Betonul. Compozitie, caracteristici.

Tabel echivalenta marca-clasa

Betonul este o roca artificiala, obtinuta prin amestecul celor trei componete de baza: ciment, agregate
si apa. In compozitia betonului pot intra diverse alte elemente avand roluri diverite cum ar fi agenti de
intarire (urmarind o intarire mai lenta sau mai rapida, functie de necesitati), agenti de fluidizare sau
plastifiere, coloranti, etc.
Betonul are rezistenta foarte buna la eforturi de compresiune, dar nu se comporta bine la intindere sau
forfecare. Pentru ca elementele structurale sa poata prelua si aceste eforturi, in masa de beton se
inglobeaza armatura-cel mai des intalnit element fiind otelul. Pentru alte elemente, in general cele
prefabricate se mai utilizeaza ca armatura si alte materiale cum ar fi fibra de stica, diversi polimeri, etc.
Cimentul desi cel mai des intalnit este cel tip Portland R=37,5 este de foarte multe feluri, functie de
destinatia elementelor de beton. In afara de cimentul folosit pentru elemente de structura, des intalnit este
si cimentul alb care are ca scop executarea diverselor finisaje (de obicei pentru exterior, caz in care
finisajele pe baza de ipsos sunt prohibite, din cauza proastei comportari a acestuia in prezenta apei).

Apa care intra in compozitia betonului are rolul ca, in reactie cu

cimentul, sa formeze "laptele de ciment", care de fapt este un gel iar prin cristalizare rezulta o masa solida.
Cand acest lucru incepe se spune ca betonul a "intrat in priza" care poate fi intarziata prin amestecarea
continua si energica a betonului (acesta este motivul pentru care cuvele cifelor de beton se invart). Odata
demarata intarirea, "intrarea in priza", acest proces este ireversibil si continua practic la nesfarsit in
prezenta factorilor favorabili. Se considera totusi ca betonul a ajuns la maturitate dupa 28 de zile, pentru
simplificare, atunci betonul atingand rezistenta de calcul.
Agregatele, roci naturale de diverse dimensiuni, plecand de la nisip fin si pana la bolovani, au cea mai
mare proportie in masa betonului. Se poate considera betonul ca fiind un amestec teoretic omogen de
sfere, cele mai mici fiind intercalate printre cele mari, cele mai mari fiind pietrisul, cele mici nisipul, iar
cele mai mici particulele de ciment, care au si rolul de liant, de matrice de rezistenta. Natura si forma
agregatelor determina in mare masura rezistenta betonului si gradul acestuia de lucrabilitate. Este necesar
ca dupa turnarea betonului acesta sa fie omgenizat cat mai bine pentru indepartarea aerului din structura
sa. Eliminarea totala a aerului este imposibila dar se urmareste un cat mai mic procent de aer in beton.
Omogenizarea se face prin vibrarea betonului folosind vibratoare electrice sau prin baterea cofrajelor cu
ciocane de lemn. Aceasta ultima procedura se aplica doar pentru constructii de mica importanta,
negarantand rezultate optime.

Un fenomen negativ care poate aparea este cel de segregare a

elementelor. Un beton segregat este de calitate inferioara, chiar daca s-a respectat reteta si procentul
elementelor din compozitie. Segregarea se prezinta in sectiunea betonului ca zone in care agregatele mari
sunt concentrate excesiv, de obicei in partea de jos, iar cele mici in partea superioara. Acest fenomen se
poate produce din cauza unei vibrari excesive sau in cazul in care betonul este turnat de la o inaltime prea
mare. Trebuie acordata atentiei si impiedicarii pierderii laptelui din ciment din beton, pierdere datorata
cofrajelor defectuos executate cu zone neetanse.
Betonul ciclopian
Este un beton aparte, foarte dificil, daca nu chiar imposibil de incadrat si evaluat ca apartinand unei
marci sau clase. Este un beton in compozitia caruia s-au inglobat, la turnare, diverse alte materiale
compatibile cu acesta. Dintre aceste materiale amintim: rocile de mari dimensiuni, pietre, caramizi, bucati
de beton mai vechi, deja intarit. Acest tip de beton are ca scop in primul rand economia. Este total
contraindicat a se folosi in elementele structurale, dar isi poate gasi cu succes locul in cazul betoanelor de
umplutura (rampe) pentru betoanele folosite la fundarea elementelor de importanta relativ redusa (garaje,
garduri, soproane). Este recomandat ca, in cazul folosirii acestui tip de beton, sa spalati si sa curatati foarte
bine elemente cu volum mare introduse in masa betonului.
Observatii:
-apa care se foloseste in compozitia betonului trebuie sa fie pe cat posibil curata. Chiar daca nu potabila,
trebuie sa aiba un continut cat mai mic de saruri si alte impuritati. Este cu desavarsire interzisa folosirea
apei de mare sau a celei puternic infestate.