http://www.ms.

ro/documente/Proceduri%20de%20practica%20pentru
%20Asistentii%20Medicali%20Generalisti_788_1560.pdf
Puncia venoas
Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin
intermediul unui ac de puncie.
Scop:
explorator
recoltarea sngelui pentru examene de laborator biochimice,
hematologice, serologice i bacteriologice
terapeutic

administrarea unor medicamente sub forma injeciei i perfuziei

intravenoase

recoltarea sngelui n vederea transfuzrii sale

executarea transfuziei de snge sau derivate ale sngelui
sngerare 300 500 ml n edemul pulmonar acut, hipertensiune arterial.
Materiale necesare:
Materialele se pregatesc in functie de scop
tava medicala
ace

de

diferite

marimi

in

functie

de

scop(25-30mm;diametrul

6/10,7/10,10/10,seringi de capacitate diferite (in functie de scop)

garou sau banda Esmarch
manusi
paduri cu alcool
pernita elastica pentru sprijinirea bratului
tavita renala

 eprubete uscate;

holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder

vacutainere,vacutainere cu aditivii specifici in functie de analiza

ceruta(EDTA,citrat de sodiu 3,8%,heparina)
etichete
formular analize pentru laborator
recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator
solutii medicamentoase
materiale pentru perfuzie
materiale pentru transfuzie
bandaj adeziv pentru locul punctiei
recipiente pentru colectarea deseurilor
Locul punctiei:
venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un
Mvenos prin anastomozarea lor
venele antebratului
venele de pe fata dorsal a mainii
venele subclaviculare
venele femurale
venele maleolare interne
venele jugulare si epicraniene-la sugari si copii mici
orice vena accesibila
Pregatirea pacientului:
pregtirea psihic se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica
procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa
pregtirea fizic pentru puncia la venele braului, antebraului:

 se aeaz ntr-o poziie confortabil att pentru pacient, ct i pentru

persoana care execut puncia (decubit dorsal)

se examineaz calitatea i starea venelor
se aeaz braul pe perni i muama n abducie i extensie,decliv
se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei,
se dezinfecteaza tegumentele;
se recomand pacientului s strng pumnul, venele devenind astfel
turgescente

Tehnica:
spalarea mainilor si dezinfectia,imbracarea manusilor
se fixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5 cm sub locul punciei,
exercitnd o uoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor
vecine
se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizoul n sus, n
mna dreapt, ntre police i restul degetelor;
se ptrunde cu acul traversnd, n ordine tegumentul n direcie oblic
(unghi de 30 grade), apoi peretele venos nvingndu-se o rezisten
elastic, pn cnd acul nainteaz n gol;
se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei;
se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa
se continu tehnica n funcie de scopul punciei venoase: injectarea
medicamentelor, recoltarea sngelui, perfuzie
n caz de sngerare, se prelungete acul de puncie cu un tub din
polietilen care se introduce n vasul colector, garoul rmnnd legat de
bra
se ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea
garoului i a pumnului
se aplic tamponul mbibat n soluie antiseptica la locul de ptrundere a
acului i se retrage brusc acul
se comprim locul punciei 2-3 minute, braul fiind n poziie vertical
Consideraii specifice

 pentru evidenierea venelor

se fac micri n sensul circulaiei de ntoarcere cu partea cubital a minii
pe faa anterioar a antebraului
se introduce mna i antebraul n ap cald
tapotament la locul punctiei
pentru puncionarea venelor jugulare, pacientul se aeaz n decubit dorsal,
transversal pe pat, cu capul lsat s atrne
prin puncia venoas, se pot fixa catetere
Se evita

puncionarea venei din lateral

puncionarea venei cu acul avnd bizoul n jos
manevrarea incorect a instrumentarului steril
interzis de a palpa vena dupa dezinfectie
atingerea produsului recoltat
flectarea antebraului pe bra cu tamponul la plica cotului, deoarece
mpiedic nchiderea plgii venoase, favoriznd revrsarea sngelui.
Accidente

Hematom (prin infiltrarea

sngelui n esutul perivenos)
Strpungerea venei

Interveniile asistentei
- se retrage acul i se comprim
locul punciei 1-3 minute
- se retrage acul n lumenul venei

(perforarea peretelui opus)

Ameeli, paloare, lipotimie

- se ntrerupe puncia, pacientul

se aeaz n decubit dorsal fr
pern, se anun medicul.

Importanta analizelor de laborator

-completeaz simptomatologia bolilor cu elemente obiective

-infirm sau confirm diagnosticul clinic
-reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului
-confirma vindecarea
-semnaleaza aparitia unor complicatii
-permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a persoanelor sanatoase
purtatoare de germeni patogeni
Rolul asistentei
recolteaza analizele la indicatia medicului
respecta orarul recoltarilor
pregatirea psihica-informarea pacientului
fizica a pacientului-regim alimentar,repaus la pat,asezarea in pozitie
corespunzatoare in functie de recoltare
pregatirea materialelor si instrumentelor necesare
efectuarea tehnicii cu professionalism
completarea imediata si corecta a buletinului de analiza care va
cuprinde:numele si prenumele pacientului,nr salonului si patului,natura
produsului,analiza ceruta.data recoltarii
etichetarea produsului
transportul analizelor la laborator in conditii de securitate ,ambalate
corespunzator(cutii cu capac)
VACUTAINERE SI RECIPIENTE PENTRU RECOLTAREA ANALIZELOR
DE LABORATOR

1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina)

2. Urocultor (Urocultura)
3. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice
(capac rosu)
4. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si
imunologice (capac galben)
5. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor hematologice
(capac mov)
6. Tub recoltare sange 3.2% citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor
de coagulare (capac bleu)
7. Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodium pentru determinarea VSH (viteza
de sedimentare a hematiilor (capac negru)
8. Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei
(capac gri)
9. Coprocultor (materii fecale)
10. Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale - coprocultura)
Tipuri de laboratoare :

 Laborator de hematologie:pentru analize hematologice;aceste analize se

executa in majoritatea bolilor si in mod special in bolile de sange.
Laborator de biochimie:executa analize biochimice din sange,urina si
alte produse,analizand substantele minerale sau organice din compozitia
lor.
Laborator de microbiologie:depisteaza existenta microbilor,in cazul
bolilor infectioase.
Laborator de virusologie:depisteaza existenta
biologic recoltat.

virusilor in produsul

Laborator de parazitologie:pune in evident diferiti paraziti,localizati in

corpul uman.
Laborator de serologie:pune in evidenta anticorpi fabricati de corpul
uman cu ocazia unei eventuale boli microbiene.
Laborator de endocrinology:pentru analiza hormonale
Laborator de micologie:pentru analiza ciupercilor.
Laborator de igiena:pentru analiza apei,aerului,alimentelor
Laborator de toxicologie:pentru analiza toxinelor din corp .

RECOLTAREA SANGELUI

Sngele se recolteaz pentru examene:

hematologice
biochimice
bacteriologice
parazitologice
serologice
Recoltarea se face prin:
punctie capilara
puncie venoas
puncie arterial

Aspecte generale:
- se culeg date despre regim, orarul meselor, repartizarea pe mese, posibilitile
de mobilizare, capacitatea pacientului de a-i folosi membrele superioare;
- se obin informaii despre restricii legate de efectuarea unor examene,
administrarea unor medicamente n funcie de orarul meselor;
- se obin informaii despre preferinele alimentare ale pacientului.
Alimentarea activ
Masa poate fi servit la sala de mese, n salon la mas, n salon la pat n poziie
eznd, sau n decubit lateral.
Dac este cazul, se protejeaz lenjeria cu un prosop.

Alimentele sunt servite n condiii igienice pe o tav, mas portabil, acoperite.

Pacientul este ajutat s i porioneze alimentele.
Se observ consumul de alimente de ctre pacient, respingerea unor alimente.
n decubit lateral:
-

se ridic uor capul pacientului, se protejeaz patul;

alimentele se aeaz lng pacient;
pacientul este aezat cu partea sntoas accesibil;
se asigur administrarea lichidelor cu paiul sau din cni cu cioc.

Alimentarea pasiv
Se practic pentru pacienii care nu se pot alimenta singuri.
-

n funcie de starea generala, pacientul este aezat n poziie eznd, sau cu

capul ridicat;
se protejeaz lenjeria de pat i cea de corp;
se plaseaz tava lng pacient n aa fel nct s vad alimentele;
se verific temperatura alimentelor;
se administreaz cantiti mici, verificndu-se dac a nghiit cantitatea de

alimente dat anterior;

- alimentele se taie buci mici, nu se ating cu mna;
- resturile de alimente se ndeprteaz din salon. mirosul sau vederea lor poate
declana reflex de vom;
Observaii
- dac masa se servete n salon, acesta trebuie aerisit nainte;
- se ndeprteaz plotile urinare;
- nu se asociaz ora mesei cu ora de tratament;
- pacienii ari, cu boli de piele, cu aspect neplcut, sunt acoperii i izolai;
- se identific motivele pentru care pacientul refuz alimentaia sau anumite
-

alimente;
se consemneaza toate acuzele din timpul mesei;
pacientul inapetent trebuie stimulat cu tact s accepte hrana;
pacienii cu tulburri de degluie sunt atent observai;
se folosesc alimente semisolide dac pacientul are tulburri de degluie.

IV3.MASURAREA SI NOTAREA FUNCTIILOR VITALE

Funciile vitale:
Includ: respiraia, pulsul, tensiunea arterial i temperatura.
Sunt frecvent utilizate ca indicatrii ai strii de sntate sau de boal.
Cnd se msoar funciile:
- cnd intervine o schimbare n starea de sntate a unei persoane;
- cnd este admis ntr-o unitate spitaliceasc;
- nainte i dup proceduri invazive de diagnostic;
- nainte i dup intervenii chirurgicale;
- nainte i dup administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului
respirator i cardiovascular;
- nainte i dup efectuarea interveniilor de ngrijire care pot influena funciile
vitale;
Rolul asistentului n msurarea funciilor vitale:
S pregteasc material i instrumentar corespunztor i n stare de funcionare;
S pregteasc pacientul din punct de vedere fizic;
S pregteasc psihic pacientul;
S asigure condiii de microclimat care s nu influeneze funciile vitale;
S cunoasc variaiile normale ale funciilor vitale, in funcie de sex i varst;
S cunoasc antecedentele medicale ale pacientului i tratamentele prescrise;
S respecte frecvena de evaluare a funciilor vitale n raport cu starea
pacientului;

S comunice medicului modificarile semnificative ale funciilor vitale.

Msurarea i notarea respiraiei

A respira= nevoia fiinei umane de a capta oxigenul din mediul nconjurator,

necesar proceselor de oxidare din organism i de a elimina dioxidul de carbon,
rezultat din arderile celulare.
Scop
- evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evoluiei bolii,
al apariiei unor complicaii i al prognosticului.
Elemente de apreciat
-Tipul respiraiei
-Amplitudinea micrilor respiratorii
-Ritmul
-Frecven
-Zgomotele respiratorii
-Simetria miscarilor respiratorii
Materiale necesare
-Ceas cu secundar
-Creion de culoare verde / pix cu past verde
-Foaie de temperatura
Interveniile asistentei
-Aeaz pacientul n decubit dorsal , fr a explica tehnica ce urmeaz a fi
efectuat
-Plasarea minii, cu faa palmar pe suprafaa toracelui
-Numrarea inspiraiilor timp de un minut
-Consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur (fiecare
linie orizontal a foii reprezint o respiraie)
-Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinerea curbei
-n alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut, ct i
caracteristicile respiraiei:
Ex. Rs = 20 resp/min
Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunztoare, ritm regulat.

Aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin simpla

observare a micrilor respiratorii.
Interpretare
Frecventa respiratiei(numarul de respiratii pe minut):
la nou nascut-30-50r/min
la 2ani-25-35r/min
la 12 ani-15-25r/min
adult-16-18/min
varstnic-15-25/min
Frecventa

miscarilor

respiratorii

variaza

in

functie

de

sex,varsta,pozitie,mediul ambiant,clima,loc de munca etc.

In stare fiziologica curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii si
pulsului.
Amplitudinea-este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din
plaman la fiecare respiratie.Din acest punct de vedere respiratia poate fi
profunda sau superficial.
Ritmul reprezinta pauzele egale dintre respiratii;respiratia este ritmica
Zgomotele respiratorii-normal respiratia este linistita;in somn devine mai
zgomotoasa
Simetria miscarilor respiratorii-ambele emitorace prezinta aceeasi miscare
de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei.
Tipuri de respiratie:
-costal superior-intalnit la femeie,prin ridicarea partii superioare a cutiei
toracice,datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei
-costal inferior,intalnit la barbat,prin marirea diametrului lateral al cutiei
toracice
-abdominal-la copii si varstnici prin marirea diametrului vertical al cutiei
toracice

Repiratie normala

Patologic:
Dispnee =dificultate de a respira, sete de aer (modificarea unuia sau mai
multor parametri respiratori:frecventa,ritm,amplitudine)
Dupa frecventa, amplitudinea si ritmicitatea respiratiei, deosebim urmatoarele
tipuri de dispnee:
Tahipnee-dispneea cu acelerarea ritmului respirator ,frecventa respiratorie
peste limita normala
Bradipnee dispneea cu rarira ritmului respirator,frcventa respirarorie sub
limita normala
Dispneea Cheyne Stokes-se caracterizata prin alternanta de polipnee
neregulata ca amplitudine, cu apnee care poate dura 10-30 de secunde(creste
amplitudinea si frecventa ajungand pana la maxim,apoi scad treptat urmata de
apnee si ciclul se reia) Apare in ateroscleroza sistemica, hipertensiunea
intracraniana, hemoragii cerebrale, tumori.

Dispneea Kussmaul-este o respiratie in patru timpi egali (inspir-pauza-expirpauza)-inspiratie ampla profunda,zgomotoasa urmata de expiratie sacadata si
ciclul se reia;apare in starile de acidoza diabetica

Dispneea Biot-se caracterizeaza prin miscari respiratorii normale intrerupte

periodic de apnee-5-30sec.;este intalnita in septicemii,meningite

Msurarea i notarea pulsului

Pulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plan

osos i este sincron cu sistola ventricular.
Pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial sic el
impins in timpulb sistolei.Acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea
ritmica a arterei.
Scop: evaluarea funciei cardiovasculare.
Elemente de apreciat:
ritmul
amplitudinea
frecvena
celeritatea
Locuri de msurare: oricare arter accesibil palprii i care poate fi
comprimat pe un plan osos:
Artera :
temporala superficial (la copii)
carotida
regiunea apical (vrful inimii)
humeral
radiala
femural
poplitee(n spatele genunchiului)
tibial
pedioas
Materiale necesare:
pix culoare roie
ceas cu secundar

 foaie de temperatura
Tehnica
pregtirea psihic
se asigur repaus fizic i psihic 10-15 minute
spalare pe maini
reperarea arterei
fixarea degetelor index, medius i inelar pe traiectul arterei
se exercit o uoar presiune cu vrful degetelor asupra peretelui arterial
pn la perceperea zvcniturilor pline ale pulsului
se numr pulsaiile timp de 1 minut
consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur,
innd cont c fiecare linie orizontal reprezint 4 pulsaii.
se unete valoarea prezent cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea
curbei.
in unele documente se noteaz cifric.
Interpretare:
Ritmul pauzele dintre pulsaii sunt egale, pulsul este ritmic.
Modificri de ritm al pulsului:
puls aritmic = pauze inegale ntre pulsaii
puls dicrot = se percep dou pulsaii, una puternic i alta slab, urmat de
pauz
Amplitudinea (volumul)
este determinat de cantitatea de snge existent n vase
este mai mare cu ct vasele sunt mai aproape de inim
la arterele simetrice, volumul pulsului este egal
Modificri de amplitudine a pulsului:
puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil
puls asimetric volum diferit al pulsului la artere simetrice
Frecvena
Nou nascut

130-140 pulsatii/minut

copil mic

100-120 pulsatii/minut

la 10 ani

90-100 pulsatii/minut

adult

60-80 pulsatii/minut

 vrstnic

>80-90 pulsatii/minut

Sfigmograma=inregistrarea grafica a pulsului

a)anacrota b)catacrota c)inflexiune dicrota
Modificri de frecven a pulsului
tahicardie = creterea frecvenei pulsului peste valoarea normal
bradicardie = scderea frecvenei pulsului sub valoarea normala
Celeritatea reprezint viteza de ridicare i coborre a undei pulsatile.
puls celer se caracterizeaza prin aparitia si disparitia undei pulsatile cu
rapiditate
puls tard-aparitia si disparitia undei pulsatile cu intarziere
Msurarea i notarea tensiunii arteriale
Tensiunea arteriala reprezint presiunea exercitat de sngele circulant asupra
pereilor arteriali.
Scop: evaluarea funciei cardiovasculare
Factorii care determina tensiunea arteriala:
-debitul cardiac
-forta de contractie a inimii
-elasticitatea si calibrul vaselor
-vascozitatea sangelui
Elemente de evaluat
tensiunea arterial sistolic(maxim)
tensiunea arterial diastolic(minim)
Loc de msurare
-artera humeral
-artera radial(electronic)
Materiale necesare
-tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)
-stetoscop biauricular
-tampon de vat
-alcool
-pix de culoare roie
-oscilometru Pachon
Metode
-auscultatorie
-palpatorie

Tehnic
metoda ascultatorie
-pregtire psihic
-repaus timp de 15 minute
-se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului,sprijinit si in extensie
-se fixeaz membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea
inferioar a manetei
-se introduc olivele stetoscopului n urechi
-se pompeaz aer n maneta pneumatic cu ajutorul perei de cauciuc pn la
dispariia zgomotelor pulsatile
-se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd
se aude primul zgomot(acesta reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime).
-se reine valoarea indicat continundu-se decomprimarea pn cnd zgomotele
dispar(tensiunea arterial minim)
Interpretare
Optim sub 120 / 80
Normal 120-129/ 80-84
Normal nalt 130-139 /85-98
HTA grad I (uoar) 140-159/ 90-99
HTA grad II (moderat) 160-179/ 100-109
HTA grad III (sever) peste 180 /110
Notare
-se noteaz pe foaia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontala de
culoare rosie-socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur
-se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat
-n alte documente medicale se noteaz cifric:Ex.TA=120/80mmHg.
metoda palpatorie
-determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identice metodei
auscultatorii;
-se utilizeaz n cazuri deosebite cnd nu avem la ndemn un stetoscop
-valorile se determin nregistrnd valoarea indicat pe cadranul manometrului
n momentul n care simim c trece prima und pulsatil, aceasta echivalnd cu
tensiunea maxima.
valoarea tensiunii arteriale minime se calculeaz dup formula:
TAmin=TAmax/2 + 1 sau 2