ISDR 6

2)Sfatul domnesc
A avut la origine fct de supraveghere a activitatii nobilimii si
clerului, sfatul la randul sau era compus din boieri de
tara,avand o comp numerica ce varia intre 12-25 membri,fiind
convocat de catre domn.
Atributiuni:
- Confirma toate actele domnesti cu privire la
proprietate,pe
acelea
ce
priveau
imunitatile,daniile,transferurile de proprietate ce
necesitau confirmarea domnului,samd.
- Participa la judecarea proceselor penale si civile sub
conducerea domnului
- Garanta indeplinirea de catre domn a tuturor obligatiilor pe
care acesta si le asuma in aceasta calitate ,inclusiv in
domeniul tratatelor externe
Ex:Alexandru cel Bun,la despartirea de sotia sa s-a obligat
sa-i daruiasca acesteia unele targuri,iar boierii au garantat
acest lucru,atarnandu-si pecetile pe actul de danie
- De a consilia domnul ori de cate ori era consultat in toate
problemele statului
In timp,functiile si compunerea sfatului au suferit unele
transformari : daca la origine sfatul era compus numai din boieri
de tara,la inceputul sec XV au aparut si dregatori in cadrul
sfatului,dregatori la inceput in minoritate fata de boierii de tara.
La sf sec XV,inceputul sec XVI , sfatul era compus numai din
boieri de slujbe/ dregatori.Aceasta evolutie releva faptul
ca domnii au promovat o politica de centralizare a puterii prin
intermediul dregatorilor si in detrimentul boierilor de tara.
Aceasta schimbare de compozitie a sfatului are reflexe si pe
planul atributiunilor acestora,pt ca,daca la orig hotararile erau
luate de domn impreuna cu sfatul, ulterior sfatul
dobandeste
un
rol
eminamente
1

consultativ,transformandu-se
colectiv al vointei domnesti.

intr-un

soi

de

martor

3) Dregatorii
Sistemul dregatoriilor de la noi se cristalizeaza in timpul lui
Mircea cel Batran in TR si Alexandru cel Bun in Moldova. M cel B
l-a preluat de la bizantini,prin filiera bulgara,astfel explicandu-se
si unele denumiri slavone in titulatura dregatoriilor, iar
Alexandru cel Bun l-a preluat de la Mircea, adoptand totodata si
unele dregatorii ale statelor din Rasarit(Polonia,..)
In general,dregatoriile sunt comune in TR si Moldova,doar
banul se spune ca este specific TR.Dregatorii reprezinta inalti
demnitari ce erau numiti si revocati de domn,dar cu atributiuni
nu intotdeauna foarte clar delimitate(reflex al confuziei in cadrul
formelor de activitate ale statului feudal)
Initial,atributiunile lor au fost preponderent legate de
persoana domnului,dar cu timpul,dupa centralizarea puterii,ei
s-au transformat in demnitari propriu-zisi si au exprimat la
nivel central vointa romaneasca in diferitele domenii ale
conducerii statului (adm,financiar,militar,judiciar).
Din texte reiese ca erau doua mari categorii de dregatori :
- Marii dregatori / Boierii de sfat
- Micii dregatori (subalterni ai celor dintai )

a) Banul fct initial doar in TR,initial ca Ban de Severin ,apoi

in timpul lui Radu cel Mare ca Ban al Craiovei
Avea
atributiuni
adm,militare
si
judecatoresti
asupra
Olteniei,putand pronunta pedeapsa cu moartea.In ierarhia
dregatorilor din TR,figura imediat dupa domn(era cel mai
important)

b) Logofatul seful cancelariei domnesti ce redacta actele

domniei si care era totodata pastratorul/detinatorul
sigiliului domnesc
c) Vornicul seful curtii domnesti ce avea si atributiuni
judiciare caci judeca anumite cauze penale,el asigurand
totodata si straja tarii
In Moldova existau 2 vornici,unul al Tarii de Jos, unul al Tarii de
Sus , cel al Tarii de Jos fiind socotit mai important.In mod
frecvent vornicul era si comandant al ostirii in vreme de
razboi.
d) Postelnicul sfetnicul de taina al domnului,fiind cel mai
apropiat de persoana acestuia si avand oricand acces la el;
fiind poliglot,el era totodata si talmaciul domnului
( traducator) si avea printre alte atributiuni si dirijarea
politicii externe
e) Spatarul pastratorul spadei domnesti, iar in TR era si
comandant al cavaleriei,uneori fiind comandant al
intregii armate
In Moldova,omologul spatarului era hatmanul.
f) Vistiernicul administra finantele statului si deseori
facea o confuzie intre vistieria tarii si patrimoniul domnului
g) Paharnicul sef al pivnitelor domnesti,mai mare peste
viile domnesti si uneori si degustator al vinurilor
h) Stolnicul mai mare peste camarile,gradinile si
pescariile domnesti
i) Comisul avea in grija grajdurile domnesti

Mai existau si alti dregatori ce nu faceau parte din compunerea

sfatului,dar care se aflau in preajma domnului,cum ar fi :
- Armasul un fel de executor al sentintelor pronuntate de
domn in materie penala
- Satrarul avea in grija corturile domnesti (camp militara)
- Clucerul aprovizionarea cu grane a curtii domnesti

- Sulgerul - aprovizionarea cu carne a curtii domnesti si a

armatei
- Aga comanda pedestrimea si dorobantii,ulterior
decazand intr-o functie de garda de corp a domnului

Organizarea armatei
Armata cuprindea doua componente:
1. Oastea boierilor
2. Oastea domnului ( cea mica)

1) Se explica prin faptul ca boierii erau in acelasi timp si

conducatori militari,ei dispunand de o armata proprie
formata din vasalii lor,adica din mica nobilime precum si
din slujitorii de la curtile boieresti.
Avea o dubla functie :
- Reprimarea rascoalelor taranesti
- Raspunde la chemarea domnului in timp de razboi
Aceasta oaste era organizata pe principiul steagurilor, ce
erau conduse de boieri si ce formau calarimea.

2) Compusa din micii feudali,boierii miluiti de domn si care

constituiau trupe de cavalerie usoara / calarasi ,
curteni/slugile
domnesti
care
constituiau
trupe
permanente ce erau intretinute chiar de domn,precum si
din calarasi si dorobanti proveniti din tarani liberi.
Doar in cazul unor agresiuni externe era convocata oastea
cea mare,la care participa de aceasta data si taranimea
aservita,care forma pedestrimea.
Trupele domnesti erau organizate pe steaguri,conduse de
capitani de steag,ce erau distribuite in TR pe judete,iar in
Moldova pe tinuturi.
4

In Moldova,steagurile din Tara de Sus si din Tara de Jos se

aflau sub coordonarea vornicilor din cele doua tari,iar in TR
steagurile din Oltenia erau coordonate de ban,iar cele din
Muntenia de vornic.
Mai tarziu,in sec XVI-XVII se adauga si mercenarii odata
cu aparitia armelor de foc,acestia fiind in regula generala
puscasi sau tunari.
Armata
a
decazut
masiv
in
urmatoarea
dominatie,ajungand sa fie un corp de paza al domnului.

Organizarea financiara
Trebuie realizata o distinctie intre obligatiile pe care intreaga
populatie le avea fata de domni,si obligatiile pe care taranii
aserviti le aveau fata de boieri. Aceasta distinctie trebuie facuta
avandu-se in vedere ca obligatiile populatiei fata de domn isi
aveau originile in Dominium Eminens si cele ale taranilor sunt
asemanatoare,ele nu pot fi confundate,pt ca primele apartin de
domeniul dr public,iar cele din urma de domeniul dr privat.
Fata de domn,intreaga populatie trebuia sa presteze de
pilda
dijme
in
natura
constand
in
produse
cerealiere,animaliere,vite ,oi si care erau numite zeciuiala TR
si deseatina Moldova.De asemenea,populatia trebuia sa
contribuie cu dari in bani,numite dare TR , dajbie
Moldova,ambele fiind apoi denumite in mod generic bir.Mai
existau si dari numite slujbe,care erau prestatii in munca si erau
numite munci/robota si care constau in activitati de
transport,lucrari de constructie la cetati,reparatii de drumuri,de
poduri,etc.
Pana in sec XV,boierii au fost scutiti de dari,dar cu
incepere din sec XVII platesc biruri inclusiv boierii cu/fara
dregatorii.Sistemul de stabilire a birului era cisla,care consta in
stabilirea unei sume globale la nivelul unei intregi
comunitati,suma ce era apoi distribuita pe unitati impozabile.
5

Criteriul de impunere il reprezentau vitele,iar unitatea

impozabila era capul de familie. Operatiunea de repartizare a
sumei globale pe unitati impozabile era realizata de
functionari domnesti specializati numiti rabojari,care
stabileau
pt
fiecare
impozitul
datorat.Dupa
criteriul
impunerii,taranii de pilda erau impartiti in doua categorii :
- Tarani saraci dadeau mai putin
- Tarani de istov fiind socotiti mai instariti,plateau un bir
mai mare
Erau considerati instariti cei ce aveau 4-6vite mari,nr ce apoi a
crescut la 10.
Taranii
trebuiau
sa
plateasca
birul
in
sistemul
solidaritatii,ceea ce inseamna ca daca unii membri ai
comunitatii nu puteau plati birul datorat,datoria lor era
preluata de ceilalti,instituindu-se astfel o raspundere
colectiva in materie fiscala,cu grave consecinte.Astfel,daca nr
celor care nu puteau plati birul era mare,exista riscul de a nu se
putea strange suma globala stabilita pt intreaga comunitate,caz
in care obstea in intregul ei isi pierdea si si libertatea,fiind
aservita fie domnului,fie unui boier care prelua datoria obstii
fata de domn si o achita.
Sarcinile financiare s-au agravat in timpul dominatiei
otomane,cand tarile romane au trebuit sa plateasca bir catre
poarta numit haraci/pesches,bir care a crescut necontenit de la
3.000 galbeni initial la 200.000 galbeni in sec XVII cand s-au
mai adaugat acestui bir si mucarerul marece se platea o data
la fiecare 3 ani de domnie,si mucarerul mic care se platea
anual. In caz de razboi, Poarta pretindea si contributii
suplimentare cum ar fi zaharelele ce reprezentau prestatii in
natura pt intretinerea armatei otomane,precum si ajutorinte
ce reprezentau contributii banesti suplimentare ,toate acestea
pauperizand
suplimentar
populatia
si
franand
dezvoltarea tarilor romane.

Organizarea administrativ teritoriala

In TR si Moldova existau mari subdiviziuni teritoriale ce
reprezinta reminiscente ale vechii organizari politice de
dinaintea statelor feudale de sine statatoare.Aceste mari
subdiviziuni teritoriale in TR erau in stanga si in dreapta
Oltului,respectiv Oltenia si Muntenia,in Oltenia functionand un
banat (Severin,ulterior Craiova) care se bucura de o relativa
autonomie si care se afla sub conducerea banului ce-si avea
resedinta la Craiova si care avea atributiuni similare domnului.In
stanga Oltului,in Muntenia era un vornic cu atributiuni
administrative,judiciare si militare.
In Moldova cele doua mari subdiviziuni sunt Tara de Sus si Tara
de Jos,TdJ fiind incorporata mai tarziu,ambele conduse de un
vornic,vornicul TdJ fiind mai important intrucat el comanda
armata TdJ si statea in dreapta domnului.
Aceste mari subdiviziuni au fost impartite la randul lor in
Moldova in tinuturi,iar in TR impartite in judete.Judetele isi
trageau numele de la apele care le strabateau,pe cand
tinuturile erau denumite dupa cetatile/orasele in care isi aveau
capitala/resedinta.
Conducatorii
judetelor
se
numeau
judeti/sudti/bani/parcalabi,iar conducatorii tinuturilor se
numeau sudti/vornici/starosti/parcalabi. Acesti conducatori
locali in TR erau dependeti de bani si de marele vornic,iar in
Moldova depindeau de vornicul Tarii de Sus si Tarii de Jos ,cu 2
exceptii:
- Tinutul de Iasi subordonat fata de postelnic
- Tinutul de Putna subordonat fata de paharnic
Orasele in TR si Moldova ,unele dintre acestea sunt mai vechi
decat statul feudal de sine-statator,la origine fiind sate ce
ulterior cu dezvoltarea mestesugurilor si a comertului s-au
transformat in targuri,iar mai apoi in orase. Exista si orase
fondate dupa intemeierea statului feudal de sine-statator,care
au fost fondate de domni pe mosiile domnesti.(ex
Ploiesti,Caracal Mihai Viteazul ; Targul Romanului Roman I )
7

Alte orase au fost fondate pe mosiile boiereresti (ex Craiova

mosia lui ; Targu Jiu mosia boierilor Buzesti) .
Odata cu dezvoltarea mestesugurilor si a comertului,in sec
XVI XVII ,orasele au cunoscut o dezvoltare accelerata si
multi boieri au devenit foarte interesati sa se implice activ in
viata in special economica a oraselor.Aceasta implicare a lor a
fost de natura sa iste niste conflicte intre boieri si domn cu
privire la stapanirea oraselor.Conflicte in care domnul de regula
obtinea castig de cauza deoarece orasele treceau de partea
sa ,intrucat le garanta autonomia. Spre deosebire de
Transilvania,orasele din TR si Moldova nu au cunoscut o f mare
dezvoltare,in pp datorita faptului ca economia lor era
preponderent mestesugareasca si agrara; fiecare oras dispunea
de un ocol din care faceau parte mai multe sate,in special in
Moldova.
Aceste orase aveau o conducere proprie,fara a avea insa o
autonomie deplina la nivel administrativ,intrucat in conducere
se aflau si reprezentanti ai domniei.Organul suprem de
conducere la orase era Sfatul Targului care era compus din
mai multi membri alesi pe un an,condus de un judet in TR sau
de un soltuz in Moldova.Sfatul era compus din 12 pargari.
Acest sfat avea activitate permanenta si putea convoca
unele adunari cum ar fi :
- Sfatul batranilor compus din sfetnicii orasului
- Adunari pe cartiere/ meserii
- Adunarea generala a orasului cand se alegea soltuzul si
pargarul/ cand trebuiau stabilite impozitele (convocarea
avand loc cel putin o data pe an)
Acest Sfat al Targului avea multiple atributii:
-

Judeca pricini intre oraseni

Administra bunurile orasului
Supraveghea functionarea targurilor si a iarmaroacelor
Aviza transferurile de proprietate intre oraseni
Percepea taxe si veniturile pt oras precum si cele care
trebuiau stranse pt a fi platite domnului
8

Bate moneda proprie

Armata proprie
Sigiliu si pecete proprii
Dr si obligatia de a reprezenta interesele orasului in
raporturile cu domnul

Tot domnul era cel care stabilea individual pt fiecare oras

drepturile si obligatiile orasului prin acte de privilegii conferite
oraselor. Principala obligatie a orasului fata de domn era aceea
de a plati chiria pt utilizarea mosiei domnesti pe care se afla
situat,chirie numita bir in TR sau bezmen in Moldova. Orasul
trebuia de asemena sa plateasca dari pt circulatia marfurilor.
Mai aveau si obligatii speciale legate de activitatile lor.

In ceea ce priveste satele,mult timp acestea au ramas

organizate ca obsti teritoriale,dintre care unele au devenit cu
timpul
inglobate
in
domeniile
feudale,fie
ele
boieresti/domnesti/manastiresti
iar
altele
au
ramas
libere,transformandu-se in sate razesesti/mosnenesti. Initial
satele s-au bucurat de autonomie,administrandu-si viata interna
dupa norme proprii, autonomie care treptat se restrange pe
masura ce statul se implica cat mai mult la nivelul satelor.
Totusi,chiar si in conditiile preluarii de catre stat a unora din
atributiile obstilor,satele si-au pastrat dreptul de control
asupra stapanirilor lor,iar obstenii s-au bucurat de un drept
de preemptiune,in situatia in care un teren din hotarul obstii
urma a fi instrainat,drept de preemptiune gratie caruia s-a
evitat mult timp patrunderea in obsti a unor straini de
obsti. Tot in virtutea autonomiei obstii,satul era supus
raspunderii colective,care opera nu numai in materie fiscala,dar
si penala.
La conducerea satelor au fost cnezii in Moldova si juzii
in TR,dar pe masura inglobarii obstilor in stat,ei au fost inlocuiti
cu
slujitori
domnesti
numiti
in
Moldova
vatamani/ureadnici/vornicei iar in TR parcalabi.

Voievodatul Transilvaniei (sec XI 1541)

1541- 1691 Principat sub suzeranitate otomana
1691 1867 Principat dependent de Austria
1867 1918 Perioada dualismului austro-ungar (incorporare a
Transilvaniei la Ungaria dar care la randul sau isi pierduse
identitatea statala,caci facea parte din Imperiul Austro-Ungar)
Penetrarea ungurilor in Transilvania s-a petrecut
treptat,astfel ca in sec XI XII doc mentioneaza prezenta unui
singur comitat unguresc in Transilvania, condus de un
princeps ultrasilvanus ce isi avea sediul la curtea regelui
maghiar , si care nu si-a exercitat autoritatea asupra intregii
Transilvanii ci doar asupra unei mici parti din NV acesteia.
Procesul continua in sec XII-XIII in care se extind numai in urma
acceptarii realitatilor si institutiilor locale,inclusiv prin
colaborarea cu nobilii romani,ceea ce face ca in sec XIII
Transilvania sa se constituie ca o entitate
de sinestatatoare,fiind mentionata in documente ca un Regnum
Transilvaniae ,distinct de Regnum Hungariae.
In ceea ce priveste org sociala,in Transilvania procesul de
stratificare sociala s-a realizat inainte de const statului feudal
de sine-statator si inainte de venirea ungurilor in
Transilvania.Penetrarea maghiara a adus cu sine si
declansarea unei lupte intre boierii romani din
Transilvania si nobilimea maghiara in curs de
formare.Ultima incerca inlaturarea de pe scena politica a celor
dintai,nereusind intr-o prima etapa ,caci boierii romani sunt
mentionati in documente pana in sec XIV sub titulatura de
jupani. In urmarea suprapunerii dominatiei maghiare,se ajunge
la
crearea
unei
mari
nobilimi
formata
din
magnati/conti/baroni
compusa
din
maghiar/sasi/secui/romani. Nobilii romani aveau acces la
10

organul suprem de conducere din acea vreme, Congregatia

nobililor,la lucrarile careia au participat pana in anul
1291,fiind inlaturati ulterior pe considerentul ca ar fi
schismatici. Din acel moment,treptat,prin opresiune,boierimea
romana a fost desfiintata,iar boierii au decazut mai intai in
randurile micii nobilimi si mai apoi in randurile taranimii
libere/aservite.In anul 1437 prin Unio trium nationum romanii
din Transilvania sunt exclusi din viata politica in
favoarea ungurilor,sasilor si a secuilor.
Pe langa aceasta mare nobilime exista si o nobilime
eclesiastica,compusa din inaltii prelati ai bisericii catolice si
care au condus lupta impotriva ortodocsilor cu privire la care au
desfasurat si o activitate de prozenitism fortat. Ca si in celelalte
tari romane,exista si o mica nobilime care a fost compusa
pana in sec XVI din juzi,cnezi,voievozi romani, in randurile
sale aflandu-se si cei dependenti de regele Ungariei,si cei
dependenti de voievodul Transilvaniei si varfurile nobilimii
unguresti,sasesti si secuiene.
Taranii aserviti erau denumiti iobagi,initial acest termen
desemnandu-i pe oamenii liber,procesul lor de aservire
desfasurandu-se gradual,caci la origine dependenta iobagilor a
fost una formala,dupa anu 1514 ei fiind si formal legati de
glie,devening parte integranta in sens juridic din pamantul pe
care il lucrau.

11