Capitolul 2.

Alegerea variantei optime a metodei si procedeului de obtinere a

semifabricatului

2.1.Analiza compartiva a metodelor si procedeelor concurente si adoptarea variantei

optime
La alegerea semifabricatului se iau in consideratie factorii constructivi, tehnologici si
economici. Se urmareste apropierea cat mai mult a formei si dimensiunilor semifabricatului de
forma si dimensiunile piesei finite. Prin aceasta se asigura scaderea costului si imbunatatirea
calitatii pieselor.
In cazuri obisnuite, costul prelucrarilor mecanice este mai mare decat cel al eventualelor
modificari ce trebuiesc aduse proceselor tehnologice de executie a semifabricatelor in vederea
reducerii adaosurilor de prelucrare.
Totodata, din punct de vedere calitativ, prin prelucrari mecanice minime se asigura calitati
fizico - mecanice ridicate ale pieselor finite (fibraj corect la piesele forjate).
O mare importanta in alegerea tipului de semifabricat o are tipul productiei. Cu cat creste
caracterul productiei cu atat devine mai rentabila folosirea unor metode de elaborare mai precise
a semifabricatelor.
Materialul din care se executa rotile dintate, dimensiunile acestora si caracterul fabricatiei
determina procedeul de semifabricare care poate fi: turnare, prelucrarea prin aschiere, deformare
plastica la cald.

a) Turnarea este un procedeu incompatibil cu criteriile mentionate anterior tinand cont de

faptul ca materialul ales pentru obtinerea piesei
este un otel aliat, de cementare, cu proprietati total nesatisfacatoare de turnare. De
asemenea, prin turnarea otelului se pot obtine in interiorul piesei goluri si incluziuni
care conduc in timpul folosirii la dislocari de material si chiar ruperea piesei. In plus,
fibrajul obtinut la turnare este total nesatisfacator pentru solicitarile la care sunt supuse
piesele.
b) Prelucrarea prin aschiere ca metoda de obtinere a semifabricatului este o metoda
nerentabila deoarece presupune o calificare inalta a muncitorilor, timpi noi de obtinere a

semifabricatului, consum mare de energie si scule, deci un procedeu scump.

c) Deformarea plastica la cald din bara laminata este metoda optima de obtinere a
semifabricatului deoarece este in concordanta cu majoritatea criteriilor ce trebuie
indeplinite.

Conform lucrarii se alege procedul specific deformarii plastice la cald si anume cel al
forjarii in matrita.

2.2.Stabilirea pozitiei semifabricatului in matrita si a planului de separate

Pentru stabilirea pozitiei semifabricatului in matrita si a planului de separatie, trebuie sa

se tina cont de anumite criterii. Cele mai importante sunt:
o Planul de separatie sa faciliteze curgerea usoara a materialului; o Planul de separatie
trebuie sa imparta piesa in parti egale si simetrice; o Planul de separatie sa fie astfel ales incat
suprafetele ce vor fi ulterior supuse prelucrarilor mecanice prin aschiere sa fie perpendiculare
pe directia matritarii si sa nu prezinte unghiuri laterale de inclinare. o Planul de separatie sa
asigure fibraj continuu.
Planul de separatie poate fi ales sub diferite forme. Cel mai simplu si totodata cel mai
avantajos plan de separatie este cel drept. Este indicat pentru piesele avand forme simple
deoarece permite alegerea unor blocuri de matrite mai simple si mai mici si permite prelucrarea
mai usoara a formei cavitatii in care se matriteaza piesa. In consecinta se alege pentru piesa
specificata in tema de proiect un plan de separatie drept - orizontal, schema matritei fiind
prezentata in figura 2.1.

Figura 2.1-Schita semifabricatului in matrita"

Notatiile figurii 2.1: 1 - semifabricat; 2 - semimatrita superioara; 3 - adaos de prelucrare; 4 suprafata de separatie; 5 - semimatrita inferioara; 6 - dorn extractor.

2.3Stabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare si

executarea desenului

semifabricatului

Precizia semifabricatelor matritate pe masini verticale de matritat este reglementata

prin STAS 7670 - 80.
Adaosurile de prelucrare si abaterile limita ale semifabricatului matritat destinat
pieselor auto se incadreaza in clasele I - II de precizie atunci cand este vorba de piese simple
ca in cazul rotilor dintate.

Adaosul se adopta numai in cazul pieselor matritate ale caror suprafete se prelucreaza
prin aschiere. In functie de caracteristicile de prelucrare de 1,25 mm la care se adauga 0,5 mm
pentru obtinerea rugozitatii prescrise in cadrul capitolului 1.
Nr. Crt.

Operatii si faze
de semifabricare

Materiale
auxiliare

Masini, utilaje,
instalatii si SDVuri
Debitarea
Fierastrau
materialului
mecanic
Incalzire material Cuptor electric

Preforjare

Forjare primare

Extractia
semifabricatului
Debavurare

Extractoare

Nicovala si
ciocan pneumatic
Forta de apasare
Cursa presei
Timp
-

Forjare
secundara de
redresare
Sablare cu alice

Matrita de
redresare

6
7
8

Cavitate de
ebosare
Matrita deschisa
Presa verticala

Stanta

Masina de sablat

Parametrii
tehnologici
Viteza si avansul
panzei
Temperatura si
durata de
incalzire
Forta de apasare

Forta de apasare
cursa
Forta de apasare
cursa

viteza de impact

Bibliografie Capitolul 2:
1. Indrumar de proiect N.Bejan;
2. Fabricarea si repararea autovehiculelor rutiere D.Marincas, D.Abaitancei;
3.D. Abaitancei, C. Hasegan, I. Stoica Motoare pentru automobile si tractoare, vol1 Ed.
Didactica si Pedagogica, Bucuresti
4.Grunwald, B. Teoria, constructia si calculul motoarelor pentru autovhicule rutiere, Ed.
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980