovizionat este:
Nam4 = 376625 kg * 221 UV/kg = 83234 mii UV

5.3.2. Alte resurse materiale

a. Materiale auxiliare
Cresterea consumului de materii auxiliare reprezinta 95 % din cresterea cifrei
de afaceri pentru sectia I, sectia a II a si atelierul meccano-energetic. Pentru
administratia generala, indicle de crestere este egal u indicele de crestere a preturilor
materiilor prime (130 %).
In termini nominali indicele cifrei de afaceri este egal cu:
2618216 mii UV / 1595000 mii UV * 100 = 164,15 %
20

Indicele cresterii consumului de materiale auxiliare va fi:

100 + (164,15 - 100) * 95 % = 160,94 %
In tabelul 65 sunt przentate nivelurilede cheltuieli cu materiale auxiliare in anul
curent, pe diferite centre de gestiune.
Tabelul nr. 65
Cheltuieli cu materiale auxiliare
Nr. Crt.

Centrul de gestiune
1
2
3

Sectia I
Sectia a II-a
Sectia Mecanoenergetica
Administratia
generala
Total

Cheltuieli
an de
baza
2800000
6200000
540000

Indice de
crestere
(%)
160,94
160,94
160,94

450000
9990000

130
159,55

Cheltuieli
an curent
4506320
9978280
869076

585000
15938676

b. Obiecte de inventar si materiale de protectie

Se estimeaza ca sporul cheltuielilor cu aceste obiecte si materiale va reprezenta
82,46 % din cresterea cifrei de afaceri pentru sectia I, sectia a II a si atelierul
mecano-energetic.
Deci, indicele cresterii cheltuieliilor cu obiecte de inventar si materiale de
productie va fi de:
100 + (164,15 100) * 82,46 % = 152,9 %
In tabelul 66 sunt aratate nivelurile de cheltuieli cu obiecte de inventar si
materiale de protectie in anul curent, pe diferite centre de gestiune.
Tabelul nr. 66
Cheltuielile cu obiecte de inventar si materiale de protectie
Nr. Crt.

Centrul de gestiune
1
2
3

Sectia I
Sectia a II-a
Sectia Mecanoenergetica
Total

Cheltuieli
an de
baza
880000
2150000
190000

Indice de
crestere
(%)
152,9
152,9
152,9

3220000

152,9

Cheltuieli
an
curent
1345520
3287350
290510
4923380

c. Combustibil
Coeficientul de crestere a cheltuielilor cu combustibili va fi de 1,40 in Sectia I,
Sectia a II a si Sectia Mecano energetica si de 1,35 la Administratia Generala.
Noile niveluri de cheltuieli sunt cuprinse in tabelul 67.
Tabelul nr. 67
Cheltuielile cu combustibil
21

Nr. Crt.

Centrul de gestiune
1
2
3

Sectia I
Sectia a II-a
Sectia Mecanoenergetica
Administratia
generala
Total

Cheltuieli
an de
baza
320000
710000
220000

Indice de
crestere
(%)
140
140
140

230000
1480000

135
139,2

Cheltuieli
an curent
448000
994000
308000

310500
2060500

d. Cheltuieli cu energia electrica in anul curent

In urma alicarii masurilor vizand reducerea consumului de factori e productie,
consumul de energie electrica pentru forta motrice se reduce cu 8,35 kw/buc in cazul
produsului B si cu 10,55 kw/buc in cazul produsului C. In anul curent se estimeaza o
crestere in termini reali cu 5 % a consumului de energie electrica pentru forta motrice
la atelierul meccano energetic. Energie electrica consumata pentru iluminat se
mentine la nivelul anului anterior. In aceste conditii, cheltuielile cu energia electrica
vor fi cele aratate in tabelul 68.
Tabelul nr. 68
Cheltuielile cu energia electrica in anul curent
Nr. Crt.

Consumator de
energie electrica

1
2
3
4

Produs D
Produs B
Produs C
Atelier mecano-energetic
Energie pentru forta motrice
5
Energie electrica pentru iluminat
din care:
5.1
Sectia I
5.2
Sectia a II-a
5.3
Atelierul mecano-energetic
5.4
Compartimente functionale
Total consum de energie electrica

Cantitate
de
fabricat
(buc)
60000
24360
16000

Norma de
consum
(kwh/buc)
11,3912
106,65
132,95

Consum
de
energie
electrica
(kwh)
683472
2597994
2127200
294000

Cheltuieli
cu energia
electrica
UV
13669440
51959880
42544000
5880000

91700

1834000

23000
46000
15000
7700
5794366

460000
920000
300000
154000
115887320

Fundamentarea cheltuielilor cu energia electrica, realizata in tabelul de mai sus,

necesita cateva lamuriri:
a. Norma de consum (kwh/buc) s-a determinat prin ponderea normei de timp,
exprimata in ore-masina, cu puterea instalata a motorului ce actioneaza masina
(utilajul) specific operatiei mecanizate respective. Exemplul de mai jos edificator in
aceasta privinta :
Pentru produsul B:
22

Operatii mecanizate
R3 - I (CP)
R4 - I (a)
II (b)
III (h)
R5 - I (a)
II (b)
III (i)

Norma de timp (ore)

9,9
4,7
5,7
8,5
2,8
4,8
1,8

Puterea instalata (kw)

3
3
2,5
3
3
2,5
1,5

Total consum de energie electrica pentru produsul B:

(9,9 * 3) + (4,7 * 3) + (5,7 * 2,5) + (8,5 * 3) + (2,8 * 3) + (4,8 * 2,5) + (1,8 * 1,5) =
106,65 kw/buc
b. Consumul total de energie electrica pentru scopuri tehnologice se determina
ponderand norma de onsumcu productia fizica planificata.
Continuand exemplul nostru, consumul de energie electrica pentru realizarea
productiei planificate din produsul B este:
24360 buc * 106,65 kwh/buc = 2597994 kwh
c. Cheltuielile cu energia electrica pentru scopuri tehnologice se stabilesc prin
ponderea consumului planificat cu tariful unui kwh.
Pentru acelasi produs B, acestea sunt de:
2597994 kwh * 20 UV/kwh = 51959880 UV
d. Tariful de 20 UV/kwh se utilizeaza si in fundamentrea cheltuielilor cu
energie electrica pentru iluminat.
5.4. Dimensionarea resurseor umane
5.4.1. Determinarea numarului de muncitori direct productivi si fondului de
salarii aferent manoperei directe
Avand in vedere noile norme de timp precum si salariile tarifare orare care s-au
negociat pentru anul curent, se trece la dimensionarea personalului direct productive,
precum si a cheltuielilor cu manopera directa (tabelul 69).

Tabelul nr. 69
Numarul de muncitori direct productivi si
fondul de salrii directe
Produs

Reper

Cantitate

Timp

Timp

23

Numar

Salarii

Fond

operatii

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

Total D

R3I
R4I
R3II
R3III
R5I
R5II
R5III
Montaj

Total B

R3I
R6I
R6II
R6III
R7I
R7II
R7III
Montaj

Total C
Total Sectia a II-a
Total intreprindere

(buc)

60000
60000
60000
60000
60000
60000
60000
60000
60000
60000
60000
60000
60000
60000
60000
24360
24360
24360
24360
24360
24360
24360
24360
24360
16000
16000
16000
16000
16000
16000
16000
16000
16000

efectiv
de
lucru
(ore/buc)
0,3
0,1
0,25
0,25
0,5
0,5
0,4
0,275
0,6
1
0,1
0,15
1,4
0,7
6,525
9,9
4,7
5,7
8,5
2,8
4,8
1,8
13,2
51,4
9,9
5,8
7,5
11,2
4,6
2,9
3,6
28,16
73,66

disponibil
(ore/an)
1832
1832
1832
1832
1832
1832
1832
1832
1832
1832
1832
1832
1832
1832
1832
1840
1840
1840
1840
1840
1840
1840
1840
1840
1840
1840
1840
1840
1840
1840
1840
1840
1840
1840

muncitori
direct
productivi
10
3
8
8
16
16
13
9
20
33
3
5
46
23
213
131
62
75
113
37
64
24
175
681
86
50
66
97
40
25
31
245
640
1321
1534

tarifare
orare
210
235
240
225
225
235
245
220
225
245
210
190
245
225
233,14
164,8
164,8
170
175,1
164,8
170
175,1
211
179,791
164,8
164,8
170
144,2
164,8
170
175,1
175,1
166,8
173,5
181,8

salarii
directe
(UV)
3780000
1410000
3600000
3375000
6750000
7050000
5880000
3630000
8100000
14700000
1260000
1710000
20580000
9450000
91275000
39743827
18868282
23604840
36256206
11240678
19877760
7677785
67847472
225116850
26104320
15293440
20400000
25840640
12129280
7888000
10085760
78893056
196634496
421751346
513026346

In fundamentarea necesarului de muncitori direct productivi si a salariilor au

fost luate in considerare urmatoarele aspecte de natura metodologica:
a. Informatiile din coloana 1 sunt preluate din procesul tehnologic al fiecarui
produs ce intra in structura sortimentala a productei. Modificarile importante fata de
perioada de baza intervin in sectia I unde s-a renuntat la fabricarea produsului A in
favoarea produsului D, aceasta din urma cu o tehnologie de fabricatie substantial
modificata. De asemenea, in sectia a II a apar modificari in procesul tehnologic de
obtinere a reperului R3, ce intra in compunerea produselor B C, in sensul ca
numarul de operatii tehnologice s-a redus la una singura, iar dotarea tehnica este cu
totul alta.

24

b. Cantitatea planificata (buc) reprezinta obiectele asumate de societatea

comerciala pentru anul simulat in ceea ce priveste productia fizica.
c. Timpul efectiv de lucru, exprimat in ore-om, este identic cu timpul normat si
se preia, de asemenea, din tehnologia de fabricatie (vezi sinteza normelor de timp,
rezultate din operationalizarea unor modalitati de realizare a obiectivelor tabel nr.
59).
d. Timpul anual disponibil/persoana este fundamentat in tabelul nr. 44 si tinem
cont de structura si cuantunumul fiecarei categorii temporale specifice sectiilor I si II.
Dimensionarea diferita a timpului maxim/muncitor este justificata de faptul ca, in
sectia I, fabricatia propriu-zisa a noului prous D incepe la 1 februarie.
e. Necesarul de muncitori direct poductivi (coloana 5) s-a fundamentat, asa
cum s-a precizat , cu relatia:
Nmdp = (Qf * te) / Td , unde:
Nmdp necesarul de muncitori dirct productivi
Qf productia fizica (buc)
Te timpul efectiv/buc
Td timpul maxim disponibil/muncitori
f. Salariul tarifar orar, diferentiat pe produse, repere si operatii, se preia si
tehnologia defabricatie a produsului, respective din sinteza normelo de timp si a
salariilor tarifare orare (tabelul nr. 59) pentru produsele B si C.
g. Fondul de salarii directe (coloana 7) se fundamenteaza pe baza a parametrii:
- productia fizica planificata (buc.)
- timpul efectiv de lucru (ore-om)
- salariul tarifar orar (UV/ora)
Fsd = Qfi * tej * Thj , unde:
Fsd fondul de salarii directe
i produsul (D, B, C)
Qfi productia fizica din produsul i
tej timpul efectiv de lucru pe perioada j
Thj tariful de salarizare pr operatia j

5.4.2. Personalul indirect productiv

Numarul si strucura personalului indirect productive nu se modifica in anul
current fata de anul anterior. De asemenea, se prevede o crestere o crestere a salariilor

25

nominale cu 30 %. Drept urmare, fondul se salarii pentru personalul indirect

productive este cel prezentat in tabelul 70.
Tabelul nr. 70
Fondul sa salarii pentru personal indirect productive in anul curent
Nr. Crt.

Centrul de gestiune

1
2
3
4

Sectia I
Sectia II
Atelier Mecano-Energetic
Compartimente functionale
Total

Fond de
salarii an
baza
6573600
16581600
17407200
30096000
70658400

Indice de
crestere
(%)
130
130
130
130
130

Fond de salarii an
curent
8545680
21556080
22629360
39124800
91855920

In continuare se vor calcula alte componente ale costului si anume:

- Cheltuieli aferente concediului e odihna al muncitorior direct productivi;
- Sporul de vechime;
- CAS;
- Contributia la fondul de protectie sociala;
A. Cheltuielile aferente concediului de odihna al muncitorilor direct productivi se
determina pornind de la numarul de zile de concediu de odihna, numarul de zile
afferent lucrate si cheltuielile de manopera directa.
Sectia I:
20 zile CO / 229 zile lucratoare * 91275000 UV = 7971616 UV
Sectia II:
20 zile CO / 230 zile lucratoare * 421751346 UV = 36674030 UV
Total cheltuieli aferente concediului de odihna al muncitorilor direct productivi =
44645646 UV
B. Sporul de vechime reprezinta si in anul current 10 % din salariile tarifare si
cheltuielile aferente concediului de odihna al muncitorilor direct productivi.
In aceste conditii salariile directe si sporurile salariale pe centre de gestiune vor
fi:

Sectia I
Salarii muncitori direct productivi =

91275000 UV

26

Cheltuieli aferente concediului de odihna =

Salarii personal indirect productiv =
Total salarii si concedii de odihna =
Spor de vechime =
Total cheltuieli cu salarii indirecte =

7971616 UV
8545680 UV
107792296 UV
10779230 UV
27296526 UV

Sectia II
Salarii muncitori direct productivi =
Cheltuieli aferente concediului de odihna =
Salarii personal indirect productiv =
Total salarii si concedii de odihna =
Spor de vechime =
Total cheltuieli cu salarii indirecte =

421751346 UV
36674030 UV
21556080 UV
479981456 UV
47998146 UV
106228256 UV

Atelier mecano-energetic
Salarii =
Spor de vechime =
Total cheltuieli cu salarii indirecte =

22629360 UV
2262936 UV
24892296 UV

Compartimente functionale
Salarii =
Spor de vechime =
Total cheltuieli cu salarii indirecte =

39124800 UV
3912480 UV
43037280 UV

Total spor de vechime la nivel de firma =

64952792 UV

C. Determinarea C.A.S. (25 % din fondul de salarii)

a. C.A.S. aferenta salariilor directe
Sectia I:
91275000 * 25 % = 22818750 UV
Sectia II:
Produs B: 225116850 * 25 % = 56279213 UV
Produs C: 196634496 * 25 % = 49158624 UV
Total C.A.S. afferent salariilor directe = 128256587 UV
b. C.A.S. aferenta veniturilor salariale indirecte este prezentata in tabelul nr. 71.

Tabelul nr. 71
C.A.S. aferenta veniturilor salariale indirecte
27

Nr. Crt.

Centre de gestiune

1
2
3
4
5

Sectia I
Sectia a II-a
Atelier mecano-energetic
Compartimente functionale
Total

Venituri
salariale
indirecte
27296526
106228256
24892296
43037280
201454358

CAS

6824132
26557064
6223074
10759320
50363590

D. Determinarea contributiei la fondul de protectie sociala (5 % din veniturile

salariale) este reprezentata in tabelul nr. 72.
Tabelul nr. 72
Contributia la fondul de protectie sociala
Nr. Crt.

Centrele de gestiune

3
4
5
6
7

Sectia I - Total, din care:

Salarii directe (D)
Salarii indirecte
Sectia a II-a, Total, din care:
produs B
produs C
total salarii directe
salarii indirecte
Atelierul mecano-energetic
Compartimente functionale
Total salarii directe
Total salarii indirecte
Total salarii

Venituri
salariale
118571526
91275000
27296526
527979602
225116850
196634496
421751346
106228256
24892296
43037280
513026346
201454358
714480704

Contributia
la fondul
5928576
4563750
1364826
26398980
11255843
9831725
21087567
5311413
1244615
2151864
25651317
10072718
35724035

5.5. Resurse financiare (calculul amortizarii)

Avand in vedere modificarile operate in baza tehnologica a intreprinderii, se va
calcula in continuare valoarea amortizarii in anul curent (tabelul nr 73).
In ceea ce priveste determinarea cheltuielilor cu amortizarea, atentionam asupra
variabilelor luate in considerare.
a. Valoarea mijloacelor fixe a ramas nemodificata fata de perioada de baza pentru
masinile, utilajele, instalatiile si alte categorii la care nu s-au operat decat
modificari cantitative. Pentru mijloacele noi, valoarea de inventar se preia din
modalitatile de realizare a obictivelor sau din tabelul nr. 38 (Valoarea
investitiilor).
Tabelul nr. 73

28

Amortizarea capitalului fix aflat in patrimonial

societatii comerciale in anul curent
Nr. Crt.

Categoria de mijloace fixe

Valoarea
mijloacelor
fixe

Norma medie de
amortizare
(%)

Amortizare

Sectia I
1 Cladire industriala
2 Masini si utilaje
3 Alte categorii de mijloace fixe
Total sectia I
Sectia II
1 Cladire industriala
2 Masini si utilaje
3 Alte categorii de mijloace fixe
Total sectia II
Atelierul mecano-energetic
1 Cladire industriala
2 Masini si utilaje
3 Alte categorii de mijloace fixe
Total atelier mecano-energetic
Compartimente functionale
Cladire
1 administrativa
2 Echipament pentru lucrari
administrative
Total compartimente administrative
Total
firma

2200000
11470000
550000
14220000

1,1
5
6,7
4,3

24200
557190
36850
618240

16500000
124430080
5500000
146430080

1,1
4,8
6,7
4,3

181500
5982268
368500
6532268

1100000
2200000
550000
3850000

1,1
4,8
8,3
4,2

12100
105600
45650
163350

16600000
5400000

1
6,7

166000
361800

22000000

2,4

527800

150081590

4,06

7841658

b. Norma medie de amortizare s-a pastrat pentru principalele grupe de masini,

utilaje, instalatii.
c. Cuantumul amortizarii s-a determinat cu formula:
A = Vi * Nai , unde
A amortizarea totala
Vi - valoarea de inventar a mijlocului fix i
Nai - norma medie de amortizare a mijlocului fix I (i 1; n)
6. Fixarea termenelor intermediare si finale de realizare a obiectivelor
O alta componenta strategica, ce nu se regaseste, totusi distinct, o reprezinta
termenele initiale si finale de realizare a obiectivelor. Ele sunt integrate, practic, in
conturarea celorlalte componente strategice, fiecare din acestea avand si o
pronuntata dimensiune temporara.

29

Importanta este, in acest perimetru, precizarea atat a unor termene

intermediare, de etapa, cat si a celor finale, in cadrul unor intervale specifice
strategiei in functie de natura, complexitatea si dificultatea obiectivelor asumate,
de natura si complexitatea optiunilor strategice, precum si de volumul si modul de
asigurare a resurselor angajate.
In aczul nostru s-a operat cu termene variabile, de la o luna la 3 luni, asa
cum se precizeaza in sistemul categorical de obiective prezentat in figura 7.
7. Posibilitati de obtinere a avantajului competitiv
Obtinerea avantajului competitive pe piata implica actionarea in mai multe
directii asigurandu-se, astfel, valoarea pragmatica proiectiei viitorului firmei .
Intre acestea amintim:
- Realizarea unor costuri de productie mai reduse comparativ cu concurenta
situtie ce se reflecta in operarea cu preturi de vanzare sub media existent ape
piata; o asemenea modalitate caracterizeaza firmele cu productie si serie
mare si de masa, ce fabrica si comercializeaza produse mai putin
pretentioase din punct de vedere calitativ. Este necesara, insa, evitarea
promovarii unei politici prin care calitatea sa fie neglijata.
- Oferirea unor produse cu parametri constructive si functionali diferiti de ai
produselor concurentilor, constituie o alta posibila varianta de obtinere de
avantaj competitiv. Prin aceasta se asigura o calitate superioara, o mai retea
de distributie, un service calitativ superior produselor comercializate etc,
ceea ce atrage dupa sine practicarea unor preturi de vanzare mai ridicate.
Foarte important este faptul ca la o calitate superioara corespund cheltuielile
suplimentare, a caror acoperire trebuie realizata prin pret, obtinandu-se un plus de
profit fata de concurenta.
Deoarece firma simulate actioneaza intr-un mediu concurential din ce in ce mai
puternic, iar productia fabricata este de serie mare, consideram promovarea primei
modalitati de obtinere de avntaj competitive este mai oportuna. Se impune, insa,
evitarea unei abordari exclusive in acest domeniu. Altfel spus, calitatea trebuie
mentinuta cel putin la standardele ofertei medii.

8. Evaluarea eficientei economice a societatii comerciale

30

8.1. Cuantificarea influentei cheltuielilor conventional constante asupra

costurilor de productie

Cuantificarea eficientei activitatii firmei se realizeaza prin intermediul

costurilor, al rentabilitatii si a altor indicatori derivati. Pentru aceasta se va stabili
nivelul rentabilitatii societatii comerciale si pe fiecare produs in parte, un prim pas
il constituie determinarea costurilor indirecte (tabelul 74).
Tabelul nr. 74
Costurile indirecte ale productiei fabricate si comercializate in anul current
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

Cheltuieli

Materiale auxiliare
Obiecte de inventar si materiale
de protectie
Combustibil
Energie electrica
Salarii
CAS
Contributia la fondul
de
protectie sociala
Amortizare
Reparatii
Publicitate si marketing
Alte cheltuieli
Total

Sectia I

4506320
1345520

9978280
3287350

Atelier
mecanoenergetic
869076
290510

448000
14129440
27296526
6824132

994000
95423880
106228256
26557064

308000
6180000
24892296
6223074

310500
154000
43037280
10759320

1364826

5311413

1244615

2151864

618240
10060930

6532268
30182791

163350

527800

72800
40243721

5850000
494000
63869764

66593934

Sectia
a II-a

284495302

Administratia
generala
585000

* Cheltuielile de reparatii s-au repartizat astfel: 25 % sectiei I si 75 % sectia

a II a
** Suma de 72800 UV se compune din 31200 UV chetuieli materiale si
41600 UV cheltuieli cu munca vie.
** Suma de 494000 UV se compune din 143000 UV chetuieli materiale si
351000 UV cheltuieli cu munca vie.
Dupa calculul costurilor indirecte ale productiei fabricate si comercializate
in anl current, se pot determina economiile relative aferente altor chltuieli
commune ale sectiilor si cheltuielile generale de administrare si vanzare ca raport
cu cele prevazute in analiza previzionala.
ChCS = ChCSI - Q i * ChCsi , i = D; B; C
unde:
ChCS = economia relative aferenta altor cheltuieli commune ale sectiei

31

ChCSI = nivelul altor cheltuieli commune ale sectiei in anul curent (totalul
cheltuielilor commune minus cheltuielile cu energia electrica pentru forta motrice
si cu amortizarea in sectia I si sectia a II a).
QD; QB; QC cantitatile de produse D, B si C fabricate in anl current
ChCSD , ChCSB , ChCSC = nivelul altor cheltuieli commune ale sectiei
pe unitate de produs utilizate in anliza previzionala.
ChCS = 235765408 (60000 * 1004,48 + 24360 * 5518,11 + 16000 *
7702,71)
ChCS = (235765408 317933319,6) UV
ChCS = - 82167912 UV
Chg = Chg1 Qi Chgi

I = D; B; C

unde:
Chg = economia relative aferenta cheltuielilor de administrare si vanzare
Chg1 = cheltuielile generale de administrare si vanzare in anl curent
ChGD ; ChGB ; ChGC = nivelul cheltuielilor generate de administrare si vanzare
pe unitatea de produs utilizat in analiza previzionala.
Chg = 63869764 (60000 * 285,32 + 24360 * 1276,86 + 16000 * 2006,8)
UV
Chg = 63869764 80332309,6 UV
Chg = - 16462546 UV
Rezulta deci ca valoarea totala a economiilor la costuri ce se vor obtine va fi
de:
-(183360748 +82167912 + 16462546) UV = - 281991206 UV
Tinand cont de valoarea totala a economiilor si de marimea cheltuielilor
actualizate utilizate in analiza previzionala, se deduce ca nivelul cheltuielilor de
productie si de desfacere in anul curent va fi de:
2235754704 281991206 = 1953763498 UV
8.2. Determinarea costurilor pe articole de calculatie si elemente primare
Pornindu-se de la nivelul cheltuielilor directe si indirecte, se determina
costurile pe elemente si articole de calculatie, precum si rentabilitatea
produselor fabricate, utilizandu-se metoda de comenzi (tabel nr. 75, 76, 77, 78).

Tabel nr. 75

32

Centralizatorul costurilor de productie si desfacere

pe elemente primare
Nr.
Crt.
1
2
3

Elemente primare

Costuri (UV)

Materii prime directe

Materii auxiliare
Obiecte de inventar si materiale
de protectie
4 Combustibil
5 Energie electrica
6 Alte cheltuieli materiale
7 Publicitate si marketing
8 Amortizare
Total cheltuieli materiale (r1 + r8)
9 Salarii
10 CAS
11 Contributie la fondul de protectie
sociala
12 Alte cheltuieli cu manopera
Total cheltuieli cu munca vie (r9 +r12)
Total costuri

951892630
15938676
4923380

Pondere in cifra de
afaceri
36,36
0,61
0,19

2060500
115887320
174200
5850000
7841658
1104568364
714480704
178620177
35724035

0,08
4,43
0,01
0,22
0,3
42,19
27,29
6,82
1,36

392600
929217516
2033785880

0,01
35,49
77,68

Tabel nr. 76
Centralizatorul costurilor de productie si desfacere
pe articole de calculatie
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8

Articole de calculatie
Materii prime directe
Salarii directe
CAS aferent salariilor directe
Contributie la fondul de
protectie
sociala pentru salariile directe
Cheltuieli comune ale sectiei
Cost sectie (r1 + r5)
Cheltuieli generale
de
administratie si vanzare
Total cheltuieli de productie si
desfacere (r6 + r7)

Costuri (UV)
951892630
513026346
128256587
25651317
351089236
1969916116
63869764
2033785880

Tabelul nr. 77
Costuri unitare (la intern)
33

Nr.
Crt.
1
2
3
4
5

Articol de calculatie

5.1

Cheltuieli cu energia electrica pentru

forta motrica

5.2

Amortizarea activelor fixe

5.3
6
7

Alte cheltuieli ale sectiei

Cost de productie
Cheltuieli generale de administratie si
desfacere
Cost complet
Pret de productie
Profit brut
Rata rentabilitatii (%)
TVA
Pret de vanzare

8
9
10
11
12
13

Materii prime directe

Salarii directe
CAS
Contributie la fondul de protectie sociala
Cheltuieli comune ale sectiei din care:

5057
1521,25
380,31
76,06
1109,89

11215,07
9241,25
2310,31
462,06
6296,01

23454,6
12289,66
3072,42
614,48
8195,27

227,82

2133

2659

10,3

143,13

190,35

871,77
8144,51
264,07

4019,88
29524,7
957,27

5345,92
47626,43
1544,17

8408,58
10500
2091,42
24,87
2310
12810

30481,97
39100
8618,03
28,27
8602
47702

49170,6
64400
15229,4
30,97
14168
78568

Dat fiind faptul ca preturile de productie si vanzare la produsul D sunt

diferentiate pe piata interna si externa, prezentam intr-o abordare comparative situatia
prifitului unitar in cele trei ipoteze:
- piata interna
- export Franta
- export Germania
Tabel nr. 78
Rentabilitatea produsului D
Nr.
Crt.
1
2
3
4

Articol de calculatie

Cost complet
Pret de productie
Profit brut
Rata rentabilitatii (%)

Piata
interna
8408,58
10500
2091,42
24,87

Variante
Export
Franta
8408,58
10800
2391,42
28,44

Export
Germania
8408,58
10890
2481,42
29,51

Referitor la costurile de productie si desfacere pe elemente prin articole de

calculatie, sunt necesare cateva precizari:
a. Totalul acestora este identic in cele doua ipoteze de diferentiere si calcul (in
situatia simulate, nivelul este de 1953763498 UV)

34

b. Sursele informationale pe baza carora au fost intocmite cele doua situatii

centralizatoare sunt cele care fundamenteaza diferitele categorii de cheltuieli
c. In catgoria Cheltuieli commune ale sectiei au fost incluse:
- Cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor;
- Cheltuieli generale de sectiei
In determinarea costurilor unitare s-a utilizat procedura de calcul pe articole de
calculatie. Cele mai semnificative aspecte metodologice sunt deja prezentate. Asupra
altora insistam in continuare.
a. Cheile de repartizare a cheltuielilor indirecte s-au determinat astfel:
- Pentru cheltuielilecu amortizarea in sectia a II a
K1 = 6532268 / 421751346 * 100 = 1,54884 %
- Pentru alte cheltuieli commune ale sectie a II a :
K2 = [284495302 (51959880 + 42544000 + 6532268)] / 421751346 *
100
K2 = 43,49936 %
- Pentru cheltuielile de administratie si desfacere:
K3 = 63869764 / 1969916116 * 100 = 3,24226 %
b. In ceea ce priveste sectia I, determinarea costului unitar al produsului D a
fost mult simplificata la pozitiile cheltuieli indirecte deoarece cuantumul acestora a
rezultat din raportarea nivelului total al cheltuielilor aomune ale sectiei la productia
fizica planificata. De asemenea, semnalam unele diferente intre antecalculatia de pret
a produsului nou, D, si calculatia din tabelul nr. 77, generate de faptul ca atat
cheltuielile commune, cat si cele generate de administratie au, in cel de-al doilea caz,
o fundamentare mai riguroasa.
8.3. Fundamentarea costurilor prin sistemul cost ora productie
O revolutionare in materie de calculatie a costurilor si, mai mult decat atat, in
ceea ce priveste managementul prin costuri este determinate de promovarea si
utilizarea sistemului de management cost ora productie.
In configuratia costurilor intra doua articole de calculatie:
Cheltuieli cu materii prime, materiale, semifabricate, cooperari din afara
(efortul tertiar);
Cheltuieli proprii, de functioanre (cost ora productie) in care este
implicat nemijlocit efortul firmei si al componentelor structurale. In
aceasta categorie intra celelalte cheltuieli ocazionate de detrularea
procesului de munca, precum:
Salarii directe

35

 CAS si contributia la fondul de protectie sociala aferente salariilor

cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor
cheltuieli generale de sectie
cheltuieli de administratie (generaleale intreprinderii)
Elementele de noutate pe care le aduce sistemul din acest punct de vedere se
refera la maniera de repartizare a cheltuielilor din cel de-al doilea articol de calculatie,
in care se include atat cheltuielile directe, cat si cele indirecte.
O dezvoltare a acestui sistem este asiguara de managementul prin bugete care,
integrat in managementul prin obiective, permite o abordare mult mai realista a
fenomenelor si proceselor specifice firmei si implicit, exercitarea unui management
cu adevarat performant axat pe o motivare realista a personalului.
Practic, apelarea la serviciile acestui sistem de management nu conduce la
reducerea costurilor ci la o mai judicioasa evidentiere a acestora pe centre de gestiune
si produse, atenuandu-se, intr-o mare masura, improvizatiile generate de calculatia pe
articole de calculatie specifica metodei pe comenzi.

36