CURS IV

Ancheta de opinie, interviul si chestionarul

Ancheta sociologica este metoda utilizata in mod curent. Are avantajul ca permite culegerea, intr-un timp
relativ scurt, a unui material informativ bogat, complex si variat. Are o mare aplicabilitate, intrucat, cu ea obtinem
date despre caracteristicile modului de viata, a mediului social, parametrii demografici si, in mod deosebit, despre
opiniile, atitudinile, trebuintele, aspiratiile, motivatiile si comportamentele oamenilor.
O varianta a anchetei sociologice este ancheta de opinie prin care cunoastem parerile oamenilor despre
faptele sociale. Desigur, cunoasterea opiniilor oamenilor despre faptele sociale este utila atata timp cat opiniile nu
sunt absolutizate, ele nefiind observatii obiective despre realitatea studiata, ele trebuie subordonate in cercetarea
sociologica, informatiilor obtinute prin intermediul metodelor obiective.
Ancheta se poate realiza cu doua tehnici fundamentale: interviul si chestionarul.
1.
Interviul este tehnica cea mai frecvent utilizata in cercetarile sociologice. Interviul sociologic are un specific ce
consta in doua aspecte: intrebarile nu sunt adresate individului ca individ, ci individului ca membru al colectivitatii
investigate. Al doilea aspect consta in faptul ca subiectii investigati participa voluntar la ancheta, raspunsurile fiind
asigurate prin secretul profesional, dentologia sociologica. In practica judiciara, se utilizeaza un gen special de
interviu, si anume interogatoriul care are caracter de obligativitate pentru inculpat, sau pentru justitiabil.
Interogatoriul trebuie sa respecte o serie de exigente:

Sa apeleze la un limbaj obisnuit

Sa evite termenii tehnici

Intrebarile sa nu afecteze interesele subiectului

Sa nu permita, sau sa nu induca denaturari ale mesajului

1.
2.
3.
4.

Interviul sociologic se poate realiza in mai multe variante:

Interviul directiv pe baza unei liste de intrebari prestabilite (interviu formalizat). Se aplica unui numar mare
de subiecti, de regula, unui esantion reprezentativ pentru populatia din care este selectat. Se desfasoara sub forma
unei serii de intrebari anterior formulate, deci standardizate, adresate tuturor subiectilor selectionati. Se consemneaza
raspunsurile date de subiecti. Interviul pe baza de chestionar este cel mai larg utilizat in cercetarea sociologica.
Interviul nondirectiv/nestandardizat care nu presupune stabilirea anterioara a unui set de probleme. Interviul
nestandardizat se desfasoara ca o discutie libera intre operatorul de interviu si intervievat. Se utilizeaza ca instrument
ghidul sau indrumatorul de interviu. Ghidul este o lista de probleme astfel conceputa incat sa permita culegerea
informatiilor necesare atingerii obiectivului cercetarilor. Operatorul de interviu are libertatea alegerii modalitatii pe
care o crede mai adecvata conditiilor concrete in care se desfasoara interviul. Sigura obligatie a operatorului este de
a aborda toate problemele stabilite pentru a obtine toate datele, informatiile necesare.
Interviul neformalizat presupune doua faze: intai discutie libera centrata pe tema, se formuleaza tema si
se da libertatea subiectului de a spune tot ce doreste in legatura cu aceasta, iar in faza a doua, discutie centrata pe
problema. Operatorul trebuie sa-l conduca pe intervievat sa evite divagatiile inutile. Interviul neformalizat are
avantajul de a furniza o cantitate mare de informatii, de problema, mai mult decat s-ar arata la raspunsuri obtinute pe
chestionar. Are si cateva dezavantaje:
Succesul lui depinde de personalitatea operatorului de interviu, de maestria si experienta acestuia.
Necesita timp, relativ indelungat, pentru realizare, timp pe care unii subiecti selectati nu sunt dispusi sa-l aloce.
Raspunsurile subiectilor sunt dificil de retinut si consemnat cu exactitate, cu exceptia cand subiectii accepta
inregistrarea pe banda magnetica.
Informatiile obtinute sunt dificil de prelucrat statistic, ele pretandu-se, mai ales, unei analize calitative.
1

CURS IV

2.

1.
2.

3.

4.

Acest tip de interviu neformalizat este utilizat, de regula, cu un numar redus de indivizi, rezultatele neavand
relevanta statistica.
Interviul in panel este tehnica ce consta in repetarea unor interviuri asupra aceluiasi grup de indivizi. Grupul
este acelasi inainte si dupa eveniment. Aceasta tehnica permite selectionarea riguroasa a indivizilor care isi schimba
comportamentul. Izolati, acesti indivizi sunt supusi unui studiu mai aprofundat pentru determinarea elementelor
psihologice si psihosociologice care contribuie in cooperare la producerea mutatiilor. Tehnica panelului faciliteaza
relationarea informatiei obtinute intr-un anumit moment cu informatiile obtinute succesiv, creand posibilitatea de a
studia si explica mutatiile. Este o operatie de cercetare lenta si costisitoare, insa este utila pentru intelegerea
complexa a comportamentului uman.
Interviul in trend se intervieveaza doua grupuri diferite, unul inainte si altul dupa consumarea evenimentelor.
Studiile de trend indica influenta unor evenimente certe asupra opiniei publice, in timp ce panelul permite selectia
indivizilor care si-au schimbat opiniile in cursul interviurilor repetate.
Tehnica interviului ridica problema legaturii cu situatia in care are loc, si mai ales, cu raportul face to face dintre
cercetator si subiect.
Chestionarul este o lista de intrebari anterior formulate, astfel incat, raspunsurile primite la el sa permita
culegerea informatiilor necesare cercetarii. Intrebarile se pun intr-o ordine si un numar care nu pot fi modificate de
catre operatorul de interviu. Rolul operatorului este de a pune tuturor subiectilor intervievati exact aceleasi intrebari,
fara a modifica frazarea si, daca este posibil, cu aceeasi intonatie. Sunt doua obiective de urmarit in atingerea
informatiilor:
Urmarim obtinerea informatiilor relevante este vorba de relevanta, respectiv sa stabilim exact ce fel de date
sunt cerute de studiul respectiv
Obtinerea de informatii valide este vorba de a atinge/obtine acuratetea. Ea e obtinuta atunci cand frazarea si
succesiunea intrebarilor sunt in masura sa motiveze subiectul, sa raspunda si sa faciliteze reamintirea. Cercetatorul
are obligatia de a respecta drepturile intervievatilor, intrucat cercetarile de opinie se bazeaza pe amabilitate si
incredere. Amabilitatea subiectului de a acorda timp realizarii interviului, increderea subiectului ca datele respective
nu vor fi folosite in dauna intereselor lui.
Sunt patru principii generale de alcatuire a chestionarului:
Numarul intrebarilor se tine seama de obiectivele cercetarii, de modul de aplicare a chestionarului si de
timpul de acordare a chestionarului (30 minute pana la 1 ora)
Formularea sau frazarea intrebarilor cu urmatoarele cerinte: intrebarea sa fie clara incat sa fie inteleasa de toti
subiectii; sa utilizeze cuvinte simple, familiare tuturor subiectilor, sa evite termeni tehnici si limbajul argotic; sa se
evite utilizarea unor cuvinte nedefinite de tipul des, rar, ocazional, uzual, mult, putin, care pot avea semnificatii
diferite de la un subiect la altul; sa evite intrebarile care contin dubla negatie, de pilda: Nu-i asa ca nu va place
utilizarea violentei in timpul campaniilor electorale?; sa nu fie o dubla intrebare: Dupa dumneavoastra, drepturile si
indatoririle judecatorului sunt bine precizate?; sa nu fie tendentioase, sa nu sugereze raspunsul dorit de cercetator;
sa fie aplicabile tuturor subiectilor; sa fie cat mai scurte.
Ordinea intrebarilor: sa asigure o derularea fireasca, fara salturi bruste de la o problema la alta si fara reveniri
nejustificate la probleme deja abordate; sa evite posibilitatea contaminarii reciproce a intrebarilor, posibilitatea ca
raspunsul la intrebari anterior formulate sa influenteze in mod direct raspunsurile la intrebarile formulate; sa asigure
o alternanta a intrebarilor mai dificile, mai solicitante pentru subiect, cu intrebari mai putin solicitante.
Punerea in pagina a intrebarilor se urmareste: evitarea posibilitatii omiterii neintentionate a punerii unor
intrebari sau nedarii raspunsului la unele intrebari; furnizarea de instructiuni clare privind modul in care sa se dea
raspunsul la intrebari (se sugereaza incercuirea unei cifre, bifarea unui raspuns, consemnarea in cuvinte a unui
raspuns); asigurarea de spatiu suficient pentru raspunsuri complete; asezarea aerisita a intrebarilor in pagina si
2

CURS IV
imprimarea acestora usor lizibila pe o hartie calitativ buna, aceste aspect avand un impact psihologic asupra
subiectilor, cu efecte importante asupra acuratetii raspunsurilor.