Utilizarea minereurilor,apelor de mina,iazuri sterile cu Mn,Fe,Cu,Zn si Ca,Mg plus S

ca fertilizanti,nutrienti si suplimente alimentare : baza legala UE

Noi vedem acestea :

Planta vede acestea :

Cum sa utilizam resursele si locatiile specifice pentru o producia vegetal i animal

durabil si obtinerea de produse de nalt calitate?

Elemente toxice: As, Pb, Cd, Fe, Cu, Zn

Micronutrienti : Cu,Zn,Fe,B,Mn

Temele propuse vizeaza :

Valorificarea materiilor prime din Bazinul Dornelor si limitarea de in-put-uri (intrari) inutile care
afecteaza bilantul nutritional si echilibrarea mineritului agricol prin out-put-uri (iesiri)de
microleemente si macroelemente,abordare problematici la nivel de ecosistem si nu de ferma
1.= Ecologizarea Bazinului Dornelor,dupa sistarea intregului minerit feros si neferos,
utilizand tehnologii neconventionale si nepoluante si reintegrand in circuitul economic
deseurile si sterilele poluante
2.= Iazurile de steril,dupa inchiderea activitatilor miniere,revin comunitatilor locale :
primarii si peroane fizice.Solutiile propuse ofera certe oportunitati economice si de afaceri.
Ca materie prima sunt practic gratuite.In plus statul si UE contribuie cu sume importante la
recuperarea de metale din apele care se deverseaza in diverse cursuri de ape de suprafata,de praf
si in stabilizarea suprafetelor active.
3.=Apele de mina sunt o resursa greu de epuizat.Pot fi la fel de utile precum apele
minerale.Ca materie prima sunt practic gratuite.In plus statul si UE contribuie cu sume
importante la recuperarea de metale din apele care se deverseaza in diverse cursuri de ape de
suprafata.
3.=Solutiile propuse vizeaza o dezvoltare durabila a unor activitati ecologice (agricultura,
zootehnie,turism) prin transformarea desurilor in materii prime de viitor.
a.= refacerea pajistilor (cresterea gradului de sanatate a plantei si neutilizarea de pesticide,
cresterea procentului de proteine si de fibre,crearea conditiilor de dezvoltare pentru
bacterii propionice pe soluri cu roca de minereuri de fier si mangan asemanatoare cu zona
muntilor Jura (Elvetia si Franta-Savoie)
b.= imbunatatirea calitatii laptelui si in special in bacterii propionice pentru branza
schwitzer,CLA.grasimi nesaturate,omega 3 si 6,acizi nucleici cu catena scurta,
diminuarea celulelor somantice
c.= obtinerea de PDO (AOC,TGi si CCS pentru produsele zonei (lapte,branza,carna)
4.= Temele propuse solicita stabilizarea fortei de munca si calificarea sa la un nivel
superior si divers.
5.= Prin abordarea sistematica a temelor propuse se obtine si interzicerea practicilor actuale-total
incorecte- de a recupera doar cuprul si metalele pretioase iar pirita aruncand-se ca deseu (din 40 t
minereu 39 sunt stocate ca deseu in cariera inchisa de mangan,existand riscul producerii de acid
sulfuric si poluarea grava a intregii regiuni).Pirita trebuie recuperata si folosita ca materie
prima.Sterilele se reduc astfel in proportie de 80%!.Problema de la Iazul Geamana-Rosia Poienii
se poate repeta curand si la noi,mai ales ca pirita flotata a fost depusa la partea superioara a

iazurilor de steril (avand greutatea specifica de 2 ori mai mare decat sterilul uzual,aflat la baza).
Deciziile neinspirate , in contextul politic actual au inlocuit deciziile tehnice, rationale : nu ai
voie sa smantanestidupa cupru si sa arunci pirita (din ea se face acid sulfuric si oxizi de
fier).Peste tot este interzis.In Mexic-proiect Boleo-se prelucreaza minereul de cupru doar in
amestec cu minereul de mangan;din 2012,pe tehnologie canadiana !
6.=Prin recuperarea prin procedee neconventionale si nepoluante a microelementelor din apele
de mina se interzice si practica actuala absurda de a le ingloba intr-un namol (dupa neutralizare
cu lapte de var) si stocarea sa intr-o cariera la cca.100 km (cu alte cheltuieli de supraveghere).Ca
namol nu se va stabiliza sub forma de halda.
Practic aceste resurse sunt privite ca deseuri.Mai mult, vor fi ale nimanui prin restrangerea
activitatii Conversmin.Mentalitatea este ca natura se va proteja singura.

Baza de materii prime este din Bazinul Dornelor ;

I.= Minereuri din cariere
1.= minereuri de mangan (Iacobeni,Carlibaba,Ciocanesti,Sarul Dornei,Panaci) : Mn,Fe
Resurse : 4-5.000.000 tone
2.= minereuri neferoase (Fundu Moldovei,Puiu-Suharzel) : Cu,Zn,Fe,S,Au,Ag
Resurse : 3-400.000 tone
3.= minereuri dolomitice (Pojorata,Ciocanesti,Iaconeni,Sarul Dornei) : Ca,Mg
Resurse : 5-6.000.000 tone

II.= Ape de mina

1.= mina inchisa de neferos Iacobeni(Mestecanis) : Cu,Zn,Fe,Mn;Debit : 6 l/s

III.= Iazuri de steril

1.= Iaz steril mangan Iacobeni (Valea Hajului).Cantitatea estimata :1.000.000 tone
Iazul de steril Iacobeni: SiO2 = 78,58 %, Fe2O3 = 16,6 %, MnO = 13,74 % ; cuart (SiO2), pirita (FeS), gips
Ca(SO4).2H2O, riebeckit Na2Fe3Fe2[Si4O11]2(OH,F).
Iazul de decantare Iacobeni este valorificabil pentru:minerale silicioase (78,58 % SiO2), minerale feroase (16,6 %
Fe2O3), oxid de mangan (13,74% MnO), adaosuri la materiale de construcie.

2.= Iaz steril neferos Fundu Moldovei (Dealu Negru,Paraul Cailor). Cantitatea estimata :
5.000.000 tone
Iazul de steril Valea Tarnicioara - Tarnita: SiO2 = 45,08 %, Fe2O3 = 47,74 %, Au; cuart (SiO2), pirita (FeS),
clinochlor (MgFe)10Al2[(Al,Si)8O20](OH), halloysit Al4[Si4O10](OH)8.H2O.
Iazul de decantare Valea Tarnicioara, Tarnita este valorificabil pentru: minerale silicioase (45,08 % SiO 2), minerale
feroase (47,74 % Fe2O3 sub form de pirit), metale preioase (aur 0,37 g/t, argint 4,08 g/t), adaosuri la materiale de
construcie.
Prin reciclare, sterilele minerale de iaz pot avea si diverse utilizari:

in terasamente (umpluturi), fundatii, sistematizari, diguri,

ca agregate minerale la umiditatea optima de compactare,

la fabricarea caramizilor de constructie si a materialelor ceramice compozite,

la obtinerea de concentrate monominerale vandabile,

la obtinerea unor minerale feruginoase de calitate superioara, etc

Compusi care se pot produce respectand directivele UE

Minereu

Minereu de mangan

Minereu neferos

Minereu dolomitic

(cu Fe si SiO2)

(Cu-Zn-Fe-S-Au-Ag)

(Ca si Mg)

Saruri acide

Sulfat de mangan

Sulfat de cupru

Sulfat de calciu

(simple sau
combinate)

Sulfat de fier

Sulfat de zinc

Sulfat de magneziu

Produse

Azotat de mangan
Clorura de mangan
Acetat de mangan
Fosfat de mangan amoniu

Fosfat de magneziu amoniu

Permanganat de potasiu
Manganiti si manganati

Saruri bazice

Carbonat de mangan

Carbonat de cupru

Carbonat de calciu
Carbonat de magneziu

Oxid de mangan

Oxid de calciu

Dioxid de mangan

Oxid de magneziu

Oxid manganomanganic
Hidroxid de mangan

Pigmenti

Alb PW18,brun PBr 6,negru

PBk14,albastruPB33,verde,violetPV16
de mangan

Hidroxid de magneziu
Copper plate

Oxid de Mn si Fe negru PBk26

Oxid de fier galben si rosu

Acid silicic si silicagel

Produse secundare :
Sulfat de amoniu
Azotat de amoniu
Sulfat de sodium
Sulfat de potasiu

Concentrat neferos

Pigmenti de Mg (Indian
yellow PY153, White 18 si 26,
Terre Verte (PG 23)

Flxurile tehnologige sunt simple,discontinue - pentru a produce la comanda

Exemplu nr.1 : (fara deseuri)
compusul principal = carbonat de mangan - fertilizant,nutrient,supliment
compus secundar

= sulfat de amoniu

- ingrasamant

Exemplu nr.2 : (fara deseuri)

compusul principal

= oxid de mangan fertilizant,nutrient,supliment

compusul secundar I = carbonat de mangan fertilizant,nutrient,supliment

compus secundar II = sulfat de amoniu

_ ingrasamant

1.= Fertilizanti : Ingrasaminte

Opt din cele aptesprezece elemente care sunt eseniale pentru creterea plantelor sunt
micronutrienti . Pe soluri cu deficiene de micronutrieni,aplicarea unor cantiti mici de aceste
substante nutritive pot spori foarte mult culturile de producie.Micronutrientii sunt:bor (B),clor
(Cl ),cobalt (Co),cupru (Cu),fier (Fe),mangan (Mn),molibden (Mo) i zinc (Zn) . Termenul de
micronutrient nu implic faptul c aceste elemente apar n cantiti "micro" n roci i soluri .
Dou din cei opt micronutrieni , Fe i Mn ,sunt printre elementele cele mai abundente din
scoara terestr.Celelalte ase elemente se gsesc n concentraii de mai puin de 0,1 % , ele sunt
" oligoelemente ." Termenul de microelemente nseamn numai c aceste elemente sunt
necesare n cantiti foarte mici de plante .
Microelementele (magneziu, fier, cupru, zinc, mangan, molibden, cobalt,bor, etc.) sunt parte
componenta a enzimelor si le activeaza pe acestea.
Plantele au nevoie de cantitati mici din ele. Un continut redus, sau, dinpotriva, prea mare a
acestor microelemente deregleaza actiunea enzimelor la nivel celular si,ca o consecinta,cauzeaza
disfunctii ale intregului metabolism al plantelor. Ingrasamintele care contin microelemente sunt
utilizate pentru imbogatirea solului sau pentru a ingrasa frunzele in diferite stadii ale dezvoltarii
plantelor.
REGULAMENTUL (CE) nr. 2003/2003 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL
CONSILIULUI din 13 octombrie 2003 privind ingrasamintele
CAPITOLUL I Domeniu de aplicare si definitii
Articolul 1 Domeniu de aplicare
Prezentul regulament se aplica produselor care sunt introduse pe piata ca ingrasaminte si sunt
marcate cu mentiunea ingrasamant EC.
Articolul 2 Definitii : In sensul prezentului regulament, se intelege prin:
(a) ingrasamant: un material a carui functie principala este aportul de substante nutritive
plantelor;
(b) nutrient principal: exclusiv azotul, fosforul si potasiul;
(c) nutrient secundar: calciu, magneziu, sodiu si sulf;
(d) oligoelemente: bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden si zinc, esentiale pentru
cresterea plantelor, dar in cantitati reduse fata de cantitatile de nutrienti principali si
secundari;
(e) ingrasamant anorganic: un ingrasamant ai carui nutrienti declarati se gasesc sub
forma de minerale obtinute prin extractie sau prin procedee industriale fizice si/sau
chimice.
Articolul 3 Ingrasamant EC
Orice ingrasamant care apartine unuia din tipurile de ingrasaminte mentionate in anexa I si care
indeplineste conditiile prevazute de prezentul regulament poate avea mentiunea ingrasamant
EC.
Mentiunea ingrasamant EC nu poate fi utilizata pentru un ingrasamant care nu este conform cu
prezentul regulament.
Articolul 6 Mentiuni obligatorii

4) Continutul de unul sau mai multe dintre oligoelementele bor, cobalt, cupru, fier,
mangan, molibden sau zinc al ingrasamintelor EC din tipurile de ingrasaminte enumerate in
sectiunile A, B, C si D din anexa I se declara in cazul in care sunt indeplinite cumulativ
urmatoarele conditii:
(a) oligoelementele se adauga si se prezinta in cantitati cel putin egale cu cele specificate in
sectiunile E.2.2 si E.2.3 din anexa I;
(b) ingrasamantul CE indeplineste in continuare cerintele din sectiunile A, B, C si D din
anexa I.
(5) In cazul in care oligoelementele reprezinta componente obisnuite ale materiilor prime
utilizate pentru aportul de nutrienti principali (N, P, K) si secundari (Ca, Mg, Na, S), ele pot fi
declarate, cu conditia sa fie prezente in cantitati cel putin egale cu cele specificate in sectiunile
E.2.2 si E.2.3 din anexa I.
(6) Continutul de oligoelemente se declara dupa cum urmeaza:
(a) pentru ingrasamintele din tipurile de ingrasaminte enumerate in sectiunea E.1 din anexa
I, in conformitate cu cerintele mentionate in coloana 6 din sectiunea in cauza;
(b) pentru amestecurile de ingrasaminte mentionate la litera (a) care contin cel putin doua
oligoelemente diferite si corespund cerintelor din sectiunea E.2.1 din anexa I, precum si
pentru ingrasamintele din tipurile de ingrasaminte enumerate in sectiunile A, B, C si D din
anexa I, se indica:
(i) continutul total exprimat procentual din masa ingrasamantului,
(ii) continutul solubil in apa, exprimat procentual din masa ingrasamantului, in cazul in
care continutul solubil este cel putin egal cu jumatate din continutul total.
In cazul in care un oligoelement este integral solubil in apa, se declara exclusiv continutul solubil
in apa.
In cazul in care un oligoelement este legat chimic de o molecula organica, continutul de acest
oligoelement al ingrasamantului se declara imediat dupa continutul solubil in apa, procentual din
masa produsului, urmat de expresia chelat cu sau complexat cu si denumirea moleculei
organice prezentata in sectiunea E.3 din anexa I. Denumirea moleculei organice poate fi inlocuita
cu abrevierea sa.
ANEXA I Lista tipurilor de ingrasaminte EC
D.
Ingrasaminte anorganice cu nutrienti secundari
E.
Ingrasaminte anorganice cu oligoelemente
E.1.
Ingrasaminte cu un singur oligoelement declarat
E.1.3. Cupru
E.1.4. Fier
E.1.5. Mangan
E.1.7. Zinc

E.Ingrasaminte anorganice cu oligoelemente

2.= Nutrienti (si in special Agricultura ecologica) :

Micronutrientii sunt substane necesare n cantiti foarte mici (mg sau g) si funcioneaz n
principal ca un cofactor al enzimelor (<0,005% greutate corporal)
minerale (Fe, Cu, F, Zn, I, Se, Mn, Mo, Cr, Co i B)
vitamine (A, B, C, D, E, K)
Minerale i cele mai multe vitamine, cu excepia de vitamina D nu sunt sintetizate de organism i
trebuie s fie luate n dieta.
Macronutrientii sunt substane chimice care sunt necesare n cantiti relativ mari (> 0,005%
greutate corporal),pentru aprovizionarea cu energie i sunt necesare pentru creterea i
ntreinerea organismului.
proteine
carbohidrai

 grsimi
unele minerale (Na, Mg, K, Ca, P, S i Cl).
REGULAMENTUL (CE) NR. 834/2007 AL CONSILIULUI din 28 iunie 2007
privind producia ecologic i etichetarea produselor ecologice,precum i de abrogare a
Regulamentului (CEE) nr. 2092/91
REGULAMENTUL (CE) NR. 889/2008 AL COMISIEI din 5 septembrie 2008
de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind
producia ecologic i etichetarea produselor ecologice n ceea ce privete producia
ecologic,etichetarea i controlul
3. MATERII PRIME DE ORIGINE MINERAL PENTRU HRANA ANIMALELOR
3.1. Sodiu:
sare de mare nerafinat
sare gem grunjoas
sulfat de sodiu
carbonat de sodiu
bicarbonat de sodiu
clorur de sodiu.
3.2. Potasiu:
clorur de potasiu.
3.3. Calciu:
alge marine calcaroase (Lithothamnium calcareum, Lithothamnium corallioides)
cochilii de animale acvatice (inclusiv oase de sepie)
carbonat de calciu
lactat de calciu
gluconat de calciu.
3.4. Fosfor:
fosfat dicalcic defluorinat
fosfat monocalcic defluorinat
fosfat monosodic
fosfat de calciu i magneziu
fosfat de calciu i sodiu.
3.5. Magneziu:
oxid de magneziu (anhidru)
sulfat de magneziu
clorur de magneziu
carbonat de magneziu
fosfat de magneziu.
3.6. Sulf:
sulfat de sodiu.
1. ADITIVI FURAJERI
Aditivii enumerai trebuie s fi fost aprobai n temeiul Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 al
Parlamentului European i al Consiliului (1) privind aditivii din hrana animalelor.

(b) Oligoelemente
E1 Fier:
carbonat de fier (II)
sulfat de fier (II) monohidrat i/sau heptahidrat
oxid feric (III);
E2 Iod:
iodat de calciu, anhidru
iodat de calciu, hexahidrat
iodur de sodiu;
E3 Cobalt:
sulfat de cobalt (II) monohidrat i/sau heptahidrat
carbonat de cobalt bazic (II), monohidrat;
E4 Cupru:
oxid de cupru (II)
carbonat de cupru bazic (II), monohidrat
sulfat de cupru (II), pentahidrat;
E5 Mangan:
carbonat de manganos (II)
oxid manganos i oxid manganic
sulfat manganos (II), mono- i/sau tetrahidrat;
E6 Zinc:
carbonat de zinc
oxid de zinc
sulfat de zinc mono- i/sau heptahidrat;
E7 Molibden:
molibdat de amoniu, molibdat de sodiu;
E8 Seleniu:
selenat de sodiu
selenit de sodiu.
REGULAMENTUL (CE) NR. 1831/2003 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN I AL
CONSILIULUI din 22 septembrie 2003
privind aditivii din hrana animalelor
Astfel cum a fost modificat prin:Jurnalul Oficial
M1 Regulamentul (CE) nr. 378/2005 al Comisiei din 4 martie 2005 L 59 8 5.3.2005
M2 Regulamentul (CE) nr. 386/2009 al Comisiei din 12 mai 2009 L 118 66 13.5.2009

Ordin nr. 358 din 15/04/2003 Ministerul Sanatatii- pentru aprobarea Normelor privind
parametrii de calitate si salubritate pentru producerea, importul, controlul calitatii,
comercializarea si utilizarea nutreturilor concentrate simple, combinate, aditivilor furajeri,
premixurilor, substantelor energetice, substantelor minerale si a nutreturilor speciale
Anexa.Nr.1.-12.Premix mineral amestec de micro i macro elemente pe un suport vegetal sau
mineral

ANEXA Nr. 2 DENUMIREA, DESCRIEREA I PARAMETRII DE CALITATE ALE

Declaraii
Denumirea
Descrierea
obligatorii
1
2
3
6. Substane minerale
6.1. Carbonat de Produse provenite din carbonatul Calciu
calciu
de calciu, roca calcic mcinat, Cenua insolubil
(natura
creta splat, creta granulat,
n HCl
produsului
cochilii mcinate de stridii sau de
trebuie s fie
midii.
indicat n
denumire)
6.2. Carbonat de Amestec natural de carbonat de Calciu
calciu i de
calciu i carbonat de magneziu
Magneziu
magneziu

NUTREURILOR SIMPLE

Declaraii
facultative
4

ANEXA Nr. 7
Cantitile maxime de microelemente din amestecurile furajere i concentratele
Coninutul maxim (mg/kg)
Microelementul Specia i vrsta
referitor la coninutul n
S.U.
Fe
Toate speciile
1250
Iod
cabaline
4 n total
Alte specii i categorii de vrst
40 n total
Ca
toate speciile
10 n total
Cu
viei
30 n nlocuitori de lapte
viei
50
oi
15
porcine grsuni < 16 sptmni
175
- grsuni > 16 sptmni
35
porcine de reproducie
35
alte specii i categorii de vrst
35 n total
Mn
toate speciile
250 n total
Mo
toate speciile
2,5 n total
Se
toate speciile
0,5 n total
Zn
toate speciile
250 n total

3.= Suplimente alimentare

Ordin nr. 1069 din 19/06/2007 - Ministerului Sanatatii Publice-pentru aprobarea Normelor
privind suplimentele alimentare

ARTICOLUL 2.
In sensul prezentelor norme, termenii folositi se definesc dupa cum urmeaza:
a) suplimente alimentare - produsele alimentare al caror scop este sa completeze dieta normala si
care sunt surse concentrate de nutrienti sau alte substante cu efect nutritional ori fiziologic,
separat sau in combinatie, comercializate sub forma de doza, cum ar fi: capsule, pastile, tablete,
pilule si alte forme similare, pachete de pulbere, fiole cu lichid, sticle cu picurator si alte forme
asemanatoare de preparate lichide sau pulberi destinate consumului in cantitati mici, masurabile;
b) nutrienti - urmatoarele substante:
(i) vitamine;
(ii) minerale.
ARTICOLUL 4.
(1) Pot fi utilizate in suplimentele alimentare numai vitaminele si mineralele prevazute in anexa
nr. I si doar sub formele prevazute in anexa nr. II.
ANEXA Nr. I la norme VITAMINE SI MINERALE care pot fi utilizate in fabricarea
suplimentelor alimentare
2. Minerale
Calciu (mg)
Magneziu (mg)
Fier (mg)
Cupru (micrograme)
Iod (micrograme)
Zinc (mg)
Mangan (mg)
Sodiu (mg)
Potasiu (mg)
Seleniu (micrograme)
Crom (micrograme)
Molibden (micrograme)
Fluor (mg)
Clor (mg)
Fosfor (mg)
ANEXA Nr. II la norme SUBSTANTE VITAMINICE SI MINERALE ce pot fi utilizate
pentru fabricarea suplimentelor alimentare
B. Minerale
Calciu
1. carbonat de calciu

2. clorura de calciu
3. saruri de calciu ale acidului citric
4. gluconat de calciu
5. glicerofosfat de calciu
6. lactat de calciu
7. saruri de calciu ale acidului ortofosforic
8. hidroxid de calciu
9. oxid de calciu
Magneziu
10. acetat de magneziu
11. carbonat de magneziu
12. clorura de magneziu
13. saruri de magneziu ale acidului citric
14. gluconat de magneziu
15. glicerofosfat de magneziu
16. saruri de magneziu ale acidului ortofosforic
17. lactat de magneziu
18. hidroxid de magneziu
19. oxid de magneziu
20. sulfat de magneziu
Fier
21. carbonat feros
22. citrat feros
23. citrat feric de amoniu
24. gluconat feros
25. fumarat feros
26. difosfat feric de sodiu
27. lactat feros
28. sulfat feros
29. difosfat feric (pirofosfat feric)
30. zaharat feric
31. fier elementar (carbonil+electrolitic+hidrogen redus)
32. bisglicinat feros
Cupru
33. carbonat de cupru
34. citrat de cupru
35. gluconat de cupru

36. sulfat de cupru

37. complex cupru-lizina
Iod
38. iodura de sodiu
39. iodat de sodiu
40. iodura de potasiu
41. iodat de potasiu
Zinc
42. acetat de zinc
43. clorura de zinc
44. citrat de zinc
45. gluconat de zinc
46. lactat de zinc
47. oxid de zinc
48. carbonat de zinc
49. sulfat de zinc
Mangan
50. carbonat de mangan
51. clorura de mangan
52. citrat de mangan
53. gluconat de mangan
54. glicerofosfat de mangan
55. sulfat de mangan
Sodiu
56. bicarbonat de sodiu
57. carbonat de sodiu
58. clorura de sodiu
59. citrat de sodiu
60. gluconat de sodiu
61. lactat de sodiu
62. hidroxid de sodiu
63. saruri de sodiu ale acidului ortofosforic
Potasiu
64. bicarbonat de potasiu
65. carbonat de potasiu

66. clorura de potasiu

67. citrat de potasiu
68. gluconat de potasiu
69. glicerofosfat de potasiu
70. lactat de potasiu
71. hidroxid de potasiu
72. saruri de potasiu ale acidului ortofosforic
Seleniu
73. selenat de sodiu
74. hidrogenoselenit de sodiu
75. selenit de sodiu
Crom
76. Clorura de crom (III)
77. sulfat de crom (III)
Molibden
78. molibdat de amoniu [molibden (VI)]
79. molibdat de sodiu [molibden (VI)]
Flor
80. fluorura de potasiu
81. fluorura de sodiu
4.= Alimentatii speciale
REGULAMENTUL (CE) NR. 953/2009 AL COMISIEI din 13 octombrie 2009
privind substanele care pot fi adugate cu anumite scopuri nutriionale n produsele alimentare
destinate unei alimentaii speciale
Articolul 1 Domeniu de aplicare
Prezentul regulament se aplic produselor alimentare destinate unei alimentaii speciale, cu
excepia celor care fac obiectul Directivei 2006/125/CE i al Directivei 2006/141/CE.
ANEX
Substane care pot fi adugate cu anumite scopuri nutriionale n produsele alimentare
destinate unei alimentaii speciale
n sensul prezentului tabel:
Produse alimentare dietetice nseamn produse alimentare destinate unei alimentaii
speciale, inclusiv produse alimentare destinate unor scopuri medicale speciale, dar excluznd
preparatele pentru sugari, preparatele de continuare, produsele alimentare pe baz de cereale i
alimentele pentru copii destinate sugarilor i copiilor de vrst mic;

 Produse alimentare destinate unor scopuri medicale speciale nseamn produse alimentare
dietetice destinate unor scopuri medicale speciale astfel cum sunt definite n Directiva
1999/21/CE a Comisiei din 25 martie 1999 privind alimentele dietetice destinate unor scopuri
medicale speciale .

Propunerea de colaborare : in nume personal-colaborator extern,drept persoana autorizata sau

printr-o societate comerciala privata personala- intreprindere individuala sau SRL (in functie de
obiectivul Dv.)
In asteptarea raspunsului Dv.
Cu respect,
Leniuc Vasile
Str.Podu Verde Nr.5A
725700 Vatra Dornei/Jud.Suceava
Tf.:0230371705 Mobil:0735100626
leniucvasile@yahoo.com ;leniucvasile@gmail.com

Vatra Dornei,sept.2014