TEMA DE CONTROL

DREPT ROMAN
Speta nr. 1
Negustorul grec Palamas, peregrin obisnuit, soseste in anul 10 iHr. la Roma pentru a
comercializa vinuri. In noaptea sosirii sale, cetateanul roman Titus ii fura caruta cu vinuri.
Hotul este urmarit de sclavii negustorului care, astfel, afla unde acesta locuieste. Palamas ii
solicita lui Titus inapoierea carutei dar acesta refuza sa dea curs cererii. In consecinta,
Palamas decide sa-l cheme pe Titus in fata justitiei.
Cerinte:
a

Unde si in fata cui se va judeca procesul?

Ce procedura de judecata se va utiliza?

Prezentati desfasurarea procesului.

Dati o sentinta.

SPETA NR. 1
a) Procesul va avea loc la Roma. In aceasta epoca (a imperiului, perioada
principatului) se mentin tribunalele permanente in care magistratii isi desfasoara activitatea
juridica.
Deoarece procesul se desfasoara intre un peregrin obisnuit (negustorul grec
Palamas) si un cetatean roman (Titus) magistratul care va organiza procesul civil (ordo
judiciorum privatorum) va fi pretorul peregrin.
Judecatorii competeni pentru a judeca litigiile ntre cetaenii romani i peregrini se
numeau recuperatores.
b) Se va utiliza procedura formulara de judecata.
c) In aceasta epoca procesul se desfasoara in doua faze: in jure si in judicio.
A

Faza in jure
In prima faza procedura va debuta cu citarea verbala a cetateanului roman Titus - in

jus vocatio. In cazul in care Titus nu se va prezenta la proces si nici nu va indica un garant
(vindex) in favoarea lui, magistratul il va putea obliga la plata unei amenzi de 10.000
sesteti.
Daca Titus va disparea cu caruta cu vinuri, negustorul grec Palamas va putea fi trimis
(printr-o missio in possessionis) in posesia bunurilor lui Titus.

In cazul prezentarii cetateanului roman Titus in justitie, negustorul Palamas isi va

expune oral pretentiile in fata magistratului, iar Titus va putea avea trei atitudini: sa
recunoasca, sa nege, sau sa nu se apere.
Deoarece pretentiile reclamantului Palamas vor fi justificate (intrucat el va dori
inapoierea carutei cu vinuri care de drept ii apartinea dar ii fusese furata), pretorul ii va
inmana o actiune civila daca o astfel de actiune va exista in dreptul civil.
Dupa ce formula va fi redactata, va avea loc ultimul act procedural in fata
magistratului si anume litis contestatio. Prin aceasta procedura i se va inmana
negustorului acea formula care va fi acceptata si remisa catre paratul Titus.
Momentul litis contestatio va avea urmatoarele efecte: va fi vizata consumarea
actiunii intentate (impiedicarea reluarii in viitor a procesului intre aceleasi parti), se vor
stabili definitiv partile litigante (Negustorul grec Palamas si respectiv cetateanul roman
Titus), persoana judecatorului si obiectul procesului, si nu in ultimul rand se va naste un nou
drept care va duce inevitabil la oblitatia paratului (Titus) de a plati o suma de bani.
B

Faza in judicio
In aceasta faza a judecatii, dezbaterile judiciare fiind libere, partile isi vor pleda

cauza singure.
Judecatorul va aprecia probele in functie de principiul care guverneaza

si astazi

procesul civil si anume: onus probandi incubit illi qui dicit non qui negat, (sarcina probei
cade asupra celui care afirma si nu asupra celui care neaga) si reus in exceptione actor est
(pentru sustinerea exceptiei paratul este asimilat reclamantului).
Se vor folosi ca mijloace de proba: juramantul partilor, proba scrisa, proba cu martori
(testimonia) si marturisirea.
Atat negustorul grec, peregrin obisnuit Palamas cat si cetateanul roman Titus vor
depune un juramant prin care se vor obliga sa spuna numai adevarul.
Va urma proba scrisa care va consta in mentionarea in scris a tuturor faptelor care
au avut loc. Negustorul va povesti cum in anul 10 iHr ajunsese la Roma pentru a
comercializa vinuri dar, in noaptea sosirii sale, caruta cu vinuri ii fusese furata si cum acesta
si-a trimis sclavii in urmarirea hotului si a aflat unde sta acesta. Intrucat hotul nu a dat curs
cererii de a-i inapoia caruta cu vinuri, negustorul s-a hotarat sa-l cheme in fata justitiei.
Apoi va urma proba cu martori unde vor fi ascultati eventualii martori care au luat la
cunostinta despre furtul carutei cu vinuri (sclavii negustorului care, la indemnul acestuia, lau urmarit pe Titus pana la domiciliul acestuia).

Avand atat declaratiile negustorului cat si ale martorilor (sclavii negustorului) dar si
proba ce mai puternica (caruta care inca se afla in posesia lui Titus), in final se trece la
marturisirea faptelor.
d) In cazul lipsei uneia din parti fara incunostintarea judex-ului , sanctiunea
va consta in pierderea procesului. Fiind legat de formula, judecatorul va da
hotararea raportandu-se la momentul lui litis contestatio.
Sentinta judecatoreasca va fi doar pronuntata(verbis) nu si redactata(scripta).
Intrucat in perioada princitatului sanctiunea

putea fi doar plata unui echivalent

banesc al dreptului pretins, cetateanul roman Titus va fi pedepsit prin obligatia de a-i plati o
anumita suma de bani negustorului grec Palamas.
Dar, cum reclamantul revendica un bun, magistratul va introduce n formula o clauza
speciala (clausula arbitraria), prin care ordona ca paratul sa fie condamnat numai daca nu
restituie lucrul.
Deoarece suma prevazuta n condemnatio era de regula sensibil mai mare decat
valoarea obiectului, paratul va alege evident sa restituie caruta cu vinuri.
Daca paratul (Titus) nu-si va executa voluntar obligatia prevazuta in sentinta
judecatoreasca, reclamantul (Palamas) va putea trece la executarea silita a hotararii
utilizand unul din urmatoarele mijloace:
-

Actio judicati - debitorului i se va acorda un termen de gratie de 30 de zile

pentru

a-i

plati

reclamantului.

Daca

nu-si

va

indeplini

aceasta

obligatie,

magistratul il va obliga, in cadrul unui nou proces, la plata dublului valoric al

debitului initial.
-

Venditio bonorum consta in vanzarea la licitatie publica a intregului patrimoniu

al debitorului, la cel mai bun pret.

Speta nr. 2
Cetateanul roman A.A. imprumuta cetateanului roman N.N. suma de 100 sesterti in
anul 2 dHr. cu scadenta la 2 ani. In anul 3 dHr. partile convin ca rambursarea sumei sa se
faca in anul 5 dHr. si nu in anul 4 dHr. asa cum se convenise initial. Totusi, in anul 4dHr.
A.A. pretinde inapoierea sumei datorate. N.N. refuza, invocand lipsa scadentei. A.A. il da in
judecata pentru neplata.

Cetinte:
a

Ce procedura de judecata se aplica?

Expuneti desfasurarea procesului.

Ce sentinta se poate da?

SPETA NR. 2
a) Se va aplica procedura formulara de judecata.
b) In aceasta epoca magistratul care organiza procesul civil (ordo judiciorum
privatorum) pentru procesele dintre cetateni era pretorul urban.
Partile vor avea posibilitatea de a-i alege un judecator de pe albumul pretorului.
Procesul se desfasoara in doua faze: in jure si in judicio.
A

Faza in jure

In prima faza procedura va debuta cu citarea verbala a cetateanului roman N.N. - in

jus vocatio. In cazul prezentarii cetateanului roman N.N. in justitie, cetateanul roman A.A.
isi va expune oral pretentiile in fata magistratului, iar N.N. va putea avea trei atitudini: sa
recunoasca, sa nege, sau sa nu se apere.
Intrucat noua situatie dedusa judecatii era inedita, pretorul crea o noua actiune
numita in factum.
Va avea loc ultimul act procedural in fata magistratului si anume litis contestatio.
Prin aceasta procedura i se va inmana cetateanului A.A. o formula care va fi acceptata si
remisa catre paratul N.N..
Momentul litis contestatio va avea urmatoarele efecte: va fi vizata consumarea
actiunii intentate (impiedicarea reluarii in viitor a procesului intre aceleasi parti), se vor
stabili definitiv partile litigante, persoana judecatorului si obiectul procesului.
B. Faza in judicio
In aceasta faza a judecatii, dezbaterile judiciare fiind libere, partile isi vor pleda
cauza singure.
Judecatorul va aprecia probele in functie de principiul care guverneaza

si astazi

procesul civil si anume: onus probandi incubit illi qui dicit non qui negat, (sarcina probei
cade asupra celui care afirma si nu asupra celui care neaga) si reus in exceptione actor est
(pentru sustinerea exceptiei paratul este asimilat reclamantului).
Se vor folosi ca mijloace de proba: juramantul partilor, proba scrisa, proba cu martori
(testimonia) si marturisirea.
Atat cetateanul roman A.A. cat si cetateanul roman N.N. vor depune un juramant
prin care se vor obliga sa spuna numai adevarul.

Va urma proba scrisa care va consta in mentionarea in scris a tuturor faptelor care
au avut loc. Cetateanul roman A.A. va afirma ca ii imprumutase cetateanului roman N.N.
suma de 100 sesterti in anul 2 dHr. cu scadenta la 2 ani. In anul 4 dHr. cetateanul A.A. il da
in judecata pentru neplata pe cetateanul N.N. Paratul (N.N.) nu va nega ca ar fi primit o
suma de bani, dar afirma ca, ulterior, in anul 3dHr. a avut loc o intelegere intre cele doua
parti cu privire la rambursarea sumei de bani, aceasta urmand sa se realizeze in anul 5 dHr.,
si nu in anul 4 dHr. asa cum convenisera initial.
Apoi va urma proba cu martori unde vor fi ascultati (daca exista) eventualii martori
care au luat la cunostinta despre intelegerea dintre cei doi cetateni romani.
In final se trece la marturisirea faptelor.
c) In cazul lipsei uneia din parti fara incunostintarea judex-ului , sanctiunea
va consta in pierderea procesului. Fiind legat de formula, judecatorul va da
hotararea raportandu-se la momentul lui litis contestatio.
Sentinta judecatoreasca va fi doar pronuntata (verbis) nu si redactata
(scripta).
In concluzie, datorita faptului ca cei doi convenisera, in anul 3 dHr., ca
termenul de scadenta sa nu fie in anul 4 dHr. ci in anul 5 dHr., cetateanul roman
A.A. si conform litis contestatio (impiedicarea reluarii in viitor a procesului intre
aceleasi parti) N.N. va fi absolvit de plata celor 100 sesterti.
Speta nr. 3
Patricianul Marcellus este casatorit cum manu cu Silvia si are 4 copii: Sabinus,
Cornelius, Emilia si Eusebia.
La 20 ani Sabinus se casatoreste cum manu cu Lucretia si are 2 copii: Laurentiu si
Sebastian.
La 21 de ani Cornelius se casatoreste sine manu cu Flavia si are un copil: Primus.
La 15 ani Emilia se casatoreste cum manu cu Marius si are o fiica Corina.
La 16 ani Eusebia se casatoreste sine amnu cu Antoniu.
La 25 ani Sabinus incercand sa-si ucida tatal, este alungat din familie.
La 30 ani Cornelius este dat in adoptie cu efecte depline patricianului Paulus.
Cerinte:
a

Stabiliti familia agnatica si pe cea cognatica

Calculati, in baza unei scheme, gradul de rudenie dintre persoanele mai sus amintite.

Ce loc si ce statul juridic au in familie aceste persoane?

Cum se realizeaza alungarea in familie a lui Sabinus?

Care sunt efectele adoptiei cu efecte depline a lui Cornelius?

SPETA NR. 3
a) Familia agnatica este formata din: Patricianul Marcellus (pater familias), Silvia
(sotia casatorita cum manu), Sabinus (fiul), Lucretia (sotia fiului casatorita cum manu),
Laurentiu, Sebastian (copii fiului), Cornelius (fiul), Primus (copilul fiului), Eusebia (fiica,
casatorita sine manu).
Familia cognatica este formata din: Patricianul Marcellus, Sabinus, Laurentiu,
Sebastian, Cornelius, Primus.
c) Patricianul Marcellus detine cel mai important loc in familie si anume cel de pater
familias si detine personalitate juridica deplina (capacitate de exercitiu deplina).
Silvia este sotia patricianului si se afla sub

puterea sotului (alieni juris) deoarece

erau casatoriti cum manu.

Atat sotia patricianului cat si Sabinus, Cornelius si Eusebia intra in grupul juridic al lui
pater familias.
Emilia iese de sub puterea patricianului deoarece se casatoreste cum manu cu
Marius.
d) Aflandu-se sub tutela patricianului, alungarea din familie a lui Sabinus se
realizeaza prin emanicipare (acesta urmand sa fie vandut de trei ori si apoi eliberat).
e) Adopia cu efecte depline a lui Cornelius de catre patricianul Paulus va avea
urmatoarele efecte:
- pe plan personal, adoptatul (Cornelius) iese din familia de origine i intra sub
puterea noului pater, devenind agnat cu membrii noii familii, copiii sai raman n familia de
origine.
- pe plan patrimonial, drepturile succesorale se sting, n vechea familie i se
dobandesc n cadrul noii familii.