Sulfatul de Mangan (Manganese Sulphate) in Romania Si in Lume Ing - Leniuc Vasile 2015 Sinteza

"Educaia ar trebui s fie la fel ca aprinderea unei flcri ,mai degrab dect ca umplerea unui vas gol "
Education should be like the kindling of a flame rather than like the filling of an empty vessel
Socrates
Sulfatul de mangan (II)-MnSO4 - este un compus anorganic care apare sub form de cristale
albe in forma anhidr.Substana este adesea furnizata ca monohidrat - MnSO4 (HO).Mai puin
frecventi sunt tetra- i penta hidrai.Hidraii apar ca solide de culoare roz pal.
Studiu comparativ sulfatul de mangan (manganese sulphate) in Romania[UE] si in lume - sinteza,ing.Leniuc Vasile-2015
Page 1
Studiu comparativ sulfatul de mangan (manganese sulphate) in Romania[UE] si in lume

- sinteza,ing.Leniuc Vasile-2015
Cuprins [pozitii principale]:
Baza de materii prime
= pag.4
Piata sulfatului de mangan
= pag.10
Piata sulfatului de mangan comercial
= pag.12
Piata sulfatului de mangan intermediar
= pag.22
Compusi chimici din sulfatul de mangan
= pag.27
Sulfat de mangan ingrasaminte (fertilizant)
= pag.22
Sulfat de mangan pentru pesticide : fungicid
= pag.38
Sulfat de mangan nutrienti
= pag.40
Sulfat de mangan suplimente nutritionale-om
= pag.45
Sulfat de mangan pentru saruri de mangan :

Carbonat de mangan
=pag.50
Azotat de mangan si Mn3O4
=pag50
Clorura de mangan si MMT (metil-ciclopentadienil tricarbonil-mangan)
=pag.51
Acetat de mangan si Poli (etilen tereftalat) (PET)
=pag.52
Sulfat de mangan pentru sicativi si pigmenti :

Sicativi carboxilati de mangan
= pag.53
Pigment violet de mangan
= pag.56
Pigment albastru de mangan
= pag.59
Alti pigmenti
=pag.61
Sulfat de mangan pentru oxizi de mangan baterii si ferite :

Dioxid de mangan chimic CDM
= pag.65
Dioxid de mangan electrolitic EMD
= pag.67
Mangan metal electrolitic EMM
= pag71
International Manganese Institute (IMnI) - prezentare MANGAN
= pag.74
Page 2
Elemente despre siguranta produsului : MnSO4
= pag.81
Cadrul legilslativ : Romania (UE)

Tehnologii pentru sulfat de mangan
= pag. 105
Studii de caz (de preferat de urmat in Romania) :

a.= Studiu de caz : ERACHEM -Franta
= pag.122
b.= Studiu de caz : CITIC DEMANG -China analiza 2010
= pag.
c.= Studiu de caz : MESA Australia
= pag.
d.= Studiu de caz : BOLEO Mexic
= pag.
e.= Studiu de caz : American Manganese-USA
= pag.
f.= Studiu de caz : Woodstock Manganese Canada
= pag.
g- Studiu de caz - Georgia

5.= Sulfat de mangan ROMANIA
= pag.194
a.= Perioada veche

b.= PIF Uzina de saruriIacobeni - 1989
c.= Reabilitare
6.= Oferte diferite
= pag.257
Am incercat sa adaptez la conditiile din Romania,dupa o experienta de cca.35 de ani.

Studiile de caz sunt alese pentru ce s-a facut,pentru cum si de ce nu s-a facut si o sinteza fara
viitor : practica,acum,imposibila.Nu pentru ca nu putem.Pentru ca NU VREM !
Si pentru ca prea tarziu,am inteles de ce,un mare nefericit,se regasea in OAMENI si SOARECI
Este o sinteza ( un rezumat mai atractiv).Studiul are peste 1000 pag.,bibliografia fiind sub forma de
carte,articole tiparite sau sub forma electronica,aferente studiului
Sinteze,fluxuri tehnologice,retetare practice,piata si costuri uzinale,fara interpretari inutile
Referinta ; Leniuc V.(2015),Studiu privind sulfatul de mangan (manganese sulphate) in Romania[UE] si in lume : MnSO4,academia.edu
Page 3
Sulfatul de mangan (II) [7785-87-7],este uor solubil n ap,dar coeficientul de solubilitate este
puternic negativ la temperaturi> 24 C.Coninutul de solide al unei soluii de sulfat de mangan
saturat la 24 C este 39,3% n greutate;la 100 C coninutul de solide scade la 26,2%.
Produsul comercial obinuit este monohidratul,care conine 99% n greutate MnSO4 H2O.
Sulfatul de mangan este produs fie direct prin reacia mangan (II) (oxid sau carbonat de mangan)
cu acid sulfuric sau ca un produs secundar de la oxidri organice cu dioxid de mangan.
Baza de materii prime :
De obicei,numai minereurile care conin minimum 35% Mn sunt considerate ca minereuri de
mangan.Minereurile care conin 10-35%Mn sunt clasificate ca minereuri de mangan feruginoase,
i minereuri de fier cu 5-10% Mn sunt denumite ca minereuri manganiferoase.
Zonele mai importante de aplicare a minereuri de mangan i cerinele specifice sunt:
1) minereu-grad metalurgic pentru industria oelului,care conine n general 38-55% Mn.
Coninutul de fosfor trebuie s fie,de preferin sub 0,1%,iar concentraiile de Al2O3,SiO2, CaO,
MgO i S sunt importante.Raportul mangan/fier este critic.Raportul7,5: 1,de exemplu,este
necesar pentru un aliaj standard, feromangan cu 78% Mn.
2) minereu-grad baterie,conine 70-85% MnO2 (44-54% Mn).Minereul ar trebui,n general,sa
conina mai puin de 0,05% din metalele mai electronegative dect zincul,cum ar fi cupru,nichel,
cobalt i arsen.Oportunitatea dioxidului de mangan pentru a fi utilizat n baterii depinde de o
serie de factori,inclusiv structura de cristal,aria suprafeei,distribuia si dimensiunea porilor,
forma i dimensiunea particulelor,conductivitate electric,starea suprafeei,compoziie chimic i
defectele de structur
Expert Group constituted by Indian Bureau of Mines in September 2000

Page 4
Page 5
Compozitia chimica a celor mai importante minereuri de mangan [wt % Dry Basis]
Page 6
Principalii producatori.Calitate si preturi :
Page 7
www.mining-com
Page 8
Structura consumului si domenii de utilizare :
A se vedea si studiul :
Argumentation prices manganese ores 2012
se poate accesa si :
Vasile Leniuc - Academia.edu
independent.academia.edu/VasileLeniuc
Page 9
Pn de curnd fabricarea hidrochinonei (prin oxidarea anilinei cu MnO2 i H2SO4) a fost o

surs major de ngrmnt de calitate de sulfat de mangan,coninnd 78% n greutate MnSO4
dar procesele moderne de fabricare de hidrochinon se bazeaz pe sinteza diizopropilbenzen/O2
sau pe sinteza fenol i H2O2.
Inainte de 1977 Tennessee Eastman,un mare productor american de hidrochinon,a operat cu o
capacitate de sulfat de mangan produs secundar de aproximativ 35.000 t /an.Tehnologia de
fabricare la Eastman a fost schimbata de atunci,iar sulfatul de mangan nu mai este produs.
Indeprtarea chinonei se facea prin distilare cu vapori sub vacuum.Acidul nereacionat este
Page 10
neutralizat de var,tratat cu ap,iar soluia filtrata pentru a se separa orice reziduuri n exces de
MnO2 insolubile.Evaporarea filtratului d un produs brut care conine aproximativ 80% MnSO4
i 15% (NH4) 2SO4.
Alte oxidri organice au nc loc cu MnO2 ca oxidant (ex.,la fabricarea de p-anisaldehid si
4-ter butilbenzaldehid),dar producia de sulfat de mangan din aceste procese este de cteva mii
de tone pe an.
Majoritatea cantitatilor de sulfat de mangan sunt acum derivate direct din MnO sau MnCO3
Page 11
Piata sulfatului de mangan

Sulfatul de mangan este comercial unul dintre cele mai importante produse de mangan.Este
materie prim pentru mangan metal electrolitic,bioxid de mangan electrolitic,fungicide,cum ar fi
Maneb i Mancozeb,ali compui de mangan inclusiv mangan carbonat,spunuri de mangan
(naftenat,linolat i rezinat,toate folosite ca sicativi) i anumii pigmeni anorganici. Sulfatul de
mangan este de asemenea folosit n imprimarea textilelor i decolorarea sticlei.
Foarte important n ceea ce privete volumul,este utilizarea de sulfat de mangan ca ngrmnt
pentru soluri cu deficit de mangane,de exemplu,n vegetable i productoari de citrice.De
asemenea,este valoros ca un aditiv micronutrient pentru hrana animalelor.
Tehnologiile pentru producerea de sulfat de mangan trebuie sa acopere o cantitate de cca.5-5,5
milioane de tone/an,pentru sulfatul de mangan-comercial(ferilizant,nutrient,pesticide,ferite,etc.)
si pentru sulfatul de mangan-intermediar (EMM,EMD,EMC,etc.)
Piata sulfatului de mangan comercial
I.= la nivelul anului 2000
Producia mondial de sulfat de mangan comercial este estimata la aprox. 120 000 -130 000 t/an.
Producia n Statele Unite era de cca 8000 t/a,cu o cerere de aprox. 14 000-14 500 t/an.Deficitul
este acoperit prin importuri din Europa i Republica Popular Chinez.
Mari productori de sulfat de mangan includ: Eagle Picher (Statele Unite ale Americii),6000 t/a;
Sulfamex (Mexic) 21 000 t/an (start-up ntrziat) i Sedema (Belgia) 22 000 t/an.- anul 2000 [1]
Doar aproximativ 5% din producia mondial de minereu de mangan (de aproximativ 27106 t/an)
este consumat n aplicaiile nemetalurgica.n 1976,urmtoarele tonajelor aproximative de
minereu de mangan au fost asociate cu alte utilizari dect producia de oel:
Pentru baterii uscate de celule (minereu de baterie active,plus minereu consumat n producerea de dioxid de mangan
electrolytic-battery grade i dioxid de mangan chimic) = 500 000 t/an
Colorant in crmidzi i ceramic,inclusiv n fabricarea sticlei = 200 000 t/an
n productie de electrozi sudura = 200 000 t/an
Pentru producerea de substane chimice Mn i diverse produse chimice i produse metalurgice =450 000 t/an
Total = 1 350 000 t /an
Aceste cifre par a fi veridice,deoarece consumul de minereu din 1976 (24106 t/an) a fost doar
putin mai mic dect cel din 1986 (25106 t/an),iar procentul de 5% este nc verificat.[1]
Tinand cont ca in 2012 consumul a fost dublu(47106 t/an),putem sa facem aceeasi aproximatie.
II.= la nivelul anului 2014
a.= sursa.nr.1 :
Sulfatul de mangan (II) sulfat este fabricat din minereuri de mangan.n UE,este fabricat n dou
faciliti (Bulgaria i Belgia).-anul 2014 [3]
Mai mult,sulfatul de mangan (II) apare ca un intermediar neizolat n procesul de fabricaie a
dioxidului de mangan electrolitic (EMD),n cel puin dou situri UE. Aceast utilizare
intermediara nu este abordat n detaliu n acest studiu.
Cantiti generale de sulfat de mangan (II) de pe pia sunt dificil de cuantificat,dar urmtorul
text a fost estimat pe baza informaiilor identificate n acest proiect:
Globally: 250.000 de tone / an
Page 12
EU: 10.000 -100.000 tone / an

Denmark: 1800 - 2700 tone / an.
Pe baza dialogului cu industria,n principal,urmtoarele UE utilizeaz/au fost identificate cereri:
75% utilizat n ngrminte
15% utilizat n hrana (nu sunt reglementate de REACH)
5% utilizat n formularea fungicide pentru utilizarea pesticidelor
5% utilizate pentru alte aplicaii de care principalele sume sunt presupuse a fi utilizate ca:
ageni/sicativi n cerneluri i vopseledrying pentru imprimare
acoperire a suprafeei i colorare piele
de purificare a apei For (de exemplu, n industria de pielrie),
agenilaborator.
In plus,sulfatul de mangan (II) este utilizat ca nutrient mineral i ntr-un numr a cererilor
alimentare.Au fost identificate date privind volumul de utilizare n minerale/substante nutritive,
dar aceast utilizare probabil reprezint cteva procente din volumul total.[3]
b.= sursa.nr.2 :
Sulfatul de mangan monohidrat este un oligoelement utilizat la nivel mondial pentru a consolida
culturile i ca un supliment alimentar pentru animale.- anul 2013 [5]
n prezent, producia de sulfat de mangan din lume este de 230.000 MT,China fiind productor
mondial de top,cu 130.000 MT/an,urmat de Mexic cu 30.000 MT/an i Belgia cu 20.000MT/an.
Cu o producie estimat de 22.000 MT / an, Peru va fi poziionat ca al treilea cel mai mare
productor al acestei substane chimice
."n cazul instalaiei Rio Seco, intreaga productie sulfat de mangan va fi vnduta n strintate
pentru o companie columbiana n sectorul industrial"[5]
Obiectivul Buenaventura,Peru,este de a procesa minereul de argint cu coninut ridicat de mangan
care se afl,ca o resurs,n unitatea sa Uchucchacua miniera, n provincia Oyon,regiunea Lima.
Fabrica va face posibil separarea de mangan - pentru a da o valoare comercial -, n timp ce
creterea de recuperare a argintului n procesul de flotaie, precum i calitatea de concentratul de
plumb-argintiu."Ca rezultat - a luat act domnul De La Cruz - rezerve Uchucchacua va crete i
producia de argint fin va creste cu 5%".
c.= sursa nr.3
Conform Raportului CISRIG,din cauza dimensiunii mici i a naturei pieei de sulfat de mangan,
o list cu cei mai mari productori nu este posibila.Totusi,CISRIG consider c CITIC Dameng
China este unul dintre principalii productori de sulfat de mangan din lume,cu aproximativ 6%
din capacitatea la nivel mondial n 2009.CITIC Dameng Holdings Limited produce in fabrica
Daxin 20.000 t/an de sulfat de mangan.Conform estimarii CISRIG productia mondiala este de
cca.335.000 t/an de sulfat de mangan cu aplicatii nonmetalurgice si baterii.[6]
Page 13
d.= sursa nr.4
e.= sursa nr.5

India a exportat mangan sulfat monohidrat n valoare de 27.084.121 dolari SUA si o cantitatea
total de 42.346,223t.Statele Unite ale Americii este cel mai mare cumprtor de monohidrat
sulfat de mangan,n valoare de 9,180,971 USD,urmat de Marea Britanie i Danemarca care
importata mangan sulfat monohidrat n valoare de 3,600,251 USD i 3,050,142 USD, respectiv.
Preul mediu de mangan monohidrat sulfat per unitate este de 0,64 USD i valoarea medie pe
expediere este 27385 USD.
Page 14
De ce trebuie sa importe UE din India si nu din Romania..sefii de sefiafirmau ca nu este piata?

Capacitate in prima faza,la Iacobeni,a fost doar de 1400 t MnSO4 350 g/l si 1200 tMnCO3!
Page 15
Nr.crt.
Tara importatoare
Valoare
[usd]
Cantitate [t]
V.U.
[usd/t]]
Valoare
container [usd]
USA
9.180.971
15.224,905
0,60
31.659
United Kingdom
3.617.673
5.474,1790
0,66
30.147
Olanda
2.061.203
3.152,000
0,65
23.967
Danemarca
3.050.142
4.675,000
0,65
39.104
5.
Spania
1.343.995
2.026,200
0,66
19.478
Polonia
1.381.968
2.142,000
0,65
25.127
Belgia
1.339.988
2.061,301
0,65
25.769
8.
Germania
1.222.931
1.830,001
0,67
27.794
9.
Italia
801.294
1.219,001
0,66
20.546
10.
Finlanda
1.730.187
2,592,000
0,67
48.061
11.
Franta
410.030
625.932
0,66
16.401
12.
Norvegia
174.033
264,000
0,66
29.005
13.
Lituania
34.710
50,000
0,69
17.355
14.
Bulgaria
265.737
4323.000
0,62
44.289
Date
HS Code
Description
Destination
Port of
Loading
Unit
Quantity
Value (INR)
Per
Unit
(INR)
10-Jan28332940
2015
MANGANESE SULPHATE
MONOHYDRATE :: 1X25
HM-HDPE-BG
MANGANESE SULPHATE
MONOHYDRATE
Denmark
Nhava
KGS
Sheva Sea
25,000
905,059
36
7-Jan28332940
2015
MANGANESE SULPHATE
MONOHYDRATE
United
States
Nhava
KGS
Sheva Sea
59,875
2,055,738
34
29Dec2014
MANGANESE SULPHATE
MONOHYDRATE (1000
BAGS ON 20 PALLETS)
Spain
Nhava
KGS
Sheva Sea
25,000
940,133
38
28332940
Page 16
Este vorba despre cel mai slab,calitativ,sulfat de mangan.Pretul poate creste de cateva ori pentru
calitati superioare si de zeci de ori ca reactivi de laborator.
De ce nu producem si importam?
Am primit Decizia Nr.8/2006 de la Consiliul Concurentei (se poate produce,nu distorsioneaza
mediul de afaceri).S-au aprobat prin Ordine MEC trei PIF-uri de uzine :1.= reabilitarea Uzinei
de saruriIacobeni;2.= PIF noua Uzina de preparare minereu neferos si 3.Uzina de recuperare
subproduse-intre cele doua uzine. Nicodata preturile la mangan nu au fost atat de mari,ca in
2008-2009.Si atunci apare panaceul universal de stegere de urme : INSOLVENTA.Nu mai
raspunde nimeni !Nu-s ale mele.Sunt ale statului,administrate de oamenii pusi si verificati de
el.De statul care n-are ce oferi decat carati-va afaraCat am lucrat la stat sau la privat aceeasi
placa: nu-ti convine,CARA-TE!.Bine,eu m-am carat.Mutantiatata pot :lacomie,prostie,frica.
A se vedea si studiile :
Istoria tehnica a Uzinei de Saruri Iacobeni-Vatra Dornei
Istoria mineritului in Bucovina
se poate accesa si :

f.= sursa 6
Concurenta Bulgaria
Tehnologia in fabrica lor de saruri de mangan s-a facut la Iacobeni-1985,in cadrul relatiilor
economice CAR,avand la baza sulfatul de mangan,1800 t,cu piata in special in nordul Italiei,si
alti compusi chimici derivati.
Trebuia sa le facem o fabrica de sulfat de mangan si una de 4000-t EMD in fosta Iugoslavie.
(minereu oxidic,in special psilomelan si preparat-imbogatit,intr-o instalatie cu mese de
concentrare (ferosilisiu).A fost o perioada cand ecomomia minerala se gandea pe elemente
chimice.Asa au aparut colaborarile in Zair (fabrica de saruri de mangan-green field Romania),
Brazilia, Australia,etc.
Page 17
Puteam sa facem si noi la Tarnaveni (au cerut 1.6000 t la repornire 2006) sau la OltChim :
maneb sau mancozeb (care este fungicid,dar si ingrasamant pentru Mn-microelement).
Dar nu,trebuia sa importam scump si sa exportam ieftin.Sa nenorocim mediul prin stocare de
pirita la flotarea minereurilor neferoase (suntem singura tara din lume cu astfel de inteligenta)
In ultima vreme minereul neferos se prelucra in comun cu minereul feros (descarcand costurile
pe toate produsele si subprodusele,inclusiv sterilul : sol nutrient de calitate).Sa distrugem
industria chimica de siteza.La ce am mai avut clauza de la SUA sau asistenta tehnica (inclusiv
brevete industriale).Mai facem doar ingrasaminte cu azot.Se fac dupa o tehnologie americana,
oferita doar noua in CAER-fara instrainare : amestec de AER cu GAZ METAN pe un catalizaror
special. Cei care au decis,fara nici o baza economica,sunt acum directori la mari unitati de stat
sau primari,sau deputati.
Cand am vent stagiar la Iacobeni,seful de la Chimizareun maistru cu 4 clase-dar la care eu am
tinut f.mult- mi-a spus : Baietica,ia-ti un vas de reactite si fa ti zeama.Eu am de facut plan .
Peste ani,dupa ce am luat proiectul tehnic de la zero,ba mai mult,facand si vanzand cca.20 de
produse in conceptie proprie,la solicitarea unor utilaje (ce am facut a fost din recuperari) si de
cumparare a unui ICP-Olanda (barter cu export saruri!!!)-aparat de analiza care executa 10
elemente ppm.in cateva minute,mi-a dat o lectie de economie de piata-1992 : Baietane,vasele
nu ti le-o dat tactu.Fa-ti zamele cum vrei.Dar banii sunt la mine.Colaboratorii lui sunt acum
noii calauzitori in capitalism !
www.agria.bg
Agria SA a fost infiintata in 1932 pentru a satisface piaa produselor de protecie a plantelor din
Bulgaria.Dup transformarea ntr-o societate pe actiuni in anul 1998, au devenit treptat una
dintre cele mai importante companii din domeniu,care produc,import i comercializeaza
erbicide,fungicide insecticide,biostimulatori,stimulatori de cretere i microelemente.Produsele
au fost utilizate n agricultura bulgar de mai mult de 70 de ani si sunt cunoscute pe pia.Astzi
Agria SA are dou faciliti principale pentru producerea,prepararea i ambalarea produselor de
protecie a plantelor din grupul ditiocarbamatulului i pulberi cu coninut de cupru solubil:
producia independent "Ditiocarbamai"
Mancozeb 80 WP(80% mancozeb) si Cuprosate gold M(Cymoxanil 8% and 64% mancozeb) ;

Triomax 45 WP(Cymoxanil 4% +29% copper + 12% mancozeb) ; Cuprozin super M(30%
copper COH and 20% mancozeb) pentru :
mucegai - rosii,cartofi,vi de vie,trandafir,tutun,piper ; alternaria - roii;boala bra de mort -vi
de vie ; curl-frunze de piersic ; prezente bacteriene -ciree,viine,caise;gnomonia-caise ; frunze
negre- trandafirul de Damasc ; pyricularia- orez ; rapn- merei pere ; pythium-fasole, mazre,
Page 18
sfecl de zahr ; fusarium -fasole mazre,sfecl de zahr ; rhizoctonia - fasole,mazre,sfecl de

zahr ; mlura comun- gru i orz
Piata langa noi,doar sa vrem sa produnem !
Exemplu de import de sulfat de mangan:
Agria S.a. imports from Erachem Mexico S.a. De C.v. in Mexico through the port of Houston, Texas
I.= Arrival Date 2013-07-25
Shipper ERACHEM MEXICO S.A.DE C.V.EME860612TQ9 DOMICILIO CONOCIDO CA ALTAMIRA TAM 89603 MEXICO
Consignee AGRIA S.A. ASENOVGRADSKO SHOSE PLOVDIV 16 4009 BULGARIA
Notify Party AGRIA S.A.ASENOVGRADSKO SHOSE PLOVDIV 16 4009 BULGARIA
Bill of Lading No.MSCUAU309512 Vessel Name MSC SOCOTRA Voyage No.326A Place of Receipt ALTAMIRA
Port of Loading Altamira, Mexico Port of Discharge Houston, Texas Place of Delivery .final -la Burgas,Bulgaria
Net Weight 146361 KG Declared Value $487872

HTS (Harmonized Tariff Schedule) Number(s) 283329:Sulfates; alums; peroxosulfates (persulfates):Other:
Description of Cargo MANGANESE SULFATE - NET WEIGHT 24000 KGS WITH 24-1000 KG BIG BAGS
WITH MANGANESE SULFATE
US Customs Import Data from Port Examiner Pax Mercatoria MMXV
II.= Arrival Date 2014-03-04
Shipper ERACHEM MEXICO S.A.DE C.V.DOMICILIO CONOCIDO CARRETERA TAMPIC VERACRUZ VER 92018 MEXICO
Consignee AGRIA S.A. ASENOVGRADSKO SHOSE PLOVDIV 16 4009 BULGARIA
Notify Party AGRIA S.A. ASENOVGRADSKO SHOSE PLOVDIV 16 4009 BULGARIA
Bill of Lading No.MSCUAU502447 Vessel NameMSC SHANGHAI Voyage No.405A Place of Receipt ALTAMIRA
Port of Loading Altamira, Mexico Port of Discharge Houston, Texas Place of Delivery .final -la Burgas,Bulgaria
Net Weight 170755 KG Declared Value $487872

HTS (Harmonized Tariff Schedule) Number(s) 283329:Sulfates; alums; peroxosulfates (persulfates):Other:
Description of Cargo MANGANESE SULFATE - 24 PALLETS NET WEIGHT 240 00 KGS WITH
MANGANESE SULFATE TECMANGAM IN 24 BIG BAG OF 1000 KGS
Page 19
Piata sulfat de mangan intermediar EMM,EMD,EMC

Se estimeaza ca se produc anual cateva milioane de tone de sulfat de mangan ca produs
intermediar in diferite tehnologii-pentru a produce :
Produsul
EMM [t]
EMD [t]
EMC [t]
LMO [t]
2010
1.400.000
350.000
65.000
10.000
2020
2.400.000
650.000
140.000
14.000
Note :
Institutul Internaional de Mangan (IMnI) estimeaz consumul de baterie uscate n prezent la de peste 20 de
miliarde de uniti pe an.
CMD este folosit in principal pentru producerea de ferite, n timp ce EMD este folosit pentru producia de baterii.
Aprox.11% din cele 15 milioane tone de mangan din minereu minereul de mangan produs, sunt
consumate n producia de produse metalurgice i chimice,inclusiv electrolitic mangan metal
(EMM),dioxid de mangan electrolitic (EMD),oxid de litiu mangan,sulfat de mangan i alte
substane chimice.
Daca toata cantitatea de 1,5 milioane de tone de mangan metal din minereu este trecut in sulfat
de mangan-intermediar,inseamna ca s-ar putea produce cca. 4,5-5 milioane de tone de sulfat de
magan (in care Mn este in jur de 30%).
EMM- mangan metal electrolitic,este produs prin electroliza unei soluii de sulfat de mangan
i vndut ca fulgi sau sub form de pulbere.n timp ce piaa EMM este dominat de productori
i consumatori chinezi,schimbri structurale n fundamentele de aprovizionare au transformat
valoarea relativ a metalului.n plus,fa de creterea presiunilor de reglementare din China,in
care se ncadreaz clasele de minereu din China,precum i creterea costurilor de producie,
deschid noi oportuniti pentru productorii din afara Chinei
Piaa EMM este foarte concentrat,cu peste 97% din producia mondial provenind din China n
2010. Africa de Sud,singura ara EMM productoare,a reprezentat pentru 2.1% la nivel mondial.
Page 20
ntre 2012 i 2021 preurile EMM reale sunt prognozate n medie,1.92 dolari pe kilogram,ceea ce
va sprijini activitile de dezvoltare de proiecte..
In prezent, marea majoritate a produciei de EMM chinezesc este produs cu minereu intern,n
timp ce minereul importat este utilizat de produsele de aliaj de mangan.Sectorul minier de
mangan rmne extrem de fragmentat cu aproximativ 600 de companii miniere de mangan.Piaa
EMM este puin mai concentrat,cu mai puin de 200 productori EMM.
China a estimat sa fi produs 1,38 Millon mt de EMM n 2010. ntre 2011 i 2021 producia
chinez este prevzuta s creasc la un CAGR de 5,4%,comparativ cu un CAGR de 30,0% n
deceniul precedent.nsprirea standardelor de mediu i a iniiativelor de restructurare in industrie
sunt de ateptat s reduc capacitile excedentare pe termen lung.Utilizarea capacitii a fost de
aproximativ 63% n 2010.
Producatorul din Africa de Sud Mangan Metal Company are 30.000 mt capacitatea de producie
EMM.n ciuda bogiei minerale din Africa de Sud,nu este de ateptat creterea cererii din cauza
grilei de electricitate inadecvata a rii.
Manganul este elementul de aliere dorit pentru aplicaii n care este preferat economii de costuri
si rezistenta la coroziune moderata.Astfel, EMM este angajat ntr-o gam larg de aplicaii,de la
Page 21
seria 200 de oeluri inoxidabile,la alte oeluri,aliaje neferoase din industria conservelor,
componente electronice i aplicaii chimice de specialitate.Aproape 74% din cererea de EMM
este derivata din sectorul siderurgic.Aliajele de specialitate,cum ar fi aluminiu,sunt 12% din
cererea mondial,n timp ce alte utilizri finale,inclusiv produse electronice,sunt de 14%.
Cererea EMM este n mare msur determinat de fluctuaiile de producie de oel din China.
China reprezint mai mult de 87% din cererea mondial EMM,cu sectorul siderurgic pentru
aproape 82% din consumul intern.Urbanizarea n multe economii emergente i creterea
produciei industriale din China n ultimii zece ani au dus la rate de cretere a cererii de EMM,
n ciuda declinului activitii economice la nivel mondial in 2008 2009.
Aluminiu i alte aliaje sunt de-a treia cea mai mare consumator de EMM prin utilizarea final,
reprezentand aproape 12% din cererea global. Manganul se gsete n aliaje de aluminiu,
magneziu, cupru, nichel, titan, i zinc. Dintre acestea, aliajele de aluminiu sunt cel mai mare
consumator de EMM sub form de brichete,care poate conine oriunde de la 75% - 90% mangan.
Aceste aliaje sunt utilizate pe scar larg n cutii de aluminiu.Cererea EMM din acest domeniu
de utilizare este de ateptat s creasc de la 181,355 mt n 2011 la 322,373 mt la 2021, un CAGR
de 5,9%.
Electronicele reprezint aproape 2% din consumul EMM de utilizare final.EMM este frecvent
utilizat ca materie prim pentru producia de praf ferit moale.Feritele moi sunt folosite n
computere,echipamente de comunicaii,automobile,televizoare,precum i automate pentru
proprietile lor electromagnetice.Consumul de EMM n acest scop este de ateptat s continue
s reflecte tendinele globale de producie n echipamente electronice,n cretere de la 30676 mt
n 2011 la 50376 mt la 2021,la un CAGR de 5,1%.
Alte utilizri finale reprezint mpreun 12% din cererea global EMM. Dintre aceste utilizri
finale bateriile sunt cel mai mare consumator de EMM,fiinduneori utilizat n celul uscat zinccarbon,baterii alcaline si pe baza de litiu,dei EMD este de obiceifolosit n ultimele dou cazuri.
Alte utilizri finale sunt colorani,dezinfectanti,catalizatori pentru reaciile de clorurare,diverse
utilizri agricole,ageni anti-bacterieni i anti-fungicide i n tij la electrozi de sudura. Alte
utilizri finale sunt de asteptat sa creasca la un CAGR de 5,0%, de la 183,614 mt n 2011 la
299,050 mt n 2021.Conform raportului CISRIG,capacitatea chinez de producie EMM a
crescut de la numai aproximativ 140,000t n 2000 la aproximativ 2,100,000t n 2009.
Page 22
Dioxidul de mangan electrolitic-EMD,consum aproximativ 2% din manganul total.Similar cu

piaa EMM,majoritatea capacitii la nivel mondial EMD sunt situate n China.Cu toate acestea,
capacitatea de producie este mai divers regional cu Statele Unite ale Americii (14,8%),Japonia
(8,0%),Africa de Sud (7,1%) i Grecia (5,4%) reprezentnd mai mult de o treime din capacitatea
total n 2010.
EMD este folosit mai ales n bateriile alcaline electronice de consum.Bateriile alcaline au o
cretere redus la utilizatorii finali,sunt estimate la ratele de cretere istorice de 4%.Cel mai mare
segment potenial de cretere pentru EMD este n bateriile rencrcabile utilizate pe scar larg
n vehiculele electrice i electronice.n prezent, cele rencrcabile reprezint mai puin de 10%
din cererea total EMD.Prin patrunderea de vehicule electrice pe piaa auto n urmtoarele
decenii,cererea EMD ar putea ajunge la 25% pn n 2021.Cererea deEMD este proiectata s
creasc de la mai mult de 349,000 mt n 2011 la aproape 608,000 mt la 2021,un CAGR de
5,7%.Spre deosebire de previziunile cererii EMM, creterea cererii EMD este de ateptat s
accelereze dup 2015,reflectnd rate mai mari de penetrare pe pia de ctre vehicule electrice.
Din 2016-2021 cererea de EMD este de ateptat s creasc la un CAGR de 6,1%, comparativ cu
un CAGR 5,3% 2011-2016
Dioxid de mangan activat natural ("NMD") apare n mod natural n minereu de mangan care
poate fi gsit n primul rnd n Gabon,Grecia i Mexic.Acesta este adesea prelucrat pentru a
ndeprta impuritile sale sau amestecat cu dioxid de mangan sintetic pentru a mbunti
performana bateriei.Utilizarea sa major este n producia de baterii electrochimice.
Dioxid de mangan electrolitic ("EMD") este o alternativ la NMD i este liber de impuritile
coninute n NMD.EMD este utilizat n principal n baterii,unde dioxidul de mangan este utilizat
n catod i zincul este folosit n anod.Includerea manganului imbunatateste termenul de
valabilitate i mbuntete stocarea energiei.EMD este preferat pentru NMD n care sunt
necesare celule de nalt performan.EMD este produs prin extragerea mangan din minereul sau
mineral ntr-o soluie apoas i recuperarea manganul, sub form de EMD ulterior.Producia
global EMD este estimata la peste 0,4 milioane de tone pe an,iar China este cel mai mare
productor din lume de EMD. Unii productori interni mari au raportat o cretere continu, n
ciuda ncetinirii creterii economice mondiale. Ca rspuns la unitate guvernului chinez de a
mbunti eficiena raza sectorului siderurgic i metale industriale, industria intern continu si consolideze.
Cu o capacitate total de 52.000 de tone/an,Tosoh Corporation,Japonia este lider n industria
EMD cu o pondere de 20% din pia.Are doua site-uri de producie n Hyuga, Japonia (Tosoh
Hyuga Corporation) i Salonic,Grecia (Tosoh Hellas AIC).
Tosoh Corporation a anuntat ca a dezvoltat noua tehnologie pentru a produce dioxid de mangan
chimic-CMD,cu o tehnologie noua si o capacitate de producie anual de 5000 de tone.
Dup finalizare,noua fabrica va furniza grupului Tosoh o capacitate totala de producie de oxid
de mangan de 64.000 de tone.Tosoh este deja n vedere urmtoarea faz de extindere a
capacitii pentru a satisface cererea tot mai mare pentru oxid de mangan la nivel global i s
rmn productorul de frunte din lume.
Page 23
Avnd n vedere creterea rapid a pieei de EMD (n medie circa 10% /a),un interes considerabil
a fost stimulat n stabilirea de noi instalaiile de producie EMD.
Capacitatea de productie EMD din lume in 2012 (448,500 t) a fost 60%-China,urmata de United
Statescu 14%.
Alte tari avand capacitati de EMD :Colombia,Greece,India,Japan,Africa si Spania.
Astfel, noi faciliti au fost fcute de BHP n Australia (15000 t/an),Metalman n Brazilia (12000
t/an) si CIA Minera Autlan n Mexic (13200 t/an).
Noi proiecte :
Mesa Minerale Limited ("Mesa") dioxid de mangan electrolitic (EMD) ; mangan electrolitic
metal (EMM);ngrmnt micro nutrieni (MNF);sulfat de mangan granulat (GSM).
America Manganese,USA dioxid de mangan electrolitic (EMD) ; mangan electrolitic metal
(EMM)dioxid de mangan chimic (CMD)
Woodstock,Canada dioxid de mangan electrolitic (EMD) ; mangan electrolitic metal (EMM);
dioxid de mangan chimic (CMD);MnSO4
Boleo,Mexic ; mangan electrolitic metal (EMM);MnCO3
Dioxid de mangan chimic-CMD,este folosit in principal pentru producerea de ferite, n timp ce

EMD este folosit pentru producia de baterii.
Oxidul de litiu mangan-LMO,

este un material recent dezvoltat pentru
utilizarea ca un catod n rencrcabile,de celule de baterii cu capacitate sczut.Este produs prin
sinteza compuilor de oxid de mangan i sruri de litiu.LMO este vzut ca un substitut pentru
utilizatul n prezent oxidul de litiu cobalt pe piata baterie litiu-ion. LMO ofera o tensiune mare,
produs low-cost,cu un impact minim asupra sntii i mediului n comparaie cu alte materiale
catodice de pe pia.
Potrivit statisticilor pentru productorii de baterii oxid de litiu mangan,fabricile de baterii litiuion au consumat un total de mai mult de 10.000 de tone de oxid de mangan litiu n 2008,cu o
producie an de oxid de litiu mangan ajungand n jurul valorii de 11400 de tone.
Page 24
Compusi de mangan din sulfat de mangan : Mangan = un cameleonmineral
Compui de mangan apar n toate statele de oxidare de la-3 la + 7,cu + 2, +4, iar + 7 fiind cele
mai important.Ionii care reprezint diferitele valenele pozitive afia culori caracteristice.
Culoarea unui anumit ion n soluie nu este ntotdeauna aceeai cu cea a compusului solid
corespunztor.Astfel,MnO solid este verde deschis,Mn (OH) 2 este de culoare alb,Mn3O4,
Mn2O3,MnO2 sunt negre. Mn2O7 lichid este verde sub lumina reflectat si rou adnc n lumin
transmis.
Starea divalenta este n general considerat ca cea mai stabil n mediu acid pana la mediu
neutru.Manganul tetravalent este,de asemenea,destul de stabil ca MnO2 sub moderat acid i in
condiii moderat alcaline,n timp ce starea heptavalenta are stabilitatea maxim n jur de pH 7.
Precipitatul de mangan (II) hidroxid este oxidat la temperatura camerei cu oxigen pentru oxizi
de mangan tri i tetravalenti n prezena urmelor de substane alcaline,n timp ce conversia la
manganaii (adic,starile penta- i hexavalente) prevsupun temperaturi mult mai ridicate i
concentraii ridicate de alcaline (180 C de 60-70% KOH).Bazicitatea oxizilor de mangan scade
(i crete aciditatea) cu creterea valenei.Astfel,MnO se comport ca o baz anhidrid ,MnO2
este amfoter,iar Mn2O7 este o anhidrid acid.
Ion
Mn 2+
Mn 3+
Mn 4+
MnO 3-4+
MnO 2-4+
MnO-4
Valenta
+2
+3
+4
+5
+6
+7
Culoare
Roz
Rosu
Negru maroniu
Albastru
Verde
Violet
Sulfat de mangan ingrasaminte (fertilizant)

aisprezece elemente sunt eseniale pentru nutriia plantelor i ele sunt clasificate ca majore i
micro nutrieni.Principalele elemente nutritive sunt carbon (C),hidrogen (H),oxigen (O),azot (N),
fosforul (P),potasiu (K),calciu (Ca),magneziul (Mg) i sulf (S).
Micronutrienii (prezenti n concentraii mult mai mici) sunt de fier (Fe),manganul (Mn),cupru
(Cu),zinc (Zn),bor (B),molibden (Mo) i clor (Cl).
Plantele pot conine alte elemente n cantiti semnificative care nu sunt eseniale pentru crete,
de exemplu siliciu (Si),aluminiu (Al) i sodiu (Na).Cea mai mare parte din materia uscat a
plantelor este format din C,H,O i N (> 95% din planta uscat materie).Plantele obin cerinele
lor de C,H i O (i ntr-o oarecare msur,N) de la aer i ap.Celelalte elemente nutritive din
plante eseniale sunt alimentate de la sol sau de la ngrminte.Substantele nutritive esentiale
din plante sunt,de asemenea,eseniale pentru hrana animalelor.
Page 25
n plus,exist alte elemente nutritive care sunt eseniale pentru hrana animalelor,dar nu pentru
nutriiei plantelor, acestea includ Na,seleniu (Se),cobalt (Co), iod (I) i crom (Cr),iar acestea sunt
n mod normal furnizate animalelor de plantele pe care le mnca.
I.= Saruri de mangan

Sursele principale de ngrmnt cu mangan sunt :
Cel mai utilizat ngrmnt care conine manganul este sulfat de mangan,care este conine 2628% mangan i este utilizat n soluri acide i alcaline. Sulfat de mangan (MnSO4) este anorganic
eficient ngrmnt pentru tratamente foliare.
Oxidul de mangan cu aprox.70% mangan,este utilizabil numai n soluri acide,ca urmare a
solubilitatii limitate.Mn-EDTA),cu 12% Mn,apare din surse organice ngrmnt.Tratamente
foliare sunt recomandate numai in soluri calcaroase.In general,utilizarea de mangan ca tratament
foliar se recomand n soluri calcaroase.
Rolul manganului - randamentul culturilor:
Tratamentul solului,foliar sau a seminelor,cu mangan este esenial pentru recolte de calitate.
Manganul faciliteaz producerea de glucide i este necesar pentru o optim utilizare de nutrieni
din plante.Mn promoveaz activitatea diferitelor enzime care ajut la reaciile fotosintetice,
procedee proteine care conduc la o mai bun utilizare a NPK, la transforma n carbohidrai si
semine funcionale.Cresterea culturile se obine cu tratamente foliare de mangan din cauza
creterii eficienei fotosintezei i sintezei de carbohidrai,cum ar fi amidonul.Manganul are un rol
important metabolic n activitatea enzimei de reducere pentru azotat .
n lumea de astzi,aplicarea de ngrminte de catre agricultori pentru a mbunti cantitatea i
calitatea culturilor lor a devenit o practic necesar,mai degrab dect una opional.
Page 26
Ingrmintele cu micro nutrieni (MNF) permit controlul fermierului mult mai precis asupra
procesului de fertilizare si ofera nutrienti la o rat mai constant a culturilor pe parcursul ciclului
lor de cretere,factori care se combina pentru a reduce costul in agricultura moderna,cu preferina
tot mai vizibil pentru produsele bioleachable MNF (micro nutrient fertilizers).
Cu deficit notabil de mangan-un element n solurile agricole din multe ri,cu expansiunea
global a cererii de ngrminte n general,preurile pentru sulfat de mangan granulat au crescut
dramatic in ultimii ani : granulated manganese sulfate (GMS)
Manganul (Mn ++)Funcii

Manganul este esenial pentru multe funcii de plante.Unele dintre ele sunt:
Asimilarea dioxidului de carbon n fotosintez.
Acesta ajuta la sinteza de clorofil i n asimilarea nitratilor.
Manganul activeaza enzimele care fac grsimi.
Funcioneaz la formarea de riboflavin,acid ascorbic si caroten.
Funcioneaz n transportul de electroni n timpul fotosintezei.
Este implicat n reacia Hill n care apa care este mprit n timpul fotosintezei.
Factori care afecteaz disponibilitatea
pH-ul solului mare reduce disponibilitatea Mn,n timp ce pH-ul sczut al solului va crete
disponibilitatea,chiar pn la punctul de toxicitate.
Materia organic: Mn poate fi "legat" de materia organic,astfel nct solurile organice pot fi
deficitare in Mn.
Umiditate a solului: in condiii de mbibare cu ap pe termen scurt, Mn ++ disponibil in planta
poate fi redus la Mn +, care este disponibil pentru plante. Cu toate acestea, pe termen lung, sub
condiii de reducere (de exemplu mbibate cu ap),disponibiltatea Mn poate fi crescut.
Bilantul Mn: Fe. Solurile bogate in Fier (Fe) disponibil,sau aplicaii cu mult Fe, pot reduce
absorbia Mn.
Culturile de mare de rspuns.Dei acesta este un element esenial pentru toate plantele,aceste
culturi au dovedit a fi receptive n special:lucerna,sfecla,conopida,citrice,bumbac,mare-semanate
legume,salata verde,ceapa,cartofi,boabe mici,sorg,soia,spanac,porumb dulce i tutun.
Page 27
Exemplu de ingrasamant :
Page 28
Page 29
II.= Chelati de mangan

Acidul etilendiaminotetraacetic,larg abreviat ca EDTA,este un acid carboxilic poliamino i un
solid incolor,solubil n ap. Baza sa conjugat este numit etilendiaminotetraacetat.Acesta este
utilizat pe scar larg pentru a dizolva depunerile de calcar.Utilitatea sa apare din cauza rolului
su de hexadentat ("ase-dinat") ligand i agent de chelare i anume capacitatea sa de a
"sechestra" ioni metalici, cum ar fi Mn2 + i Fe3 +. Dup ce a fost legat de EDTA, ionii metalici
rmn n soluie,dar prezint reactivitate diminuat.
NTA
Nitrilotriacetic acid
HEDTA Hydroxyethylenediaminetriacetic acid
EDTA Ethylenediaminetetraacetic acid
DTPA Diethylenetriaminepentaacetic acid
C6H9O6N
C10H18O7N2
C10H16O8N2
C14H23O10N3
EDTA - MnNa2 [15708- 41-5],C10H12N2O8MnNa2

Acesta este utilizat n fertilizarea foliar de aplicare pe sol n domeniul horticulturii agricol,ca
oligoelement necesar n acvacultur.
EDTA-Mn-Na2 [15375-84-5] C10H12N2O8MnNa2.3(H2O)

Ethylenediaminetetraacetic acid disodium manganese
Manganese chelate: Actipol EDTA Mn 13 ; DTPA Mn 10 ; L-Actipol EDTA Mn 6
integrated management system certificate Food Quality and Safety PN-EN ISO 9001:2009 and HACCP PN-EN
ISO 22000-2006 .European quality system certificate for feed additives and premixes FAMI-QS
CHELAT DE MANGAN
Ingrasamant solubil in apa pentru aplicare foliara si la sol la culturile agricole si in horticultura.
Continut de componente:Mangan - 13 % (solubil in apa).
Cultura: cereale,soia,sfecla de zahar,rapita,porumb,cartof,pomi si arbusti fructiferi,vita de
vie,capsuni, legume.
III.=Fosfat de mangan amoniu
Page 30
Simptome ale deficientei

Deoarece Mn nu este translocat n plante,simptomele de deficienta apar prima dat pe frunzele
tinere.Cele mai frecvente simptome de pe cele mai multe plante sunt date de cloroza.Uneori,o
serie de pete maronii-negre apar n zonele afectate.n boabe mici,zone gri apar n apropierea
bazei de frunze tinere.Deficiene de mangan apar cel mai frecvent pe soluri cu un pH ridicat i /
sau coninut natural sczut Mn.Coniferele va expune o nglbenire general de ace.
Manganese Deficiency - Chlorosis and Necrosis
simptome
cofactor enzimatic comun pentru clorofil i fotosintez.
orzul,gru,rapi,mazre i fasole,sunt mai sensibile dect alte soiuri.
diagnostic
test de sol critice DTPA extractabil Mn este mai mic de 10,iar acesta este un test slab sol cu
fiabilitate sczut.
pentru cereale,concentraiile tisulare Yeb mai mici de 12 mg Mn /kg n frunza matura sunt
considerate insuficiente.Pentru lupin i linte,valorile critice pentru cretere sunt de 20 mg/kg.
concentraiile de Mn pentru cereale sunt cel mai adesea> 10 mg/kg,dar acesta este un indicator
de ncredere a solului statutului de Mn.
tratament
ratele ridicate (15-30 kg/ha) de sulfat de mangan la semnat.Oxidul de mangan este mai puin
solubil i este la aproximativ jumtate din eficacitatea sulfatului de mangan.Nu exist chelai de
Mn eficienti,disponibili pe pia la un pre rezonabil,pentru utilizarea n sistemele de producie de
cereale.Silicai solubili de Mn sunt de interes,dar necesit evaluare.
aplicarea foliara a Mn poate fi mai eficienta dect solutiile de Mn aplicate la sol, acestea din
urm poate duce la precipitarea fierului sau fosfatului.Formulrile chelate sunt de asemenea
disponibile.n general,ratele sunt n jurul valorii de 1-5 kg Mn/ha n volume relativ mari de ap,
dei o abordare mai mica (<1 kg / ha) poate fi mai eficienta.
momentul potrivit va depinde de gradul de stres i se aplic atunci cnd apar simptomele i nu
exist acoperire de recolt bun.Pot fi necesare aplicaii multiple.
tratamentul anual cu Mn foliar este,probabil,mai eficient dect la nsmnare.
aplicaii trzii de Mn pot creste coninutul de Mn,de a mbunti vigoarea seminelor i ofer o
alt strategie pentru reducerea riscului de deficit Mn.
disponibilitate rezidual scurt, tratamente adic pot fi necesare anual.
tratamentele seminelor cu mangan sunt insuficiente pentru a satisface cerinele plantelor pentru
sezonul curent.
Page 31
Sulfat de mangan pentru pesticide : fungicid

Mancozeb,un fungicid cu spectru larg,introdus n 1962,dar nc joac un rol important n piaa
mondial de pesticide.Acesta este utilizat pe o mare varietate de culturi alimentare/furaje,
inclusiv pomi fructiferi,culturi de legume,culturi de cmp,etc.Mancozeb poate controla atacurile
timpurii de fungi,flagelul trziu,antracnoza,rugina,tciunele,etc.Cererea de mancozeb este n
cretere an de an,iar capacitatea sa global a crescut n mare parte din 2003 la 2009.Valoarea sa
de pia ajungnd la 400 USD milioane n 2009.Capacitatea mondial de producere de
mancozeb este estimata la peste 220,000 t / n 2010.[11]
Bolilor fungice ale plantelor se dezvolta frecvent in timpul perioadelor de umiditate ridicat
nsoite de temperaturile favorabile; astfel perioadacea mai intensiv de utilizare de fungicid
coincide cu debutul sezonului de var ploios.Acest lucru este valabil mai ales pentru fungicidele
care sunt pulverizate pentru a proteja frunzele i fructele culturilor n cretere.
Utilizarea de fungicide n tratamentul seminelor i dup recoltare este o metod relativ low-cost
de prevenire a pierderii de cultur,chiar i n situaiile n care riscul este considerat a fi mic.[1]
Maneb [12427-38-2],
mangan etilen bis (ditiocarbamat) (polimer),
C4H6MnN2S4,se descompune la nclzire fr a se topi,este un solid galben cristalin si care este
aproape insolubil n ap i majoritatea solvenilor organici.
Degradation Pathway of Maneb (EPA, 1984)
Maneb este produs prin reacia etilen disodic (ditiocarbamat) i sulfat de mangan. Acesta se
prepar prin adugarea unei soluii apoase de etilendiamin i amoniac pentru sulfura de carbon,
urmat de neutralizare cu acid acetic i precipitare cu MnSO4 sau MnCI2. La un 80% maneb
coninutul de mangan se permite a fi 16.0-18.0%.
Mancozeb [8018-01-7],
etilen mangan (ditiocarbamat) (polimer) complex cu
sare de zinc; Complexul cuprinde aproximativ 20% mangan i 2,55% zinc;este o pulbere gri
galbena care este insolubil n ap i in majoritatea solvenilor organici. Mancozeb este produs
Page 32
prin reacia unei soluii concentrate de sulfat de zinc cu o suspensie de maneb n ap .

Nume comerciale:Dithane M 45 (Rohm &Haas),Manzate (Du Pont);Micane (Sipcam); Vondozeb (Elf Atochem).
Zinc ion coordination product with manganese

ethylene-1,2-bisdithiocarbamate polymer.(C4H6N2S4Mn)a . (C4H4N2S4Zn)y
Adugarea de clorur de zinc la o suspensie de maneb d un produs : mancozeb,superior maneb.
Mancozeb este,n esen inert la oxidare prin oxidarea atmosferic,n contrast cu maneb.Este n
esen non-fitotoxic n contrast cu maneb,zineb sau amestecuri dintre acestea,sunt duntoare
pentru un numr de plante.Formularea standard (80%),pulbere umectabil care conine Mn ++
16% si Zn ++ 2%.
Tolerana [ppm]-USA:65 de arahide de vi de vie fn, blaturi de sfecl de zahr;28 stafide;25
paie de orz,ovz, secar i gru;20 tre de orz,ovz,secar i gru;15 banane (2 ppm n
pulp);10 mere,mere telina, crab,fenicul,pere,gutui,papaya;7 afine,castravei,struguri,suc de
fructe de var,roii (0 pulp), comestibil pepeni (0 pulp);5 boabe de orz,ovz,secar i gru;2
morcovi i sfecl de zahr ;1 fin de orz,ovz,secar i gru;0.5 porumb,semine de bumbac,
arahide(FAO/WHO,1968)
Mancozeb a fost nmatriculat pentru prima dat n Statele Unite n 1948,un fungicid cu spectru
larg,utilizat n agricultur,management profesional gazon i horticultur. Aproximativ 5,6 mil.de
pounds de mancozeb sunt folosite anual,cu cel mai mare utilizrii pe cartofi i mere.Mancozeb
este utilizat extensiv pe struguri,ceapa,pere,rosii,suc de fructe i pepeni.
Sulfat de mangan nutrienti
Mangan,un element esenial,funcioneaz ca un activator enzimatic i este un constituent al mai
multor enzime.Semne primare de deficit de mangan sunt depreciera creterii,anomalii scheletice,
funcia de reproducere deprimata,ataxie a nou-nscutului i defecte n metabolismul de lipide i
glucide.Sulfatul de mangan monohidrat sulfat si oxidul de mangan sunt surse sigure de mangan
pentru toate speciile de animale/categorii,cu condiia ca actualele coninuturi maxime totale de
mangan autorizat n hrana sunt respectate (autorizate n furaje (100 mg /kg furajelor complete
pentru peti i 150 mg /kg pentru alte specii) n general,mangan alimentar nu pare a provoca
efecte adverse asupra sntii populaiei i nu s-a dovedit a fi un risc la nivel de admisie
obinuite. Aportul de mangan care rezult din consumul de esuturi i produse de origine animal
este sczut i nu este de ngrijorare pentru sigurana consumatorilor,inclusiv subgrupuri mai
sensibile, cum ar fi copiii i persoanele n vrst.Se concluzioneaz c utilizarea oxidului de
mangan i de mangan monohidrat sulfat n hrana animalelor nu este o preocupare pentru
sigurana consumatorilor,fiind surse eficiente de mangan n ndeplinirea cerinelor animalelor .
(European Food Safety Authority,2013)
Importana manganului n hrana psrilor de curte a devenit evidenta n anii 1930,cnd s-a
descoperit c o tulburare de picior numita"perosis" s-a datorat unui deficit de mangan. Deficitul
Page 33
de mangan afecteaza reproducerea la vaci i rezult vieii nscui cu anomalii severe la picioare.
Acum este acceptat ca mangan este cerut de animale pentru dezvoltarea normal a scheletului
i cerinele reproducerii.Manganul poate varia de la 4 pn la peste 60 mg/kg de Mn in diet.
Cerinele pentru mangan sunt foarte afectate de specii de animale i de factori dietetici care
reduc absorbtia manganului.Doar un procent mic (mai puin de 1% pn la 5%) din manganul
prezent in dieta este n mod normal absorbit.Manganul este printre cele mai puin toxice minerale
necesare in.animale.Funciile manganului n organism sunt de reglementarea activitii anumitor
enzime.Multe semne observate n deficitul de mangan par s se refere la activitatea redus a
glycosyltransferases,un grup de enzime care necesit manganul pentru a funciona.
Glycosyltransferases sunt implicate n sinteza de mucopolizaharide (mentionat ca proteoglicani) .
Mucopolysaccharides sunt critice pentru dezvoltarea matricei osoase i joac un rol important n
deficitul integritatii datorat deficitului de manganese care reduce mucopolizaharide n cartilaj.
Pui de carne i curcanii au o cerin mult mai mare pentru mangan dect alte animale.Pentru a
preveni anomalii osoase la puii de carne i la curcani,necesarul este de 60 mg Mn/kg de diet.
Cerinele de mangan la porcine este de 4-20 mg/kg de diet ..
Cerina de mangan pentru vitele in cretere este de aproximativ 20 mg/kg de diet (NRC,1996).
Fatul in curs de dezvoltare este destul de sensibil la deficitul de mangan i cerinele nutritive ale
bovinelor (NRC,1996) recomand 40 mg Mn/kg de diet pentru vaci de carne.
Nivelurile ridicate de calciu i fosfor sunt cunoscute pentru a crete necesarul de mangan din
pasari.Fosforul pare a fi mai important dect calciu in reducerea absorbtiei de mangan.Phytate
gsite n cereale i semine oleaginoase,de asemenea,reduc absorptia manganului.Fierul si
manganul sunt absorbite de intestinul subire,folosind un transportator comun,facand ca dietele
avand un continut mare de fier sa reduca absorbia manganului.
La psri manganul este completat in dieta pentru a preveni deficienta.Dietele de curte necesita
suplimentarea de mangan,deoarece boabe de cereale,n special porumb,contin catitati mici de
mangan.Porumbul conine aproximativ 5 mg/kg de Mn n timp ce alte surse de cereale conin n
general ntre 15 i 30 mg Mn / kg.Sursele de mangan suplimentat in diete includ sulfat de
mangan,oxid de mangan, i diverse forme organice sau chelati de mangan.Manganul din oxid de
mangan este considerat a fi de 70 la 80% mai disponibil pentru absorbie decat sub form de
sulfat de mangan.Studiile au artat c unele forme organice de mangan sunt cu 10 pn la 40%
mai biodisponibile decat sulfatul de mangan pentru puii de carne.
Manganul este furnizat de obicei ca supliment mineral gratuit prin punatul vitelor.Hrnirea
variaz n coninutul lor mangan,dar, n general,sunt considerabil mai mari n mangan dect in
cereale.Se folosesc amestecuri minerale calciu,fosfor,magneziu,n plus fa de sare,amestec
mineral care ar trebui adugat n dieta completa.
Aceleai forme de mangan utilizat n hrana psrilor sunt utilizate n suplimentele minerale
bovine.
Page 34
Aceste niveluri pot fi folosite ca un ghid pn cnd se obin mai multe informaii definitive.n
cele cteva cazuri n care s-au dat simptome de deficienta,au existat unele similitudini cu cele
raportate pentru animale domestice.
Suplimente nutritionale-om
Manga,puin cunoscut i subestimat de ctre medici si publicul larg,este un mineral esential
pentru sistemele enzimatice,indeplinind multe din funciile lor,cum ar fi producia de energie,
metabolismul proteinelor,formarea oaselor,precum i sinteza de L-dopaminei,cholesterol i
mucopolizaharide.
Page 35
Manganul permite corpului sa foloseasca vitamina C,B1,biotina precum i de colin.Este folosit

la fabricarea hormonilor sexuali,grsime i laptele matern la femei.Pentru a ajuta la neutralizarea
radicalilor liberi,precum i de ajutor in prevenirea diabetului i necesar pentru functionarea
normala cellule nervoase.Manganul este de asemenea indicat n cretere de stimulare a tesutului
conjunctiv si considerat de a fi de important n funcionarea creierului.
n lanul alimentar,manganul este prezent n esuturile vegetale,n special n nuci,semine i
cereale integrale,dar si n cele mai multe legume,n special cu frunze verde inchis.
Deficienele sunt rare,dar include deficitarea cretere a oaselor,probleme cu discurile dintre
vertebre,malformatii congenitale,convulsii,surditate,retard de cretere,paralizie,dificultati de
reproducere i problemele cu nivelurile de glucoz din snge.Deficiena grav la copii poate duce
la paralizie,orbire i surzenie.Manganul nu este usor de absorbit,doar cantiti mici.
Manganul este util n tratamentul diabetului zaharat,ajutnd metabolismul glucozei sau la
persoanele cu osteoartrita prin stimularea produciei mucopolizaharidelor pentru a vindeca
articulaiile.Este mai probabil ca un deficit de mangan reduce abilitatea noastr de a gestiona
glucoza i poate agrava,astfel,o condiie cu diabet zaharat.Manganul a fost folosit n tratament
pentru scleroz multipl..Atunci cnd se administreaz cu vitamina B,manganul poate atenua
oboseala sau slbiciuna de impulsuri nervoase.Cercetarea a gsit ca cele mai multe tumori si
celulele canceroase au un nivel sczut n acest mineral,ceea ce sugereaz posibilitatea ca
manganul sa poata avea un rol important n prevenirea cancerului de celule,de producie i de
protecie mpotriva cancerului.
Manganul a fost de ajutor n unele cazuri de oboseala (eventual prin consolidarea anumitor
enzime),memorie slaba (prin protejarea esutului creierului i ajut oxigenarea) i de nervozitate,
iritabilitate,ameeli.Se sugereaza ca manganul,mpreun cu zincul,va ajuta la scaderea nivelului
de cupru prin scderea absorbiei i creterea pierderilor urinare.Un continut de cupru mai mare
dect n cantiti normale poate cauza probleme psihologice si chiar unele forme de
schizofrenie.De asemenea,de un mecanism necunoscut,manganul poate ajuta la reducerea unor
simptome parkinsoniene,cum ar fi rigiditate musculara si spasme.Suplimentarea de mangan
poate ajuta,de asemenea,n unele cazuri de epilepsie.
Manganul a fost folosit ca un nutrient terapeutic.Enzimele superoxid dismutaza,coninnd
mangan (altele avnd zinc sau cupru),au un efect anti-inflamatorii in organism i aceast funcie
poate fi relevanta pentru multe dintre posibilele utilizri.
Toxicitatea prin dieta este rar.Iluzii,halucinaii,insomnie,depresie,impoten,iritabilitate,boala
mintala,dificultati motorii,slbiciune sunt semne de toxicitate.Simptomele de consumul excesiv
sunt similare cu boala Parkinson si boala Wilson.Minerii care sunt expusi la un nivel ridicat de
mangan,care poate fi inhalat se pot termina cu "nebunia mangan".
Manganul este pierdut n frezare.Absorbia este influenat negativ n prezena unor cantiti
mari de calciu,fosfor,zinc,cobalt si proteine de soia.Manganul este srcit n sol prin folosirea pe
Page 36
scar larg a ngrmintelor chimice sau prea mult var,produsele alimentare i cultivate n
sol,vor avea un coninut sczut de mangan.
Cereale integrale sunt cele mai bune surse de mangan.Cele mai multe alimentele de origine
animala au un nivel scazut,desi glbenuuri de ou sunt o surs decenta.Seminte,leguminoase
(mazre i fasole) i verdeturi,n special spanac,toate sunt surse bune de mangan n cazul n care
exist mangan n sol,n care aceste plante sunt cultivate.Alfalfa (tifoiul) are un continut mai
mare,iar ceaiul negru i boabele de cafea au mult mangan.
Sulfatul de mangan,funcioneaz ca un supliment nutritiv i dietetic.Suplimentele

pot fi luate sub form de comprimate sau capsule,de obicei mpreun cu alte vitamine si minerale
sub forma de multivitamine.
Acesta este utilizat ca ingredient n produsele alimentare,cum ar fi produse de patiserie,buturi
nealcoolice,analogi produse lactate,produse din carne,preparatele pentru sugari i gata pentru
consum cereale pentru micul dejun.
Manganul este o component de enzima antioxidanta : superoxid dismutaza (SOD),care previne
deteriorarea articulaiilor din timpul inflamaiei i reduce sau chiar previne bolile de inima,
cancerul si imbatranirea.Aportul neadecvae afecteaza cretere,este afecta funca de
reproducere,intoleranta la glucoza,malformaii osoase,slbiciune i convulsii.Dieta bogata in Mn
ajut la reducerea simptomelor de sindrom premenstrual (modificri ale dispoziiei i crampe).
Ascorbat de mangan,mangan aspartat,mangan bisglicinat i mangan pidolat ca surse de mangan
adugate n scopuri nutriionale la supplements alimente- The EFSA Journal (2009) 1114, 1-23
Grupul consider c aportul suplimentar de 4 mg mangan/zi pentru general populaie i 0,5 mg mangan /
zi pentru persoanele n vrst,este puin probabil s produc efecte adverse.Acest lucru ar duce la
suplimentarea aportului total de 12.2 mangan/zi n populaia general i 8,7 mg mangan/zi pentru
persoanele n vrst,lund respectiv n considerare un nivel de aportul alimentar mangan de 8,2 mg / zi.
Completul a concluzionat c utilizarea aspartat de mangan,mangan L-ascorbat, mangan pidolat i
bisglicinat mangan ca surse de mangan n suplimentele alimentare nu sunt de problem de siguran cu
condiia ca nivelurile de orientare pentru suplimentarea mangan stabilite de EVM nu sunt depite, 4 mg
mangan/zi pentru populaia general i 0,5 mg mangan/zi pentru persoanele n vrst.
Manganese ascorbate [16351-10-3],

Mn(C6H7O6)2
Ascorbat de mangan a fost descris,de un petiionar,ca un amestec de ascorbat de mangan
(86%),carbonat de mangan (6%) i ap (8%).
Ascorbat de mangan - ca un praf cafeniu deschis la brun,puin solubil n ap (1g/l la 25 0C).
Ascorbat mangan este sintetizat prin reacia dintre carbonat de mangan i ascorbic acid.
Page 37
Manganese L-aspartate [no CAS]

Mn(C4H6NO4)2
Mangan L-aspartat a fost descris ca o pulbere alb pn de culoare cafeniu deschis,solubil n
ap.Puritatea sa nu este mai mic de 97%.
Manganul L-aspartat este sintetizat prin reacia unei "baz de mangan" i acid L-aspartic.
Manganese bisglycinate [14281-77-7]

Mn(C2H4NO2)2,
Unul dintre petiionari a descris aceast surs ca un amestec coninnd bisglicinat mangan 74%.
Bisglicinat mangan a fost descris ca o pulbere alb pn cafeniu,puin solubil nap,cu puritatea
sa nu fie mai mic de 98%.Cu toate acestea,alt petiionar a descris mangan bisglicinat solubil n
ap i practic insolubil n etanol i aceton.
Bisglicinat mangan este fabricat sintetic de la o sare de mangan solubil i glicin.
Manganese pidolate [29193-02-0]

Mn(C5H6NO3)2
Pidolatul mangan a fost descris ca o pulbere de culoare roz uor solubil n ap i puritatea nu mai
puin de 97,6%.
Toati petiionarii au propus utilizarea surselor de mangan,luate n considerare n acest aviz,n
fabricarea de suplimente alimentare,inclusiv tablete,capsule,capsule, comprimate masticabile,
pulberi i/sau lichide sau n toate efervescente.
Complexi de mangan (II),cu diferiti liganzi sunt in cretere de interes n chimia coordinativa.
Prin pronunata activitate biologica bazele Schiff formeaz clasa de compui importani n
medicin i in domeniul farmaceutic.
Complexii de mangan (II): bazele Schiff baze i complexi lor metalici au rol anticancerigen,
antifungal,antitumoral i antituberculos.
Preparare complexi mangan (II):se adauga prin picurare cu agitare soluia de clorura de mangan
((0,1 mol) n etanol la soluia de ligand n etanol (cca 20 ml) n raport molar necesar.
Toti complexii de mangan(II) :

Sinteza i caracterizarea structurala de
complexe de Mn (II) este raportat cu compoziie general [MnL1 (H2O) 2] CI2 (L1 = Schiff
bazeaz liganzi care conin semicarbazon fragment).
Complexi de mangan (II) cu : bis (2-furfuril-aldehid) semicarbazonei (FALSCZ) ; bis (indol-3aldehid) semicarbazonei (IALSCZ) ; bis (3-metilsalicilaldehida) semicarbazon (MSALSCZ) ;
bis (5-metilsalicilaldehida) -semicarbazon (M SALSCZ) ; bis (5-bromsalicilaldehid)
Page 38
semicarbazonei(BSALSCZ) ; bis (cinamaldehid) semicarbazonei (CALSCZ) ; bis (4clorobenzaldehid) semicarbazonei (CHBALSCZ); bis(3,4,5,trimetoxibenzaldehid)
semicarbazon (TMBALSCZ) ;bis (piridin-2-aldehid) semicarbazon (PALSCZ) i bis (tiofen2-aldehid) semicarbazonei (TPHALSCZ).
Compuii de coordonare care sunt utilizate n medicin pentru tratamentul diferitelor boli.
Utilizarea terapeutic primul cunoscut de mangan a fost tratamentul psoriazisului,n combinaie
cu vitamina B1 n 1966.Un numr mare de complexi de mangan prezinta proprieti
antibacteriene i ar putea fi folosit n consecin. Este de remarcat utilizarea de Mn (II) agent
numit mangafodipir trisodic (manganesedipyridoxyl difosfat, Mn-DPDP) n imagistica prin
rezonanta magnetica (IRM) a ficatului. O capacitate mbuntit de detectare a leziunilor i
capacitatea de a caracteriza tumori de origine hepatocelular au fost demonstrate .
Mangafodipir trisodic este un mangan compus coordinativ derivat din vitamina B6.
Sulfat de mangan pentru carbonat de mangan
Carbonat de mangan[589-62-9],MnCO3,apare n natura ca rodocrozit,alb roiatic

la brun. Carbonatul de mangan pure este o pulbere alb-roz care si este relativ insolubil.
Rodocrozitul este constituentul principal din minereul de mangan utilizate ca materie prim
pentru o parte din dioxidul de mangan electrolitic (EMD) produs in Japonia.
Carbonat de mangan sintetic este realizat dintr-o sare de Mn (II) solubil n ap,de obicei sulfat,
prin precipitare cu un carbonat alcalin sau de amoniu.
Gradul dorit de puritate produs determin calitatea sulfat de mangan i forma de carbonat pentru
utilizare.
Pentru material electronic de calitate,n cazul n care coninutul de K2O i Na2O nu poate depi
0,1% fiecare,MnSO4 este special preparat din mangan metalic i se utilizeaz bicarbonat de
amoniu.
Page 39
Dup precipitare,MnCO3 este filtrat, splat liber de excesul de carbonat, i apoi,pentru a se evita
oxidari nedorite de O2 uscat cu grij la o temperatur maxim de 1200C.
Carbonatde manganul este utilizat n sinteza altor saruri de mangan (II) (prin reacia cu acizii
corespunztori : azotat de mangan,clorura de mangan,acetat de mangan),precum i n producia
de baterii,dioxid de mangan chimic (CMD) .Carbonatul de mangan este de asemenea important
n pregtirea de mangan de nalt calitate-ferite de zinc(MnO,Mn2O3,Mn3O4) pentru televiziune
si industria calculatoarelor.Se foloseste in hrana animalelor,micromutrient si ca pigment =alb de
mangan (in ceramica si industria auto)
Producia mondial de MnCO3 este estimat la aproximativ 9000 -10 000 t/an.[1],[2]
Clorura de mangan [7773-01-5],MnCI2,este uor solubil n ap i exist n forma anhidr i ca
di-,tetra- i hexahydrates.Dac nu se iau msuri de precauie,deshidratare termic a hidrailor la
forma anhidr poate duce la descompunere hidrolitic,cu formare de acid clorhidric gazos i
oxiclorura de mangan.
Prepararea industrial a clorurii de mangan se bazeaz fie pe reacia apos acid clorhidric cu
minereu MnO2 MnO,MnCO3 (rodocrozit) sau pe clorurare direct din metal mangan sau
feromangan.Procesul Bitterfeld (RDG) a pornit de la minereu de mangan (MnO2).Este generat
de gaz de clor i este absorbit ntr-o suspensie de var hidratat
MnO2 + 4 HCI MnCI2 + Cl2 + 2H2O
Un procedeu alternativ utilizat de ctre Chemetals evit formarea de clor prin prereducere a
MnO2 la MnO.
Soluia MnCI2 astfel obinuta este purificata prin neutralizare cu MnCO3,cauznd fier i
impuriti de aluminiu la precipitare.Dup filtrare i evaporare,tetrahidratul cristalizeaza din
soluia rcit n cristale n form de plci.Acest material,care este un produs comercial,necesit o
uscare foarte atent,pentru cse topete la 58 C n propria ap de cristalizare.
Deshidratarea necesit o temperatur de peste 200 C.Procesul de uscare poate fi efectuat n
prezena excesului de gaz HCI uscat,dac este necesar clorur de mangan anhidr fr
oxicloruri.Utilizrile includ fabricarea celuleloe uscate,pregtirea de aliaje rezistente la coroziune
magneziu, colorat crmid si sinteza tricarbonil methylcyclopentadienylmanganese.
Borat de mangan [12228-91-0],MnB4O7 x 8H2O,este de culoare alb pn la slab-roiatic,
solid alb.Este insolubil n ap i etanol,dar solubil n acizi diluai.Compusul se precipit din
soluii apoase de clorur de mangan i borat de sodium i este folosit ca sicativ.
Metil-mangan tricarbonil (MMT sau MCMT) este un compus cu formula organomanganese
(CH3C5H4) Mn (CO) 3.Comercializat iniial n 1958 ca un supliment la benzin cu aditiv de
tetraetil de plumb pentru a crete cifra octanic a combustibilului,MMT a fost folosit mai trziu
n benzin fr plumb.Se vinde sub denumirile comerciale Hitec 3000 i AK-33X.De asemenea,
este comercializat ca Ecotane de T2 Labs.
Page 40
MMT este n prezent fabricat de divizia Afton Chemical Corporation a Newmarket Corporation.
Este produs i comercializat ca "Cestoburn" de Cestoil Chemical Inc. n Canada.
MMT (metil-ciclopentadienil tricarbonil-mangan) aditiv pentru combustibili este un compus
organic de mangan care este uor i sigur de manipulate i compatibil cu toate tipurile de
combustibili.MMT este folosit la rate foarte mici (nivel ppm);doar cteva picturi adugate
pentru fiecare galon de benzin poate crete cifra octanic cu 1 sau 2 cifre octanice.
MMT creste nivelul cifrei octanice si ajuta rafinriile s modifice benefic compoziiile de
carburant pentru a ndeplini stricte specificaiile de calitate a mediului i de combustibil.
Rafinarea i amestecarea economica sunt mult mbuntite,permind funcionarea unitii la
costuri mai mici.Peste 150 de rafinriile din 45 de ri din Europa,Africa,Asia,America Central
i de Sud,precum i n Statele Unite i Canada, n folosesc in prezent MMT pentru a produce
benzina de nalt calitate.
MMT este sintetizat prin adugarea de sodiu metalic topit la metilciclopentadien pentru a
produce methylcyclopentadienylsodium.Compusii ciclopentadienil tricarbonil mangan sunt
fcuti prin reacia unui amestec de 0.25-0.55 moli de acetat de mangan i 0.45 - 0.55 moli a unui
bis-ciclopentadienil de compus de mangan cu aproximativ 0.5-2.1 moli de un alchil compus de
aluminiu (de exemplu, trietil aluminiu). Acest lucru are loc n prezena a aproximativ 0.75-1.25
moli de un eter per mol dealchil compus de aluminiu i amestecul reacioneaza cu monoxidul de
carbon la aproximativ 65 -175C i 300 -1500 psi. MMT se numete compus jumtate de
sandvi,deoarece atomul de mangan central este legat la trei grupri carbonil, precum i inelul
metil-ciclopentadietil.Ca rezultat,s-a speculat c natura lipofil a compusului produce o mai mare
bioacumulare de mangan,relativ la forme anorganice ale metalului.
Brevete MMT - Ethyl Corporation USA :
"Clorur de mangan,metil ciclopentadien,monoxid de carbon i metalic de magneziu
reacioneaz la 200 C i 300 atmosfer in solutie de dimetilformamid,la care au fost
amine.Randamentul este de 70 la sut.
"Complexul de piridin de clorur de mangan,metal magnesium,metilciclopentadien i
monoxid de carbon reacioneaz sub cldur i presiune (condiii nespecificat) n soluie
dimetilformamid i n prezena hidrogenului gazos.Randamentul este de 80 la sut.
"Clorur de mangan reacioneaz cu magneziu topit metil-ciclopentadiena sare i monoxid de
carbon n cldur i presiune. Randamentul este de 37 la sut.
"Carbonil mangan,Mn2(CO)10 (de asemenea,un aditiv pentru combustibili),se prepar prin
reacia acetat de mangan,trietil-aluminiu, i carbon monoxid sub presiune n diizopropil eter
soluie.Randamentul este de 50 pn la 60 la sut.
Aceste reacii au loc n reactoare nchise,iar reactorul trebuie depresurizat cu grij i se
rcete la temperatura ambiant pentru a preveni volatilizarea nocive,toxice i solveni scumpi i
scparea de monoxid de carbon.
MMT a fost permis n benzina obinuita SUA la un nivel echivalent cu 8,3 mg L-1 de mangan.
Medie MMT concentrare n benzina canadiana 6.3 - 10.8 mg L-1 de mangan,cu mult sub limita
de 18 mg L-1.n alte ri,cu toate acestea,s-au descoperit niveluri mult mai ridicate de MMT.n
Lituania,un studiu recent a aratat niveluri de mangan de pn la 55 mg L-1 n benzin i n China
unele benzine conine pn la 30 mg mg L-1.
Page 41
Industria bumbacului necesita o metod de albire la scar industrial.Utilizarea "praf de albire"

(clorur de var i ali compui clor/de calciu) a redus timpul necesar pentru a decolora bumbac de
la luni (albire n lumina soarelui,mai trziu nlocuit prin albire folosind acid sulfuric), la ore.
Fabricarea hrtiei i spunului necesita,de asemenea,nlbitor.Incepand din anii 1780,clorul
pentru fabricarea nlbitorului a fost obinut din sare prin reacia cu acid sulfuric i dioxid de
mangan.Aceast metod a sczut spre sfritul secolului al 19-lea,ca rspuns la introducerea
proceselor de producie de clor din acidul clorhidric,produs al procesului Leblanc (fabricarea de
carbonat de sodiu).
Unul din aceste procese de producie de clor,procesul Weldon,implica fierberea manganului cu
acid clorhidric pentru a produce clorur de mangan.Dar manganul a fost considerat scump de
industria clorului i de aceea au fost elaborate procesede recuperare pentru reutilizarea acestora
Un proces de recuperare astfel implica tratarea clorurii de mangan cu lapte de var (o crem
subire de var stins i ap) pentru a face "Weldon Mud" sau "mangan recuperat" (un amestec de
calciu manganita CaO.2MnO2 i mangan manganita MnO.MnO2).Acesta a fost separat din
soluia de clorur de calciu i utilizat din nou n procesul de producie de clor.Minereuri de
mangan Welsh,sub form de oxid,la Glasgow in industria de bumbac din secolul al 19-lea.
Azotat de mangan [10377-66-9],Mn (NO3) 2, exist n form anhidr i ca mono,tri-,tetra-i hexahydrates.Produsul comercial este tetrahidrat [20694-39-7],care este uor solubil
n ap. Azotat de mangan este preparat prin tratarea cu acid azotic de carbonat de mangan sau
MnO, sau prin reacia MnO2 cu oxizi de azot.Compusul este un intermediar important n
producerea de oxizi de mangan de nalt puritate i utilizat la prepararea de colorani pentru
industria ceramic.
Fosfat de mangan [18718-07-5],Mn (H2PO4) 2 2H2O,cel mai important fosfat

de mangan este solubil n ap. Culoarea este alb sau cristalin roiatic.Se prepar prin
dizolvarea carbonatului de mangan,oxid de mangan (II) sau mangan metal n acid fosforic.
Aceast fosfat gsete aplicarea pe scar larg n fosfatarea metalelor feroase i este utilizat ca un
stabilizator de lumin pentru fibre poliamidice.Folosit pentru o varietate de straturi de lubrifiere
arme i strat de protecie n industria de aprare.
Page 42
Acetat de mangan [15243-27-3],Mn (CH3COO) 2 4H2O,cristale roz,care sunt

solubile n ap, metanol i etanol.Deshidrateaz ntre 80 i 130C,i se descompune la 350C la
Mn2O3.
Industrial se produce din acid acetic i carbonat de mangan,oxid de mangan (II) oxid sau
mangan metal electrolitic.Utilizarea sa principal este ca un catalizator (fie singur,fie n
combinaie cu cobalt) n urma oxidrii cu aer n faz lichid a hidrocarburilor la acizi carboxilici.
Industria de acetat de mangan s-a dezvoltat rapid n ultimii ani,condusa de expansiunea industriei
PTA.Cea mai mare consumatoare de acetat de mangan este industria PTA n China.Productorii
de PTA tind s foloseasc acetat de mangan lichid,oprind producia de cristale din cauza majei
minine de profit (la cresterea de la 2 $ la 12 $ si scaderea la 7$ a pretunui procentului de Mn din
minereul metelurgic)
Poli (etilen tereftalat) (PET), care este folosit pentru ambalare,sticle ntinde la suflare i pentru
producia de fibre pentru produse textile .
Poli (etilen tereftalat) (PET) este un polimer format prin policondensarea etilenglicol (EG) i
acid tereftalic (TPA).Sinteza PET necesit dou etape de reacie.Prima dintre acestea este
esterificare TPA cu EG,formnd un aa numit prepolimer care conine monomer bishydroxyethyl
tereftalat (BHET) i cu lant scurt oligomeri.A doua reacie este policondensarea,n care are loc o
reacie de transesterificare n faza topita.Produsul este ndeprtat din topitur prin utilizarea de
vid inalt.
nHO CH2 CH2 OH + nHOOC C6H4 COOH
etilenglicol
acid tereftalic
cataliz
H[-O CH2 CH2 O-OC C6H4 CO-]nOH + (n-1)H2O
poli(etilentereftalat), PET
Clasele vascoase de sticle PET sau fire tehnice sunt de obicei produse de policondensare n
continuare ntr-un proces suplimentar solid-state (SSP) sub vid sau n atmosfer de gaz inert.
Textile fibre-grade PET conine 0,03 la 0.4wt% de dioxid de titan (TiO2) ca agent delustering.
Sticla de calitate PET apare "sticl-clar",n stare amorf.Cerine speciale pentru sticle PET de
calitate sunt de culoare alb strlucitoare i o compoziie care ndeplinete reglementrile pentru
ambalajele produselor alimentare.Greutatea molecular medie este cuprins ntre 24 000 la 36
000 g /mol,la o IV din ntre 0,75 i 1,00 dl /g.Nota sticl standard are o IV de 0,80 dl /g.
Alte cantitati PET sunt fabricate pentru filme de ambalare,precum i pentru producia de casete
video i audio.Aceste tipuri PET sunt clasele de multe ori standard,cu un IV de 0,64 dl /g.Pentru
a reduce tendina lipirea produsului final,solid aditivi cum ar fi argila sau SiO2 cu dimensiuni
specifice de particule i de particule de dimensiuni distribuiile sunt incorporate prin procedee
master-lot.Produsul final,aa-numitul BOPET,este un film biaxial din PET orientat cu rezisten
mecanic mare i o grosime ntre 1 i 180 pm.
Page 43
Poli (butilen tereftalat) (PBT) este un semicristalin,poliester termoplastic care este complet
analog PET cu excepia faptului c este mai flexibil.Lanul butilen confer un ritm rapid de
cristalizare,fcnd astfel PBT bine adaptat la procesele de turnare prin injecie.Acest poliester
este utilizat pe scar larg pentru componente electrice i electronice datorit rezistenei sale la
temperaturi ridicate i proprietilor electrice bune
Poli (etilen naftalat) (PEN) este,de asemenea,complet analog PET cu excepia c include un
grup naftalin n structura sa principal,spre deosebire de o grupare fenil.Unitatea de naftalin
rigidizeaz coloana vertebral i d PEN o mai mare temperatur de tranziie vitroas i
proprieti mecanice mbuntite n comparaie pentru PET.Cele mai noi polimeri comerciail
care se altura familiei poliester este poli (trimetilen tereftalat) (ASV),care se adreseaz
aplicaiilor de fibre.Se vind
Dup ambalaje,cea mai mare utilizare pentru poliesteri este pentru aplicaii de fibre,cum ar fi
mbrcminte,textile i materiale neesute.
Capacitatea total de producie mondial de PET s-a ridicat la 30 de megatone pe an(Mt / an),n
anul 2000.Aceast producie total include 8,5 milioane de tone/an de ambalajerini,cuprinznd
93% din sticle PET de calitate i 7% din folie de calitate PET.
Capacitilor de fibre discontinue i filament textil au fost de 9,1 milioane de tone/an i 11,1 Mt /
an,respectiv,n timp ce capacitatea de fire industriale a fost de 1,2 milioane de tone /an.
Capacitatile tipice sunt 240-600 t /d pentru producia de rin sticl,100-200 t /d pentru capse
fibre i 100-300 t /d pentru clasele textile-filatura filament.
Procesul industrial de policondensare este accelerat prin utilizarea de catalizatorilor metalici,
acestiea fiind compui n principal de antimoniu.Este general acceptat faptul c compuii cu
antimoniu,staniu i titan sunt catalizatorii cei mai activi pentru policondensare.Catalizatori
precum mangan sau zinc compui utilizai pentru transesterificare n procesul de DMT si sunt
mai puin activi ntr-un mediu de PET.S- a constatat c acesti catalizatorii sunt foarte activi n
medii cu coninut att de nalt cat i joas de grup hidroxil,dar sunt uor de otrvit de urme de
grupri carboxilice.Trioxid de diantimoniu este insensibil prezenei gruprilor acide,dar
activitatea este invers proporional cu concentraia grupare hidroxil.Metalele alcaline activeaza
nucleofil prin formarea de alcoolai metalici,ntruct acizii Lewis,cum ar fi zincul sau manganul
activeaza oxigenul carbonil de gruparea ester.Compusii de antimoniu sau titan catalizeaz
policondensarea prin reacii de schimb de ligand.
Sulfat de mangan pentru sicativi si pigmenti
Sicativi de mangan=Carboxilati de mangan(borati,rezinati,octoati,linoleati,naftenati,etc.) sunt
saruri de mangan cu acizii grasi respectivi.Sunt sicativi pentru vopsele,lacuri i cerneluri;
stabilizatori n diverse materiale plastice;ageni n poliesteri ntrire;aditivi pentru unsoare i
uleiuri lubrifiante;aditivi pentru combustibili i pcur i aditivii din conservare a lemnului.
Prin sicativi se inteleg compusii unor metale (plumbul, cobaltul sau manganul),care introdusi in
uleiurile sicative accelereaza procesul de uscare.Ei sunt catalizatori de oxidare si de polimelizare.
Page 44
Procedeele mai vechi de accelerare a uscarii uleiurilor,constau in fierberea uleiurilor la

temperaturi ridicate (250 - 300sC) cu oxizi de plumb (miniu,litarga).In aceste conditii se obtine
un ulei sicativ,dar inchis la culoare datorita temperaturii ridicate de incalzire.
Dupa procedeele mai noi,se prepara mai intai sicativii din oxizi (de plumb,mangan,cobalt) si
acizi rezinici,acizi naftenici sau acid linolenic.Se obtin saruri (sapunuri) numite sicativi.Acestia
se introduc in uleiuri la 120 1600C,temperatura la care uleiurile nu se mai brunifica.
Sicativii de suprafata sunt cei de cobalt si mangan.Usuca filmul de ulei incepand de la suprafata
catre baza.Reactiile de oxidare sunt prepoderente in acest caz.
7,0 % mangan in rezinatul de mangan
8,5 %mangan in linoleatul de mangan
Pentru a produce borat mangan,o soluie saturat de borax fierbere pur se adaug la soluia de
sulfat de mangan,pn cnd nu mai precipitat cade.Precipitatul se colecteaz pe un filtru i se
spal cu ap distilat fierbinte pn cnd apele de splare-arata nici o turbiditate cnd o soluie de
clorur de bariu i cteva picturi de acid clorhidric diluat, se adaug la ultimul poriunea care
vine prin hrtie.Borului de mangan este apoi uscat ntr-un loc cald, iar n cele din urm n-cuptor
ap. Un bob de ea, nclzit cu ulei de in, este suficient pentru a face o uncie de acesta din urm
este extrem de uscare (a se vedea capitolul V.).
Oxalatul sau linoleat de mangan pot fi utilizate n acelai mod, i exist,

de asemenea ntlnit cu anumite mangan 'rezinailor ", care pot fi utilizate n mod similar.
Carboxilai de mangan,laurat mangan,mangan palmitat i stearat de mangan,s-au sintetizat prin
dou etape de reacii.Primul pas,acizi carboxilici (acid lauric,acidul palmitic i acidul stearic) au
reacionat cu hidroxid de sodiu pentru a produce carboxilai de sodiu (laurat de sodiu, palmitat de
sodiu,stearat de sodiu).Aceste reacii au avut loc n faz lichid,la 80-85C.Acizii carboxilici s-au
topit i se adaug treptat,cu hidroxid de sodiu 0,25 M sub agitare timp de 1 or.Cantitatea de
acizi carboxilici i hidroxid de sodiu s-au reacionat n raport stoichiometric.A fost nevoie de
agitare pentru a ajunge la o reacie complet.
Cele doua etapa,carboxilaii de sodiu (laurat de sodiupalmitat de sodiustearat de sodiu) au
reacionat cu clorur de mangan pentru a produce carboxilai mangan (mangan laurat,palmitat de
mangan i stearat de mangan).Sinteza carboxilai mangan au fost realizate prin adugarea de
soluie de hexahidrat de clorur de mangan 0,20 M n produsul de reacie din prim etap care
Page 45
conine carboxilai de sodiu.Soluie de clorur de mangan s-au adugat treptat. Temperatura de

reacie a fost meninut la 80-85 C sub agitare continu.Solidul produs n a doua etap a fost
filtrat i splat cu ap fierbinte pentru a separa clorura de sodiu.n final,solidul a fost uscat n
cuptor la 60 C timp de 2 ore.Alte procedee folosesc sulfatul de mangan.
Stabiliti termice ale carboxilailor mangan cresc cu creterea lungimii lanului de carbon,dup
cum este indicat de o temperatur de degradare.Carboxilai mangan au stabilitate termic la
temperatura de prelucrare de polietilen.Punctele de topire ale carboxilailor mangan cresc odat
cu creterea lungimii lanului de carbon.
Un rol nou si deosebit il au in degradare accelerat a maselor plastice.Pentru a accelera procesul
de degradare sunt adugarea metale de tranziie drept acceleratori de oxidare,pentru a cataliza
degradarea foto i/ori degradare termic.Carboxilatii de mangan se adauga in timpul sintezei
maselor plastice.
Pigmenti de mangan
Manganul este folosit n diferiti pigmeni,cum ar fi mangan negru,albastru mangan,mangan (a
Rosenthiel) verde,maro mangan catifea (umbra),mangan violet i mangan alb. Acesti pigmenti
sunt folositi n producia de ceramic (ceramic,gresie,etc.),vopsele i n imprimarea de stamb
(bistru mangan i mangan maro).O utilizare legata de dioxid de mangan este cea de agent de
uscare n vopsele i lacuri pentru a cataliza oxidarea uleiurilor.
Utilizarea compuilor de mangan ca ageni de colorare este din antichitate.Bioxidul de mangan a
fost folosit ca un pigment pentru picturi rupestre n cursul perioadei paleoliticului superior
(40,000-12,000 BCE).Egiptenii i romanii folosea minereu de mangan,fie sa decoloreze sticla
sau s-i dea nuane de roz,mov si negru.
Un critic de arta avea chiar sa compare pestera de la Altamira cu impresionanta creatia a lui
Michelangelo din Capela Sixtina. Dupa vizitarea grotei, Pablo Picasso va exclama emotionat :
Dupa Altamira totul este decadenta . De altfel, motivele din pestera, in special cele cu bizoni,
au influentat mult arta spaniola a secolului XX, pe langa Picasso, Velasquez fiind unul dintre
pictorii ale carui creatii au ca punct de plecare desenele de la Altamira.
Page 46
Cu toate acestea, fragilitatea gravurilor s-a facut simtita in anii 60-70, atunci cand oficialitatile
spaniole s-a vazut nevoite sa inchida pestera. Se pare ca expunerea la aerul de afara precum si
bioxidul de carbon eliminat prin respiratie de vizitatori degradau rapid creatiile care rezistasera
mai bine de 19.000 de ani. In prezent, Altamira este vizitata dar numai pe baza de programare,
timpul de asteptare pentru solutionarea cererii fiind mai mare de trei ani.
PV 16 mangan violet,[ 10101-66-3], Manganese (III) Ammonium Pyrophosphate

NH4MnP2O7,fabricat prin reactie la temperaturi ridicate intre diamonium hidrogen phosphate,
phosphoric acid si o sare de mangan.Este cel mai important pigment de mangan si a fost
dezvoltat de E. Leykauf n 1868 ca un nlocuitor pentru violetul de cobalt mai scump,dar nu a
fost oferit ca pigment pentru artiti pn la 1890.Este un moderat saturat,granulat,nu la fel de
intens ca si violetul de cobalt sau organice sintetice moderne,dar este foarte rezistent la lumina .
Producia actual mondial de mangan violet este de aproximativ 200 tpa.Producia anual la
Holliday Pigmente este n prezent de 70 de tone.Se estimeaz c poate crete la cel mult 250 de
tone, adic cu 350%.Oxidul de mangan sau o sarea de mangan se amestec cu fosfat monoacid
de amoniu i acid fosforic.Amestecul este apoi nclzit la peste 500 0F pn cnd se transform
in violet.Acesta este apoi rcit n ap,se filtreaz,se spal i se usuc. Produsul este apoi
pulverizat pentru a da pigment violet de mangan.
Un pigment sintetic format dintr- o sare dubl de acid fosforic cu

mangan i amoniu.Mangan violet a fost introdus pentru prima dat n Germania n 1868 ca
Nuernberg violet.Prin 1890 a fost disponibil comercial n Anglia de la Winsor & Newton.Are o
bogat nuan violet profund,dar are putere de acoperire mica i nu a fost utilizat pe scar larg.
Violetul de mangan este semisolid i poate fi folosit n toate tehnicile cu excepia frescei.
Manganul violet PV16 este un foarte rezistent la lumina,semitransparent,colorarea uoara,nchis
de prim rang,disponibil de la 4 producatori de pigmenti din ntreaga lume.ASTM (1999) :
rezistenta la lumina n acuarele ca "excelent"(I).n acuarele PV16 trece printr-o schimbare de
uscare moderata,iluminat i pierde saturaie.
PV16 Pigmentul este extrem de consecvent la productorii de vopsele.Daniel Smith-mangan
violet a fost o surs principal pentru acest pigment: puin mai roie i mai uor de prim rang
dect alte branduri, precum i nflorire mai mult atunci cnd rewetted.Mov permanent Winsor &
Newtondisponibil anterior numai n buctrie uscate,este acum (2005) disponibil ntr-o formulare
tub;are o culoare ceva mai puin saturat, mai albastru i poate fi ridicat aproape complet pentru
Page 47
a produce tieturi sau efecte de margine sculptate.Violet mineral MaimeriBlu este mai rou,mai
colorat i foarte opac.
Pigmenii violet de manganul sunt utilizati ntr-o varietate de aplicaii :

Culori pentru artisti: ulei,pasteluri i creioane,vopsele pentru copii
Cosmetica :umbra ochi,rimel,rujuri,lacuri de unghii.Culorile pentru cosmetice sunt printre cele
mai populare utilizri pentru violetul de mangan. Adncimea i vitalitatea nuanele i
nregistrarea lor siguran de excepie a le face ideale pentru toate aplicaiile cosmetice de
culoare.Violetul de mangan este aprobat pentru a fi utilizat n produsele cosmetice de FDA,UE
i Japonia pentru uz extern,inclusiv a zonelor sensibile care intr n contact cu mucoasa i,de
asemenea,pentru utilizarea n rujuri.
Violetul de mangan este utilizat pe scar larg n colorarea de materiale plastice.Clasele
premier,premier VT i premier VM,sunt recomandate pentru utilizarea n aplicaii de plastic.
Thermoplastic i termorigide polimeri
Materiale plastice reinforced i extinse
Polimeri Engineering
Ambalaje
Filme i containere
Paints :Finisaje industriale,vopsele alchidice si poliuretanice,acoperiri pulbere
Cerneluri PrintingScreen, textile, folii frige
Constructii : profile de ferestre,granule acoperiuri,igle,foi de plastic,compusi de etanare
Suprafete : podele din vinil,linoleum,vopselele pentru podele
Page 48
www.cornelissen.com/pigments
SKU
Product Name
Price
LC14032E Pigment 50 grams Manganese Violet 7.20

LC14034H Pigment 250 grams Manganese Violet 20.80
LC14036K Pigment 1 Kilo Manganese Violet
72.10
Pigment cosmetic mat 12 violet mangan 3 g : www.naturo.ro
Pret: 9 RON (TVA inclus) Cod Produs: NAT2884

Pigment cosmetic puternic, potrivit in special pentru colorarea compozitiilor uscate tip pudra.
Violet de mangan ne ofer nuane de purpuriu.
Luciu de buze Natural Rose bio Cod: 00342 22,45 LEI Pret cu TVA
Luciul de buze Natural Rose face ca buzele sa stralucesca intr-o nuanta deosebita de roz.
Ingrediente:Ulei de seminte de ricin (Ricinus communis)*,lanolina,ulei copolimeric de rapita (Brassica campestris),

silica, mica, ceara de albine/cera alba*, parfum, ceara candellila, limonene, tocoferol, talc, ascorbil palmitat, ulei
de seminte de floarea soarelui (Helianthus annuus)*, linalool, benzil benzoat (poate contine) oxizi de fier, dioxid de
titan, violet de mangan - * din culturi organice controlate.Produs
certificat BDIH.Produs in Germania.
PB 33 mangan albastru,manganat de bariu.

Are o nuanare mai
slaba,moderat saturat,granular, semitransparent i albastru verzui,un cyan aproape perfect pentru
culori "primare".Data de originea i de prima utilizare ca pigment de catre artiti a fost n 1907 i
Page 49
Mayer afirm c" compui de bariu manganat de acest tip au fost cunoscuti de chimiti i factorii
de decizie nc din secolul al XIX-lea",dar nici un brevet privind metodele economice de
fabricaie nu a fost acordat pn n 1935 (aceast form sintetic a fost utilizat n principal pentru
nuan ceramic) i nu este disponibil pe scar larg ca pigment pn n anii 1950.Este mult mai
puin popular ca un pigment dect era cu decenii n urm (cnd a fost popular),nu n ultimul rnd
pentru c este relativ poluant de fabricaie;principalele surse de pigmeni opereaz acum n Asia
n prezent,doar trei productori de vopsele (Blockx,Lukas i Old Olanda) ofer nc albastru
mangan n acuarele,dei muli ofera o "nuanta albastru mangan" fcuta din phthalocyanine.
Old Holland Manganese Blue produce doua tone de mangan albastru.Este compatibil cu
Roberson's Manganese Blue.
www.cornelissen.com/pigments
SKU
Product Name
LC13051C Pigment 25 grams Manganese Blue
LC13052E Pigment 59 grams Manganese Blue
LC13055J Pigment 100 grams Manganese Blue
Price
7.50
12.80
25.00
PBK 14 mangan negru. Oxid de mangan.Acest numr pigment se refer de asemenea

la mangan maro.Manganul negru este,de fapt, nu absolut negru,dar un foarte nchis gri,nu mai
nchis dect umbra nchis.Are un ton maroniu n glazuri.Necesit 30% ulei i se usuc rapid.
Nu este uor disponibil n tuburi,astfel ca va trebui de pisat bine.Toxic.
PBK 26 Spinel negru.Ferit de mangan.Cu adevrat transparent negru. Scump,buna

rezisten,nuanare.n uz din aproximativ 2000,putere de nuanare excepional. Acesta dispune
de stabilitate termic remarcabil i este foarte recomandat pentru aplicaii de nalt
temperatur,cum ar fi grill gaz,vopsele i lacuri i siliconate solare celule de colectare,etc. Acesta
dispune de o bun rezisten alcalina.Acesta este non-migratoar i compatibil cu cele mai multe
rini termoplastice i termorezistente,inclusiv materiale plastice de inginerie.Nu este
recomandat pentru utilizare la polipropilen,PVC rigid sau acoperirea bobinelor i extrudare.
Page 50
PBK 14 mangan maro. 30% ulei.Opac.Se usuca bine.Este greu de a glazura cu mangan
maro. De asemenea,este rece,cnd este amestecat cu alb,n cazul n care Siena ars este
cald.Utilizai acest pigment intens,atunci cnd avei nevoie de maro n pictura Dv. sau gri maro
rece.Va trebui s-l pisati singur,deoarece nu este uor disponibil n tuburi.Nociv, asa ca nu
respira praful.
PBr 8 mangan maro. Reputat ca s se estompeaza rapid.
Raw Umber: Oxid natural de fier,continand mangan (PBr7),semi-transparent
Burnt Umber: Oxid natural de fier calcinat,continand mangan (PBr7),semi-transparent

PW 18 carbonat de mangan amestecat cu carbonat de calciu este cret alb, folosit n vopsele
de acuarel ieftine i,uneori,ca un nlbitor pentru gua.
Pigmenti luminescenti :Mn2 + -doped Zn2SiO4 a fost folosit ca un material

luminescent pentru lampi i panouri de afiaj cu plasm pentru eficiena sa mare de luminescente
i stabilitate chimic.Produs comercial Zn2SiO4:Mn (Kasei company,Japan). Sisteme (MeO-SiO2,
2+
(Me = Zn, Mg, Cd), cu activator Mn ,cunoscute ca fiind capabile s duc la obinerea unor materiale
cu proprieti luminescente.
Pigmeni de oxid de bismut mangan sunt utilizati ca aditivi la diferite materiale cum ar fi
materiale plastice,compoziii de acoperire organice,sticl i compoziii de acoperire ceramic.
Bi2Mn4O10 cristalizat n structura ortorombic.Alti pigmeni mangan bismut sunt de culoare
verde i cuprind Bi12MnO20,cristalizat ntr-o structur de cristal cubic.Pigmenii posed
caracteristici mbuntite de reflexie,n special n regiunea IR i poate reduce IR indus de
acumularea de cldur.
Pot fi utilizati n multe aplicaii,cum ar fi vopsele auto i marine,precum i materiale plastice,
cum ar fi de vinil siding, unde una dintre proprietatile bismut pigmenilor oxid de mangan este de
reflexie n infrarou foarte colorat.Aceste proprieti reflectorizante infrarou prezint mult mai
puin acumularea de cldur i mai mult de reflexie radiaii infraroii n comparaie cu pigmenti
negri i verzi comerciali.O alt utilizare este n industria ceramic,cum ar fi frontierele email in
jurul parbrizelor,spate lumini,etc.,folositi in automobile pentru a mbunti aspectul i pentru a
preveni ultraviolete (UV) degradarea adezivi subiacente. Compoziiile inclusiv prezentele bismut
pigmeni de oxid de mangan, de asemenea, avantaje n arhitectural, container, precum i alte
tipuri de sticl sau aplicatii decorative din ceramic unde reducerea acumularii de cldur este de
dorit.O alt proprietate a pigmenilor bismut oxid de mangan este abilitatea de a face marcat o
suprafa atunci cnd sunt expuse la un laser,care permite formarea unei mrci de mare contrast
cu ntreruperi minime ale suprafeei.Unele utilizri de marcare cu laser ar fi n materiale
Page 51
plastice,acoperiri organice,insigne metalice,precum i orice alt tip de mrci similare care pot fi
fcute lizibile prin interaciunea cu fasciculul laser.Pentru a produce pigmenti verzi se calineaza
la 7500C pulberi de oxid de bismut si de oxid de mangan.
Pigment Yellow 164 (mangan antimoniu titan rutil Buff),[6841238-4].Este

un pigment de mangan antimoniu titanat ,de culoare bruna,cu rezisten ridicat,nuanare.Acesta
este unul dintre cei mai buni pigmenilor maro,de intemperii,cunoscuti.Are o rezistenta excelenta
chimic,durabilitate n aer liber,rezistenta la lumin,stabilitate termic.Aplicatiile recomandate
includ RPVC,Polyolefins, Inginerie Rini,vopsele i lacuri,inclusiv generalul
industriale,acoperiri extrudare,etc.
Pret : US $200.0 / Bag (25 kg)
Plaja cu nisip violet Pfeiffer,California (GlobalDestination.com)
Nisipul violet al acestei plaje, gsit doar n petice, se formeaz atunci cnd depozitele de mangan
erodeaz piatra i sunt luate de mare.
DESCOPERIRE ACCIDENTAL A UNUI NOU PIGMENT ALBASTRU www.revista-informare.ro
O descoperire accidental ntr-un laborator de la Universitatea de Stat din Oregon a rezolvat

aparent o cutare nceput acum mai bine de 5000 de ani, crearea unei pigment albastru cvasiperfect.
Pigmenii albatri anorganici ce au fost utilizai de omenire au fost albastrul ultramarin,albastrul
de cobalt i albastrul de fier.Albastrul de cobalt, dezvoltat n Frana la nceputul anilor 1800,
poate fi cancerigen.Albastrul de fier poate elibera cianuri.Ali pigmeni albatri nu sunt stabili
atunci cnd sunt expui la cldur sau condiii acide.
Page 52
Chimitii de la OSU au descoperit compui noi,bazai pe mangan care sunt rezisteni i nu au

probleme de toxicitate. Ele sunt mai sigure cnd sunt produse, mult mai durabile, pot rezista la
temperaturi extrem de ridicate i nu se decoloreaz nici dup ce sunt inute o sptmn ntr-o
baie de acid. Rezultatele studiului au fost publicate n Journal of American Chemical Society.
O neobinuit "coordinare bipiramidal trigonal" a compuilor cu mangan a fost folosit pentru

a crea un nou pigment albastru, durabil i inofensiv pentru mediu.
Practic, descoperirea a fost accidental. Se studiau oxizii de mangan pentru anumite proprieti
interesante electronice pe care le au, ei pot fi att feroelectrici ct i feromagnetici, n acelai
timp.ntr-o zi un student care lucreaz la proiect a prelevat eantioane dintr-un cuptor foarte cald
i a constatat c proba era albastr,un albastru foarte frumos.
Ce sa ntmplat,spun cercetatorii,a fost c, la aproximativ 1200 de grade Celsius acest oxid de
mangan s-a transformat ntr-un compus albastru,care ar putea fi folosit pentru a face un pigment
capabil s reziste la cldur i la mediu acid,s fie inofensiv pentru mediu i ieftin pentru c se
produce dintr-un minereu uor accesibil.
Cel mai nou i,eventual,cel mai bun pigment albastru din istoria lumii s-a nscut,ca urmare a
faptului c ionii de mangan sunt structurai ntr-o neobinuit"coordinare bipiramidal trigonal",
n prezena unei temperaturi ridicate.Noul pigment are o surprinztor de intens i strlucitoare
culoare albastr.
Page 53
Un nou pigment albastru, creat sub form de pudr ne poate ajuta s ne meninem casele
rcoroase, chiar i pe ari. Obinut la temperaturi de 1290C, pigmentul este extrem de stabil.
Reeta lui un amestec de ytriu,mangan i oxizi de indiu nu e nici ea prea complicat.Spre
deosebire de vopsele care se obin uor din compui organici,nu se decoloreaz n timp.
Companiile de construcii i productorii de maini alearg deja dup diversele nuane ale noului
pigment,urmrind s-i diminueze costurile energetice.
Albul reflect cel mai eficient radiaiile solare,ns e greu de ntreinut.n plus spune Mas Subramanian, specialist
in chimia materialelor,unul dintre cei care au fcut descoperirea, albastrul arat mult mai bine.
Ceramica si sticla
Dioxid de mangan poate da o glazur ceramica cu un luciu metalic dac este folosit n procente
ridicate,dar creteri mai mici i diferite de msuri va produce culori diferite.Culorile sunt
albastru-violet,prune,maro i un amestec de moale violet cu nuane maro.
Purple: glazuri plumb (toxic)
Blue-Purple: O glazura alcalin (non-toxic)
Dioxid de mangan este de asemenea folosit n ceramic i sticl,n scopul de a elimina culoarea;
prin adugarea unei cantiti mici in sticl i glazura se elimin tenta verde dac se utilizeaz un
oxid de fier.
Carbonatul de mangan,n general devine albastru,mai ales cnd este amestecat cu alte substane
chimice.Dei un colorant slab,are o culoare mai uniform dect versiunea dioxid de mangan.
Apare n mod natural n pmnt ca mineral i rodocrozit.Este de culoare roie n mod natural n
forma sa pur,roz sau maro pal ntr-o stare impura.
Carbonat de mangan este accesibil,in general 8 dolari per pound;n funcie de reducerile de la
vnztor poate fi disponibil pentru achiziii mai mari
Page 54
Sultat de mangan pentru oxizi de mangan

Hopcalita este un amestec de oxizi decupru i oxizi de mangan,folositi drept catalizator pentru a
transforma monoxid de carbon n dioxid de carbon atunci cnd sunt expuse la oxigenul din aer.
Sunt cunoscute o varietate de compoziii :Hopcalite I este un amestec de 50% MnO,30%
CuO,15% Co2O3,5% Ag2O. ,"Hopcalite II" este de aproximativ 3:1 dioxid de mangan: oxid de
cupru.Dei utilizat n principal pentru a cataliza conversia monoxidului de carbon la dioxid de
carbon,catalizatorii Hopcalite sunt de asemenea folosite pentru a ndeprta oxidul de etilen i
alte VOCs,precum ozonul din fluxul gazos.Amestecuri de tip Hopcalite sunt utilizate n sistemele
de filtrri de aer,de exemplu,cele utilizate n scuba diving i stingerea incendiilor.Hopcalita este
utilizat ca principal ingredient de filtrare n respiratori auto salvare pentru mineri.Monoxid de
carbon nu este eliminat prin filtre de aer cu carbune activ.
Manganese(II, III) Oxide.[1317-35-7], Mn3O4.Aceasta poate fi obinut de la

alti oxizii de mangan prin nclzirea mai sus 950 C n prezena aerului.
Mn3O4 de nalt puritate poate de asemenea fi fcut dintr-o suspensie apoas de fin de metal
mangan prin oxidare cu aer la 3-10 C si n prezena srurilor de amoniu.
Compusul formeaz cristale negre,dar fin dispersate se pare ca o pulbere de culoare roie.
Extrem de purificat Mn3O4 este utilizat n fabricarea de semiconductori i magnei ceramici.
Producia este estimat la cca 2000 t/an.[1]
Sulfat de mangan pentru oxizi de mangan baterii si ferite
Utilizarea cea mai importanta a compuilor de mangan este pentru baterii primare,n care
dioxid de mangan este elementul principal al amestecului catod.
In celula standard de Leclanche',zincul i clorura de amoniu sunt amestecate pentru a forma
electrolitul,un amestec de carbon i MnO2 formeaz catodul i zincul acioneaz ca anod .
Amestecul catodic la o baterie primara Leclanche' const din 50-60% dioxid de mangan-minereu
5-10% negru acetilen,clorura de amoniu 10-20% si 3-12% clorur de zinc.Restul este apa.
Dioxizi de mangan activi pentru baterii includ minereurile de mangan existente n mod natural
dioxizi de mangan chimici sau dioxizi electrolitici de mangan.Celulele Heavy-duty sunt
amestecuri de minereu nativ,EMD i clorur de zinc ca electrolit.
Page 55
In cazul celulei alcaline cu dioxid de mangan se folosesc numai dioxid de mangan sintetic de
nalt calitate,de obicei EMD,iar la catod este folosit grafitul.Anodul este o zinc amalgamat.
Hidroxid de potasiu servete ca electrolit.Celulele alcaline cu mangan sunt caracterizate prin
mbuntirea descrcarii de sarcin mare,caracteristici mbuntite de depozitare, i
performana la temperatur sczut.
Dioxizi de mangan sunt folositi la preparea Li2MnO3 ,pentru utilizare n aplicaii baterie- litiu.
Bateriile rencrcabile care conin un electrod LiMn2O4 i o soluie apoas de electrolit au fost
demonstrate a fi o alternativ sigur i eficient la nichel-cadmiu i baterii cu plumb acid.
Mai multe tipuri de dioxid de mangan sintetic sunt produse comercial pentru utilizri specifice
finale.In principiu,dioxid de mangan sintetic poate fi preparat fie pe cale chimic strict (dioxid
de mangan chimic,CMD) sau prin metode electrochimice (mangan electrolitic dioxid,EMD).
Proceduri care conduc la CMD includ oxidarea Mn (II),sruri sau oxizi de mangan inferiori,
reducerea de permanganati,descompunerea termic a mangan (II) nitrat,descompunera /oxidarea
termica a carbonatului de mangan i disproporionare de compusilor de Mn (III).Dioxizii de
mangan obinuti prin reducerea de permanganat alcalini sunt cunoscuti n general ca manganiti.
Ei corespund la MnO2- i ar trebui s fie de fapt considerati ca si combinaii de dioxid de
mangan hidratat i cationi ai metalelor de formare de baz (de exemplu,K2O.4MnO2). Pn la
sfritul anilor 1960,aceste Manganite au fost importante pentru fabricarea de celule uscate,
deoarece acestea sunt foarte activi depolarizanti.Manganitele,n acest scop,au fost produse i
vndute n Europa cu denumiri comerciale precum Manganit i Permanox.
Cu toate acestea,n ultimii ani,au fost depasite n mare msur de dioxid de mangan electrolitic
(EMD) i de alte tipuri de preparate chimice de dioxid de mangan (CMD).
De interes este Manganita hidratata,mai bine cunoscuta sub numele de dioxid de mangan
activ,utilizat n sinteze organice n condiii neapoase,neutre.Dioxid de mangan de acest tip este
n general,preparat din MnSO4 i KMnO4 n condiii strict controlate.Numerose metode sunt
disponibile pentru prepararea de "activ" dioxid de mangan.Multe implica oxidare unei sari de
Mn2 + cu KMnO4,dar NaClO3 sau O3 sunt de asemenea folositi ca oxidani.ntr-o tipica
procedura o soluie de sulfat de mangan (151 g/2.87 L) se adaug sub agitare la o soluie de
permanganat de potasiu (105 g/2 L),iar suspensia rezultat este agitata la 60 C timp de 1 or.
Dup filtrare i splare,precipitatul se usuc la o greutate constant la 60 C.Aceste condiii
conduc la un precipitat MnO2 slab cristalizat dar foarte reactiv in -forma.Este un oxidant
specific a crui utilizri includ dehidrogenarea (de exemplu,preparatul aldehidelor i cetonelor
nesaturate din alcooli nesaturai) i reacii de cuplare.
Trebuie menionata utilizarea n cretere a oxidarii pe baz de catalizatori de dioxid de mangan,
n special pentru reducerea polurii aerului (ndeprtarea volatile organice,distrugere ozonului)
Un alt CMD comercial este un dioxid de mangan de nalt puritate folosit la fabricarea de
ferite (magnei ceramice) si termistori pentru industria electronic.Acest produs (99,5% n
greutate MnO2) este obinut prin descompunerea termic a azotatului de mangan:
Page 56
Fabricarea dioxidului de mangan MnO2 de inalta puritate (Chemetals process)
Procesului iniial de azotat de mangan a fost dezvoltat de IG Farbenindustrie (Bitterfeld) n 1920

O modificare ulterioar a acestui proces de catre Chemetals a fost utilizata la o instalaie n
Baltimore nc de la nceputul 1970.
O soluie concentrat de azotat de mangan (fcuta din minereu MnO2 prin reacia cu NO2) este
mai nti purificat i apoi descompusa termic la circa 140 C ntr-un bine agitata, reactor cu
nclzre externa.Rezultata - dioxid demangan precipitat ca o pulbere fin,care curge liber;
coprodusul dioxidul de azot este reciclat pentru a genera din noui azotat de mangan.
Capacitatea de producie-Chemetals-pentru dioxid de mangan de mare puritate este de aprox.
6.000 t/an.
Un tip important este aa-numitul minereu de mangan activat, de fapt, un produs semisintetic.
Aceasta se face prin prjire un minereu de mangan oxidice de nalt calitate care conin cel puin
80% n greutate MnO2, dar cu un nivel sczut sau nici o activitate baterie la 600 C. Produsul
este apoi tratat cu acid sulfuric fierbinte.
Page 57
A doua reacie este o disproporionarea manganului trivalent care duce direct la baterii active
-MnO2.Coprodus este MnSO4,care trebuie s fie separat prin epuizarea cu ap.
Minereul de mangan activat este oarecum mai puin eficace ca depolarizer dect EMD sau CMD
complet,dar este nc produs n Frana,la cteva mii de tone pe an sub numele de Ergogene i
Philodyne.
Dioxid de mangan chimice (CMD).
Mult mai important dect minereurile activate sunt produsele CMD fabricate de Sedema,in
Belgia sub denumirile comerciale Faradiser M (pentru Leclanch'e celulele de magneziu) i
Faradiser WSZ (pentru baterii clorur de zinc).
Compoziiile chimice din cele dou produse sunt practic identice: ca. 90% n greutate MnO2 (n
principal -modificarea),2% n greutate ap,se adaug cantiti mici de oxizi de mangan inferiori.
Urme de impuriti critice (Co, Ni,Cu, Mo) sunt inute sub 0,001% n greutate.Tipurile de M i
WSZ difer n proprieti fizice cum ar fi suprafaa i densitatea.Dimensiunile particulelor tipice
sunt de 80% <44 pm pentru tipul M si 85% <44 pm pentru tipul WSZ.
Primul pas n procesul de producie este reducerea minereului MnO2 la MnO folosind pcur
grea i o temperatur de cca 900 C.Acest MnO este apoi tratat cu acid sulfuric pentru a forma
mangan (II) sulfat.Dup neutralizarea atent cu MnO pentru a precipita grele impuriti metalice,
solidele sunt ndeprtate prin ngroare.
Soluia de MnSO4 este apoi tratat cu carbonat de amoniu (prin adugare simultan de NH3 i
CO2) pentru a precipita mangan (II) carbonat,sulfat de amoniu fiind generat ca un produs
secundar.MnCO3 este separat i uscat-prjit n prezena aerului la aproximativ 320 C pentru a
forma un oxid de mangan cu o compoziia aprox. MnO 1.80-1.85. Oxidarea completa a MnO2 se
realizeaz prin tratare cu NaClO3 n prezena acidului sulfuric.Reaciile de oxidare cheie pot fi
reprezentate:
Sedema a introdus o mbuntire in proces,n curs de extindere a produciei,n care MnO2 este
transformat direct in Mn (NO3)2 prin reacie cu oxizii de azot.
Procedura este similar cu primul pas n sinteza Chemetals de dioxid de mangan de nalt
puritate.Solutia de Mn (NO3) 2 astfel obinut este tratat cu carbonat de amoniu pentru a da
carbonat de mangan (prelucrat ca mai nainte) i azotat de amoniu.
Aceast din urm produs secundar este mai uor comercializat ca ngrmnt dect sulfatul de
mangan obinut anterior.
Page 58
Producerea de dioxid de mangan chimic (CMD) Proces SEDEMA
Dioxid de mangan electolitic(EMD) este cel mai important dintre dioxizii de mangan sintetici,
chiar dac este un produs relativ nou.Practic toatea productia de EMD este utilizata n fabricarea
de celule uscate i de materiale electronice,cum ar fi feritele.
Prepararea electrolitic a MnO2 a fost descoperita n prima jumtate a secolului al 19-lea,dar
caracterul adecvat de produs ca un depolarizer pentru baterii uscate nu a fost recunoscut pn n
1918.Producia comercial a nceput n Japonia i Statele Unite n timpul n 1930.Prin 1952
industria japonez a perfecionat tehnologia lor ntr-o asemenea msur c performana celulelor
uscate realizate cu EMD a fost de aproximativ doua-trei ori mai mare decat cea a celulelor fcut
cu minereu baterie nativ.De atunci industria EMD japoneza i-a meninut rangul de lider mondial
n acest domeniu.
Dioxidul de mangan electrolitic este o pulbere neagr i conine de obicei 91% n greutate MnO2
(mai ales hexagonale -modificare),3-5wt% umiditate, pn la 1,3% n greutate sulfat,<0,02% n
greutate Fe,iar concentraiile reziduale foarte sczute (<0,001% n greutate) de metale,cum ar fi
Pb,Cu,Co i echilibrul const n mare parte din oxizi de mangan inferioare. Adevrata Densitatea
EMD variaz 4.0-4.3 g / cm3, iar densitatea sa robinet 2.2-2.3 g / cm3. Suprafaa BET este de 40
50m2 / g [17] cu o dimensiune a particulei de <74 pm (<200 mesh).
Page 59
Performana remarcabil a EMD ca depolarizer acumulator (n special n highperformance

Celulele alcaline) este un rezultat al proprietilor sale unice de stat solid (care permit transportul
gratuit de protoni prin zbrele) i absena virtual a elementelor care promoveaz coroziune
de zinc [19].
Producia de EMD de obicei, ncepe de la minereu de dioxid de mangan,care se reduce mai nti
la MnO fie cu crbune,pcur grea,hidrogen sau gaz natural.MnO este apoi atacat chimic cu acid
sulfuric pentru a forma o soluie de sulfat de mangan.
Alternativ,dac rodocrozitul (carbonat de mangan) este materialul de pornire (ca n Japonia),este
necesar numai o etap de leiere cu acid sulfuric.Soluia acid de sulfat de mangan este apoi
purificata prin oxidare cu MnO2 i neutralizata cu var la un pH de 4 - 6.Acest tratament precipit
ionii de metale grele prezenti (Fe,Pb,Ni,Co)Hidrogenul sulfurat pot fi adugat pentru o purificare
mai complet.Dup filtrare i ajustarea concentraiei la 75 -160 g / l MnSO4 i 5-10 g / l H2SO4,
soluia de sulfat de mangan este supus electrolizei,care poate fi reprezentate n form
simplificat prin urmtoarele reacii:
Celulele electrolitice constau, n general de jgheaburi din otel deschise echipate cu un acid
resistant,electric cptueal ne-conductiv (de exemplu,Hypalon,cauciuc sau ceramic).Anodul se
face din grafit,plumb greu sau titan.Densitate de curent anodic este 70-120 A / m2 la o tensiune
celul de 2.2 - 3.0V. In timpul electrolizei, care are loc la 90-98 C (se folosete un strat de
parafin pentru a minimiza evaporare), concentraia de MnSO4 scade i cea a crete H2SO4.
Randamentele actuale variaz de la 70% n instalaii mari de> 90% din plante moderne. n
practic toate procesele comerciale EMD este depus ca o acoperire solid pe anod.
Electroliza este terminat atunci cnd depozitul EMD este 20-30 mm grosime (care necesit 1420 d).
Produsul este apoi ndeprtat mecanic de la anod,zdrobit, splate n mod repetat cu fierbinte
ap, se usuc, i mcinate la mrimea dorit a particulelor (care depinde de gradul).
produs mcinat este resuspendat Inwater, ajustat la pH 6.5-7.0 cu alcalii, uscat la 85 C la un
coninut de ap rezidual definit, i ambalate.
Producia economic de nalt calitate EMD este relevanta la progresele tehnice n tehnologia din
celula electrolitic (n special electrod).Cu toate acestea, muli productori de EMD folosi n
continuare grafit i anozi de plumb.Principalul dezavantaj al anozilor din grafit const n viaa lor
relativ scurta;anozii de plumb duc la contaminarea nedorita a produsului.Tendina modern este
spre titan,care sunt mecanic i chimic stabil i nu provoac contaminarea produsului.
Una dintre limitrile aparente ale anozi de titan este formarea unui strat pasivizat pe suprafaa
electrodului la densiti de curent> 80 -90 A/m2,dar aceasta problem a fost depit prin
adugarea unui amestec de oxizi de mangan fin mcinat (MnO2,Mn2O3,Mn3O4) la electrolit
Celulele sunt acum operate la densitate de curent 150 A/m2, rezultnd o cretere substanial a
productivitii.
Page 60
Productia de dioxid de mangan electrolitic (EMD) Procedeu folosit de Tekkosha-Japonia,in Greece
EMD Alkaline Battery Grades:

Chemical Properties
Available Oxygen (as MnO2) (%)
H2O (%)
Fe (%)
Cu (%)
HH-P
91.0 min
2.0 max
0.02 max
0.0005 max
HH-U
91.0 min
2.0 max
0.02 max
0.0005 max
Page 61
Pb (%)
PH (%)
- 200 mesh (%)
- 325 mesh (%)
0.0005 max
6-7
80.0 min
0.0005 max
6-7
80.0 min
Packaging:Net 25, 40, and 50 kgs; polyethylene bag and paper bag
EMD Grades for LMO:
Grade
Particle
D10 (m)
D50 (m)
D90 (m)
Mn (%)
S (ppm)
Na (ppm)
Fe (ppm)
Cu (ppm)
Zn (ppm)
Pb (ppm)
LM05
5
2.1
5.1
8.4
60.5
3,600
170
34
<1
<1
<1
LM10
10
3.1
9.7
21.2
60.5
3,400
160
35
<1
<1
<1
LM25
25
9.0
24.0
42.4
60.5
3,500
200
37
<1
<1
<1
Producatori majori de electrolytic manganese dioxide (EMD)
Page 62
Sulfat de mangan pentru manganul metalic-electrolitic-(EMM)

Procesul electrolitic pentru mangan metal,are ca pionier Biroul American de Mine (n prezent
US Geological Survey),fiind utilizat n Republica Africa de Sud,Statele Unite ale Americii,
Japonia i ncepnd din 1989 in Brazilia,n ordine descresctoare a capacitii de producie. Este,
de asemenea,produs n China i Georgia.
Manganul metalic realizat de acest procedeu este de 99,9% pur.Este n form de fulgi neregulate
(depozite catodice sparte) de aproximativ 3-mm grosime, i din cauza sale fragilitate, are folos
singur. Cea mai mare parte manganul electrolitic care este utilizat n industria aluminiului este
mcinat de o dimensiune amend i compactat cu granulat aluminiu pentru a forma brichete care
conin de obicei 75% Mn i 25% Al.
Minereu de mangan este prjit la reducerea oxizilor superioare a MnO care este acidul solubil,
sau cum practicat de Fier Elkem (Marietta, Ohio), MNO este furnizat din zgur produs ca un
produs de operaiunea de topire Feromanganeziu.
Minereul redus sau zgura este apoi dizolvate cu acid sulfuric la pH 3 pentru a se obine mangan
(II) sulfat. Soluia se neutralizeaz cu amoniac la pH 6-7 la precipita fier i aluminiu, care sunt
ndeprtate prin filtrare. Dup tratament cu hidrogen sulfurat, arsen, cupru, zinc, plumb, cobalt,
molibden i sunt eliminate ca sulfuri. Sulfur de fier sau sulfura de amoniu plus de aer este apoi
adugat pentru a elimina sulf coloidal, sulfuri metalice coloidale, i materie organic.
Lichidul purificat este electroliza ntr-o celul cu diafragm.
Electrolysis of Aqueous Solutions of Manganese
Page 63
"Nu exist nlocuitori pentru mangan n cererile sale majore fabricarea de oel,aliaje de
otel,aliaje fara oel,baterii,precum i ngrminte i hran pentru animale. " USGS-USA
Pentru a intelege importanta manganului si a compusilor sai voi face apel la un material de
prezentare al International Manganese Institute (IMnI),autoritate incontestabila in domeniu :
Page 64
Introducere
Manganul are numeroase aplicaii care au un impact asupra vieii noastre de zi cu zi n calitate de
consumatori,fie c este vorba de obiecte realizate din oel,de baterii portabile,sau de cutii de
buturi din aluminiu.n fiecare caz,manganul joaca un rol vital n mbuntirea proprietilor
aliajelor si compusilor implicate n fiecare aplicaie specific.
O caracteristic esenial a manganului,care nu este larg apreciat,este rolul su ca un element
esenial n meninerea sntii umane.Niveluri de aport alimentar de zi cu zi recomandate au
fost stabilite de ctre autoritile de reglementare din SUA ntr-un efort de a asigura meninerea
sntaii in stare bun.
Rolul exact al mangan nu este complet neles,dar au fost identificate reacii celulare complexe
care implic metalo-enzime.Oamenii s-au bine dezvoltat mecanisme de control homeostatice
prin care nivelurile de mangan sunt reglementate pentru a le menine n limitele dorite.
Cercetarile medicale n condiii care decurg dintr-un exces sau deficit de mangan ale corpului se
efectueaz ntr-un numr de instituii.
Pentru a vizualiza cele mai recente studii de cercetare privind efectele Mn asupra sntii umane,accesai
Programul Cercetare de Sntate mangan site-ul (MHRP): http://www.manganese-health.org/
Manganul a jucat un rol-cheie n dezvoltarea diferitelor procese de producere ale oelului i

importana sa continu este indicat prin faptul c aproximativ 90% din toate cantitatile de
mangan consumate anual ajungnd n oel ca un element de aliere.Nu a fost identificat un
substitut satisfctor pentru mangan n oel,care combin preul su relativ sczut cu beneficii
tehnice deosebite.Acest lucru este puin probabil s se schimbe.Dup oel a doua pia cea mai
importanta pentru mangan,n form de dioxid demangan, este cea de baterii uscate portabile.
Istorie
Prima utilizare a manganului poate fi urmrita napoi la epoca de piatr.Oamenii au folosit
dioxid de mangan ca un pigment pentru picturile rupestre n timpul perioadei paleoliticului
superior,n urm cu 17.000 ani.Mai trziu,n Grecia antic,prezena de mangan din minereul de
fier folosit de spartani este o explicaie probabila de ce armele lor de oel au fost superioare celor
ale dumanilor lor.Manganul,de asemenea,a fost mult timp legat de procesul de fabricare a
sticlei.Egiptenii i romanii folosea minereul de mangan la decolorarea sticlei sau s-idea nuane
roz,mov si negru.Chiar i astzi este folosit l n acest scop.
La mijlocul secolului al 17-lea,chimistul german Glauber a obinut permanganat,prima sarea de
mangan utilizabila.Aproape un secol mai trziu,oxidul de mangan a devenit baza pentru
fabricarea de clor.Cu toate acestea,manganl a fost recunoscut doar ca un element n 1771,de
ctre chimistul suedez Scheele.Manganul a fost izolat n 1774 de ctre unul dintre colaboratorii
Page 65
si, JG Gahn.La nceputul secolului al 19-lea, oamenii de stiinta atat britanici i francezi, avnd
n vedere utilizarea de mangan n oelului, lucrau cu brevete acordate in Marea Britanie in 1799
si 1808.In 1816, un cercetator german a observat c mangan creste duritatea in fier,fr a reduce
maleabilitatea sau duritatea acesteia.
n 1826,n Germania,Prieger a produs un Feromangan coninnd 80% mangan ntr-un creuzet.
JM Heath a produs mangan metalic n Anglia n 1840. Anul urmtor,Pourcel a nceput producia
de font oglind la scar industrial,o font care conin un procent ridicat de mangan,iar n 1875
a nceput producia comercial de Feromangan cu un mangan de 65% in coninut.Progresul
major n utilizarea de mangan a avut loc n 1860.La acea vreme,Sir Henry Bessemer a ncercat s
dezvolte procesul de productie,care poarte numele su.Dar el a avut dificulti cu un exces de
oxigen rezidual i sulf n oel.Problemele au fost depite datorit efectul benefic al manganului,
descris ntr-un brevet acordat lui Robert Mushet n 1856.Mushet a propus adugarea in font
oglind att mangan i de carbon i scoaterea oxigenului.Aceast procedur a fcut procesul
Bessemer posibil i a deschis calea pentru industria siderurgic modern.Zece ani mai trziu,n
1866,Sir William Siemens a brevetat utilizarea de fero-mangan n fabricarea oelului,astfel nct
s controleze nivelurile de fosfor i sulf.
Rezerve
Manganul este elementul pe locul al doisprezecelea n crusta pmnturi. Cu toate acestea, numai
rar s-a gsit n concentraii suficient de mari pentru a forma un depozit de minereu de mangan.
Printre aproximativ 300 de minerale care conin mangan, doar o duzin sunt de importan
miniera.Rezervele estimate actuale de mangan lume,inclusiv minereul srac,ajung la cteva
miliarde de tone.Dar numai minereurile de grad nalt (definite ca avnd mai mult de 44%
coninut de Mn) sunt considerate rezervele, fiind n jur de 680 de milioane de tone de minereu,
situate n principal n emisfera sudic,Australia, Brazilia,Gabon i Africa de Sud,furnizand peste
90% din piaa internaional.Ghana i India,furnizori mari din trecut,exportataacum doar cantiti
limitate de minereu srac sau mediu.Minereul extras din Mexic este n mare parte pentru uz
intern.
CSI,care,dup cum URSS a fost cel mai mare furnizor de minereu de mangan de la nceputul
secolului,este acum cu rezerve reduse de minereu de grad nalt ,care trebuiesc modernizate
pentru uz comercial.Doar un numr limitat din aceste rezerve este exportat.Depozitele de
minereu de mangan sunt distribuite pe scar larg n China,dar nu exist nici un minereu de grad
nalt,nici rezerve importante,iar minele sunt n general situate departe de industriile utilizatorilor
finali.n consecin,China import minereu de calitate superioar pentru a se integra cu
materialul intern.
Exist,de asemenea,rezerve mari de mangan de la etajele adnci ale oceanului sub form de
noduli polimetalici.Estimrile cantitative variaz considerabil,n funcie de metoda de evaluare
utilizat.Nodulii conine,n medie, de 25% Mn (component principal) i se afl n straturi subiri,
la o adncime de aproximativ 5.000 de metri.Recuperarea va fi dificil i foarte scumpa.n timpul
anilor 1970 i nceputul anilor '80,acesti noduli au fost de mare interes datorita coninutului de
Page 66
nichel i cupru (fiecare constituind aproximativ 1%).Ele sunt acum privite ca resurse potenial
valoroase pentru viitorul pe termen lung.
Producere
Producia total mondial de aliaje de mangan a ajuns la 17,7 milioane de tone metrice (MT) n
2011,n cretere pentru a satisface cererea de oel.Producia de oel brut global a ajuns la un alt
record n cursul anului,de peste 1,5 miliarde de mt,pentru prima dat.China a continuat s fie cea
mai mare ar din lume productoare de aliaj Mn.IMnI estimeaz c producia de aliaje a depit
10 milioane tone n 2011,reprezentnd aproape 58% din producia global.Datorit economiei
globale nesigur i ncetinirea n 2011,nivelurile de stoc i ratele de producie au fost bine
controlate.
Producia global de silico-mangan (SiMn) n 2011 a fost de 11,8 milioane tone, depind cu
mult producerii combinate fero-mangan (HC FeMn)-continutde ridicat de carbon i feromangan
rafinat (Ref FeMn).Producia HC FeMn a fost de 4,4 milioane tone i Ref FeMn a fost de 1,6
milioane tone.SiMn este frecvent utilizat n producia de produse lungi din oel,componente
critice n industria construciilor.Continuarea rapida a investiiilor n infrastructur i n noi
bunuri urbane realizate n rile n curs de dezvoltare,cum ar fi India i China,continu s
alimenteze o mai mare utilizare a produselor lungi.
Producie mangan i aliaje de mangan
Cu excepia Japoniei,caz n care industria de otel dezvoltata n urm cu aproximativ zece ani
utilizeaza direct minereurile de mangan,cele mai multe minereului de mangan utilizate de
industria siderurgic sunt transformate n forme de aliaje metalice adecvate.
Metalurgia manganului este foarte similara cu siderurgia fierului,cu excepia faptului c o
temperatura este mai mare (peste 1200 C) pentru reducerea oxidului de mangan. Standard (sau
continut ridicat de carbon) feromangan,este pentru mangan ceea ce fonta este pentru fier,un aliaj
foarte frecvent utilizat.Acesta conine mai mult de 76% mangan i aproximativ 7% carbon, i
poate fi produs fie in furnal sau n cuptorul electric.Nivel mondial de productie a fost de
aproximativ 3,3 milioane tone n 2009.
Un alt aliaj de mare tonaj este silico-mangan,care a fost produs pentru prima dat la nceputul
secolului 20,cnd cuptoare de carbur de calciu au fost reconvertite pentru a produce feroaliaje.
Etalonul conine 14-16% Si, 65-68% Mn,cu circa 2% carbon.Nivelurile de sunt carbon mai mici
cnd se mrete coninutul de siliciu.Clasele speciale cu pn la 30% Si sunt produse pentru a fi
utilizate la fabricarea oelului inoxidabil.Producia mondial de SiMn a fost de aproximativ de
7,3 milioane tone n 2009.
Industria oelului impune,de asemenea aliaje de mangan,cu mai puin carbon dect cele cuprinse
n feromangan standard.Pentru o lung perioad de timp aceste aliaje de feromangan,mediucarbon i scazut-carbon [medium-carbon and low-carbon ferromanganese] au fost ambele
produse printr-un procedeu silicothermic care implic reacia silicomanganului i minereului de
mangan,acesta din urm fiind redus la aproape-MnO la nclzire.n prezent,clasele de carbon
mediu (1% pn la 1,5% carbon) sunt produse fie n oala de turnare sau n convertizor.Pentru un
grad mai sczut de carbon,silico-manganul trebuie nc folosit n multe cazuri.Peste 1,0 milioane
de tone au fost produse n 2009 (din ambele clasele).
Page 67
Manganeziu metalic a fost produs pentru prima dat printr- un proces aluminotermic n 1898.
Printre producia comercial a avut loc n secolul al 20-lea.
Dezvoltarea manganului electrolitic a nceput pe o scar de pilot n 1940 i prima centru
comercial de dimensiuni fost construit paisprezece ani mai trziu,n Statele Unite ale Americii.
Manganul este produs prin electroliza unei soluii de sulfat i vndute ca fulgi (depozitele
catodice detaate) sau sub form de pulbere.
n 1966,manganul electrotermic,cu o puritate ntre 93-98% Mn, a fost produs pentru prima dat
pe o scar comercial n Frana.Procedeul utilizeaz silicomangan cu un continut mare de siliciu
pentru a se obine un nivel extrem de sczut de carbon.
Aproximativ 1,2 milioane de tone de metal mangan electrolitic a fost produs n anul 2009,China
cu peste 95% din producie.
Aplicaii
Industriale i metalurgice:
Manganul i producia de oel
Oelul este,n principiu un aliaj de fier i carbon,constnd dintr-o faz de fier i carburi de fier.
Oelul brut produs din fier conine o cantitate nedorit de oxigen,iar unele de sulf.Manganul
joaca un rol cheie din cauza a dou proprieti importante: capacitatea sa de a se combina cu
sulful i capacitatea sa de dezoxidant puternic.Atunci cnd nu exist suficient mangan,sulful se
combina cu fierul pentru a forma o sulfur cu un punct de topire d sczut, care se topete la
temperaturile ridicate de rulare,provocnd la suprafa un fenomen de cracare cunoscut sub
numele de "scurtime fierbinte".Procesele de desulfurare au redus nevoia de mangan n acest sens.
Aproximativ 30% din manganul utilizat astzi este nc folosit pentru proprietile sale de
desulfurat i dezoxidant.
Celelelte 70% de manganul sunt utilizate doar ca un element de aliere.Aceste utilizri de aliere
depind de proprietile dorite ale oelului.Oelul,aa cum sa observat,conine fier i carbon.La
temperatura camerei,fierul cristalizeaz ntr-o structur cubic corp-centrat,numita alfa-fier
(ferit).La o temperatur ridicat (peste 910 grade C),structura este transformat ntr-o form
cubic cu fee centrate,care este numita gamma-fier (austenit).Cnd oelul este rcit ncet, C
solubil n austenita,precipit ca si carbur de fier numita cementita,transformand austenita n
ferit i se precipita mpreun ntr-o structur lamelar caracteristic cunoscut ca perlit.
Manganul joaca un rol important deoarece scade temperatura la care austenita se transform n
ferit,evitndu-se astfel precipitarea cementitei la limitele granulelor de ferit i prin rafinare
rezultand structuri de perlita.Puterea i tenacitatea oelului depind,n primul rnd,de dimensiunea
granulei i de fracia de volum de perlit coninuta. Elemente de aliere,inclusiv mangan,
contribuie la rigidizarea feritei,dar acest efect este limitat n comparaie cu cel de carbon,azot,
fosfor i chiar siliciu. Cnd procesul de rcire este accelerat de clire, transforma austenita n
structuri cu rezisten ridicat,cum ar fi bainit i martensit.
Manganul mbuntete rspunsul oelului pentru clire prin efectul su asupra temperaturii de
transformare.Manganul este,de asemenea,un formator de carbur de slab.Ambele proprieti sunt
avantajoase n oeluri tratate termic specificate de inginerii mecanici.O alt proprietate
important a manganului este capacitatea sa de a stabiliza austenita n oel,la fel ca nichelul.
Page 68
Deoarece manganul nu este la fel de puternic ca i nichelul n capacitatea sa de a stabiliza

austenita,este necesar mai mult mangan pentru a obine acelai efect.Cu toate acestea,manganul
are avantajul de a fi mult mai puin costisitoar.Efectul manganului n formarea austenitei poate fi
consolidat prin combinarea cu azot,care este un element care formeaz austenita.Manganul
crete,de asemenea,rata de clibilitate,fiind folosit cu avantaj semnificativ,n funcie de tipul de
oel i produs final,pentru a mbunti proprietile mecanice.
Coninutul de mangan n oel -astazi
Cea mai mare parte a rezultatelor de producere a oelului n oeluri cu carbon sczut polivalente,
care conin de la 0,15% la 0,8% mangan. O mare parte const din foi de oel carbon redus cu mai
puin de 0,3% mangan,unele cu mai puin de 0,2% pentru calitile de desen suplimentare adnci.
Oeluri cu rezisten ridicat,cu o limit de curgere peste 500MPa,reprezentnd 3 pn la 4% din
tonajul de oel produs,conin mai mult de 1% mangan.Un numr mare dintre acestea sunt de
nalt rezisten,oeluri slab aliate (HSLA).Acestea sunt oteluri cu emisii reduse de carbon,
laminate controlat si conin niveluri ridicate de mangan (1,0% la 1,8%),profitnd de efectul
benefic asupra temperaturii de transformare austenitic pentru a obine o structur de ferit foarte
fin.Completri de micro-aliere ajuta pentru a rafina structura sau de a consolida oelul prin
carbur sau nitrur de precipitate care sunt distribuite uniform n matricea de ferit.Aceste oeluri
sunt utilizate pe scar larg pentru conducte de petrol /gaze,construcii navale i n echipamente
de transport,n scopul de a reduce greutatea.
Oeluri de inginerie cuprind fie HSLA sau clase tratate termic;fie clase crom-mangan pure,sau cu
nichel,crom,molibden,vanadiu i aditivi adesea 0,6 pn la 0,8% mangan.Cteva clase care
conin 1,0% la 1,5% mangan (precum crom sau bor) sunt apreciate de industria de automobile.
Oelul inoxidabil care reprezint mai puin de 2% din producia total mondial de oel face uz
de crom i nichel.Acestea conin aproximativ 1% mangan. Exist,de asemenea oeluri de mangan
inoxidabil,unde nichelul este nlocuit parial sau n ntregime de mangan,dnd un coninut de
mangan ntre 4 i 16%.Acestea nu sunt nc produse n cantiti mari,dar ele s-ar putea dezvolta
n viitor,n funcie de evoluia preului nichelului comparativ cu manganul i pe efortul de
marketing dedicat acestora.Cel mai frecvent este cunoscut sub numele de Seria 200 inoxidabil,
iar coninutul mare de Mn din oel inoxidabil este dat de Mn metalic.China este cel mai mare
productor de Mn metal,producnd peste 560.000 mt,90% din producia mondial,n 2005.Seria
200 a fost creata iniial n India.
Orice imagine de ansamblu asupra oelurilor cu un coninutul mare de Mn trebuie s includ oel
Hadfield,numit din secolul al 19-lea dupa inventatorul din Marea Britanie i primul oel aliat
inventat vreodat.Acest oel conine 13% sau mai mult mangan.Are proprietati unice care-l fac
indispensabil pentru aplicaii n care sunt necesare o mare tenacitate si rezistenta la uzura.Printre
acestea pot fi citate concasoare giratorii,plci falca de presiune concasoare,punctele de cale ferat
i componente de intersectii,dini pentru echipamente pentru terasamente, etc.Oeluri de baz
avand coninut de mangan ridicat (10-12%) non-magnetice sunt folosite pentru produse cum ar fi
inele de prindere pentru turbo alternatoare si gulere pe platformele petroliere. Oeluri cu o chimie
similar sunt utilizate ca oeluri criogenice.A fost dezvoltat un oel inoxidabil cu "memorie"
avand continut ridicat de Mn.
Page 69
Alte utilizri metalurgice de mangan:

Aluminiu
Dei cu mult n urma oelului,al doilea metal n care manganul joaca un rol important de aliere
este aluminiul. 23 de milioane de tone de aluminiu sunt produse anual.Cantiti mici de mangan
se gsesc n multe dintre aceste aliaje de Al,sporind rezistena la coroziune.Explicaia pentru
acest efect benefic este simpla.Compui intermetalici,formati cu fier i siliciu,au un potenial
electrolitic care este mult mai puin negativ dect cel al aluminiului.Manganul inlocuieste
compuii de fier-siliciu cu compui de mangan-fier-siliciu,care au un potenial electrolitic foarte
apropiat de cel al aluminiului.Ca urmare nu exist nici o diferen de potenial i prin urmare
nici coroziune.
Manganul este folosit ca element de aliere pn la limita de solubilitate de circa 1,5%.Aliaje de
aluminiu-mangan i aliaje de aluminiu-mangan-magneziu,care au fost vndute sub diferite
denumiri comerciale,si-au gsit aplicaii n domenii diversificate precum ustensile de buctrie,
acoperisuri,radiatoare auto si transport.De departe cea mai important utilizareaaaliajelor de
aluminiu-mangan este pentru cutii de buturi,aproximativ100 de miliarde de unitati sunt produse
n fiecare an.Piata de cutii de aluminiu mangan a crescut constant,datorit faptului c astfel de
cutii pot fi reciclate.
Aliaje de aluminiu coninnd pn la 9% Mn au proprieti promitoare,dar ele nu pot fi nc
produse din punct de vedere economic.Tehnologii pentru producerea acestor metale comerciale
"amorf" prin rcire foarte repede sunt de interes potenial,dar procesele utilizate sunt nc foarte
scumpe i pot fi aplicate numai la materialele de mare valoare utilizate n industria aerospaial.
Cupru
Manganul este probabil elementul cel mai versatil care poate fi adugat la aliaje de cupru.
Adaosuri mici de mangan (0,1 la 0,3%) sunt utilizate pentru a deoxida aliajulul i a mbunti
capacitatea de turnare i de rezisten mecanic.Manganul are o solubilitate solid ridicat n
cupru i n sisteme binare cu cupru i aluminiu,zinc sau nichel drept constituent binar.Multe
aliaje de cupru comerciale conin n jur de 1 pn la 2% mangan pentru a mbunti duritatea i
prelucrarea la cald. n scopul de a reduce costurile,manganul poate nlocui o parte din nichel din
aliajele nichel-argint.
Niveluri mult mai mari de coninut de mangan se gsesc n unele aliaje pentru aplicaii specifice.
Dei cele mai multe au un nivel de 10 - 20%,exist unele aliaje cu coninut de mangan>50%.
Acestea sunt produse n cantiti mici, pentru astfel de proprieti specifice precum capacitatea
de amortizare sau coeficient de dilatare termic de nalt.Un astfel de aliaj, de 72% Mn,Cu
18%,10% Ni,este utilizat pentru benzi bimetal n dispozitive de control temperatur montate pe
automobile i alte vehicule.Un alt aliaj,vndut sub denumirea comercial "Manifor" este un aliaj
non-magnetic de nalt rezisten (60% Cu,20% Mn,20% Ni),utilizat la fabricarea de piese de
mici dimensiuni pentru industria orologeriei.Cu toate acestea,aliajele de cupru reprezinta doar
dou milioane de tone pe an i s furnizeze,prin urmare,o pia limitat pentru mangan.
Alte metale
Manganul este,de asemenea,un element de aliere lng alte metale.Un alfa-beta aliaj de titanbaz conine 8% mangan i a fost folosit pentru comanda de re-intrare a modulului Gemeni n
anii 1960.
Manganul este folosit n aliaje de zinc,dar numai la coninutul 0,1 la 0,2%.Acesta poate fi de
Page 70
asemenea utilizat n aliaje de magneziu cu aceeai gam de coninut,cu singura excepie a unui
aliaj cu 1,5% Mn.
Manganul poate fi,de asemenea,adugat la aur,argint,bismut,etc.,pentru a da aliaje care sunt
utilizate pentru aplicaii specifice,n general legate de industria electronic.Cantitile implicate
sunt foarte mici.
Utilizari non metalurgice :
Baterii
Cea mai important aplicaie non-metalurgic de mangan este sub form de dioxid de mangan,
care este folosit ca un depolarizer n baterii de celule uscate.Consumul de celule uscate din lume
depete 20 de miliarde de uniti pe an.Funcia de mangan n baterii este simpl.In celule
bateriei,anodul i catodul sunt n esen umede.n timpul de descrcare de gestiune,hidrogenul
generaza la unul dintre electrozi straturilor urm de film de gaz,prevenind orice umectare mai
departe,deci tie generarea energiei electrice.Rolul dioxidul de mangan este de a oxida
hidrogenul i de a forma apa.Rata la care se ntmpl acest lucru depinde de reactivitatea
dioxidului.
Celula Leclanch,care ncorporeaz acest proces,a fost dezvoltat pentru prima dat n 1868.
Astzi zincul poatefi folosit ca anod,iar catodul este o tij realizat dintr-un amestec de negru de
fum de acetilen nconjurat de dioxid de mangan O past de clorur de amoniu i zinc este
utilizat pentru electrolit.Dioxidul de mangan,aa cum sa observat,acioneaz ca depolarizer.In
celula alcalin de zinc MnO2,care a fost introdus pe pia n 1950,catodul (MnO2/C) este presat
pe peretele interior al unui container de oel,iar anodul este realizat din pulbere de zinc.Hidroxid
de potasiu servete ca electrolit.Acest tip de celul are o foarte sczut ezisten i impedan,
oferind n anumite condiii de via mai mare serviciu dect celula standard.Un alt celular utilizat
n scopuri specifice este celula de dioxid de clorur de magneziu-mangan dezvoltat pentru
aplicaii militare.
Dioxizii de mangan (NMD),care exist n natur,pot fi utilizati n celule standard.Clasele
mbuntite de dioxid de mangan necesare n celule de nalt performan sunt obinute prin
sintez.Produsele sunt numite dup procesele utilizate.EMD,sau dioxid de mangan electrochimic
se face prin electroliza;CMD, sau dioxid de mangan chimic,este produs printr-un proces chimic
pur.Productia combinata de ambele tipuri de sintez este de aproximativ 300 de mii de tone pe
an, i este n cretere rapid.
Principalele ri productoare din MnO2 natural sunt Gabon,Ghana, Brazilia,China,Mexic si
India.Aceste minereuri "baterie grad naturale" sunt mcinate ntr-o pulbere fin nainte de a fi
utilizate direct n amestecul catod. Piata de dioxid de mangan natural este de aproximativ 180 200 mii tone pe an,dar foarte puine minereuri au proprieti necesare pentru fabricarea de
celule uscate
Chimicale
Permanganat de potasiu este unul dintre cele mai cunoscute produse de mangan.Este un agent de
oxidare puternic,cu proprieti bactericide i algicidal,care i permit s fie utilizat n purificarea
apei potabile i tratarea apelor uzate.De asemenea,este utilizat pentru controlul mirosului,
inclusiv dezodorizat al deversrilor de la fabrici de vopsea,instalaiile de prelucrare a petelui,
Page 71
etc. Permanganat are o varietate de alte aplicaii ca un oxidant.

O aplicaie important pentru mangan este "Maneb" (mangan-etilen bisdithiocarbamate),un
compus organo-chimic vndut sub form de pulbere de culoare galben.Se vinde sub diferite
denumiri comerciale ca un fungicid agricol i este utilizat pe scar larg pentru controlul bolilor
culturilor i cerealelor,mucegai pufos n vi de vie,rapnului n pomi fructiferi,banane i boli de
arahide,printre altele.La peste 200 000 de tone de Maneb este estimat consumul la nivel mondial.
Un compus organic de mangan cunoscut ca MMT (methylcyclo-pentadienil mangan tricarbonil)
este utilizat pe scar mic ca un rapel octan sau agent anti-knock n benzin.MMT poate
imbunatati in mod dramatic de arderea uleiului,reducerea nivelurilor de nfundarea a cazanului i
funinginea.Aceast aplicaie este important din punct de vedere al mediului,deoarece permite ca
plumbul s fie nlocuit,dar nu a fost nc pe deplin dezvoltat.
Exist numeroase alte aplicaii de oxid de mangan i sruri. Dioxidul de mangan este folosit ca
un catalizator n producia de arome artificiale,cum ar fi vanilia.Este utilizat ca agent de oxidare
n tratarea minereului de uraniu pentru a produce oxid-concentrat cunoscut ca "tort galben"
yellow cake. Alte aplicaii includ colorarea de crmizi i igle,agent uscare i ca un pigment
pentru vopsele,etc.
Sulfat de mangan este utilizat pe scar larg ca un produs final n ngrminte i hrana
animalelor,precum i ca un produs intermediar n industria chimic.Fosfatul de mangan este
folosit pentru a produce filme de suprafa care,atunci cnd sigilate cu ulei sau cear, pot proteja
oelul pentru utilizare n exterior uoar. Fosfatatul de mangan imbunatateste rezistenta la uzura,
previne sudarea metalelor sub sarcin,crete eficiena de lubrifiere,de absorbie de ulei i asigur
rapid i n siguran de funcionarea pieselor n micare.
Un alt material important este ferita de mangan,o ferit moale utilizat pe scar larg n
domeniul electronicii.Cantitati mari sunt consumate la fabricarea plcilor de circuite de
televiziune. Manganul n acest scop poate veni de la minereu,oxizi,carbonai i chiar mangan
metalic.
Manganul este folosit n procesul de producere de zinc electrolitic.n forma MnO2 este folosit
pentru a purifica soluia de leiere prin oxidarea fierului; MnSO4 poate fi adugat la electrolit
pentru a reduce coroziunea anodului de plumb.Prin formarea unui strat subire pe catod,
faciliteaz striparea depozitului de zinc.
O cerere in curs de dezvoltare este a compusilor de mangan organo-metalici: un pas intermediar
n sinteza substanelor chimice organice fine, cu valoare adugat mare.
Page 72
Elemente despre siguranta produsului : MnSO4

Manganul (Mn) este un metal de tranziional,in grupa VIIb.Manganul (Mn) poate exista n 11
stari de oxidare( de la -3 la +7),cu cele mai frecvente valenele 2, 4 i 7.Valena 2 este forma
predominant n sisteme biologice,4 are loc n MnO2 i valena 7 se gsete n permanganat.
Manganul este un element esenial pentru oameni i animale.
Manganul apare in mod natural in multe surse de alimentare,cum ar fi legumele cu frunze,nuci,
cereale i produse de origine animal (OIM,2002).Alimentul este cea mai important surs
generala de expunere la mangan a populaiei (ATSDR, 2000; US EPA, 2002).
Domenii caracteristice ale concentraiilor de mangan din alimentele obinuite sunt:
Tipul de alimente
Gama de concentraii medii (mg / kg)
Produse din nuci i nuci
18.21-46.83
Cereale i produse din cereale
0.42-40.70
Legume
2.24-6.73
Fructe
0.20-10.38
Sucuri de fructe i buturi
0.05-11.47
Legume i produse vegetale
0.42-6.64
Deserturi
0.04-7.98
Alimente pentru sugari
0.17-4.83
Carne,psri de curte,pete i ou
0.10-3.99
Feluri de mncare mixte
0.69-2.98
Condimente, grsimi i ndulcitorii
0.04-1.45
Bauturi (inclusiv ceai)
0.00-2.09
Supe
0.19-0.65
Lapte i produse lactate
0.02-0.49
Cercetare umane i animale au fost revizuite.Acestea sunt unele aspecte importante ale
manganului:
1. Prezena superoxid dismutaz mangan (MnSOD) inhib creterea celulelor de cancer de
pancreas
2. Se sintetizeaz colesterol i acizi grai n ficat
3. Previne dezvoltarea de cancer la om
4. Protejeaz mpotriva toxicitate seleniu
5. Cu cupru,utilizat n tratamentul de amigdalite cronice
6. Protejeaz insulin secretoare de glandele din pancreas (insulele)
7. Manganul i litiul (bi) pot fi utilizai n tratamentul psoriazisului
8. Manganul a fost utilizat pentru a trata insuficienta hepatica indusa de otrvire cu acetaminofen
9. Mn SOD a fost utilizat pentru a proteja mpotriva efectelor duntoare ale pleureziei
Page 73
10. Manganul este benefic pentru motilitatea spermei

11. Manganul,impreuna cu Cr,Se i Cu sunt benefice n tratamentul leziunilor de arsur
12. Nivelul de mangan,de fier i de cupru tind s fie redus la sportivi vs non-sportivi
13. Cu condroitina,manganul poate mpiedica deteriorarea cartilajului in osteoartrita
14. Ca un antioxidant, manganul poate reduce leziunea de reperfuzie n inima
15. Manganul crescut puterea la coaj n oul de gaina
16. Manganul poate proteja mpotriva tratamentelor cu radiatii
17. Manganul poate mbunti relaxarea musculara in spasmofilia cronica
18. Manganul poate crete potena la vaccinuri anti-tumorale
Singura boala este MANGANISMUL.Am sa preiau extrase mai largi deoarece este posibil ca cei care au
lucrat o perioada mai mare in activitati de mangan (preparare,chimizare) sa fie interesati de urmarile sale.
The Institute of Environment and Health (IEH) - Cranfield University UK, Program : Overview of
Research into the Health Effects of Manganese (2002-2007),December 2007

Manganul este un metal tranzitional,utilizat pe scar larg,care se gaseste n tabelul periodic n
cadrul d-bloc alturi de alte metale de interes i relevan biologica i toxicologica,cum ar fi :
fierul,cromul i cuprul.Nu este un metal n mod natural n stare pur, exista ca oxid,carbonat sau
silicat si derivai.Poate exista n unsprezece stri de oxidare diferite,din care 2,4 i 7 sunt cele
mai comune.Este un element esenial n dieta omului cu un aportul alimentar normal calculat de
aproximativ 2-5 mg /zi (Jankovic,2005).
Deficitul sau acumularea de concentraii mari de mangan pot avea repercusiuni pe sistemul
nervos central (Crossgrove & toapa 2004). Manganul este necesar pentru reglarea reproduceri,
metabolismul glucidelor i lipidelor i functionarea normala a creierului(Greger 1999;.Keen et al,
1999; Schroeder, Balassa i Tipton 1966).Manganul este,de asemenea,un co-factor important n
creier pentru mai multe enzime,cum ar fi enzima antioxidant superoxid dismutaz i este implicat
n sinteza neurotransmitorilor i a metabolismului (Golub etal.,2005).
Intoxicaia cu magan (n principal de interes istoric acum),de multe ori numita "manganism",
este referitoare la expunerea profesionala,la nivel inalt si pe termen lung,la metal sau compuii
sai anorganici.Manganul este cunoscut in a afecta mai critic sistemul nervos central i agregate,n
regiunile de fier non-hem ale creierului,cum ar fi globus pallidus,substantia nigra i subtalamic
nuclee (Aschner, Lukey & Tremblay, 2006).Simptomele neurologice variaza i reducerea
rspunsului general,iritabilitate,comportamente compulsive,pentru un tip de sindrom tip
Parkinson.
Dei manganismul i adevraul Parkinson idiopatic provoca o boala cu deficitele foarte similare
n cadrul CNS,ele difer n neurotransmitatorii pe care acestia acioneaz.
Toxicitatea de mangan se datoreaza n mare msur pe degenerarea neuronilor GABAergic din
pallidus globus n timp ce boala Parkinson este mai mult asociata cu neuronii dopaminergici din
ganglionii bazali (Roth, 2006).
Page 74
Ci de expunere
Pentru majoritatea populaiei,cerinele eseniale ale aportului de mangan vor fi ndeplinite de
ctre dieta lor,dei deficienele pot s apar n anumite circumstane.Pentru cei expusi
profesional,expunerea la mangan va varia n diferite medii de lucru n care pot fi utilizati
manganul i compuii si anorganici.Acestea au fost folosite n industria sticlei i ceramicii,
pentru colorani i pigmeni,alimente i suplimente de sol (Gerber,Lonard & Hantson,2002), dar
este bine raportat c sursa primar de inducere de intoxicaie de mangan la om,este prin
intermediul expunerii profesionale la mineri,topitorii,sudori i angajaii la baterii cu celule uscate
(Bowler et al,2006;Chandra i colab.,1981;Myers i colab.,2003).Poate s apar alte forme de
introducere n sistemul uman prin dieta,apa si lapte (sugari;Erikson et al,2007).
Degenerare neuronal
Neurotoxicitatea Glutamatului i GABA
Manganul poate sa afecteze neurotransmitorul care implic calea de semnalizare a glutamatului
i GABA (acidul butiric _-amino),mai ales la nivelul creierului.Manganul poate sa faciliteze
eliberarea de cantiti excesive de glutamat n spaiul extracelular (Fitsanakis et al., 2006),care ar
putea duce la procese degenerative prelungite (Danbolt,2001).Excesul de glutamat este
ndeprtat de astrocite,n principal de glutamat: aspartat transporter (GLAST).Efectele expunerii
la mangan sunt considerate a implica o cretere mare i eliberarea de glutamat n spatiul
extracelular,inhibarea sau reducerea capacitii de astrocite pentru a elimina orice exces de
glutamat din acest spaiu,precum i inhibarea activitatii mitocondriale,rezultnd n creterea
produciei ROS.GABA este principalul neurotransmitor n creier,a cror producie este direct
legat de reglarea glutamatului.Astrocitele scot glutamatul din fanta sinaptic.Glutamatul este
convertit la glutamin i apoi eliberat napoi n neuroni.Re-conversia glutamin la glutamat are
loc n neuronii la fel ca i conversia glutamin la GABA.
Nu exist progrese recente n nelegerea efectelor toxicologice ale manganului pe sistemul

GABAergic.Un raport timpuriu a efectelor manganului asupra sistemelor GABAergic a fost
raportat cu cteva decenii n urm (Bonilla,1978),care a artat c intoxicatia de mangan a fost
responsabila pentru continutul crescut de GABA a creierului.Cu toate acestea,alte rapoarte au
sugerat opusul,injeciile intraperitoneale de mangan au avut ca rezultat niveluri diminuate
Page 75
cerebeloase GABA (Lipe et al.,1999).

Neurotoxicitatea Dopaminei
Dopamina (DA) a fost implicata in starea neurologic a bolii Parkinson idiopatica(Sistrunk, Ross
& Filipov, 2007/5).In prezenta manganulu,niveluri de Das- au dovedit a fi reduse experimental
att in vivo (Parenti i colab.,1986) i in vitro provocnd moartea celular a celulelor
dopaminergice (Vescovi et al.,1991) (Higashi et al.,2004).
Reducerea DA a condus la ipoteza a oxidarii directe de catre mangan (Donaldson, McGregor &
Labella, 1982).Mecanismul propus de oxidare a dopaminei de catre mangan este prezentat n
figura 2.
Figura 2 prezint cele dou stari de valen diferite ale manganului supuse ciclului redox
formnd radicali intermediari.Toxicitatea manganului s-a sugerat s se refere la formarea
cationului trivalent,care conine patru-d orbital electroni nepereche,care sunt termodinamic
Page 76
instabil n comparaie cu trei electroni pereche mai favorabil prezenti n stare bivalent
cationica.Producia de ROS din insuficien mitocondriala a fost explicat mai sus,dar ROS pot fi
generate i din oxidarea dopaminei n prezena de cupru (Cu (II)),aa cum se propune n figura 3.
Mecanismul propus de mai sus ilustreaz modul n care poate avea loc deteriorarea ADN-ului
prin oxidarea DA.Ea se bazeaz pe prezena de mangan i de cupru pentru a forma intermediarul
radical care iniiaz moartea celular.Dovezi i posibilele teorii ale defectelor celulare care apar
de la intoxicaia de mangan au fost prezentate aici i este esenial s se ia n considerare efectele
care sunt vzute pe creier,la transportul de mangan n sistemul nervos central.
MANGANESE COMPOUNDS - National Library of Medicine
Emergency Medical Treatment:
The following Overview, *** MANGANESE ***, is relevant for this HSDB record chemical.
Life Support: This overview assumes that basic life support measures have been instituted
toxnet.nlm.nih.gov/cgi-bin/sis/search/a?...
Page 77
Tratamentul medical de urgen:

Rumack BH POISINDEX(R)Information System Micromedex,Inc.,Englewood,CO,2015; CCIS Volume 163,edition expires Feb,2015
Efecte clinice:
0.2.1 Expunere-rezumat
0.2.1.1 Expunerea acut
A) Utilizari: Mangan se gaseste in roc,sol,ap, iar food.Metallic mangan este folosit pentru a se
intareasca si prevenirea coroziunii i ruginirea de oel.Este de asemenea folosit n vopsele negre
i conduce la decolorarea sticlei.Dioxid de mangan este utilizat n baterii uscate ca un
depolarizer.Permanganat de potasiu este acoperit ntr-o gestiune separat.
B) Farmacologie: Manganul este un nutrient esenial i este un cofactor pentru multe sisteme
enzimatice biologice.
C) Toxicologie: depunere de mangan intreaga creier poate duce la neurotoxicitate. Mangan n
primul rnd depozitele n ganglionii bazali.Toxicitate sever este caracterizat de un sindrom
Parkinson-like.
D) Epidemiologie: toxicitate de la ingestie acut sau inhalare acut de mangan este rar. Inhalare
cronic timp de muli ani, de obicei, de la expunerea profesional, poate duce la toxicitate
mangan. Toxicitatea cronic mangan este extrem de rar n lumea dezvoltat, datorit
reglementrilor la locul de munc. Toxicitate mangan a fost rareori raportat la persoanele
injectabile methcathinone care a fost sintetizate prin combinarea pseudoephedri
E) Expunere / cu otravire
1) SUPRADOZ: Micul sunt disponibile date referitoare la efectele clinice de supradozaj. Cele
mai toxicitate se datoreaz expunerii cronice la locul de munc.
2) uoar pn la moderat TOXICITATE: neurotoxicitate este manifestarea principal a
toxicitii mangan. Pacienii pot dezvolta dureri de cap, ameeli, pierderi de memorie,
instabilitate emoional, hiperreflexie, iar un tremor uoar. Expuneri inhalatorii exces cronice
pot duce la inflamarea pulmonar i boal ulterior cailor respiratorii reactive. Febr fumului de
metal a fost raportat cu inhalare mangan. Manganul este slab absorbit dermic i nu se ateapt
toxicitate sistemic din aceast rut. Expunerile pielii poate duce la o iritare cutanat i dermatita
de contact.
3) SEVERE toxicitate acut (ingestie): Poate produce modificri psihice stare,vrsturi,diaree,
deshidratare, hipotensiune arterial,hepatic acut i insuficien renal,acidoz metabolic,
insuficien multiorganic sistem i de moarte.
4) TOXICITATE cronic sever: Mangan poate conduce la neurotoxicitate care seamn boala
Parkinson.Aceti pacieni pot avea bradikinezie,tremor de repaus,tulburri psihiatrice i
amestecare mers.
Neurotoxicitate de mangan a fost demonstrat pentru a trece 10 ani dup ncetarea expunerii.
"Manganul nebunie",se caracterizeaz prin viciu,anxietate,agresivitate i pleurit i/sau
pneumonie severa sau fatala,au fost raportate in randul lucratorilor de mangan.
Page 78
0.2.1.2 expunerea cronic

A) toxicitate Mangan trebuie s fie difereniat de boala Wilson,parkinsonism,degenerare
hepatolenticular,mixedem,psihoz i scleroza multipl.O istorie la locul de munc de multe ori
ajut n diagnosticul.
0.2.20 PERICOLE REPRODUCIE
A) injecie de mangan a produs efecte teratogene la animalele de laborator, dei studiile ingestie
i inhalare au dovedit nici un efect.Deficit de mangan n perioada de gestaie a demonstrat efecte
adverse asupra sistemului nervos central al ftului n curs de dezvoltare la animalele de laborator.
0.2.21 Carcinogenicitate
0.2.21.1 IARC CATEGORIE
A) Evaluri IARC carcinogenitate pentru CAS7439-96-5 (Grupul de lucru IARC privind
evaluarea riscurilor de carcinogenitate la om, 2006; Grupul de lucru IARC privind evaluarea
Riscurile de carcinogen la om, 2007; Grupul de lucru IARC privind evaluarea cancerigen
riscurile pentru oameni, 2010; Grupul de lucru IARC privind evaluarea cancerigen riscurile
pentru oameni, 2010a; Grupul de lucru IARC privind evaluarea cancerigen riscurile pentru
oameni, 2008; IARC, 2004): 1) Nu listate
0.2.21.2 PREZENTARE UMAN
A) expunere de mangan nu a fost legat de apariia cancerului la oameni. Cu toate acestea,
deficienta de mangan a fost legat de cancer la om.
0.2.22 genotoxicitate
A) sulfat de mangan a avut att rezultate pozitive, ct i negative pentru genotoxicitate.
laborator:
A) niveluri normale de mangan: 4-14 mcg / L n snge integral, 0.97-1.07 mcg / L n urin, i
0.15-2.65 mcg / L n ser. Metalul este eliminat din organism rapid, prin urmare, testarea la
pacientii cu expuneri mai mult de cteva ore nainte de recoltarea sngelui este puin probabil s
dezvluie rezultate anormale. Snge i testarea urina nu se coreleaz bine cu toxicitate.
B) RMN va dezvlui depunere mangan din bazale ganglionilor i globus pallidus la pacienii cu
manganismul.
C) Un abdominal raze X ar trebui s fie efectuate pentru a estima dimensiunea supradozajului
cnd este suspectat ingestia acut de mangan.
Tratament - prezentare:
0.4.2 Expunere oral
A) administrarea de uoar pn la moderat TOXICITATE
1) Tratamentul principal este de a determina i elimina sursa de expunere.
B) MANAGEMENTUL toxice grave,
Rapoartele 1) contradictorii sugereaz c levodopa poate ameliora tranzitoriu unele dintre
semnele neuromusculare de manganismul,dei inversarea este incomplet, n cel mai bun.
C) DECONTAMINAREA
1) prespitaliceti: Nici o terapie de decontaminare gastro-intestinale este de natur s modifice
Page 79
absorbia mangan semnificativ. ndeprtarea pacientului de la expunerea este cea mai important
aciune pentru furnizorii de prehospital.
Se spal expuneri dermice cu ap i spun pentru a ndeprta orice mangan reziduale,ct mai
curnd posibil.
2) spitalul : Nu sunt indicate msuri de decontaminare gastro-intestinale. Pacienii cu expunere
cutanat trebuie s fie decontaminate cu ap i spun.
D) gestionare a cailor respiratorii
1) Expunerea de mangan nu este de ateptat s provoace cilor respiratorii compromise.Chronic
exces de expunere prin inhalare poate duce la inflamarea pulmonar i gestionarea
fibrosis.Airway pot fi indicate pentru exacerbri hipoxice acute ale bolii pulmonare cronice.
E) ANTIDOT
1) 20% disodic de calciu de acid etilendiaminotetraacetic (Ca-EDTA), 1 g zilnic timp de 3 zile a
fost folosit pentru a reduce povara corp de mangan n toxicitate acut mangan. Cu toate acestea,
acest tratament nu a fost demonstrat de imbunatatire a simptomelor neurologice la majoritatea
pacientilor.Para-aminosalicilic de sodiu Acid a fost asociat cu o ameliorare a funciei neurologice
la un numr mic de pacieni cu toxicitate mangan cronic, dar nu au existat studii controlate.
F) ENHANCED procedura de eliminare
1) hemodializa i hemoperfuzia nu au fost studiate, dar ar putea fi util n cazul n care acestea pot
fi efectuate imediat dup o expunere mare, acut. Eliminare consolidat nu este de ateptat s fie
benefic pentru expunerile de mangan cronice.
G) PACIENT DISPOZITIE
1) HOME CRITERII: Majoritatea expunerilor mangan pot fi gestionate la domiciliu. Expuneri
ale pielii pot fi gestionate la domiciliu cu msuri de decontaminare. single acut expunerile
inhalatorii fr simptome pulmonare pot fi gestionate la domiciliu.
2) CRITERII OBSERVATII: Pacienii cu ingestions acute trebuie s fie respectate pn la trecut
simptome gastro-intestinale. Pacienii cu simptome pulmonare ar trebui s fie
observat timp de 6 ore i se evalueaz pneumonit inhalare.
3) Criteriile de admitere: Foarte putini pacienti cu expuneri de mangan necesita admitere
deoarece progresia este aproape ntotdeauna subacut din cauza expunerii cronice.
4) CONSULT CRITERII: Un neurolog trebuie consultat pentru simptome neuromusculare
severe sau constatri neuroimagistice asociate.
H) CAPCANE
1) Recurgerea la analize de snge, mai degrab dect neuroimagistice la pacienii simptomatici
cu expunere mangan poate duce la eecul de a diagnostica manganismul. Imposibilitatea de a lua
n considerare alte cauze ale simptomelor extrapiramidale.
I) toxicocinetica
1) sruri de mangan sunt slab absorbite din tractul gastro-intestinal.Dup intravenoas
administrare, de njumtire n ser este mai mic de 2 ore.
Eliminarea ntregului corp de mangan este considerabil mai lung, de ordinul de sptmni sau
Page 80
luni. Mai mult de 95% din eliminarea mangan este prin excreie biliar, astfel pre-existente boli
hepatice poate obtine o durata mai mare de expunere la metal.
J) DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
1) Antipsihotice poate duce la simptome extrapiramidale care seamn neurotoxicitate mangan.
Alte toxine ganglionilor bazali, cum ar fi monoxidul de carbon i (1-metil-4-fenil-1,2,3,6tetrahidropiridin (MPTP) trebuie s fie luate n considerare. Plumb-induse de neurotoxicitate
trebuie luat n considerare. Alte iritanti pulmonare, cum ar fi zincul i nichelul, trebuie luat n
considerare. Diagnostice medicale, cum ar ca boala Parkinson i sarcoidoza se poate obtine
aceleasi efecte clinice.
0.4.3 prin inhalare
A) Inhalarea este calea predominant de expunere.
Scoaterea pacientul de expunere / locul de munc este cel mai important factor n limitarea
sechele mai departe.
Bronhodilatatoarele i terapie cu oxigen ar trebui s fie puse la pacienii cu bronhospasm sau
pneumonie acut.
Terapiile anti-inflamatorii, cum ar fi corticosteroizii pot fi date pentru exacerbarea bolii
pulmonare inflamatorii cronice.
0.4.4 Expunerea ochilor
A) irigaii cu lichid izotonic 1-2 L ar trebui s fie efectuate pentru a elimina resturile i normaliza
pH-ul.
0.4.5 Expunerea pielii
1) Decontaminarea cu ap i spun este pilonul de tratament a expunerilor dermice.
Gama de toxicitate:
A) TOXICITATE: Agenia Statelor Unite pentru Protecia Mediului (EPA) recomand s nu mai
puin de 0,05 ppm n apa de but i SUA ocupaionale Sntate i Securitate Administraia
(OSHA) recomanda un 8 ore timp mediu ponderat de nu mai puin de 0,2 mg / m (3) pentru
pulberi n suspensie. Pentru expunerea la fumul de mangan, Institutul National pentru Securitate
si Sanatate (NIOSH) recomanda o de 8 ore timp mediu ponderat de nu mai mult de 1 mg / m (3),
o limit de expunere pe termen scurt de 3 mg / m (3) i consider c 500 mg / m (3) imediat
periculoase pentru viaa i sntatea.
B) Un brbat a dezvoltat letargie, dureri abdominale difuze, vrsturi i diaree abundente dup
ingerarea sare amar (3 linguri cu 3 pahare de ap) coninnd sulfat de mangan hidratat n loc de
sulfat de magneziu heptahidrat. Mai trziu El a dezvoltat insuficienta hepatica fulminanta
cu coagulopatie, insuficien renal acut, detres respiratorie acut, disfuncie miocardic, i oc
cu acidoz lactic i a murit 72 de ore dup debutul simptomelor.
C) Un brbat a dezvoltat insuficien renal acut, dureri abdominale, i methemoglobinemie
uoar dup ingerarea 700 ml de ngrmnt care conine mangan (155 mg de mangan). el
recuperate n urma tratament de susinere.
Page 81
De aceea este extem de important sa se produca si sa se comercializeze respectand strict

regulamentele si directivele EU,care sunt corelete cu cele ale tarilor mari producatoare de
mangan si de compusii chimici ai sai : USA,Austalia,Africa de Sud,Brazilia, India,China, Mexic,
tarile CIS (Rusia,Ucraina,Georgia,Kazhastan),Turcia,Africa-in general,Peru,Columbia.
Concise International Chemical Assessment Document - 63

MANGANESE AND ITS COMPOUNDS : ENVIRONMENTAL ASPECTS
World Health Organization Geneva, 2004
Programul internaional pentru securitate chimic The International Programme on Chemical
Safety (IPCS), nfiinat n 1980, este un joint-venture al Programului Naiunilor Unite pentru
Mediu (UNEP),Organizaia Internaional a Muncii (ILO), precum i Organizaia Mondial a
Sntii (WHO).Obiectivele generale ale IPC sunt de a stabili baza tiinific de evaluare a
riscului pentru sntatea uman i pentru mediu de la expozitii URE la produse chimice,prin
procese de evaluare inter pares internaionale,ca o condiie prealabil pentru promovarea
securitii chimice, precum i s ofere asisten tehnic n consolidarea capacitilor naionale
pentru managementul durabil al substanelor chimice.
Programul Inter-Organizaional pentru buna gestionare a substanelor chimice The InterOrganization Programme for the Sound Management of Chemicals (IOMC) a fost nfiinat
n anul 1995 de ctre UNEP,OIM,Organizaia pentru Alimentaie i Agricultur a Naiunilor
Unite,OMS,Organizaia Naiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrial,Institutul Naiunilor
Unite pentru Formare i Cercetare, precum i Organizaia pentru Cooperare Economic i
Dezvoltare (participante Organizaii),ca urmare a recomandrilor fcute de ctre Conferina
ONU din 1992 privind Mediu i Dezvoltare de a consolida cooperarea i de a crete coordonarea
n domeniul securitii chimice.Scopul IOMC este de a promova coordonarea politicilor i
activitilor desfurate de organizaiile participante,mpreun sau separat,pentru a realiza o bun
gestionare a substanelor chimice n ceea ce privete sntatea uman i pentru mediu.
Documente le de evaluare internationala chemica concis Concise International Chemical
Assessment Documents (CICADs) sunt cele mai recente dintr-o familie de publicaii din cadrul
programului internaional pentru securitate chimic (IPCS) - un program de cooperare a
Organizaiei Mondiale a Sntii (WHO),Organizaia Internaional a Muncii (ILO),precum i
Programul de Mediu al Naiunilor Unite (UNEP). CICADs altura criterii de documente de
sntate a mediului Environmental Health Criteria documents (EHCs) ca documente de
autoritate cu privire la evaluarea riscurilor de produse chimice.
Pentru sulfat de mangan : MnSO4
Page 82
IPCS-International Programme on Chemical Safety

INTERNATIONAL CHEMICAL SAFETY CARDS - MANGANESE SULPHATE MONOHYDRATE ICSC : 0290
ICSC: 0290
MANGANESE SULPHATE MONOHYDRATE
Peer-Review Status: 26.03.1996 Validated
Manganous sulphate monohydrate

CAS #: 10034-96-5
RTECS #: OP0893500
EINECS #: 232-089-9
TYPES OF
HAZARD /
EXPOSURE
FIRE
Formula: MnSO4.H2O
Molecular mass: 169.0
ACUTE HAZARDS /
SYMPTOMS
PREVENTION
Not combustible. Gives off

irritating or toxic fumes (or
gases) in a fire.
FIRST AID /
FIRE FIGHTING
In case of fire in the
surroundings, use appropriate
extinguishing media.
EXPLOSION
PREVENT
DISPERSION OF
DUST!
EXPOSURE
Inhalation
Cough. Laboured breathing.

Shortness of breath. Sore throat.
Fresh air, rest. Half-upright

position. Refer for medical
attention.
Protective gloves.
Skin
Redness.
Wear safety
spectacles or eye
protection in
combination with
breathing protection
if powder.
Rinse with plenty of water for

several minutes (remove
contact lenses if easily
possible).
Sore throat.
Do not eat, drink, or

smoke during work.
Rinse mouth.
Eyes
Ingestion
Use local exhaust or

breathing
protection.
Page 83
SPILLAGE DISPOSAL
PACKAGING & LABELLING
Personal protection: particulate filter respirator

adapted to the airborne concentration of the
substance. Sweep spilled substance into covered
containers. If appropriate, moisten first to prevent
dusting. Wash away remainder with plenty of
water.
EC Classification
UN Classification
GHS Classification
EMERGENCY RESPONSE
SAFE STORAGE
Dry.
IMPORTANT DATA
Physical State; Appearance
PINK HYGROSCOPIC CRYSTALS.
Routes of exposure
The substance can be absorbed into the body by
inhalation of its aerosol and by ingestion.
Physical dangers
Inhalation risk
Evaporation at 20C is negligible; a harmful
concentration of airborne particles can, however, be
reached quickly when dispersed, especially if
powdered.
Chemical dangers
Decomposes on heating. This produces sulfur
oxides and manganese oxides.
Occupational exposure limits
TLV (as Mn): 0.2mg/m as TWA; (ACGIH 2006).
MAK (inhalable fraction): 0.5 mg/m; Pregnancy
risk group: C; (DFG 2005).
Effects of short-term exposure
Effects of long-term or repeated exposure

The substance may have effects on the central
nervous system.
PHYSICAL PROPERTIES
ENVIRONMENTAL DATA
Relative density (water = 1): 2.95

Solubility in water, g/100ml: 39.3
NOTES
Card has been partially updated in October 2006.See section Effects of Long-Term Exposure.
Page 84
IPCS
Prepared in the context of cooperation between the International

Programme on Chemical Safety and the European Commission
IPCS 2004-2012
International
Programme on
Chemical Safety
LEGAL NOTICE
Neither the EC nor the IPCS nor any person acting on behalf of the EC or the IPCS is responsible for the use which
might be made of this information.
Cadrul legilslativ : Romania (UE)

1.= European Chemicals Agency,apps.echa.europa.eu
EC Number 232-089-9 ; EC Name manganese sulphate : MnSO4
CAS Number 7785-87-7
Type of substance Composition mono constituent substance ; Origin inorganic
Trade names MANGANESE SULPHATE
REACH- Publication Dates :First published 18 Mar 2011 ; Last modified 30 Jun 2014
Sulfatul de mangan (II) - MnSO4 - este un compus anorganic care apare sub form de cristale
albe in forma anhidr.Substana este adesea furnizata ca monohidrat - MnSO4 (HO).
Alte,mai puin frecvente ,sunt tetra- i penta hidratii.Hidraii apar ca solide de culoare roz pal.
Chemical Safety Assessment

Registration
Numbers - ACTIVE
Registrants /
Suppliers - ACTIVE
Adress
Country
01-2119456624-35-0001
AGRIA SA
Assenovgradsko shosse -,
4009, Plovdiv
Bulgaria
01-2119456624-35-0002
ALTICHEM
4 Rue Jacques Vaucanson,

95310,SAINT-OUENL'AUMNE VAL D'OISE
France
01-2119456624-35-0000
Page 85
01-2119456624-35-0003
Amik Italia
VIA FANTOLI 5/7,20138,

MILANO
Italy
01-2119456624-35-0004
Atul Europe Ltd
1st floor 1C, Summerfields

village Centre Dean Row
court, Dean Row road, SK9 2
TB, Wilmslow Cheshire
United Kingdom
01-2119456624-35-0005
Erachem Comilog SA OR5
Rue du bois, 7334, Villerot

(Saint-Ghislain)
Belgium
01-2119456624-35-0006
Erachem Comilog SA
Rue du bois, 7334, Villerot

(Saint-Ghislain)
Belgium
01-2119456624-35-0007
FERTINAGRO
NUTRIENTES, S.L.
Polig. Ind. La Paz,185, 44195,

Teruel
Spain
01-2119456624-35-0007
Norkem BV
Het Voert 7, 1613 KL,

Grootebroek
Netherlands
01-2119456624-35-009
Norkem Limited
Norkem House Bexton Lan

Norkem BVe,WA16 9FB,
Knutsford Cheshire
United Kingdom
01-2119456624-35-0010
REACH COMPLIANCE
SERVICES LIMITED
306 The Capel Building,

Mary's Abbey, Dublin 7
Ireland
01-2119456624-35-0011
REACHLaw Ltd
Vnrikinkuja 3 JK 21, 02600,

Espoo
Finland
01-2119456624-35-0012
UK Nutrition Ltd
24 Churton Drive Bridgwater

Park, SY13 1TP, Whitchurch
Shropshire
United Kingdom
01-2119456624-35-0013
Valagro S.p.A
Zona Industriale, 66041,

Atessa CH
Italy
REACH - nregistrare aa cum este prezentat pe site-ul European Chemicals Agency.
Page 86
Tabelul arat c trei din cele patru forme au fost pre-nregistrate conform REACH.De la ECHA
site-ul instrument de diseminare (ECHA,2014), se pare c formele anhidru i monohidrat au fost
nregistrate mpreun (sub CAS 7785-87-7).
Dintre celelalte forme hidratate,tetrahidraul pare s fie utilizat n scop comercial,dup cum reiese
din 81 auto-clasificri,dar nu este nregistrat nc.
Cu toate acestea,dialogul cu REACH Mangan Consoriu arat c toate formele hidratate de
sulfat de mangan (II) sunt considerate acoperite de nregistrarea sulfatului anhidru de mangan
(II), ca hidraii unei substane formate prin asocierea cu apa.Aceste forme sunt considerate
exceptate de la obligaia de nregistrare n conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) i n
anexa V cu condiia ca substana a fost nregistrat folosirea acestui scutire (Harlow, 2014).
Numr de nregistrare REACH: 01-2119456624-35-000
Numrul CAS: 7785-87-7
- Chemical Abstracts Services- chemical identification numbers
Numrul EINECS: 232-089-9 - European Inventory of Existing Commercial Substances number
Aceast informaie nu este foarte clar prezentata i se cauta opiunile disponibile pe Site-ul ECHA,probabil din
cauza diferiilor actori,care au aplicat diferite abordri n preregistration
2.= REACH Regulation (EC) No. 1907/2006 of the European Parliament and of the Council
concerning the Registration, Evaluation, Authorisation and Restriction of Chemicals
The REACH Mn consortium a intrat n vigoare de la 1 ianuarie 2008, cu membrii si au un
interes comun n care ndeplinesc cerinele prevzute de Regulamentul REACH.Consortiul este
deschis oricrei entiti eligibile,indiferent dac sunt sau nu sediul n UE,n scopul de a partaja
resursele umane i financiare implicate n respectarea prezentului regulament i s dezvolte i s
colecteze, n timp util i eficient,seturile de informaii necesare pentru nregistrare.
REACH - Consoriul Manganului- o organizaie voluntar,cu unicul scop de a sprijini membrii
si n lucru n comun pentru a se conforma obligaiilor REACH n timp util i eficient :
Institutul Internaional de Mangan (IMnI),17 rue Duphot, 75001 Paris, Frana
Page 87
Aceste companii,n ordine alfabetic,sunt considerate ca membrii fondatori ai consoriului

REACH Mn:
BHP Billiton http://www.bhpbilliton.com/bb/home.jsp

Consolidated Minerals http://www.consminerals.com.au/
Delta http://www.deltaemd.com/
Eramet http://www.eramet.fr
Feral s.r.l.
Ferroatlantica http://www.ferroatlantica.es
Mogale http://www.mogale.co.za/
Ores and Metals http://www.assore.com/
Stalmag Sp.z.o.o
Tinfos http://www.tinfos.no/index.shtml?main.shtml&2
Tosoh http://www.tosoh-hellas.gr/ and
Vale (CVRD) http://www.vale.com/vale_us/cgi/cgilua.exe/sys/start.htm?tpl=home
Membrii noi,incepand,din ianuarie 2008,sunt listati :

Asia Minerals Ltd., Bostlan S.A., Celsa Group, Cronimet Holding GmbH., DCM Decometal
GmbH., Dongbu Metal Co Ltd., Elkem AS., ENRC Marketing AG., Erdos Xijin Kuangue Co
Ltd., GfE-MIR GmbH., GfM Fesil mbH., Glencore International AG., GRAL GmbH., F.W.
Hempel Met. GmbH., Hgans AB, Italghisa S.p.A., Kimpe SARL., Luda Commodities Ltd.,
LSM Co. Ltd., Meca-Trade Oy, Metalleghe S.p.A., Norkem Limited, Omni Industries BV.,
Prince Minerals Ltd., Rautaruukki Oy., Ronly Ltd., Scandinavian Steel AB., Sineco S.p.A.,
Traxys Europe S.A. and Umicore.
Membership Total: 42
Regulamentul REACH UE este concentrat n principal pe substane i afecteaz:
Toi productorii de substane cu sediul n UE
Toi importatorii de substane din UE
Toi importatorii din UE de articole care conin substane de inalta ngrijorare,sau articole care
conin o substan care este destinat s fie eliberat n cazul n care substana respectiv este
produs sau importat la un volum 1 ton pe an,per nregistrri
Forumuri pentru schimbul de informaii pentru substante Substance Information Exchange
Fora (SIEF).Conform REACH,un SIEF se formeaz pentru fiecare substan pre-nregistrat cu
aceeai identitate.
O scrisoare de acces pentru referire Letter of Access for Referral (LoA) la dosarul principal
este disponibila pentru toi solicitanii poteniali care nu aleg s se alture REACH ConsortiumMn. Substanele pe baz de Mn,pentru care o LoA este disponibila sunt indicate n tabelul de mai jos:
Page 88
Substance name
Manganese
Manganese oxide*
Manganese dioxide
Trimanganese tetraoxide*
Manganese carbonate*
Manganese sulphate*
Manganese dinitrate*
Slags, FeMn-manufacturing
Slags, SiMn-manufacturing
Manganese ores, reduced
Manganese dichloride*
Manganese sulphide
EINECS
CAS
231-105-1
215-695-8
215-202-6
215-266-5
209-942-9
232-089-9
233-828-8
273-728-1
273-733-9
273-748-0
231-869-6
242-599-3
7439-96-5
1344-43-0
1313-13-9
1317-35-7
598-62-9
7785-87-7
10377-66-9
69012-28-8
69012-33-5
69012-49-3
7773-01-5
18820-29-6
SIEF-nominated Lead Registrant

BHP Billiton
Erachem Comilog S A
Tosoh Hellas A.I.C.
Erachem Comilog S A
Erachem Comilog S A
Erachem Comilog S A
Erachem Comilog S A
Ferroatlantica, S.L.
Ferroatlantica, S.L.
Glencore Manganese France
Erachem Comilog S A
Hgans AB
* for these specific substances, joint-registrants will need to agree to the terms of the LR Agreement issued by
Erachem Comilog SA before the LoA is provided
Comunicarea pe parcursul unui lan de aprovizionare

Necesitatea de a furniza o fi cu date de securitate safety data sheet (SDS) a crescut n
principal datorit cererilor din partea utilizatorilor din aval.
O substan SDS este obligatorie numai pentru acele substane care ndeplinesc urmtoarele
criterii (a se vedea articolul 31 din REACH i CLP articol 59).
Substana:
(a) este clasificat drept periculoasa n conformitate cu Regulamentul CLP (1272/2008 / CE) sau
ca periculoasa n Directiva privind substanele periculoase (67/548 / CEE); sau
(b) este persistent,bioacumulativ i toxic (PBT),sau foarte persistenta i foarte bioacumulativa
(vPvB), astfel cum sunt definite n anexa XIII la Regulamentul REACH; sau
(c) este inclusa n Lista substanelor de foarte mare ngrijorare Candidate List a Ageniei
Europene pentru Produse Chimice (ECHA). European Chemicals Agencys (ECHA)
Not, un solicitant REACH a urmtoarelor substane bazate pe Mn,nu este obligatoriu pentru a
oferi o SDS daca aceste substane nu ndeplinesc nici unul dintre criteriile menionate mai sus:
Manganese (EINECS: 231-105-1)

Manganese oxide (EINECS: 215-695-8)
Trimanganese tetraoxide (EINECS: 215-266-5)
Manganese carbonate (EINECS: 209-942-9)
Slags, FeMn-manufacturing (EINECS: 273-728-1)
Slags, SiMn-manufacturing (EINECS: 273-733-9)
Etichetarea i ambalarea Clasificare

Page 89
CLP Regulation (EC) No 1272/2008 of the European Parliament and of the Council of
December 2008 on classification, labelling and packaging of substances and mixtures
Substance: Manganese sulphate
Other names: Mangan sulfat, sulfato de manganeso, sulfate de manganse
EINECS: 232-089-9
CAS: 7785-87-7
Extras din fisa de siguranta MnSO4 : exemplu -www.martrexinc.com
Nume,sinonime,formule i masa atomic pentru mangan i a unor compui de mangan

utilizati n mod obinuit
Page 90
Numere CAS i EINECS pentru mangan i anumii compui de mangan utilizati n mod
obinuit
Page 91
Chemical identity of manganese and its compounds Adapted from ATSDR (2000)- Agency for Toxic
Substances and Disease Registry USA
European Commission,Employment,Social Affairs and Inclusion- Recommendation from the

Scientific Committee on Occupational Exposure Limits for manganese and inorganic manganese
compounds SCOEL/SUM/127 June 2011
Labelling phrases applicable to manganese and manganese compounds*
* H and R phrases are used for classified compounds according to CLP and DSD respectively. H and R phrases are normally
supported by Precautionary statements (P) and safety phrases (S) according to CLP and DSD respectively.
Page 92
2014 CMR Report

Reference: ECHA-15-R-02-EN Date: 19 January 2015
European Chemicals Agency,P.O.Box 400, FI-00120 Helsinki, Finland http://echa.europa.eu
Productorii i importatorii de substane periculoase au obligaia de auto-clasificarea
substanelor i amestecurilor lor i sa se asigure c acestea sunt etichetate i ambalate
corespunztor.
Toate substanele periculoase introduse pe pia n UE, indiferent dac pe cont propriu sau n
amestec (rezultatul din amestec se clasific),trebuie s fie notificate la ECHA, indiferent de
tonaj.n plus,toate substanele care fac obiectul nregistrrii REACH trebuie,de asemenea,s fie
notificate.Obligaia de a notifica revine productorului sau importatorului substanei i
notificarea ar trebui s conin identitatea substanei (inclusiv impuriti i aditivi) i clasificarea
i etichetarea substanei.Aceste notificri sunt apoi puse la dispoziie n C & L Inventarul (C&L
Inventory) i difuzate prin intermediul site-ul ECHA.
In general sarurile de mangan nu intra in CRM. Vezi Japonia (mediu tox)
Compusii deivati de la acestea pot sa fie CRM
Ex.: Mancozeb
Deorece multe dintre datele si procedurile pentru compusi de mangan sunt contradictorii,in
literatura de specialitate,consider veridic un document elaborat recent de catre Agentia de
Protectia Mediului din Danemarca (EPA Denmark),de referinta in UE,pe care il voi folosi ca
baza in motivarile si argumentatiile din acest studiu (parte a unei documentatii tehnice pentru
compusii chimici ai manganului)
A se vedea si studiile :
Istoria tehnica a Uzinei de Saruri Iacobeni-Vatra Dornei
Istoria mineritului in Bucovina
Se poate accesa si :

Page 93
Frans Christensen,Jakob Maag,Marlies Warming,Jesper Kjolholt,Elsa Nielsen (2014) - Survey

of manganese(II) sulphate-Part of the LOUS review Public Consultation Version November 2014
The Danish Environmental Protection Agency,List of Undesirable Substances (LOUS),Denmark ,www.mst.dk
Principalul motiv pentru includerea mangan (II) sulfat n LOUS este faptul c substana este
clasificat ca pericol de efecte grave asupra sntii la expunere prelungit:"Xn, R48", n
conformitate cu directiva substanelor periculoase (67/548).Clasificarea completa n conformitate
cu directiva substane periculoase (67/548) este Xn;R48/20/22 N;R51-53 i conform
regulamentului CLP (1272/2008):STOT RE 2; H373 Aquatic Chronic 2; H411.
Concluzii i rezumat
Substana
Sulfat de mangan (II) sulfat - MnSO4 - este un compus anorganic care apare sub form de
cristale albe,in forma de substanta anhidruEa este adesea furnizata ca monohidrat - MnSO4
(H2O).Mai puin frecventi hidrai sunt tetra- i pentahidrati.Hidraii apar sub forma solida de
culoare roz pal.
REACH Mangan Consoriu afirm c toate formele hidratate de mangan (II) sulfat sunt
considerate acoperite de nregistrarea sulfatului de mangan (II) anhidru si ca hidraii unei
substane formata prin asocierea cu apa sunt scutiti de obligaia de nregistrare n conformitate
cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) n anexa V,cu condiia ca acestia au fost nregistrati cu
ajutorul acestei scutiri.
Prin urmare,atunci cnd "mangan (II) sulfat" fr alte precizri este utilizat n acest raport,el
implicit se refer la toate formele (anhidre i hidratate).
Manganul este un element esenial pentru nutriie.Sulfatul de mangan (II) este una dintre
substanele permise pentru furnizarea de mangan ca mineral/micronutrieni la animale,plante i
oameni i,respectiv,principalele aplicaii ale mangan (II) sulfat sunt n ngrminte i n
produsele alimentare/hrana pentru animale.
Cadrul de reglementare
Sulfatul de mangan (II) este reglementat ca micronutrient n raport cu ngrmintele,furaje
(inclusiv ca un nutrient animal n producia ecologic) i n zona produselor alimentare.Acesta
din urm include utilizarea de mangan (II) sulfat ca un mineral general,n produsele alimentare
pentru scopuri medicale specifice,n formulele de nceput i alte alimente specifice pentru sugari.
Sulfatul de mangan (II) de asemenea,a fost iniial notificat ca substan activ pentru utilizare n
produse biocide.Cu toate acestea,nu mai este acceptat ca substan activ.
O serie de legislaii pentru controlul emisiilor/concentraie de mangan este n vigoare,inclusiv
dispoziiile pentru aer i ap.Acestea sunt relevante n acest context ca sulfatul de mangan (II)
poate determina emisiile de mangan.n mod similar,pentru mangan i compuii de mangan sunt
abordate de ctre o serie de dispoziii de sntate n munc,inclusiv o limit daneza ocupaionala
de expunere,un numr de cod danez i recunoaterea "manganismul" (manganul induce boala
Parkinson-like) ca o boal profesional.
Sulfatul de mangan (II) este obligat la clasificarea armonizat UE pentru posibile leziuni ale
organelor prin expunere prelungit sau repetat i ca toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe
termen lung.
REACH Mangan Consoriu/industria mangan n continuare suporta clasificarea tuturor formelor
Page 94
de sulfatul de mangan (II) pentru leziuni oculare.Aceast clasificare suplimentar nu a fost (nc)
adoptat de majoritatea importatorilor/distribuitorilor de sulfatul de mangan (II) pe cont propriu
sau ca parte a amestecurilor.
Mai mult dect att,faptul c industria manganului consider toate formele de sulfat de mangan
(II) ca avnd similare pericole/clasificare i a auto-clasificat toate aceste forme de leziuni
oculare,deoarece nu este uor de interpretat informaiile i caut disponibile pe site-ul ECHA.
Sulfatul de mangan (II) nu este n prezent supus la alte proceduri REACH.
Sulfatul de mangan (II) nu este supus conveniilor internaionale sau restricii specifice n
criteriile de etichetare ecologic.
Cu toate acestea,minereurile de mangan/mangan sunt supuse unor prevederi ale Conveniei
Organizaiei Naiunilor Unite privind dreptul mrii (UNCLOS).Compuii de mangan sunt
discutati ca o posibil alternativ mai puin toxica pentru cobalt ca usctoar n culori de
imprimare din documentul de fundal Nordic Swan pentru "Tipografii,imprimate,plicuri i alte
produse din hrtie convertite".
Producere si Utilizare
Manganul apare in mod natural in minereuri.Sulfatul de mangan (II) sulfat este fabricat din
minereuri de mangan.
n UE,este fabricat n dou faciliti (Bulgaria i Belgia).
Mai mult, sulfatul de mangan (II) apare ca un intermediar neizolat n procesul de fabricaie a
dioxidului de mangan electrolitic (EMD),n cel puin dou situri UE,dar nu i n Danemarca.
Aceast utilizare intermediara nu este abordat n detaliu n acest studiu.
Cantiti generale de sulfat de mangan (II) de pe pia sunt dificil de cuantificat,dar urmtorul
text a fost estimat pe baza informaiilor identificate n acest proiect:
Globally: 250.000 de tone / an
EU: 10.000 -100.000 tone / an
Denmark: 1800 - 2700 tone / an.
Pe baza dialogului cu industria,n principal,urmtoarele UE utilizeaz/au fost identificate cereri:
75% utilizat n ngrminte
15% utilizat n hrana (nu sunt reglementate de REACH)
5% utilizat n formularea fungicide pentru utilizarea pesticidelor
5% utilizate pentru alte aplicaii de care principalele sume sunt presupuse a fi utilizate ca:
ageni/sicativi n cerneluri i vopseledrying pentru imprimare
acoperire a suprafeei i colorare piele
de purificare a apei For (de exemplu, n industria de pielrie),
agenilaborator.
In plus,sulfatul de mangan (II) este utilizat ca nutrient mineral i ntr-un numr a cererilor
alimentare.Au fost identificate date privind volumul de utilizare n minerale/substante nutritive,
dar aceast utilizare probabil reprezint cteva procente din volumul total.
Pentru situaia daneza,se pare c cele mai mult dintre sulfatul de mangan (II) importat este
utilizat ca ngrminte i alimente,adic mai mult de 90% estimat pentru situaia UE.
Cele mai semnificative expuneri (prin inhalare) sunt probabil s se ntmple n setrile
Page 95
profesionale,n cazul n care agricultorii se ocupa de sulfatul de mangan (II) pulberi/granulat cu

privire la manipularea ngrmintelor i n ceea ce privete hrana pentru animale de aplicatii de
amestecare (acest amestec nu se face ntotdeauna prin agricultorul nsui).
Nivelul de sulfatul de mangan (II) este destul de mic (<150 ppm) n hrana final.O astfel de
manipulare ar putea duce,de asemenea,la o expunere de ochi.
Pe baza informaiilor disponibile,principalele expunerile de consum par a fi:
Expunerea orala: prin aportul de nutrienti ca alimente/suplimente,un aport reglementat de
EFSA (Autoritatea European pentru Sigurana Alimentar) evaluri i listele pozitive
Expunerea dermalA: In principal pentru sulfatul de mangan (II) dizolvat n vopsele si
ingrasaminte
Inhalare/ochi: Posibil n unele manipulari de granulate de ngrminte,dei ar trebui remarcat
c aceast utilizare nu este susinut de REACH Mangan Consortium.
Pe baza datelor disponibile,nu a fost posibil de a identifica tendinele n uz,dei principalele
domenii de aplicaii (ca ngrminte i n hrana pentru animale) ar putea fi considerate relativ
stabile.
Gestionarea deeurilor
Atunci cnd se analizeaz deeurile de sulfat de mangan (II) i emisiile posibile legate de
mediu, ar trebui recunoscut faptul c majoritatea aplicarilor de sulfatul de mangan (II) este
rspndit direct n mediu ca ngrmnt.
Deoarece sulfatul de mangan (II) nu este fabricat n Danemarca,pierderile ca deeuri sunt
considerate n principal provinte din deeurile de ambalaje n manipularea substanei de
aplicare a fertilizanilor i furajelor.
Pe baza datelor limitate de la alte materiale sub form de praf /granulate (ignifuge bromurate
n setrile din fabric),aceste pierderi sunt considerate minime,probabil sub 1-2 tone / an n
Danemarca.
Pierderile suplimentare cu resturi de ngrminte cheltuite nu poate fi exclus.Se anticipeaz c
sulfatul de mangan (II) s- ar fi pierdut prin incinerarea deeurilor cu eliminarea general a
deeurilor.Exist multe alte surse de mangan (n afar de sulfat) la incinerarea deeurilor.
Sulfatul de mangan (II) este fabricat in doua facilitati UE i apare ca un intermediar ntr-un
alte cteva faciliti.Deeuri generate de aceste faciliti nu au fost investigate n acest proiect.
Consideraii similare ca pentru situaia daneza aplicata n ceea ce privete deeurile generate de
produse n care sulfatul de mangan (II) este utilizat n UE
Mediu
Evoluia i efectele asupra mediului
Manganul este un element natural,ceea ce reprezint aproximativ 0,1% din scoara terestr.
Sulfatul de mangan (II) este foarte solubil n ap i n apele naturale,la pH 4-7 este prezent ca
Mn2 + ion,n timp ce la pH mai mare (8>),aceasta poate fi oxidat n continuare la starea de
oxidare +4.O serie complex de reacii au loc n medii aerobe care fac mangan biologic
indisponibil, insolubil ca dioxid de mangan.
n ap,manganul poate fi bioconcentrat semnificativ la niveluri trofice inferioare.BCFs de
mangan de la 2,500-6,300 au fost raportate pentru fitoplancton,300-5,500 de alge marine,800830 de midii maree i 35-930 de peti de coast.Niveluri ale efectului acvatic ale ionului mangan
(II) (nivelul cel mai relevant n apele naturale,la pH 4-7) nu difer foarte mult ntre grupuri
Page 96
taxonomice (de exemplu,pete,nevertebrate i alge).Nivelurile acute (LC50 / EC50) sunt n mod

tipic n intervalul mg/l n timp ce nivelurile cronice fr efect sunt n general de aproximativ 1
mg/l sau n sub-mg/l gama.
SCM-urile daneze pentru mangan n apele de suprafa este de 0,15 mg Mn/l (fracie dizolvat,se
adaug la nivelul de fond naturale),care este considerabil mai mare dect valorile PNEC
propuse de solicitantul nregistrrii.Datele terestre sunt putine,dar,n general,indic toxicitate
sczut n soluri tipice de Danemarca.
Emisii n mediu
Soluri,sedimente i roci sunt surse naturale importante de expunere a mediului de mangan.
La nivel global,aproximativ dou treimi din emisiile de mangan (cea mai mare parte a altor
forme dect ca sulfat) n aer sunt estimate a fi din surse naturale.
Sursele antropice de mangan includ deversarea apelor reziduale urbane,nmolul de epurare,de
minierit si de concentrare (n special nichel),emisiile provenite de la producia de oel i fier,
arderea combustibililor fosili i, ntr-o mic msur,emisiile provenite de la vehicule (de la
aditivului MMT combustibil) .
Emisiile antropogene de sulfatul de mangan (II) in mediu in Danemarca sunt n principal
datorit utilizrii sale ca ngrmnt n culturi de cmp,care constituie fraciunea principal
din suma total,n timp ce cea mai mare parte a diferentei este folosita ca un nutrient n hrana
animalelor.
Eliberarea n mediu de la utilizarea ca ngrmnt trebuie s fie,n realitate,de 100%,n timp ce
eliberarea la utilizarea n hrana animalelor ar fi ceva mai puin,dei nc ridicata.
Datele de monitorizare - niveluri n mediul
Manganul (i sulfatul de mangan (II) ) nu este inclus n programul NOVANA danez de
monitorizare mediu. Programul danez de monitorizare a apelor subterane,GRUMO,
rapoarteaza pentru mangan c n perioada 1989-2006,78,2% din msurtori au depit pragul
de valoare de ap potabil,de 0,02 mg Mn / l.Cu toate acestea, elemente precum mangan i
fier,etc sunt ndeprtate n mod normal nainte ca apa sa fie distribuit consumatorilor,prin
urmare,nu este considerat ca reprezentnd o problem de ap potabil.
La nivel mondial,concentraiile atmosferice de mangan sunt n intervalul ng/m3.Apele naturale
nu sunt afectate n mod semnificativ de surse antropogene,concentraiile de mangan dizolvate
variaz ntre 0.010 i 10 mg/l,dei concentraiile sunt de obicei mai mici de 0,2 mg / l.
Impactul asupra mediului
Nu au fost identificate rapoarte sau lucrri tiinifice privind evaluarea impactului asupra
mediului sau de risc de mangan (sau sulfat de mangan (II)).Cu toate acestea,trebuie remarcat
faptul c mangan este o element esenial pentru animale,precum i pentru plante.
sntatea uman
Sntatea uman
Pericol pentru sntatea uman
Manganul este absorbit in plamani dupa inhalare;absorbia poate fi semnificativa pentru
lucrtorii care sunt expusi la niveluri suplimentare de mangan din aer.Manganul a fost raportat
de a se acumula n anumite regiuni ale creierului i este indicat ca mangan poate fi distribuit
direct la creier din cavitatea nazal pe calea olfactiv,astfel ocolind bariera hemato-encefalic.
Manganul este un element esenial n alimentaia oamenilor i animalelor i este necesar pentru
funcionare de enzime cheie.Concentraia de mangan n organism este de obicei bine
Page 97
reglementat prin procese fiziologice normale,adic sistemul homeostatic.Cu toate acestea,

sistemul homeostatic poate deveni suprancrcat,cu efecte adverse sistemice.
Sulfat de mangan (II)este de toxicitate acut sczut la animalele de laborator dup inhalare i de
toxicitate acut moderat dup administrarea oral.Exclusiv pe datele din Registru REACH i nu
de la studiile originale,clasificarea sulfatului de mangan (II) la iritarea ochilor pare a fi
justificat,ntruct nu pare clasificarea pentru iritarea pielii justificat.
Sistemul nervos central este inta principal a toxicitii manganului n urma expunerii repetate;
neurotoxicitate este efectul critic a expunerii n exces mangan.Sulfatul de mangan (II)este obligat
la clasificare armonizat pentru toxicitatea asupra unui organ specific n urma expunerii repetate
(STOTRE 2),deoarece au fost observate mai multe tipuri de efecte toxice grave dup inhalare.
Nici o concluzie general nu se poate face cu privire la posibilul pericol genotoxic la om la
expunerea de sulfat de mangan (II).Cu toate acestea,pe baza exclusiv pe datele din nregistrarea
REACH i nu de la studiile originale, clasificarea sulfatului de mangan (II) pentru mutagene sau
genotoxicitatea nu se justificat.
Analiza acestor rezultate la sulfatul de mangan (II) justific ca ionul de mangan este mai toxic
sulfatul de mangan (II) n raport cu toxicitatea sistemic.
Pe baza datelor disponibile, nu se poate evalua dac sulfatul de mangan (II) este cancerigen.
n prezent,studiile disponibile pe animale de laborator indic faptul c mangan are potenialul de
de a provoca efecte de reproducere i de dezvoltare atunci cand este administrat pe cale oral.
Pe baza informaiilor limitate disponibile privind efectele endocrine ale mangan,potenialul
manganului de a afecta sistemul endocrin nu poate fi evaluat.Cu toate acestea,avnd n vedere
c manganul este un element esenial pentru om,efectele endocrine nu sunt susceptibile la
niveluri de expunere mici / moderate.
Expunerea uman i impactul asupra sntii umane
Nici o aprofundat evaluare a riscurilor de autoritate a aplicaiilor industriale ale sulfatului de
mangan (II) nu a fost identificata n acest studiu.
Avnd n vedere dovezile identificate, ar putea fi ca inhalarea i expunerea ochilor duc la riscuri
profesionale semnificativ asociate cu manipularea sulfatul de mangan (II) pulbere / granule ca
ngrmnt sau pentru aplicatii alimentare.Acest risc pare a fi deosebit de relevant pentru
agricultorii care nu folosesc echipamentul individual de protecie consecvent.
Expunerea consumatorilor i expunerea populaiei n general prin intermediul mediului pare s
fie sczuta.
O excepie ar putea fi expunerea consumatorilor la ingrasaminte granulate,care ns pare a fi
rare sau,eventual,non-existente.
Acest lucru ar putea fi,de asemenea,n cazul consumatorilor de manipulare pulbere ngrmnt /
granule.Fie ca aceast utilizare are loc de fapt este, ns,incert.
Riscurile asociate cu expunerea pe alte ci i din alte produse par a fi sczuta.
Alternative
Pentru utilitatea nutrienilor i ngrmintelor,necesitatea real este elementul mangan n sine,
i, prin urmare,n mod natural sulfatul de mangan (II) ar putea fi nlocuit cu alte sruri de
mangan.Cu toate acestea,daca manganul este fragmentul toxic,nu are sens s substituie un
Page 98
compus de mangan pentru cellalt.

Prin urmare,este mult mai relevant s se ia n considerare metode alternative de aplicare care
vizeaz reducerea la expunere/risc, cum ar fi: i) utilizarea echipamentului individual de protecie
(mti de filtrare i de protecie a ochilor),ii) furnizarea de sulfatul de mangan (II) la agricultor ca
pelete,mai degrab dect sub form de pulberi/granule, sau iii) eventual prin optimizarea
modului sulfatul de mangan (II) soluie de ngrmnt,furnizat la terenurile agricole.
Alternative la mangan sicativi ("usctoare"),n vopsele,cerneluri i lacuri exist,dar n multe
cazuri acestea includ metale toxice.
Alte utilizri minore ale sulfatulului de mangan (II),care par a fi absente sau foarte rar utilizate
n Danemarca,nu au fost investigate n continuare.
Principalele lacune de date i discrepane
n cadrul acestui proiect,urmtoarele aspecte sunt considerate principalele lacune de date /
informaii pentru sulfatul de mangan (II) :
Cateva confuzii apar atunci cnd se caut pe site-ul ECHA:
Nu este clar dac toate formele hidratate sunt n scopul nregistrrii ghidate de sulfatul de
mangan (II) (nregistrat sub nr CAS a forma anhidr) i diferite forme hidratate (avnd diferite
nr.CAS utilizator) care apar separat i cu informaii diferite atunci cnd se efectueaz diverse
cutri pe site-ul ECHA.
Volumele de produse,importate i consumate n UE i n Danemarca sunt incerte.
Incertitudinea se refer la tipurile i volumele de "aplicaii minore".O list lung de utilizri
este nregistrata n REACH,unele dintre care,cu toate acestea,par a fi inexistente sau rar n
realitate.Totui,unele dintre aceste utilizri ar putea duce la o expunere a consumatorilor la ionul
de mangan (Mn ++) sau poate chiar sulfatul de mangan (II) (dac de exemplu, ngrmntul
granular este tratat de ctre consumatori).Dac astfel de utilizri ar duce la orice expunere
semnificativ este,cu toate acestea,discutabila.
Orice risc ar trebui s fie vzut n lumina ca manganul este un element esenial n nutriia
uman.
Pare a fi o discrepan ntre clasificarea armonizat UE pentru sulfatul de mangan (II) i
cunotinele legate de daune ochilor/iritarea ochilor.Revizuirea aceastei probleme poate fi
justificata.
Data pentru expunerea profesional la sulfatul de mangan (II) lipsesc,n special pentru
agricultori la manipulare sulfatul de mangan (II) pulbere.
Se adauga la aceast lips de date de expunere la locul de munc,datele cu privire la
dimensiunea particulelor de sulfatul de mangan (II) utilizat n formularea de ngrminte i
drept constituent n furaje, i lipsesc date despre mrimea picaturii de mangan care conine
ngrmintele pe formularul de pulverizare/aerosoli.
Page 99
Coduri PRODCOM - Produsele i serviciile cu caracter industrial

REGULAMENTUL (CE) NR. 294/2007 AL COMISIEI din 20 februarie 2007de stabilire pentru anul 2006 a listei
Prodcom de produse industriale prevzut de Regulamentul (CEE) nr. 3924/91 al Consiliului
NACE 24.12: Fabricarea de colorani i pigmeni
NACE 24.13: Fabricarea altor produse chimice anorganice de baz
NACE 24.14: Fabricarea altor produse chimice organice de baz
NACE 24.15: Fabricarea de ngrminte i produse azotate
NACE 27.45: Producia de alte metale neferoase
NACE 13.20: Extracia minereurilor de metale neferoase, cu excepia minereurilor de uraniu i toriu
Page 100
Ordinul nr. 296 din 1 iulie 2003 privind actualizarea Clasificarii produselor si serviciilor
asociate activitatilor - CPSA
EMITENT: Institutul National de Statistica
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 553 din 31 iulie 2003
Sistemul armonizat coduri 80.96.3.68:9080/taric/web/text/SECTIUNEA%20VI/.../2820_IV.htm

28.20 - OXIZI DE MANGAN.
2820.10 - Dioxid de mangan
2820.90 Altele
NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT
1)
Dioxidul de mangan (anhidrida manganoas) (MnO2). Este cel mai important dintre oxizii
de mangan. Este preparat prin aciunea unei soluii uor nitrice de permanganat de potasiu
asupra unei sri manganoase, cum este sulfatul. Este un produs brun sau negricios, insolubil n
ap, cu o densitate de circa 5, prezentat sub form de praf sau n mas.
Oxidant foarte activ, este utilizat n pirotehnie, n sintezele organice (prepararea
oxiantrachinonelor, a aminoantrachinonelor etc.), la mtile de gaze, la fabricarea sicativelor,
ca depolarizant la baterii, n sticlrie (spunul sticlarilor), n general pentru corectarea tentei
galbene a sticlei. Se mai folosete i n industira ceramic, la prepararea cernelurilor
tipografice (negru de mangan), a diferitelor culori (pigmeni bruni zii brun-nchis mineral,
bitum de mangan), a anumitor masticuri i a pietrelor semipreioase sintetice (granat
artificial).
Acest oxid are caracter de anhidrid din care deriv manganitele de la poziia 28.41.
Poziia nu cuprinde dioxidul anhidru natural (piroluzita) i dioxidul natural hidratat

(psilomelanul) (poziia 26.02).
2)
Oxid de mangan (protoxid) (MnO). Praf de culoare gri sau verzuie, insolubil n ap, avnd
densitatea de circa 5,1, este utilizat la imprimarea textilelor.
Hidroxidul manganos se clasific la poziia 28.25.
3)
Trioxidul de dimangan (sescvioxid de mangan, oxid de mangan (III), oxid manganic)

(Mn2O3). Praf brun sau negru, insolubil n ap, cu densitate de circa 4,8, este utilizat la
imprimarea textilelor, drept colorant n ceramic sau sticlrie, pentru prepararea sicativilor
(linoleatul de mangan), drept catalizator n chimia mineralelor (fabricarea acidului azotic) sau
n chimia organic. Acest oxid are caracter bazic.
Poziia nu cuprinde sescvioxidul natural de mangan (braunit) (poziia 26.02) i hidroxidul
manganic (poziia 28.25).
4)
Tetraoxidul de trimangan (oxid salin de mangan) (Mn3O4). Acesta prezint cteva

analogii cu oxidul salin de fier.
Page 101
Oxidul salin natural de mangan (hausmanitul) este clasificat la poziia 26.02.

5)
Heptaoxidul de dimangan (anhidrida permanganic) (Mn2O7). Lichid brun-nchis, care

absoarbe umiditatea i detoneaz la cca. 40C.
Din aceast anhidrid deriv permanganaii de la poziia 28.41.
Acidul permanganic se clasific la poziia 28.25.
28.41- SRURI ALE OXIACIZILOR METALICI SAU PERMETALICI.

2841.50 - Ali cromai i dicromai; percromai
- Manganii, manganai i permanganai:
2841.61 - - Permanganat de potasiu
2841.69 - - Altele
NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT
g)
Cromat de mangan. Cromatul neutru de mangan (MnCrO4), preparat pornind de la

oxidul manganos i anhidrida cromic. Cristale brune, solubile n ap; mordant n
vopsitorie.
Cromatul bazic, praf brun, este insolubil n ap; este utilizat drept culoare pentru
acuarele.
3) Manganai, permanganai. Aceste sruri corespund acidului manganic (H2MnO4) (neizolat)

i respectiv, acidului permanganic (HMnO4) (care exist numai n soluii apoase).
a) Manganai. Manganatul de sodiu (Na2MnO4), preparat prin topirea unui amestec de
dioxid natural de mangan (poziia 26.02) (pirolusit) i de hidroxid de sodiu; Cristale verzi,
solubile n ap rece, descompuse n ap cald; este utilizat n metalurgia aurului.
Manganatul de potasiu (K2MnO4). Cristale mici de culoare neagru-verzui, utilizat la
prepararea permanganatului.
Manganatul de bariu (BaMnO4). Obinut nclzind dioxidul de mangan amestecat cu
nitrat de bariu, apare ca un praf verde ca smaraldul; amestecat cu sulfatul de bariu,
constituie albastru de mangan, utilizat n pictura artistic.
b)
Permanganai. Permanganatul de sodiu (NaMnO4.3H2O). Preparat cu ajutorul
manganatului, este format din cristale negre roiatice, delicvescente, solubile n ap. Este
ntrebuinat ca dezinfectant, n sinteze organice sau pentru albirea lnii.
Permanganatul de potasiu (KMnO4). Preparat pornind de la manganat sau oxidnd un
amestec de dioxid de mangan i de potas caustic. Cristale violete, cu reflexe metalice,
solubile n ap, colornd pielea, sau soluii apoase de un rou-violaceu sau pastile. Este un
oxidant foarte energic, utilizat n chimie ca reactiv, n sinteza organic (fabricarea
zaharinei), n metalurgie (rafinarea nichelului), pentru albirea grsimilor, a rinilor, a
firelor sau a esturilor de mtase sau a paielor, la epurarea apei, ca antiseptic, drept
colorant (pentru ln, lemn, prepararea vopselelor capilare), ca absorbant n mtile de gaz
sau n medicin.
Page 102
Permanganatul de calciu (Ca(MnO4)2.5H2O). Preparat prin electroliza soluiilor de

manganai alcalini i de clorur de calciu, formeaz cristale violete nchise, solubile n ap.
Oxidant i dezinfectant, ntrebuinat n vopsitorie, n sinteze organice, pentru epurarea
apelor, pentru albirea pastelor de hrtie.
NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINAT
28.41
Sruri ale oxiacizilor metalici sau permetalici
2841.69.00 Altele
Manganitele sunt sruri ale acidului manganos (H2MnO3) n care manganul este tetravalent.
Sunt practic insolubile n ap i hidrolizeaz cu uurin.
Manganita de cupru (CuMnO3) este utilizat la mtile de gaze pentru a oxida oxidul de carbon
la bioxid de carbon; bihidrogenomanganita [Cu(HMnO3)] este mai eficace.
Pe lng manganitele enumerate n Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziia
28.41, (3)(a), la acest cod tarifar se clasific manganaii n care manganul este pentavalent,
de exemplu Na3MnO4.10H2O.
28.41- SRURI ALE OXIACIZILOR METALICI SAU PERMETALICI.
c) Cromat de mangan. Cromatul neutru de mangan (MnCrO4), preparat pornind de la oxidul
manganos i anhidrida cromic. Cristale brune, solubile n ap; mordant n vopsitorie.
Cromatul bazic, praf brun, este insolubil n ap; este utilizat drept culoare pentru
acuarele.
3) Manganai, permanganai. Aceste sruri corespund acidului manganic (H2MnO4) (neizolat)
i respectiv, acidului permanganic (HMnO4) (care exist numai n soluii apoase).
a) Manganai. Manganatul de sodiu (Na2MnO4), preparat prin topirea unui amestec de dioxid
natural de mangan (poziia 26.02) (pirolusit) i de hidroxid de sodiu; Cristale verzi,
solubile n ap rece, descompuse n ap cald; este utilizat n metalurgia aurului.
Manganatul de potasiu (K2MnO4). Cristale mici de culoare neagru-verzui, utilizat la
prepararea permanganatului.
Manganatul de bariu (BaMnO4). Obinut nclzind dioxidul de mangan amestecat cu
nitrat de bariu, apare ca un praf verde ca smaraldul; amestecat cu sulfatul de bariu,
constituie albastru de mangan, utilizat n pictura artistic.
b) Permanganai. Permanganatul de sodiu (NaMnO4.3H2O). Preparat cu ajutorul
manganatului, este format din cristale negre roiatice, delicvescente, solubile n ap. Este
ntrebuinat ca dezinfectant, n sinteze organice sau pentru albirea lnii.
Permanganatul de potasiu (KMnO4). Preparat pornind de la manganat sau oxidnd un
amestec de dioxid de mangan i de potas caustic. Cristale violete, cu reflexe metalice,
solubile n ap, colornd pielea, sau soluii apoase de un rou-violaceu sau pastile. Este un
Page 103
oxidant foarte energic, utilizat n chimie ca reactiv, n sinteza organic (fabricarea

zaharinei), n metalurgie (rafinarea nichelului), pentru albirea grsimilor, a rinilor, a
firelor sau a esturilor de mtase sau a paielor, la epurarea apei, ca antiseptic, drept
colorant (pentru ln, lemn, prepararea vopselelor capilare), ca absorbant n mtile de gaz
sau n medicin.
Permanganatul de calciu (Ca(MnO4)2.5H2O). Preparat prin electroliza soluiilor de
manganai alcalini i de clorur de calciu, formeaz cristale violete nchise, solubile n ap.
Oxidant i dezinfectant, ntrebuinat n vopsitorie, n sinteze organice, pentru epurarea
apelor, pentru albirea pastelor de hrtie.
28.41
Sruri ale oxiacizilor metalici sau permetalici
2841.69.00 Altele
Manganitele sunt sruri ale acidului manganos (H2MnO3) n care manganul este tetravalent.
Sunt practic insolubile n ap i hidrolizeaz cu uurin.
Manganita de cupru (CuMnO3) este utilizat la mtile de gaze pentru a oxida
oxidul de carbon la bioxid de carbon; bihidrogenomanganita [Cu(HMnO3)] este mai eficace.
Pe lng manganitele enumerate n Notele explicative ale Sistemului armonizat
de la poziia 28.41, (3)(a), la acest cod tarifar se clasific manganaii n care
manganul este pentavalent, de exemplu Na3MnO4.10H2O.
28.25 - HIDRAZIN I HIDROXILAMIN I SRURILE LOR ANORGANICE; ALTE
BAZE ANORGANICE; ALI OXIZI, HIDROXIZI I PEROXIZI DE METALE.
12) Hidroxizii de mangan.
a) Hidroxid de mangan (II) (Mn(OH)2). Praf albicios, insolubil n ap.
b) Hidroxid de mangan (III) (Mn(OH)3). Derivat din sescvioxid (Mn203). Este un praf brun
utilizat la prepararea culorilor (brun de mangan) i a linoleatului de mangan.
c) Hidroxid salin. Derivat din oxidul salin Mn3O4.
Poziia nu cuprinde sescvioxidul de mangan natural hidratat (hidroxidul III manganic
natural ( manganitul), mineral de la poziia 26.02 i oxizii de mangan nehidratai (poziia 28.20).
Page 104
Tehnologii sulfat de mangan

Minereuri de mangan bogate (Mn>40%) sunt preponderent prelucrate prin pirometalurgice
procese pentru a produce aliaje fero-Mn i silico-Mn,care sunt utilizate n principal n
industria siderurgic.
Produciile de CMD,EMD i EMM sunt realizate n principal prin prjirea reductiv,urmat de
prelucrarea hidrometalurgica a minereurilor cu un continut scazut de mangan (Mn<40%).Alte
surse sunt nodulii marini,minereuri polimetalice,deseuri metalice recuperate (ex.:baterii),
recuperarea de la cuptoarele metalurgice,etc.
O serie de procese hidrometalurgice au fost dezvoltate,att n mediu acid cat i in mediu bazic.
Lesierea (solubilizarea in acizi) reductiv a Mn (IV) pentru Mn (II) a fost investigata pe
larg,inclusiv elementele reductoare:SO2 sol.apoas,sruri feroase,reducerea organica, H2O2,
minerale sulfuroase,bio i electro-reducere.Cu toate acestea,problema esenial este purificarea
solutiilor de lesiere.[t1]
Manganul,fiind utilizat in special in industria siderurgica (neavand substituent),este dependent de
fluctuatia pietei otelului.De aici apare necesitatea de a dezvolta un traseu simplu i practic pentru
prelucrarea i extragerea manganului din minereuri.Utilizarea de tehnici hidrometalurgice n
tratamentul minereului de mangan este de preferat datorit costului sczut.
Hidrometalurgia a devenit tehnica extractiv cea mai potrivita pentru extracia i purificarea de
Mn, comparativ cu toate celelalte tehnici, inclusiv biometalurgia i procesele pirometalurgie.In
plus recuperarea metalelor se poate face selectiv din fluxul metalurgic i de deeuri,se reduc
metale toxice pentru mediu,se reduc sulfati pentru a satisface reglementrile de mediu,se pot
recicla apele industriale,se utilizeaza industriala sulful din pirite pentru acidul sulfuric necesar in
procese de lesiere dar si materie prima pentru sulfat de mangan,ndeprtarea SO2 prin conversia
in sulful elementar sau sulfat de amoniu i nu mai sunt emise CO2 sau CO sau alte gaze cu efect
de ser.[t3]
Principalele metode de recuperare a manganului din soluia de lesiere includ electroliza pentru
producia de EMD, electroliza pentru producia de EMM i un proces chimic pentru producia de
CMD.Sunt necesare etape de purificare,n funcie de produs si de calitatea dorita.n general,Fe i
Al sunt ndeprtati prin precipitarea cu hidroxizi iar alte metale comune sunt ndeprtate prin
precipitare cu sulfuri.Precipitarea jarositul este necesar pentru ndeprtarea ionilor de potasiu
pentru producia de EMD. Extracia cu solventi a fost folosita recent pentru a recupera manganul
din soluia de lesiere i permite retinerea mai rapid a majoritii impuritilor.
Procesul de lesiere cu acid sulfuric este de preferat n hidrometalurgie din motive economice mai
bune (pre mai mic la H2SO4 sau SO2 n comparaie cu,de exemplu HCI, HNO3 i H3PO4).
Soluia de sulfat este mai puin coroziva i nu se formeaz un gaz otrvitor n electroliza (de
exemplu,n comparaie cu mediu de clorur).
Page 105
Sursa : W. Zhang, C.Y. Cheng / Hydrometallurgy 89 (2007) 137159
Un flux hidrometalurgic tipic de preparare a sulfatului de mangan monohidrat din minereu de

mangan :
Sursa : Hariprasad,et.al. Indian Journal of Chemical Technology,(2009) 16, 322-327.
Page 106
Diagram bloc de rafinare a manganului ntr-un proces hidrometalurgic complet [inclusiv

extracie cu solvent (SX),electroliza (EW) i fabrica chimic (CP)] :
Jouni Pakarinen Recovery and refining of manganese as by-product from hydrometallurgical processes Lappeenranta, (2011)
Tehnologiile hidrometalurgice noi,presupun avansarea cu procedeele de lesiere direct in

zacamantul din cariera (sau stocat din subteran),folosind inclusiv tehnici de bio-lesiere :
Jouni Pakarinen Recovery and refining of manganese as by-product from hydrometallurgical processes Lappeenranta, (2011)
Nu exista retete universale.Alegerea se face in functie de tipul de minereu si de produsele finale.

Page 107
I.= Piro-hidrometalurgia manganului

Un proces pirometalurgic de pre-tratare,urmat de un proces hidrometalurgic de prelucrare,joac
un rol important n tratamentul minereurilor cu mici continuturi de mangan.
Topirea sau prjirei reducatoare la circa 700-900C urmat de leierea cu acid sulfuric este
de departe cea mai frecventa metod folosit n industria de mangan pentru producia de sulfat de
mangan intermediar sau final pentru procesul de electroliz.Reacia de reducere :
MnO2 + CO/ H2 MnO + CO2 /H2O
MnO2 + C MnO+ CO(CO2)
Acest proces convertete oxizi de mangan cu valente superiore la una inferioara care este uor
solubila n acid sulfuric.
n prjirea de sulfatare a minereurile de mangan sau Mn bearing ,materialele sunt prjite n
prezena acidului sulfuric sau sulfatului de amoniu pentru a converti manganul mineral n sulfai
solubili.
Sulfatarea minereului de mangan a fost raportat cu SO2 gazos n acest caz,SO2 gazos joac un
rol dublu n procesul de sulfatare: ca reductor i ca agent de sulfatare.
Prajirea cu sulfatare,urmat de leiere ap a fost cercetata pentru reciclarea bateriilor zinc-carbon
uzat cu o producie de sulfai de mangan si de zinc.Procesul implic separarea mecanic i
leierea cu acid sulfuric,sulfatarea dificulti cu prezen de acid sulfuric sau sulfat de amoniu,
urmat de leiere in ap.Recuperarea maxim mangan (93,4%) se realizeaz prin utilizarea unui
proces de prjire cu sulfat de amoniu.[t5]
Zgura de Mn,dup amestecare cu (NH4) 2SO4, a fost prjit i apoi lesiata cu sol.apoasa (NH4)
2SO4 pentru a recupera manganul laun consum scazut de (NH4) 2SO4.Sulfatul cu reziduu a fost
apoi supus la lesiere sub presiune la 100-150C cu raport molar de NH3:CO2 de 1:1-1,5 i
nclzita pentru a recupera (NH4) 2SO4 pentru reciclare.Mai puin practica.[t6]
II.= Procese de lesiere
Procesele tipice de leiere implica un proces chimic reductiv,inclusiv bio-leiere i electro-lesiere
cu excepia leierei acide a minereurilor Mn (II).Purificarea,procese de separare i recuperare
definitiva,cum ar fi extracie cu solvent,electroliz i alte procese de recuperare sunt apoi
utilizate.
a.= Leiere reductiv cu soluie de sulfat feros
Acest proces elimin prjire reductiv necesara pentru leierea cu acid sulfuric,deoarece
reducerea este efectuat prin ionul feros:
Hidroliza sulfatului feric elibereaz acid sulfuric i lesierea poate fi efectuat cu sulfat feros
singur,fr adaos de acid:
Page 108
Acidul sulfuric mai poate fi obinut prin hidroliza sulfatului feric rezidual.Acest acid nu are
actiune asupra Mn02,dar ar putea dizolva MnO i pentru minereuri care conin MnO cea mai
buna utilizarea teoretic de FeSO 4 este:
adica : 1 kg de ion feros este necesar pe 1kg de mangan;cantitatea minim de fier necesara la
lesierea minereu n care mangan sub form de dioxid ar fi de dou ori.[t4]
Tratamentul de minereului de mangan sau mangan slimes cu sulfat sau marinate feroase soluii
acidifiate are fost raportat n mai multe studii :
Un procedeu pentru recuperarea de mangan cu solutii de decapare FeSO4-H2SO4- (NH4)2SO4,
soluii slabe,din minereuri de mangan cu grad mic :
Brantley, F.E., Rampacek, C., 1968. Manganese and iron recovery from leach solutions. US Patent No. 3397130
Acest proces cere temperatura mare pentru hidroliza Fe (III) i precipitarea manganului intr-o
sare dubla (NH4) 2Mn2 (SO4)3,care este apoi separata de Fe2O3 coprecipitat prin dizolvarea
srii n ap.Se obtine un mangan relativ pur pentru electroliz.Are dezavantajul economic de a fi
un proces scump,folosint oxidant H2O2 i un proces cu autoclav la temperaturi ridicate.Cu toate
acestea,evoluiile recente in tehnologii de oxidare in autoclava sub presiune,pot face aceast
abordare mai atractiva.[t7]
Un studiu a artat c reacia MnO2 n minereul de mangan redus cu sulfat feros ar putea avea :
Page 109
cu soluie neutr sulfat feros
cu soluie de sulfat feros i cantitate mic de acid
i cu soluie de sulfat feros i cantitate n exces de acid
Mai mult de 90% mangan poate fi extras prin leierea minereul de mangan redus cu o cantitate
stoichiometrica de sulfat feros,la 90C,timp de 1 or,cu raport S:L de 1:10.Suspensia de leiere
obinuta n cadrul condiiile de mai sus a fost gelatinosa i dificil de filtrat.Un adaos de acid
sulfuric fce filtrarea mai uor i 0 extracie mai mare Mn,dar a dus la de 3-4 ori mai mult fier [t8]
In alt studiu s-a utilizat ca FeSO4 ca agent de plesiere pentru recuperarea Mn din slim rezidual n
producia electrochimic de mangan dioxid.Lichidul rezultat a fost purificat prin ndeprtarea
ionilor de Fe (II) folosind carbonat de mangan de la minereuri cu grad mic.Acest tip de lesiere se
foloseste pentru recuperarea Mn la deeuri de nmol n producia electrochimica de MnO2.[t9]
b.= Leierea reductiv cu solutii de dioxid de sulf sau cu sulfiti
Leiere reductiv a minereurilor de mangan avand continut redus de Mn si a nodulilor marini cu
dioxid de SO2 sau sulfiti a fost bine documentat n literatura de specialitate.Este un reductor
eficace pentru manganul din minerale oxidice cum ar fi MnO2S ,lesierea cu i fara agitaie.
Reaciile care pot aprea n timpul lesierii oxizilor de mangan sunt [t10] :
Page 110
SO2 este oxidat la SO42- i o parte la ditionat S2O6 2- n funcie de pH-ul soluiei,temperatur i
potenialel redox. A fost propus un mecanism radical pentru formarea de ditionat,care implic
formarea de radicali de SO3 i dimerizarea la S2O62La nceputul anului 1946,a fost dezvoltat pentru prima oar un proces ditionat pentru recuperarea
Mn din minereuri cu grad sczut [t11].Acesta este n esen un proces reductiv SO2. Avantajul
acestui procedeu este de a utiliza ditionat ca produs intermediar de reacie reductiv pentru a
stabiliza att Mn (II) cati calciu n soluie,n timp ce n plus calciu este precipitat ca CaSO4.
Acesta permite ca varul sa fie utilizat ca agent de neutralizare ieftin.Recuperarea de mangan este
mai mult de 90%,n majoritatea cazurilor.Pentru fiecare unitate de mangan extras,1,5-2,2 unitati
de SO2 i 1,1-1,5 de CaO au fost consumate.
Dithionatii au fost,de asemenea,utilizati pentru tratamentul slimes mangan cu grad scazut [t12],
la o scar de laborator.O recuperare de 90% Mn a fost atinsa cnd carbonatul de mangan a
reprezentat 50% din coninut total de mangan.Coninutul de mangan n concentratele produse a
fost de 55-60%,indiferent de coninutul n slimes.Concentratele pot fi folosite pentru a produce
feromangan prin metoda fluxless sau pentru mangan electrolitic n procesul de ditionat.
Cu toate acestea,n general,nu este de dorit de a se forma ditionat in procesele de lesiere cu SO2,
pentru ca aceasta necesit timp ndelungat de edere pentru oxidea ditionatului la sulfat i ar
contamina produsele de sulfat de mangan prin reacia lenta la eliberarea de dioxid de sulf.
Un proces care minimizeaz formarea S2O62- la sub 1 g / l prin adugarea de SO2 continuu cu o
vitez controlat determinat de monitorizarea potenialului soluie a fost dezvoltata [t13].
Pentru minereul de mangan bogat din Grecia s-a folosit o lesiere directa cu solutie apoasa de
SO2. Reacia a condus la 95% recuperare de Mn n aproximativ 10 minute i cu impuritate
sczuta de fier. [t14]
n studiile pentru minereuri de mangan cu grad redus,s-a propus difuzie la suprafa de reacie
a dioxidului de sulf,evideniat de o activare aparent mic de energie de 16,6 kJ / mol.A fost
necesara de dou ori cantitatea stoichiometrica de SO2 pentru dizolvarea manganului [t15-17]
n lesierea [t18],gradul de extracia depinde n principal de concentratia de SO2 dizolvat i
aciditatea soluiei,care reglementeaz condiiile termodinamice ale sistemului.pH-ul trebuie s
fie meninut sub pKa i concentraia de SO2 n jurul valorii de saturaie (6%).Temperatura
mediului ambiant i particule de mici dimensiuni favoarizraza recuperarea de Mn.. Extracia
maxima a fost atinsa n 15-20 de zile de la leiere.Dizolvarea simultana a fierului s-a dovedit a fi
semnificativa n cazul n care minereul coninute goethit i siderit.Dizolvarea de calciu ar putea fi
inhibata de debitul redus de soluie.S-a realizat peste 90% recuperare Mn ar putea fi realizat
Page 111
Principalele preocupri privind aplicarea solutiei apoase de SO2 la leierea minereurilor de

mangan sunt controlul SO2 i aciditatea,care apar dificile i costisitoare.
c.= Leiere reductiv cu reductori organici
Multe studii s-au concentrat asupra leierei reductive de minereuri manganiferrous coninind Mn
tetravalent utiliznd reductori organici : rumegu,glucoz,zaharoz,lactoza,glicerin,acid oxalic,
acid citric,acid tartric,acid formic,trietanolamina i tiosulfat.
Elementele reductoare de carbohidrai sunt considerate a fi rentabile i nepericuloase si pot fi
utilizate fie n form pur sau din deseuri industriale .Stoichiometria :
d.= Lesiere bio-reductiva

n plus,fa de studiile privind procesele de lesiere chimica,se pune un anumit accent pe
tratamentul reductiv biologic care utilizeaz heterotrofe microorganisme heterotrofe [t18]
Mecanismul poate fi direct i indirect.n mecanism de leiere direct, bacteriile sunt capabile de a
utilizar MnO2 ca acceptor de electroni final n lantul respirator al metabolismului lor,n loc deO2
In mecanismul indirect,procesul reductiv este asociat cu formarea de compui reductivi,care
rezult din metabolismul lor.n toate cazurile procesele biologice au loc n prezena carbonului
organic i de surse de energie.[t19]
Mecanismul de biosolubilizare s-a dovedit a fi predominant indirect prin producerea de acizi
organici,in principal acid oxalic i acid citric n mediul de leiere care a redus oxizi de mangan
[t20] .Acidul oxalic are potential de interes mai mare decat acidul citric datorit activitii sale
reductive pentru MnO2 conform:
Page 112
Ionii de mangan (lansat ca oxalat mangan i mangan citrat) a format un strat de produs pe
minereu i reacia a fost propus a fi controlata prin difuziea reactanilor prin stratul de produs
permeabil.Microorganismul utilizat a fost ocultur de fungice,Penicillium citrinum,izolata din sol
din aceeai mina din India.O extracie de 64% mangan a fost obinuta n termen de 30 de zile.
e.= Leierea electro- reductiv
Electro-leierea dizolv mineralele de mangan din soluii de lesiere al cror potenial este
controlat potentiostatically.Aceast metod se bazeaz pe principiul c dioxid de mangan poate
fi folosit ca un electrod,deoarece acesta este un semiconductor.Mangan este catodic dizolv. O
lesiere electro-reductiv recent aplicata [t21], pentru minereu egiptean de mangan cu grad mic,
s-a aplicat n soluii de acid sulfuric cu ajutorul unei celule de electroliz.S-a constatat c MnO a
devenit uor solubil n acid, n condiii reductive.
Reaciile au fost propuse :
Cu acumulare suficienta de MnOOH pe suprafaa de MnO2,reducerea n continuare a Mn (OH)2,

a putut aparea:
Prezena ionilor de Fe2 + i Mn2 + au crescut foarte mult viteza de reacie.Temperatura are o
influen major asupra procesului de leiere.
f.= Lesierea simultana oxizi de mangan (IV) i minerale sulfuroase
Multe studii au fost efectuate pentru a lesia oxizii de mangan i minerale sulfuroase simultan n
mediul acid,H2SO4 sau HCl.
In acest proces de leiere,minerale sulfuroase funcioneaz ca reductori n timp ce oxizii de
manganul ca oxidani.
Mineralele sulfuroase includ galena (PbS) , zincul mat,pirita (FeS2),nichel mat (Li, 2000), lignit
pyriti neferoase.
Parametrii cheie de funcionare s-au dovedit a fi raportul MnOx: MeS,concentratia de acid,
temperatur i timpul de lesiere.[t22...t30]
Printre sulfuri,concentratul de pirit ofer unele avantaje:
1. Fierul introdus poate fi ndeprtat uor ca oxid de fier sau hidroxizi n prezena oxigenului.
2. n absena oxigenului,Fe (II) poate fi folosit ca un reductor n procesul de leiere ulterior.
Alte sulfuri metalice valoroase cum ar fi nichelul i zincul poat fi justificat numai pentru cazuri
speciale,de exemplu de la noduli de mangan si polimetalici.
Page 113
In capitolul Studii de caz sunt prezebntate cateva cazuri practice.A se vedea si Oferte
La Uzina de saruriIacobeni s-a ales procedeul cu acid sulfuric si pirita,ca procedeu de baza.
Au fost studiate si alte procedee : cu acid clorhidric,cu acid azotic,cu hipoclorit,dar pentru
obiective particulare (in special pentru dioxid de mangan pentru baterii si de activare a dioxidului
de mangan natural).
Ratiunea utilizarii piritei flotate s-a impus din considerente pur economice : existenta a doua
preparari de minereu neferos (capacitate de prelucrare 1.000.000 t/an minereu de Lesu Ursului la
UP Tarnita si de 150.000 t/an la Fundu Moldovei,cu minereu de Tonigaresti,Prasca,Mestecanis)
Minereul de Manaila era prevazut sa fie preparat la UP Iacobeni in special pentru minereul de
mangan,in complexul celor trei uzine : pirita,ca produs de baza de la UP,folosita ca materie
prima pentru US la obtinerea de sulfat de mangan,dar si pentru producerea de dioxid de sulf si
acid sulfuric.Oxidul de fier era de prevazut a fi materie prima in sectia de pigmenti minerali de la
US (simplii sau in amestec cu mangan).
Este singura modalitate de a face rentabila o uzina de preparare : prin descarcarea costurilor si pe
produsele secundare si minumalizarea sterilului de flotare.
UP Iacobeni trebuia sa produca concentrate de Cu si de Zn din minereul neferos sulfuric,iar din
minereul neferos oxidic (care nu floteaza in mediul bazic) sa se produca sulfat de Cu si de Zn in
US Iacobeni.Pirita se recupera prin flotare si reactiona cu minereul de mangan oxidic,pentru
saruri de mangan si de fier.
Sterilele de la ambele uzine,dupa o faza de recuperare a metalelor utile,se prelucrau intr-o sectie
pentru materiale de constructii si pentru soluri fertilizante.Erau prevazute si saruri de Ca si Mg.
Page 114
g.= Lesierea cu peroxid de hidrogen

S- au investigat un procedeu de lesiere simultana pentru extracia de mangan i argint prin-un
singur pas de leiere n soluie de acid sulfuric n prezen de peroxid de hidrogen.[t31].
Peroxidul de hidrogen joac un rol dublu n proces:ca agent de oxidare pentru argint nativ i
agent de reducere pentru dioxid de mangan n funcie de :
O recuperare de 98% pentru mangan i 85% pentru argint a fost atinsa de un minereu cu 12,2%
Mn i 1850 g/t Ag n condiiile 0,8 mol/l H2O2, 0,8 mol/l H2SO4, 25C,iar 2 h de timp de
reziden.Peru va realiza a treia capacitate mondiala de sulfat de mangan prin aceasta tehnica(de
fapt interesul principal este de a recupera mai mult argint)
h.=Lesierea cu soluie de acid clorhidric
In acest proces Mn-minereu a fost lesiat cu soluie apoas de 5-20% HCI soluie,care a dus la
evoluia asociat de Cl2 i formarea de MnCI2 [t32].. Soluia de lesiere mpreun cu MnCI2 i
Cl2 a fost tratata n etape ulterioare prin adugarea de Na2CO3 pentru precipitarea MnO2-produs
purificat, n prezena unei soluii apoase de NaCl.Recuperarea tipica mangan a fost de 97,0%, la
101,6 g/l Mn,iar precipitatul MnO2 n etapa a doua a fost 98,0% puritate,comparativ cu 17-50%,
Mn i 50% SiO2 n minereu original.Noutatea procesului consta in utilizeaza ionii de clorur ca
reductor la aciditate mare i produsul Cl2 ca oxidant la precipitatul MnO2 n condiii alcaline.
Cu toate acestea,acest proces este de ateptat s fie destul de scump i ineficient pentru c o
aciditate foarte mare este necesara pentru ca ionii de clor s funcioneze ca reductor.In plus,
coroziv gazul Cl2 trebuie s fie colectat pentru a fi utilizat n etapa de precipitare ulterioar.
j.=Lesierea cu dioxid de azot i solutii de acid azotic
Procesul implica leierea minereului cu NO2 i descompunerea materialului rezultat Mn (NO3)2
soluie.Cel puin 95% extracie de mangan ntr-o soluie n fier i fosfat,dupa 5 ore.[t33].
Formarea HNO3 ar putea fi meninut la nivelul 0,3 g per gram de Mn prin controlul debitului de
NO2 debit i eliminarea presiunii aerului.Se poate obtine concentraie de mangan de 300 g/l.Cel
mai bun mod de a obtine un MnO2 de inalta puritate este de a descompune sarea.Nitraii de
magneziu ar putea fi eliminati prin re-cristalizare.
Pentru recuperari metalice din deeuri de praf metalurgic a fost folosit acid azotic [t34].
Dei procesul-azot nitric este eficient,HNO3 este un reactiv scump i efluentul rezultat este
dificil de tratat.
k.=Leierea acid a carbonatului de Mn (II),minereuri de silicati de Mn i zguri
Mineralele de carbonat i silicat de mangan sunt solubile n acizi,de exemplu,n acid sulfuric i
Page 115
acid clorhidric.Mai multe procedee de leiere acide au fost dezvoltate pentru a recupera Mn din
aceste tipuri de minerale.
Minereurile de mangan de la Vorkutinsk au fost investigate cu metode hidrometalurgice
[t35,t36].Zcmintele conin 41,1% Mn constnd din 53-55% carbonai i 40-43% silicai au fost
lesiate cu H2SO4 (0.8 kg kg de minereu) timp de 1,5 ore la peste 90% recuperare Mn.Soluia a
fost apoi neutralizata i un concentrat de carbonat fost produs,coninnd 35-45 Mn i 0,2% SiO2
S- a investigat recuperarea de mangan de la o zgur de fero-mangan la leiere acid.[t37,t38]
Zgura de la productia de fero-mangan a coninut 12-30% Mn (II),principalele impuriti fiind
CaO,SiO2, Al2O3.Zgura fost dizolvata cu HCI sau H2SO4. Recuperarea de mangan a fost de
peste 90% n condiii optime.
III.= Tratamentul bateriilor uzate
Procesul Batenus pentru reciclarea deeurilor baterie [t39].Prima instalaia de reciclare de baterii
cu tehnologie BATENUS este pusa n funciune de 1996 in fabrica Schnebeck /Sachsen-Anhalt,
i are o capacitate maxim proiectat de 7500 de tone de baterii uzate pe an.Procesul BATENUS
a fost dezvoltat de Pira GmbH, un institut de cercetare n Sthlingen,Germania,pe o perioad de
cinci ani.Acest nou proces combin operaiuni hidrometalurgice ntr-un ciclu reactiv aproape
nchis,care implic tehnici electrochimice i membran.Emisiile de eflueni sunt reduse la
minimum n cea mai mare msur posibil.Dup separarea mecanic a materialelor carcasei,cum
ar fi metale feroase i neferoase,hrtie i materiale plastice,recuperarea hidrometalurgic produce
zinc,cupru,nichel icadmiu.Celelalte produse sunt carbonat de mangan i un amestec de oxid de
mangan cu negru de fum. Bateriile zdrobit au fost dizolvate n acid sulfuric.Mai multe tehnici au
fost utilizate pentru separarea metalelor:
1.Dioxid de mangan insolubil i de carbon reziduul au fost vndute pentru industria de feromangan i soluie de sare de metal a fost tratat prin schimb de ioni pentru a recupera cupru,
nichel,cadmiu,mercur i zincul a fost recuperat prin extracie cu solvent.
2. Manganul din soluia de leiere a fost precipitat la carbonat de produs rafinat.
3. Sulfatul de metal alcalin i solutia de clorur s-au separat pe baz de electrodializ cu
membrane bipolare.
Mai mult dect att,carbonatul de mangan obinutar putea fi folosite pentru producerea de
mangan dioxid de baterii noi.
Un procedeu hidrometalurgice pentru recuperarea de zinc i mangan din bateriile uzate a fost
dezvoltat [t40]. n acest proces,bateriile au fost dizolvate cu acid sulfuric 32%,iar dup separarea
lichid i solid,fierul dizolvat a fost ndeprtat prin precipitare cu NaOH la pH 3,7 i apoi cu 32%
amoniac la pH 5 i 60C, cu adaos de mici cantitati de H2O2.Soluia a fost supusa electrolizei
pentru a elimina Hg, Ni, Cd i, apoi la pH 3,7,a fost recuperat zinc catodic i MnO2 anodic.Mn
(IV) a fost solubilizat n peroxid de hidrogen (35%) i re-precipitat cu NaOH la 40C. Acest
Page 116
proces apare bu d.p.d.v.tehnic,dar cu greu ar putea fi aplicat economic cu attea condiii

puternice i utilizarea unor reactivi costisitori ca H2O2 i NaOH pentru a recupera MnO2.
Pentru tratamentul de bateriilor cu litiu s-a investigat un proces n care litiul i manganul au fost
dizolvate selectiv prin folosind acizi minerali diluai HCl i HNO3[t41]. Litiul i manganul s-au
precipitat sub form de carbonai ,din soluie individual de lesiere, cu carbonat de sodiu.
IV.= Tratamentul nmoluri Mn-purttoare i zguri
Un procedeu hidrometalurgic de recuperare a mangan de la soluii de leiere zgur [t42] produce
o soluie care conine (g/l) SiO2 15-20 i Mn (NH4)2SO4 197 i (mg/ ) Cr 1.5,Ni 2,76,Co 7,78 ,
Cu 5,4,Mo 0,95 i Fe 800.Purificarea s-a realizat prin urmtoarea procedur:
1. SiO2 fost ndeprtat prin precipitare cu var.
2. Fe2 + a fost precipitat ca Fe (OH)3,dup oxidarea cu KMnO4.
3. Nichel i cobalt au fost ndeprtate parial prin co-precipitare cu fier,parial prin reducerea cu
mangan,adugat praf.
4. Excesul de cobalt a fost extras prin extracie cu solvent i impuritile organice au fost
ndeprtate prin adsorbie pe crbune activ.
5. Din soluia pur,manganul a fost recuperat electrolitic pe catod aluminiu la densitatea de
curent 300-400 A / m2 ntr-un sistem de membran.
Fezabilitatea acestui proces ar depinde de concentraiile iniiale de mangan i alte valoroase
metale cum ar fi cobaltul i nichelul in solutie.Pentru aceasta caz particular,coninutul iniial de
cobalt este considerat prea mic pentru a fi fezabil..
V.= Procesul de recuperare a manganului din soluie
a.= Electroliz mangan - producie de mangan electrolitic
Electroextracia manganului este un proces important pentru producia de nalt puritate mangan
electrolitic nalt puritate (EM).
Sistemele electroliz pot fi clasificate pe baza mass-media,cum ar fi sulfat i clorur,deoarece
toti parametrii difer substanial n diferite medii.
b. Electroliz mangan - producia de dioxid de mangan electrolitic(EMD)
EMD se poate face prin oxidarea anodic a sol. MnSO4 cu electrozi ineri.Un proces tipic pentru
producerea de EMD din MnO2 sau minereu de MnCO3 include prjire reductiv dac MnO2
minereu este folosit urmat de leiere sulfuric i purificare, care sunt similare cu cele pentru
pregtirea soluiilor EM.
Procedeele tehnologice si scheme diverse de flux tehnologic au fos descrise anterior sau se
gasesc in capitolul Studii de caz
Voi mai insista pentru dioxid de mangan Chimic (CMD)
Page 117
Proces conventional pentru producerea de mangan(EM) si dioxid de mangan electrolitic(EMD)

capacitatea sa nominal de 16.500 t / an-Africa de Sud [t44]
A schematic diagram for low-dithionate acid leach process [t48,t49]
Page 118
VI.= Producia de dioxid de mangan chimice (CMD)

Dioxid de mangan chimic (CMD) poate fi preparat prin diferite metode,inclusiv descompunerea
termic de sruri de mangan,cum ar fi MnCO3 sau Mn (NO3)2 n condiii oxidante.CMD poate
rezulta,de asemenea,de la reducerea compuilor de mangan cu valente superioare,de exemplu,
cele care conin ioni MnO4.
Procesul convenional pentru producerea de CMD este prin intermediul unui carbonat [t43].In
acest proces,minereu dioxid de mangan a fost tratat prin prajirea reductiv,urmat de leiere cu
acid sulfuric.Dup ndeprtarea impuritilor de neutralizare la pH de 4-6 i filtrare,manganul din
soluie ar putea fi trimis la electroliz pentru a produce mangan electrolitic dioxid (EMD) sau
recuperat ca MnCO3 prin adugare de (NH4)2CO3. MnO2 (CMD) a fost obinut prin incalzirea
MnCO3 n prezena oxigenului sau aerului la aproximativ 500C pe baza reaciei:
Amestecul de dioxidul de mangan i carbonat de mangan a fost dizolvate n continuare cu acid
sulfuric pentru a ndeprta carbonatul de mangan neprjit i saruri de sodiu i potasiu,urmat de
splare i uscare pentru a se obine produsul CMD cu 90% in MnO2. Un proces hidrometalurgic
a fost propus pentru producerea de producere a CMD [t43],care a folosit lesierea reductiva cu
Na2SO3 n loc de prajirea convenionala reducatoare.
Un procedeu comercial de recuperare de dioxid de mangan se bazeaz pe descompunerea
termic de soluie de azotat de mangan pentru a produce un substanial pur CMD (N99.5%)
[t45,t46]. Procesul implica nclzirea unei solutii de Mn(NO3) 2 de la leierea minereurilor de
Mn la 90-100C i reglarea pH-ului la 4,5-5,0 cu adaos de MnO obinut prin reducerea
minereurilor cu coninut de MnO2.Soluia se filtreaz i se adaug continuu ntr-un reactor cu
agitare , la 135-146 C, unde Mn (NO3) 2 se descompune la MnO2 i NO2,conform reaciei:
NO2 generat ar putea fi reciclat prin reacie cu ap:
Acidul format reacioneaz apoi cu minereu de mangan cu grad sczut pentru formarea de nitrat
de mangan pentru a alimenta procesul.
Recent,[t47],s-au investigat trei procedee chimice de preparare a (CMD) pentru posibile aplicaii
n baterii uscate,n loc de (EMD).Cele trei proceduri de pregtire au fost:
(a) precipitare-oxidare prin activarea aerului,plus acid (n dou etape,aer)
(b) precipitare-oxidare prin H2O, plus activarea acidului(n dou etape-H2O2)
(c) precipitare-oxidare prin KClO3 (single-pas-ClO3)
Procedurile in dou etape au dat randamente mai mari de dioxid de mangan activat (80-86%),
comparativ cu preparatul intr-o singur etap.
Page 119
VII.= Tehnologii noi - recuperare Mn in sulfat de mangan
Page 120
Preturi mangan (la niveluri record istoric):
*Benchmark price for Australian 44/45% lumpy ore on a CIF China basis, as reported in various sources
Preurile de minereu de mangan sunt vizibile pe pieele de aliaje de Mn
Si noi facem export,printr-o cudata firma care a intrat in posesia rezervelor de Mn ale Romaniei
Mai mult,cea mai bogata mina de minereu de mangan curat (rodonit-carbonat de mangan) este
mina turistica,iar in cariera (cu minereu bun) se stocheaza steril de la flotare neferos (inclusiv
pirita) si ciudat,locatia a devenit un abator pentru vite !
O alta firma ciudata exporta cupru (o tona concentrat din 40 tone mineru prelucrat,iar 39 de
tone steril stocat in cariera de mangan!).
Dar ,din studii platite de stat,s-au cercetat metalele rare la Manaila,2014,dupa 6 ani de
privatizare! Suntem normali ? Sau .
Daca este piata,avem preturi f.bune,stim tehnologii,avem materii prime,avem locatii,avem forta
de munca calificata,avem toate procedurile legale aprobate,de ce inchidem tot? Ce ne lipseste ?
Nu este un pat al lui Procust,care taie si lungeste dupa criterii absconse.Este patul Prostiei !
Voi prezenta cateva Studii de caz similare pentru ceea ce s-a facut la US Iacobeni sau ce se
putea face la Iacobeni-Vatra Dornei si/sau in Romania.
Comentariile sunt inutile.
Numai cine nu vrea sa vada nu vede! Dar decide !
Page 121
Studiu de caz : ERACHEM Franta
Liderul mondial in produse chimice de mangan,ERAMET dezvolta o intensa activitate prin

subsidara ERACHEM,in cinci locatii de productie.
Erachem-Comilog,beneficiind de integrarea sa cu Comilog,divizia de mangan Eramet,este liderul

mondial n derivai chimici pe baz de mangan.Ofera un portofoliu variat de produse,pe baza de
minereu de nalt calitate din Gabon, prelucrat in site-urile din SUA,Mexica,Belgia i China :
MnO2 (bioxid de mangan natural-NMD,electrolitic dioxid de mangan-EMD,dioxid de mangan
chimic-CMD dioxid), Mn3O4, MnSO4,MnO,MnCO3,Mn (NO3)2,MnCI2,LiMn2O4 etc.Ca lider
european,Erachem Comilog a dezvoltat o afacere de reciclare la site-ul su belgian, utiliznd
deeuri cupru din industria electronic.Cuprul extras din aceste deeuri este apoi comercializat
sub form de sruri i oxizi (CuO i COC - oxiclorur de cupru).
ERAMET Comilog Manganse al doilea mare producator mondial de aliaje de mangan pentru
siderurgie, cu fabrici si piete de desfacere in Europa,America de nord si China.
Page 122
De ce nu s-a oferit fabrica de fero-mangan si silico-mangan de la Tulcea?Mai ales ca belgienii

de la SEDEMA (care monopolizau piata din Romania) au vrut sa se asosieze cu Uzina de Saruri
de la Iacobeni,in 1992!Au sfarsit prin a fi cumparati de cate francezi care asa au inceput divizia
de saruri de mangan (apoi au cumparat fabrica de sulfat de mangan din Mexic si au profitat de
marea greseala strategic USA-de a nu mai produce si de a cumpara mult mai ieftin,China)
Page 123
Cu filiala sa Comilog,divizia Manganul este al doilea cel mai mare productor mondial de
mangan minereu de nalt calitate,datorit depozitului Moanda (Gabon).
Capacitatea de producie a crescut de la 2 milioane de tone la 3,5 milioane de tone n 2008
Minereu Comilog este oxidat (MnO2) i ia forma de minereu (5-75 mm) sau (2-10 mm).
Caracteristici principale:
- Coninut de mangan foarte mare: 45-50%, n funcie de clasa.
- Reactivitate: urmare a gradului ridicat de oxidare a minereului permite consumul redus de
energie i randamente mbuntite.
- Distribuia granulometric,ceea ce favorizeaz reactivitatea pstrnd permeabilitatea sarcinii.
Page 124
Baltimore (MD),USA
Fabrica Baltimore (Maryland,Statele Unite ale Americii)

produce derivai chimici de mangan pentru specialiti i aplicaii electronice,precum i pentru
industria agrochimice.Portofoliul su include oxizi de nalt puritate,sruri anhidre,produse
metalurgice de specialitate si minereu redus.
Amplasat ideal,aproape de pieele cheie din SUA,fabrica Baltimore este de asemenea aproape de
faciliti portuare internaionale Baltimore,care s permit exportul uor de specialitate sruri i
oxizi de nalt performan n ntreaga lume,n special Asia.Fabrica este ISO-9001 i ISO-14001.
Sunt in derlare proiecte de dezvoltare importante din industria de baterii ion-litiu,carbonai de
mangan ultra-fini,n domeniul de tratarea apei cu dioxizi de mangan foarte eficienti-care absorb
substane toxice- precum i dioxizi de mangan orientati spre pieele chimice organice.
New Johnsonville (TN), USA
Fabrica din New Johnsonville (Tennessee,Statele Unite ale

Americii),este dedicata produciei de dioxid de mangan electrolitic (EMD) utilizat ca si catod
pentru baterii alcaline de nalt calitate.Fabrica este ISO-9001 i ISO-14001
Page 125
Situat ideal pentru a ne servi productorilor de baterii alcaline,instalaia de New Johnsonville

poate furniza n camion,feroviar,barja sau nave container.Poziia sa geografic este,de asemenea,
un atu puternic pentru energia electric abundenta,o component esenial a EMD.
New Johnsonville a dezvoltat mai multe clase de calitate Merck si vizeaz furnizarea de cerine
diferite ale celor mai exigenti producatori de baterii lume.
Cu o producie anual de 30.000 de tone/an,fabrica noua

Johnsonville este cel mai mare producator de EMD din America de Nord i unul dintre cei mai
mari din ntreaga lume.
Tertre ,Begia
Fabrica ERACHEM Comilog de Tertre (Belgia) produce

substane chimice de mangan concepute pentru baterii litiu-ion,electronice i specialiti pia
agrochimice.Tertre recicleaza,de asemenea,spents cupru de la plcile cu circuite imprimate.
Portofoliul su include sulfat de mangan de nalt puritate pentru de baterii litiu-ion,numeroase
sruri de mangan i oxizi,minereu de mangan redus i de oxizi de cupru i oxicloruri.
Din punct de vedere geografic este aproape de hub-uri de transport de marf,aprovizioneaza
global Europa de Vest si n Asia de Sud-Est. Fabrica este ISO-9001 i ISO-14001
Page 126
Activ n micronutrienti extrem

de solicitanti pentru piata de aditivi pentru hrana animalelor, sunt experti n "procesele Good
Manufacturing",trasabilitate mare i abordri de rechemare, precum si procedurile "HACCP",
adic "punctele critice de control analiza riscurilor",un sistem care identific i pericole de
control legate de sigurana hranei pentru animale.
Inovaia constant n special pentru produsele baterii rencrcabile.Adaptandu-se nevoilor
clienilor,echipa de la Tertre dezvolt noi clase,n special n domeniul bateriei litiu-ion.Pentru
aceast industrie specifica,Tertre a dezvoltat un nou sulfat de mangan de mare puritate specific
pentru a produce hidroxid de litiu-NMC (Nichel mangan cobalt),o materie prim cheie pentru
baterii litiu-ion utilizate n dispozitive portabile si masini/hibride electrice.Tertre lucreaz n mod
activ la dezvoltarea de noi saruri de mangan special concepute pentru a rspunde cerinelor foarte
stricte de inalta performanta pentru noua generaie LiMn2O4 (LMO- oxid de litiu mangan)
pentru baterii portabile i auto.
Tertre este ISO-14001 pentru unitatea de reciclare cupru i lucreaz spre obtinerea aceleiai
certificare pentru alte uniti.
Saint Ghislain,Belgium
Fabrica Saint Ghislain,certificata ISO 9001:2000 si ISO

14001produce Mn chimic (MnO3LH, minereu redus) pentru electronice,agrochimice i n alte
zone chimice de specialitate.
Page 127
Unitatea de reciclare genereaz soluii de gravare noi dedicate circuitelor imprimate (PCB) i
produse chimice de cupru (sruri i oxizi).Alimentarea se bazeaz pe deeuri cu coninut de
cupru provenind din industria electronic i alte industrii.
Un alt proces va recupera Mn i Zn de la baterii folosite.n prezent,proiectele sunt dezvoltate
pentru a recicla fluxuri de deeuri de metale complexe.
Tampico,Mexic
Convenabil situata n apropiere de portul Altamira n

partea de nord-est a Mexicului,fabrica ERACHEM Tampico produce micronutrienti de mangan
de nalt calitate i derivai pentru pietele agrochimice europene si americane. Fabrica este ISO9001, ISO 14001-i certificat FAMI QS.
Flanta Tampico produce Tecmangam ,un sulfat de mangan de nalt

calitate (MnSO4) special conceput pentru a se potrivi cu cerinele stricte ale productorilor de
furaje i de ngrminte.Fabrica Tampico produce, de asemenea,Oxymangam ,un oxid de
mangan (MnO) proiectat pentru a fi un micronutrient pentru aplicarea la furaje.Aceste produse
sunt disponibile n vrac,1 MT saci mari sau la 25 saci de Kg.
Page 128
Apropierea Tampico de portul de Altamira i de servicii de transport feroviare permit exportul

uor pentru Tecmanganm i Oxymangam in America de Nord, Europa i Asia de Sud-Est.
GMP, HACCP, FAMI-QS au fost acordate pentru calitatea i trasabilitatea produselor .
Fabrica Tampico este cea mai mare fabrica de MnSO4 din lume,cu o capacitate de producie
ajungnd la 35.000 de tone/an.Capacitatea sa mare si de nalt calitate permite producerea la
costuri competitive.
Datorit minei de minereu de mangan Eramet Comilog situata n Gabon, fabrica utilizeaza de
unul dintre cele mai bogat minereu de mangan din lume,avand avantajul mare al contintului
limitad de metale grele i alte impuriti.
Chongzuo , China
Fabrica ERACHEM Comilog de Chongzuo este dedicata pentru producia de dioxid de mangan
electrolitic-(EMD) utilizat ca si catod pentru bateriile alcaline de nalt calitate sau pentru
bateriile rencrcabile litiu-ion.Este certificata ISO 9001.
Situata ideal n provincia Guangxi,sud-vest China, fabrica este aproape de un important nod
Page 129
feroviar i rutier pentru a servi toate regiunile din China i la numai 150 km de ocean i de portul
Fangchen pentru a servi clienii de peste mri.Aceasta apropierea de un port de mare adncime
este un atu mare de a importa cantiti eficiente de minereu de mangan din Gabon de la
compania mam Eramet Comilog.Poziia sa geografic este, de asemenea,un atu puternic pentru
energia electric,o component esenial a EMD, fiind abundenta i distribuia acesteia de
ncredere n provincia Guangxi.
Sorturile de calitate GK-A, GK-B sau,mai recent,GK-S pentru aplicatia electronic,au fost
dezvoltate pentru a raspunde nevoilor specifice ale pieelor industriei de baterii litiu-ion (fier
sczut,distribuie specifica si dimensiune particulei,coninut sczut de alcaline etc. ...)
Fabrica Chongzuo este una dintre cele mai mari instalaiei EMD n lume,cu o capacitate de
producie de 25.000 de tone /an.
Erachem Comilog, Inc.,membra a Grupului Eramet,Franta,este principala surs mondial de

produse chimice fine mangan i un lider european n servicii de mediu (reciclare cupru).
Produc un portofoliu larg de produse specializate de cea mai nalt performan i calitate,care
sunt eseniale pentru o gam larg de aplicaii client de la baterii alcaline,catalizatori i
agricultur,pentru aliaje de magneziu,componente electronice,produse chimice i oel. Msura
succesului nostru este procentul mare al acestor clieni care se bazeaz pe Erachem Comilog ca
surs unic.
Intermediarii Catalyst: oxizi de mangan i soluii de azotat de mangan sunt utilizate pe scar
larg pentru a prepara catalizatori pe baz de Mn pentru sinteza chimic, n farmacie, de
exemplu, i de protecie a mediului pentru a elimina ozon periculoase, monoxid de carbon i
compui organici volatili (COV) lui.
Vopsele i Parfumuri: dioxizi de mangan (MnO2 VHP) acioneaz ca un oxidant uoar i
selectiv n transformarea alcooli de aroma si parfum aldehide i n fabricarea anumitor colorani.
Aditivi combustibil: cu coninut de mangan amelioratori ai cifrei octanice a oferi rafinriile un
Page 130
mijloc extrem de eficient de mbuntire a performanelor combustibil fr utilizarea de MTBE

sau plumb. Ele reduc poluarea n timp ce se ntinde resurse de petrol din lume.
Sticla si Pigmente: Ochelari de chihlimbar i ametist nuante profunde sunt preparate cu puritate
mare dioxizi de mangan Erachem Comilog lui (MnO2 VHP, HPM, HPX i HPMX).
n mod ironic, dioxid de mangan a fost, de asemenea, folosit de sute de ani pentru a elimina
culoarea din sticl. Uneori numit "spun factorii de decizie din sticl-" ", MnO2 precipit fier de
sticla topit, care ar da o tent verde.
Stabilitatea termic i lumina de colorani de mangan este, de asemenea, un avantaj pentru cei
care au nevoie att frumuseea i longevitate n produsele lor. n siding de vinil, n cazul n care
stabilitatea culorii este esenial, pigmeni pe baz de mangan (MnCO3UF) sunt utilizate n mod
obinuit.
Tratament Metal:Manganul este esenial pentru producia de oel i este un agent de valoros
aliere pentru aluminiu i magneziu. Produsele Erachem Comilog de aliaj eficient mangan n
procese de fabricaie acestor metale.
Magneziu: bilue noastre de clorur de mangan elimina de fier de promovare coroziune de
magneziu, extinderea cu mult cererile de aliaj turnate sub presiune magneziu lui. Anozi care
conin mangan protejeaz conducte de transport i de nclzire a apei.
Fosfat de mangan este utilizat pe scar larg ca o "acoperire prin conversie" pentru a mbunti
lubrifierea prilor mecanice n timpul spargere.
Rafinriile de petrol (de control sulf): CST Erachem Comilog indeparteaza H2S sulfurat carbonil
i mercaptani din procesul de rafinare a petrolului materiilor prime.
De purificare a apei: mangan, n diverse forme (CIR, MnO2HSA), capcane sulfurat dizolvat,
metale grele, i unele specii radioactive din apa.
Sudarea Grad MnO: carbonat de mangan, oxizi de mangan, a i sudur de calitate mangan praf
fiecare contribuie proprieti unice. De exemplu, acte de pulbere de mangan ca un agent de aliere
pentru a mbunti duritatea sudurilor. Oxizi manganeziu, utilizate n electrozi-flux tubulara
pentru fluxuri de sudare scufundat-arc, a spori calitatea i integritatea sudurii.
Gam larg Erachem Comilog de produse pentru aceast industrie include MnCO3 de nalt
puritate, minereuri reduse (clasa sudare MnO), precum i diferite grade de minereu Comilog.
CHEMICALS: Produsele Erachem Comilog sunt fabricate pentru diferite sectoare de
activitate si pentru diferite aplicatii :
Electric batteries
Portable energy: EMD,NMD and LiMn2O4 are used in
primary batteries (alkaline and saline) and secondary batteries (rechargeable).
Page 131
Fertilizer = manganese sulfate

Agriculture: Mn is used in fertilizers,
fungicides, animal feed, etc. in the form of oxide, sulphate, nitrate or carbonate. Salts and oxides
from the recycling process at Erachem Comilog are also used in these applications.
Electronic components
Electronics: MnCO3, MnO and Mn3O4 are used in
high-tech parts, such as soft ferrites and capacitors.
Manganese salts and oxides

Fine chemicals: many manganese salts and oxides can
also be used in applications such as metal surface treatment, catalysis, welding, additives for the
oil industry, pharmaceuticals, pigments, etc.
Catalyst Intermediates:
Manganese oxides and manganese
nitrate solutions are widely used to prepare Mn-based catalysts for chemical synthesis, in
pharmacy, for example, and environmental protection to eliminate dangerous ozone, carbon
monoxide and volatile organic compounds (VOC's).
Dyes & Fragrances:

Manganese dioxides (MnO2 VHP) act as a mild and
selective oxidant in converting alcohols to flavour and fragrance aldehydes and in manufacturing
certain dyes.
Page 132
Fuel Additives:
Manganese-containing octane improvers provide
refiners a highly efficient means of improving fuel performance without the use of MTBE or
lead. They reduce pollution while stretching the world's petroleum resources.
Glass and Pigments:

Glasses of deep amber and amethyst shades are
prepared with Erachem Comilog's high purity manganese dioxides (MnO2 VHP, HPM, HPX and
HPMX).
Ironically, manganese dioxide has also been used for hundreds of years to remove color from
glass. Sometimes called "glass-makers' soap", MnO2 precipitates iron from the molten glass that
would impart a green tint.
The thermal and light stability of manganese colorants is also a benefit to those who need both
beauty and longevity in their products. In vinyl siding, where color stability is essential,
manganese based pigments (MnCO3UF) are commonly used.
Metal Treatment:
Manganese is essential to the production of steel and is a
valuable alloying agent for aluminum and magnesium. Erachem Comilog's products efficiently
alloy manganese into these metals' manufacturing processes.
Magnesium: Our manganese chloride prills remove corrosion-promoting iron from magnesium,
vastly expanding magnesium's die-cast alloy applications. Sacrificial anodes containing
manganese protects transmission pipe lines and water heaters.
Manganese phosphate is widely used as a conversion coating to improve lubrication of
mechanical parts during break-in.
Page 133
Oil Refineries (sulphur control):

Erachem Comilog's CST removes H2S
carbonyl sulphide and mercaptans from petroleum refining process feedstock.
Water Purification:
Manganese, in various forms (CIR, MnO2HSA), traps
dissolved sulphide, heavy metals, and some radioactive species from water.
Welding Grade MnO:

Manganese carbonate, manganous oxides, and weldgrade manganese powder each contribute unique properties. For instance, manganese powder
acts as an alloying agent to improve the hardness of welds. Manganous oxides, used in fluxcored electrodes for submerged-arc welding fluxes, enhance the quality and integrity of the weld.
Erachem Comilog's broad range of products for this industry includes high purity MnCO3,
reduced ores (MnO welding grade), and various grades of Comilog ore.
MnO Welding Grade:

MnO2 VHP, HPM, HPX, HPMX
Catalysts MnO2CIR
Submerged arc fluxes, electrodes and flux core wire
MnO2 VHP, HPM, HPX, HPMX
Page 134
MnO2CIR:Water purification
MnO HP, HPX (High Purity)
Ceramics and pigments
MnO HP, HPX (High Purity
Pigments for vinyl siding
Thermistors
Tantalum capacitors
Ferrites
Metal Treatments
MnCO3 UF:
Mn2O3HPX:
MnO2 VHP:
Mn2O3HPX; Mn3O4LH
MnCO3(S):
Page 135
Tantalum capacitors
MnO:
MnSO4:
MnCO3N, NL:
Mn(NO3)2 Solution:
NMD - MO2 Moanda:
Mn(NO3)HD, LD
Trace mineral in animal feed
Sprayed fertilizer applications
Alkaline batteries
Page 136
CMD Lithium batteries:
EMD:
MnO2FAR LiP ;MnO2FAR LiP HT
Alkaline dry cell batteries
Producerea i comercializarea de compusi chimici de mangan reprezint mai mult de 10% din
afacerile diviziei de mangan.Aceste produse au o mare varietate de utilizri n diferite industrii,
de la baterii i electronice la agrochimice.
Fabricile Chongzuo-China (25.000 t/an) i New Johnsonville-USA (30.000 t/an),produc 20% din
dioxidul de mangan electrolitic (EMD) din lume.Acest material de nenlocuit ajut ca bateriile
alcaline sa fie eficiente.
Tehnologiile litiu-ion avanseaza,avand la baza sulfat de mangan ERACHEM de nalt puritate,o
materie prim pentru catozi litiu-ion,n fabrica sa Tertre-Belgia,cu o capacitate de producie de
10.000 de tone pe an.
ERACHEM este liderul mondial n "electronice" i in piee "de specialitate".
Acestea sunt in sectoare cu produse concepute pentru condensatori de tantal,semiconductori i
de producie de bobinare (electronic),pentru tratamente de metal i de suprafa i aplicaii cu
sudur (specialiti).Producia este centrata in jurul fabricilor Baltimore-SUA i Tertre-Belgia
n mod similar,n derivai chimici de nichel,fabrica Sandouville (Frana) este un lider mondial n
specialitile pentru galvanizare i cataliza.
Srurile i oxizii de mangan sunt oligoelemente care satisfac nevoile vitale ale plantelor i
animalelor.Ele sunt,de asemenea,folosite pentru a produce fungicide.Manganul faciliteaz
metabolismul proteinelor i creterea oaselor la animale,precum i asimilare azotului i sinteza
proteinelor n plante, care s le permit s creasc sntos.
Deservirea acestor piee solicit o mare securitatea a aprovizionrii i mai presus de toate
respectarea reglementrilor internaionale n vigoare.
ERACHEM este certificat GMP i FAMI-QS,garantnd proceduri stricte de control intern,de
trasabilitate a produse alimentare,calitatea produselor i de protecia mediului.
Oxidul de mangan i sulfatul de mangan sunt principalele produse pentru agrochimice.
Acestea sunt produse n principal n Tampico-Mexic i Tertre-Belgia,fabrici care mpreun
produc mai mult de 60.000 de tone pe an..
Page 137
Studiu de caz : CITIC DEMANG China analiza 2010

CITIC Dameng Holdings Limited are cele mai mari resurse i rezervele de mangan n China,cu
22% din totalul indicat chinez i rezerve.CITIC Dameng are trei licene de exploatare,dou mine
de operare,dou fabrici de prelucrare minereu,o fabric de prelucrare mangan praf, trei topitorii
feroaliaje,trei fabrici de mangan electrolitic,o fabric dioxid de mangan electrolitic i una de
sulfat de mangan,n funciune.Compania are o min de mangan cu instalaie de prelucrare a
minereului asociat n Gabon; o instalaie de electroliz mangan n Tiandeng i o fabric de
Mn3O4,o fabric manganit de litiu i o fabric de cobaltit de litiu n Chongzuo,toate fiind n
construcie.
Page 138
Baza de materii prime :

Minele,concentratoarele i topitoriile operate de CITIC Dameng n regiunea autonom Guangxi
Zhuangzu din China sunt operaiuni bine integrate i bine gestionate.Standardele de operare de la
site-uri sunt n general comparabile cu bune practici naionale i/sau internaionale de industrie.
La 30 iunie 2010,resursele minerale msurate,indicate i deduse pentru trei mine erau de 8.28Mt
la o medie Mn de 23.76%, 91.46Mt la o medie Mn de 23,41% i 16.46Mt la o medie Mn de
28.34%, respectiv resurse minerale msurate i indicate de minereu cu un continut scazut de Mn
au fost 197,282t cu o medie Mn de 11,28% i 253,079t cu o medie Mn de 10,77%.Rrezervele de
minereu dovedite i probabile au fost estimate la 8.025Mt la o medie Mn de 21,57% i 88.775Mt
la o medie Mn de 21,43%.n plus, clasa cu un continut sczut de Mn dovedite i probabile de
rezerve minerale au fost 190,145t cu o medie Mn de 10,60% i 243,924t cu o medie Mn de
9,20%, respectiv.Resursele i rezervele au fost estimate n conformitate cu codul JORC.
ProiectulDaxin include patru zone miniere n carier i o zon de subteran.Tiandeng este o min
carier iar Bembe' le' este o min deschis- carier.n general,au fost adoptate mine deschise i
metode de exploatare cu recuperrile miniere de 86-93% i diluii miniere de la 6 la 12%.Un flux
convenional de prelucrare a minereului include concasarea,splarea i uscarea n fabricile de
prelucrare a minereului pentru a produce concentrate de mangan.Instalaiile de prelucrare a
minereului ating ratele medii de recuperare de mangan de 80.65% pentru minereul de oxid la
Tiandeng,88,3% pentru minereu de oxid i 93.34% pentru minereu de carbonat la Daxing.Rata
de recuperare proiectat de 90% pentru oxidul de mangan de la Bembe' le' este rezultatul testelor
din studiul de fezabilitate.
Tehnologii si capacitati :
Tehnologiile utilizate n instalaia Daxin de mangan sulfat,fabrica de dioxid de mangan
electrolitic Daxin,fabricile Start i Tiandong de mangan electrolitic,topitoriile Dabao,Tiandeng i
Qinzhou sunt de standarde industriale.Aceste uzine i topitoriile sunt toate bine gestionate i
produc n mod constant produse de nalt calitate.Ratelele medii de recuperare n 2009,care sunt
n intervalul acceptabil pentru industria de mangan,n conformitate cu standardele din China,
sunt prezentate n tabelul de mai jos.
Avand avantajele resursei proprii,au construit o serie de fabrici de mangan,concentratoare de

minereu (instalatii de preparare),electroliz i topitoriile. Compania are planuri ambiioase pentru
industrializarea manganului.
I.= Prepararea minereului de mangan

Sunt trei instalatii (uzine de preparare) de prelucrare a minereului de mangan (2-China.1-Gabon).
Page 139
A.= Concentratorul Daxing-instalatia de preparare minereu de mangan-este situat n zona

minei Xialei,judeul Daxin,provincia Guangxi,China.Capacitatea sa total de prelucrare este de
1,000,000tpa. Coridorul de la poalele muntelui acoper banda transportoare de 800m.
Prepararea minereului de mangan oxidic

Minerale metalice din minereul de oxid de mangan sunt n principal de piroluzita,psilomelan i
ramsdellite,cu mai puine minerale de fier (de limonit i hematite).Minerale de gang sunt n
principal cuar,calcedonie,caolinit i hydromica.Structura minereului de oxid de mangan este in
principal microaphanitic cu textur i gel foarte amnunit. Minereu se extrage din carier i
transportat cu camioane la instalatia de preparare.
Prin concasare primara,dimensiunea particulelor minerale este redusa de la 400mm la mai puin
de 100 mm.Minereul concasat este splat de dou uniti de clasificatori dublu-spiralate,in care
minereul este separat gravitaional.Suspensia curge ntr-unul dintre clasificatorii spiralati n care
mineralele de mangan fine sunt recuperate i sterilele sunt pompate la TSF.Concentratele splate
sunt zdrobite i sortate de dou ori pentru a obine particule de mai puin de 7 mm,care trec prin
concentrarea pe jiguri pentru a produce dou sorturi.Urmeaza o noua separarea,prin dou etape
cu tobe magnetice permanente,pentru a recupera un concentrat de minereu de mangan pentru uz
metalurgic.Strilele grosiere sunt transportate de camione la iazul de steril.
n 2009,aceast instalatie a procesat 162,427t de minereu i si a produs 128,771tpa de tipuri de
concentrate,care sunt utilizate pentru metalurgie,baterii i chimizare,pe baza diferitelor grade de
Mn.Gradul mediu de Mn in concentratul total este 32,10%,cu o recuperare medie Mn de 88.31%.
Pentru a produce 1.0t concentrat se consuma 1.26t minereu original.
Page 140
Prepararea minereului de mangan carbonatic

Minerale metalice din minereu de mangan carbonat sunt cuprinse n principal din rodocrozit,
manganocalcite i kutnohorite,cu mai puine sursassite i manganhumite,cu minerale de gang
cuar,clorit,biotit,calcit,dolomit,muscovit i actinolit.Minereu de carbonat de mangan se
caracterizeaz printr-o textur fin granulat i structur masiv.Minereu din mina de subteran
este remorcat de transport pentru liniile de minereu de carbonat de concentrator.Fluxul de
prelucrare vechi,cu o capacitate de 300,000tpa,iar noua linie de prelucrare are o capacitate de
600,000tpa.Fluxurile tehnologice pe cele de dou linii sunt similare.
Page 141
Instalatia de prelucrare-veche,cu o capacitate de 300,000tpa
Instalatia de prelucrare-noua,cu o capacitate de 600,000tpa
Page 142
Dup trei etape de concasare,minereul se clasific n trei categorii dupa doua etape de
concentrare prin site vibratoare.
Cele trei categorii sunt 0 la 7 mm,7 la 20 mm i mai mare dect 20 mm.Particulele mai mari de
20 mm trec prin concasare teriaar i sunt trimise napoi la sitele vibratoare.Minereul de
dimensiuni 0-7mm este separate prin dou etape de separare magnetic,avand camp permanent,
pentru a produce un concentrat fin i o decantare.
Concentratul filtrat este transportat ctre uzina de mangan pulbere iar sterilului este pompat la
TSF.Particulele de dimensiuni ntre 7 i 20 mm sunt separate de tobe magnetice permanente,
produ-se un concentrat grosier i o decantare,care este alimeaza concasorul teriar.
Fluxul tehnologic de preparare a fost revizuit de mai multe institute tiinifice din China i a fost
verificat n practica cu echipamente avansate de utilizare.
n 2009, aceast linie de producie a procesat 648,341t de minereu brut i produse 536,373t de
carbonat de mangan.Indicele de producie n 2009 ,pentru gradul mediu concentratde mangan,
este 22.88%,cu o recuperare medie de Mn de 93.34%.
Pentru a produce concentrat 1.0t va consuma 1.21t minereu primar (carbonat).
Utilaje : La Daxing- uzina de procesare a minereului,au fost introduse concasoare conice si

concasoare cu falc Metso-Mineral.Au fost adoptate ,n ultimii ani,separatoare permanente cu
role magnetice.
Page 143
Costurile de numerar de prelucrare a minereului la Daxin din 2008 pn n iunie 2010.

Costurile sunt n principal de la ocuparea forei de munc forei demunc,consumabile,
electricitate,ap i alte servicii,pe i n afara amplasamentului administrare,protecia mediului i
monitorizare; transportul de for de munc i taxele sunt legate de venit,redevene i alte taxe
guvernamentale. Costurile totale de numerar pentru uzina de procesare pentru a produce o ton
de concentrat n 2008,2009 i ianuarie-iunie 2010 sunt 30.99RMB,27.46RMB i 25.01RMB.
Curs valutar : Yuan renminbi chinezesc (RMB sau CNY) : 0.6422 RON / CNY ;0.1429 EUR / CNY; 0.1606 USD / CNY
Alimentarea cu ap: ap proaspt provine din Xialei River,care are o rat minim de curgere de
5.08m3/s.Un sistem de reciclare a apei a furnizeaza apa decantat din TSF pentru concentrator.
Alimentarea cu ap a concentratorului este suficient.
Page 144
Alimentarea cu energie electric:energie electric este furnizat de dou surse - hidrocentrala de

pe partea cealalt a rului i Ningxi 110kV printr-o linie aerian exclusiva 35kV.n plus,o
substaie 220kV echipata cu dou uniti de 80000kVA transformator a fost construita de ctre
societate n Xialei n 2002 pentru a furniza energie pentru producia de la mina.O substaie
35/10kV echipata cu dou uniti de transformatoare 3150kVA opereaz n mina,pentr a furniza
energie electrica 10kV la toate carierele,concentratore i fabrica de mangan praf.
Iazul de decantare de depozitare (TSF) : TSF este situat la 1 km nord de concentratorului,n
valea Nongsong,ntr-o depresiune dezvoltat n acvifer D2D.Suspensiile de steril sunt pompate
de la concentrator la TSF printr-un tunel n munte iar grosier sterilului grosier este transportat la
groapa de camioane.TSF are un volum de 1790000 m3.Acest volum poate fi marit la 2160000m3
dup construcia unui baraj lung 11.2m,in completare la deschiderea depresiunii.SRK a
observant condiii bune la TSF,care a fost operational pentru mai mult de opt ani.
Cu dezvoltarea tehnologiei i a unui pre de mangan n cretere,sterilul poate fi re-concentrat
pentru a face un profit.
B.= Concentratorul Tiandeng
Concentratorul Tiandeng-instalatia de preparae mineru de mngan este situat n oraul Dongpin,
judeul Tiandeng, provincia Guangxi,China.
Mina conine minereu de oxid de mangan la partea superioar si care a fost exploatat pn acum.
Minerale metalice sunt n principal carbonat de mangan oxidat,lithiophorite, i piroluzita.
Minerale de gang sunt cuar i caolinit cu putin limonit,muscovit i clorite.
Minereul oxidat n Tiandeng este caracterizat prin texturi,n principal amorfe i microcriptocristaline i structuri masive i laminate.Agregarea mineral este dimensionat de la 25 pana
la 180 mm,n diametru.Acest tip de minereu este uor de separat.Minereu se extrage prin minerit
in carier i transportat de camione la un depozit la concentrator si care este alimentat de un
incarcator.
Page 145
Minereu este alimentat pe un gratar de oel orizontal(300mm x 300mm). Minereul

supradimensionat este rupt de mn i minereu subdimensionate este splat cu ap sub presiune
si trimis la trei uniti de clasificatori dublu spiralati pentru a-l separa gravitational.Curentul
inferior se spal n dou uniti ale aceluia clasificator spiralat pentru a produce un concentrat
care vor fi clasificat de un ciur vibrant pentru a genera un concentrat (granulaie> 7mm) i un
concentrat fin (granulaia <7mm).Deversarea din cele dou etape de splare anterioare este
tratat cu un alt clasificator spiral,pentru un concentrat fin.Preaplinul final este trecut la TSF.
Ca agregare mineral mangan este mare n dimensiune iar steril este pmntesc i uor de separat,
procesul de concentrare este foarte simplu cu doar patru etape de splare necesare pentru a
produce concentrate de nalt calitate.n 2009, fabrica a prelucrat303,466t de minereu i a produs
170,166t de concentrat la o medie de 25.81%.Rata de recuperare a fost de 80.65% mangan.
Pentru a produce concentrat 1.0t se consuma minereu oxidat 1.83t.
Utilaje :
Page 146
Costurile : sunt n principal de ocuparea forei de munc forei de munc, consumabile,

electricitate,ap i alte servicii,pe i n afara locului de administrare,protecia mediului i
monitorizare;transportul forei de munc i impozit pe venit,redevene i alte taxe
guvernamentale.Costurile totale de numerar pentru uzina de procesare pentru a produce o ton de
concentrat n 2008,2009 i ianuarie-iunie 2010 sunt 36.75RMB, 37.14RMB i 41.50RMB.
Alimentare apa :
Apa provine de la raul Dongping de la 1.5 km distan,cu ajutorul a trei uniti de pompe de
155m3/h,90kW,printr-o conduct la un rezervor de ap la concentrator.Pentru a produce o ton
de concentrat va consuma 6m3 ap.Deoarece nu exist nici un adaos de orice reactiv n timpul
prelucrrii minereului,apa decantat din TSF nu este reutilizata i poate fi descrcat direct.
Electricitatea : provine din reeaua local printr-o linie aerian de la 10kV Dongping i
transformata de un transformator 380 / 220V.
Depozitul de sterilul : TSF a fost de operare pentru mai mult de 35 de ani. Acesta este situat n
apropiere de concentrator.Barajul a fost construit de un dig cu roci de umplere,cu o nlime
iniial de 38 m i volumul eficient de 3180000 m.Din motive de siguran, barajul a fost
reproiectat de Proiectare Institutul Changsha n 2006, nlimea a crescut la 44 m i volumul a
crescut cu 0.88 milioane m la un volum total de 4 milioane de m.A ramas nc un volum de 1,8
milioane m i o durat de via de mai mult de opt ani,la ratele actuale de producie.
Page 147
C.= Concentratorul Bembe le

Mina Bembe' le' conine minereu de oxid de mangan.Mineralele metalice sunt n principal
piroluzita,psilomelan,precum i silicat de mangan si minerale de fier minore de hematit i
limonit.Minerale de gang sunt n principal cuar cu minerale minore de argil.Minereul de oxid
n Bembe' le' este caracterizat prin texturi de pmnt i colloform i structura masiva.Acest tip
de minereu este uor de separat de deeuri.
Minereu se extrage prin minerit in carier i transportat cu camionul la depozitul din concentrator
i alimentat de incarcator.
Potrivit raportului studiului de fezabilitate,exist concepute doua fluxuri tehnicologice:
(1) dou etape de strivire fr de spalare (grosiere i amestec granule) fiecare cu un ciur vibrant
pentru a produce concentrate.Acest flux prelucraza n principal tipurile de minereu din zonele I i
III;
(2) minereul brut,mrunit este splat n dou uniti de aceleai clasificator spiralat pentru a
produce un concentrat.Metoda este de a procesa minereul de tip II.
Capacitatea proiectata a uzinei de procesare a minereului este de a procesa 1,150,000tpa de

minereu i a produce 758,800tpa a concentrat la o medie de Mn de 43.00%,cu o rat medie de
recuperare de 89.85%
Pentru a produce concentrat 1.0t va consuma minereu oxidat 1.52t.
Page 148
Utilaje principale :
Page 149
Costurile de numer de prelucrare a minereu prognozate n raportul studiului de fezabilitate,

inclusiv consumul de motorin,costurile forei de munc i piese de schimb sunt :
Costul total de procesare numerar pentru producerea unei tone de concentrat de sunt prognozate
la 128.75RMB pentru 2011 i 102.52RMB pentru 2012.
Alimentarea cu ap: capacitatea de prelucrare a minereului proiectat este 1,150,000tpa.
Consumul de ap se estimeaz la 350m3 pe or,inclusiv 10% consumul de imprevizibil.
Consumul de ap reciclat este 194m3 pe or.Apa este obtinuta din rul Misango i Compania
propune s construiasc un rezervor mic i o cas de pompe n ru la 1.3km de concentrator.
Acest lucru va oferi o 156m3/h alimentare cu ap a concentratorului.Ap reciclat vine de la TSF
de pompele de profil,la 1300m de la concentrator.
Alimentarea cu energie electric:nu exist nici o surs local de energie electric.n timpul
etapelor de producie incipiente,energia electrica va fi generata de patru uniti de generatoare
diesel 500 kW.Societatea poate lua n considerare construirea unei hidrocentrale pentru a furniza
energie de producie folosind rul Misango,de la o nlime de 2000m.
Depozitarea sterilului: Bembe' le' TSF este proiectat s fie construit sub nivelul concentratorului.
n stadiile incipiente ale de producie,sterilul poate curge gravitaional.Topografic,TSF este n
valea de munte Bembe' le'.Se propune s construiasc dou baraje permeabile cu roca de umplere
cu o nlime proiectata a barajului final de 45m,cu o capacitate de 7 milioane m3 i o durat de
via de 35 de ani.
Concluzii i Recomandri privind Concentratoarele firma de audit SRK
Fluxurile tehnologice adoptate la Daxin i Tiandeng sunt simple i practice i ilustreaz c pot trata minereu n
mod corespunztor la costuri reduse.Acestea poate fi reglate pentru a produce game de produse diferite,la cerinele
pieei.SRK crede c ambele fabrici de procesare a minereului au potenialul de extindere a capacitile lor bazate
pe aspectul site-ului de resurse,de acces la ap i energie.
Datorit calitii minereului,numai concentrate cu clasele Mn ntre 22% i 44% sunt produse i mult mangan se
pierde n steril,n special la Daxin.SRK recomand ca Societatea ar trebui s testeze continuu i sa cerceteze pentru
Page 150
a obine o rat mai bun de recuperare manganului,n special manganul fin granulat.Compania a fost deja de lucru
pe aceast tem cu unele rezultate.Cele dou linii de la Daxing sunt nc n proces de producie,dar cnd ajung
complet de producie va fi posibil ca ele s ating randamentul proiectat i au,de asemenea,un potenial de
extindere.
Minereu brut n Bembe' le' mea conine procente foarte mari de mangan.SRK recomand ca minereul brut trebuie
tratat prin simpla separare gravitaional,utilizarand clasificatoare spiralate pentru a realiza concentrate cu un
continut mai mare de 40% Mn.
SRK observat c minereu n concentratoarele Daxin i Tiandeng i proiectat la Bembe' le' concentrator este
ecologic,deoarece este tratat prin procedee fizice,fr adugarea unor
reactivi.
II.= Fabricarea de mangan-pulbere

Instalaie de prelucrare Daxin praf de mangan produce diferite fraciuni de mrime a mangan
concentra pulberi cu dimensiuni ale grunilor mai mici de 120 mesh sau 0.124mm.Minereu de
mangan diferite sunt tratate n game de produse pulbere pentru diferite intrebuintari prin
mcinare uscat,de exemplu,puterile cu 90% granulometrie <0.124mm i 100% granulaie
<0.55mm pentru baterii i 90% granulaie<0.124mm pentru sulfat de mangan i electrolitic
bioxid de mangan). Majoritatea acestora Pulberile vor fi utilizate ca hran pentru alte plante
CITIC Dameng cu doar o mic parte vndute altor companii.
Tehnica poate fi descris dup cum urmeaz:concentrate (att oxid Mn i carbonat Mn) sunt
uscate mai nti n usctor cu tambur,pentru a reduce umiditatea la mai puin de 5% i apoi se
mrunete n polizoare care formeaz un circuit nchis cu un separator cu ciclon.Fiecare polizor
este echipat cu un separator ciclon i un sac de praf colector pentru a colecta praf i protecia
mediului.
Planta a fost construit din 45,000tpa original cu prezenta randamentul 680,000tpa prin
adugarea treptat i modernizarea echipamentelor.
Costurile de numerar sunt,n principal din ocuparea forei de munc forei de munc,
consumabile,electricitate,ap i alte servicii,pe i n afara amplasamentului de administrare,
protecia mediului i monitorizare;transportul forei de munc,impozit pevenit redevene i alte
taxe guvernamentale.Costurile totale de numerar pentru uzina de procesare de pulbere pentru a
Page 151
produce o ton de concentrat n 2008, 2009 i ianuarie-iunie 2010 sunt 103.08RMB,74.69RMB

i 73.38RMB, respectiv ..
III.= Chimizarea minereului de mangan

A.= Producerea de sulfat de mangan
1.= Fabrica Daxing de mangan sulfat (uzina de saruri de mangan)
Uzina are dou linii de producie pentru a face MnSO4 H2O din minereu de oxid de mangan
praf.Fabrica are o productie anuala de 25,000t de sulfat de mangan i este unul din cei mai mari
producatori si exportatori din lume pentru acest produs.Sulfat de mangan este folosit pentru
multe produse de mangan,cererea sa de pia este n prezent foarte pozitiva.
Fabrica foloseste tehnologie convenional i matur pentru a face sulfat de mangan cu calitati
mod constant buneEchipamentul adoptat este folosit n general n China.
Page 152
Procesele tehnice includ cinci etape :

Reducerea Prjirea : Oxidul de mangan din fabrica de mangan-pulbere este amestecat cu 20%
praf de crbune i prjit n cuptorul rotativ timp de trei ore la 800 la 850 C pentru a face
caMnO2 sa treaca in MnO [de la Mn (IV) la Mn (II)].Rata de revenire este ntre 89,5 i 92,5%.
Leierea i a splara : Pulberea prjit este amestecat cu apa pentru a face o past.La urmtorul
pas se adaug acid sulfuric la pasta pentru a realiza o soluie cu un raport solid lichid de 1: 4,5 la
5,5 i minereu la raportul de acid de 1: 0.7-0.75.Dup dou ore de reacie,este generat sulfatul de
mangan solubil n ap.n acelai timp,multe alte metale,care devin solubile n ap,trebuie s fie
eliminate.Fier(II) n soluie este oxidat la fier (III) de la Mn rmas (IV).Prin reglarea pH-lui n
soluia la 4.5-5.0,fier (III) va forma un hidrat insolubil n ap cu Al (III).Suspensia este separat
prin utilizarea unui filtru de presiune cu reziduul solid splat pentru a recupera soluii
suplimentare i reziduul din aceast etap este transportat cu camionul la TSF.Soluiile sunt
pregtite pentru etapa urmtoare.
Purificarea : Prin adugarea sulfurii de bariu (BAS),ionii de metale grele vor precipita, u
reziduul pentru t filtrare i depozitare Dup 12 ore,soluia va avea o concentraie de mangan de la
100 la 120 grame pe litru (g/l).
Cristalizarea,deshidratarea i uscarea: Soluia purificat este nclzit la aproximativ 105C
prin vaporizare pentru a deveni cristalizat.Cristalul este filtrate pe un filtru centrifugal i se
Page 153
usuc cu aer cald la aproximativ 100-150C,pentru a genera un produs de sulfat de mangan

monohidrat.
Compania a lucrat la noua tehnologie numita "tehnologie de prajire cu microunde" pentru a

atenua consumarea mare de energie i cuptorul rotativ termic poluant pentru mediu.Testele au
artat rezultate bune n economia de energie i se estimeaz c aceast tehnologie va fi utilizat
industrial curand.
Datele de producie ale anului 2009: produce 18,567t sulfat de mangan cu puritate de 98.45%,
iar rata de recuperare a manganului este de 76.99%.
Calitatea produsului : potrivit Sistemului Standard chinez,calitatea produsului realizat de Daxin

este mai mare dect standardul chinez.
Page 154
Costuri sulfat de mangan : Costurile totale de numerar pentru instalaia de sulfat de mangan sunt
2,923.49RMB / t n 2008,2,443.62RMB / t 2009, i 2,619.47RMB / t pentru ianuarie-iunie 2010.
Tratare a reziduurilor : Reziduu filtrarat este transportat de camione i stocat n iazul de steril :
TSF.Acest reziduu periculos,deoarece conine nichel i cobalt i care ar putea fi vndut la
companii profesionale pentru tratare.
TSF este comun pentru fabrica de sulfat de mangan Daxin i instalaia de electroliz Daxin.
TSF are un volum total de 4 milioane de m3,un volum efectiv de 2660000 m3 i o durat de via
de 13 ani la ratele actuale de producie.Reziduul transportat cu masini la groapa de gunoi este n
form de argil care conine 37% umiditate.Barajul de amorsare are 17m i este ndiguit de roci
sterile i cptuit.Un baraj secundar este construit cu saci refolositi cu o inaltime totala proiecta a
barajului de 65m.
B.= Electoliza sulfatului de mngan
1.= Producerea de mangan metallic electroitic
Fabricile de electroliza sunt:
a.=fabrica de electroliz Daxin n ora Xialei,judeului Daxing
Page 155
b.=fabrica de electroliz Start n oraul Hurun de Jinxi County

c.=fabrica de electroliz Tiandong n oraul Linfeng de Tiandong judeului,provincia Guangxi
Fabrica de electroliz Daxin are dou uzine subsidiare: Fabrica No. 1 a fost nceput n 1999,cu
o capacitate de 4,000tpa ntr-o singur linie de producie, extinderea la o capacitate de 23,000tpa
de fulgi de metal mangan (rat de recuperare 99.80%) n cinci linii de producie din 2007.
Fabrica No. 2 a fost nceput n 2008,cu o capacitate de producie de 35,000tpa n trei linii.
Fabrica de electroliz Start a nceput n 2003 cu o capacitate de producie de 16,000tpa,n
patru linii.
Fabrica de electroliz Tiandong are dou linii de producie,cu o capacitate de 20,000tpa.
Tehnologiile utilizate n cele patru uzine sunt aceleai.Procedura include leierea,eliminarea
fierului,filtrarea,purificarea,electroliza i tratarea.
Lesierea : Prin adugarea de electrolit reciclat,acid sulfuric i minereu de mangan carbonat-praf
in vasul de reacie,n proporii adecvate,carbonatul de mangan va reaciona cu acidul sulfuric
pentru a genera sulfatul de mangan solubil n ap.Reacia va crete temperatura n soluie de la
55 la 65 C i accelerareza reacia.n acelai timp vor precipita ca impuritari :
fier,aluminiu,magneziu,cobalt Procesul de leiere va dura timp de 12 ore.
Eliminarea fierului : Prin adugarea de dioxid de mangan,fier (II) este redat la fier(III) i Mn
(IV) este redat la Mn (II) care reacioneaz cu acid sulfuric n sulfat de mangan.Prin adugarea
de amoniac la soluie pentru a ajusta valoarea pH-ului la 6,5 la 7,0 fier (III) formeaz hidrat de
fier i precipitata,care pot fi eliminat prin filtrare.
Filtrarea : Prin utilizarea filtrului presa,solidul este separat de lichid i transportat i stocat n
TSF.Lichidul va intra n rezervor de sulfat pentru purificare.
Purificarea :Prin adugarea de dimetilamino sulfonat,ionii de cupru,cadmiu,cupru,nichel i zinc
precipita i pot s fie ndeprtati de filtrul presa.Filtratul va stationa timp de mai mult de 30 de
ore si se filtreaz pentru a doua oar pentru a elimina ce a mai precipitat,cu filtratul stocat n
rezervoare de rezerva.
Electroliza : nainte de electroliz,dioxid de seleniu este adugat la soluia de sulfat de mangan
(II) fiind oxidata.Soluia este trecuta ntr-o serie de celule cu membran cu 4.2-4.6 tensiune
continu,timp de 24 ore,adugnd amoniac pentru a menine un pH constant.Manganul precipit
pe catod de oel.
T
Tratare : Cnd un catod ajunge la o anumit grosime a metalului mangan,acesta va fi eliminat.
Pentru a preveni oxidarea catodului vor fi tratate cu o concentraie de 3% de soluie de dicromat
de potasiu i apoi se usucti n aer.Se spal i se usuc n cuptor la 105 C.Catodul uscat va fi
atunci btut de ciocane cu fulgi care ncadreaz produsul final.
Catodul cojit va fi lustruit i reutilizat.Soluia stearp conine o anumit cantitate de acid sulfuric
i sulfat de mangan i vor fi reciclate n proces.
Page 156
Press Filtrul presa - Tiangong Electrolysis Manganese Plant
Page 157
Electrolysis - Shop at Start Electrolysis Plant
Page 158
n 2009,Daxin,Start i Tiandong fabricile de mangan mangan au produs 60,881t,9,960t, i2,198t,

respectiv,de metal mangan.Puritatea de mangan i rata de recuperare este 99.86% i 78.28%
Page 159
pentru fabrica Daxin,99.80% i 71.00% pentru instalaia de Start, 99.83% i 71.95% pentru uzina
Tiandong.
Indicii tehnici :
Calitatea produsului :
Costurile produselor mangan electrolitice : Pentru a produce mangan electrolitic,concentratul de

carbonat de mangan ca materie prim,praf metalurgic mangan i praf mangan chimic ca material
accesoriu,folosesc si alti reactivi chimici.n 2009,costurile totale de trezorerie pentru producerea
unei tone de mangan electolitic de la fabricile Daxing,Start iTiandong au fost 7,998.57 RMB,
RMB 11,179.70 i 11,640.70 RMB,respectiv.
Page 160
Tratarea reziduurilor : Reziduul leiere Daxin coninnd 28,5% umiditate vor fi tractate de
camioane i stocate n acelai TSF ca sulfatul de mangan Daxin.Uzina Start are propriul TSF,
care a fost construit pe o pant ndiguita de un baraj in form de U.nlimea barajului este 15.8m
inclusiv 2m ngropate n pmnt.Volumul total al acestui depozit este102,000m3.n 2006,
Societatea A comandat Institutului de Proiectare Changsha de a restructura barajul pentru a
crete nlimea la 25.8m.Volumul total a fost crescut la 173,000m3 i volumul a rmas la
95,000m3 cu 170,000t de reziduu.Volumul rmas poate susine doar producia curent pentru
mai puin de doi ani.Un nou TSF va trebui s fie construit foarte repede.
Conclusions and Recommendations audit SDK
Manganul electrolitic a fost utilizat pe scar larg n producia de oel,metalurgie neferoasa,industria usoara
i industriile electronice.China produce mai mangan dect orice alt ar i exporturile reprezint mai mult de 80%
din piaa mondial. Electroliz manganului este un mare consumator de energie industrie,iar guvernul chinez a
elaborat un sistem de autorizare foarte strict pentru acest industrie.
CITIC Dameng a aplicat tehnologia corespunztoare pentru a produce metal mangan electrolitic,care este
eficient energetic i reducere costurile. Avantajul de resurse CITIC Dameng i constanta concentrare la gradul
de 22% poate sprijini producia de in viitor.Compania produce o gama de produse din clasele C i D i
intenioneaz s creasc producia i s extind produsele sale la clasele A i B/SRK crede ca este posibil.
O capacitate totala a celor trei uzine a atins 101,000tpa (cu excepia instalaiei Tiandeng cu o capacitate de
30,000tpa), ceea ce face ca Societatea sa fie cea mai mare producatoare de metal mangan din China,la 30 iunie,
2010. Dameng are o echip profesional de ingineri juctorul de nivel nalt care stapaneste complet proceduri de
electroliz de metal mangan i a fcut o mulime de inovaii n producie,dei aceste fabrici au fost construite n
diferite momente i cu diferite alocari de echipamente.
2.= Producerea de dioxid de mangan electroitic

a.= Fabrica Daxin de dioxid de mangan electrolitic (EMD)
Fabrica de dioxid de mangan electrolitic (EMD) Daxing,se afl n oraul Xialei,judeul Daxin,
provincia Guangxi.Este situat n zona mea Daxin i la aproximativ 3 km departe de fabrica de
mangan Daxin.Fabrica de EMD are o capacitate de producie de 10,000tpa,pe dou linii de
Page 161
producie.Compania intenioneaz s creasc capacitatea la 20,000tpa pn la sfritul anului

2010 i 30,000tpa n 2012.n 2009, au produs 8,164t EMD,care ndeplinesc toate cerinele de
calitate de non-mercur baterie mangan alcalina.
Regimul de perfecionare tehnic de producie include mangan leiere concentrat carbonat de
acid sulfuric,soluie de leiere purificare, procedeu electroliza pentru EMD i produsul final
processing.The primele dou procese sunt n esen aceleai ca i procesul de electroliz de
electroliz, n timp ce pentru electroliza EMD este exact invers la mangan electroliza metal.
Acesta se desfoar pe placa pozitiv de baie electrolitic pentru a obine EMD.Details sunt
documentate n cele ce urmeaz.
Carbonat de mangan concentrat cu 85% din dimensiunea parial mai puin de 100 mesh produs
din plant concentrat mangan va fi amestecat cu soluie de electrolit n primul rnd, i a trimis la
agitatorul cisterne pentru procesul de leiere dup ce a fost adugat de acid sulfuric i nclzit de
la 60 -95 C abur.Apoi, MnO2 i ap var se adaug pentru soluie de leiere neutralizare i Fe
va fi ndeprtat. Dup precipitare i se filtreaz, soluia de sulfat de mangan se obinut i
reziduuri generate vor fi trimise la TSF pentru depozitare. Metalele grele coninute n sulfat de
mangan soluie va fi ndeprtat i mai mult de purificatoare de obtinerea pur soluie de sulfat de
mangan, care va fi accesat la baie electrolitic a obine produse MnO2 pe placa pozitiv n 70 -
Page 162
100 C. Dup splat, desprinderea, uscarea i zdrobirea moneda electronic de la placa de

pozitiv, ele vor fi n final Produsele sunt ambalate i de vnzare.
EMD product is 8,163.97t with MnO2 purity of 91.55% in 2009. The manganese recovery rate is
75.99%.
the main materials consumption of producing one tonne of EMD and the
production cash costs for one tonne of EMD in 2009 and January to June of 2010. The costs may
largely depend on the consumable prices and fuel, electricity, water and other services.
C.= Silico Mangan

Page 163
Compania are dou topitoare aliaj silico mangan,topitoria Dabao n ora Xialei,Daxin judeul
i topitotia Tiandeng in judetul Tiandeng si o topitorie HD aliaj Ferocrom,Qinzhou Guixin n
cartierul port Qinzhou.Toate cele trei plante au adoptat acelai tip de cuptor termic electric
pentru a face aliaj feros.
Topitoria Dabao produce 15,000tpa aliaj silicomangan marca FeMn60Si14 din concentrat de
minereu de mangan oxidic de Daxing,printr-un cuptor 6300kVa.
Topitoria Tiandeng produce 50,000tpa de FeMn68Si17 aliaj silicomangan din concentrat de
minereu de mangan oxidic de Tiandeng mea printr-un cuptor 6300kVA i dou cuptoare
9000kVA. Planta are ISO9001-certificat de management al calitii.
Topitor Guixin este convenabil situat n apropiere de portul Qinzhou pentru a importa minereu
de cromit cu continut ridicat de carbon,din ri precum Africa de Sud,Sudan,Turcia,Amman i
Australia,n cazul n care exist provizii buneTopitoria produce 60,000tpa de aliaj Ferocrom in
patru 6300kVA cuptoare termice,care pot fi, de asemenea,folosite pentru a face aliaj Feronichel.
Producia implic condiionare minereu,topire,zgurificare,turnare,eliberarea mucegaiului,rcire i
rupere.
Amestecul de minereuri
Fluxurile aliaj silico mangan sunt minereu de mangan, siliciu, calcar, dolomit i. Ferocrom
feed-uri din aliaj sunt crom, siliciu, cocs, calcar i dolomit. Cocsul este folosit ca reductor
pentru a face mangan i crom n minereu la metal.
Toate feed-uri sunt stocate separat i cntrit nainte de amestecare (a se vedea figura 6-12).
Topirea
Solide pltesc manual prin acoperiul cuptorului i trei electrozi transporta curentul prin acoperi
cuptor n sarcina.Arcul electric topete taxa. Feed-uri sunt continuu ncrcat n cuptor i aliaj este
evacuat n mod regulat de la partea de jos a cuptorului.
Fiecare cuptor este de 5,2 la 6.2m n diametru, i 2 de 2,3 m de mare i cele trei electrozi de
grafit sunt 750 la 1000mm in diametru. Fiecare cuptor este echipat cu un transformator fie
6300kVA sau 9000kVA. Temperaturile sunt controlate automat la 1300 i 1750 C, respectiv
silico-mangan i aliaje Ferocrom.
O jumtate glug nchis este n msur s colecteze fum i praf i reduce cldura pierdut din
cuptor. A sistem de rcire cu ap este instalat pe capota pentru a preveni deteriorarea
supranclzirea. separare Zgur
Topituri sunt evacuate din orificiul de jos a cuptorului ntr-un recipient n care zgura rmne
i metalele curge n forme nainte de a fi rcit i rupt n produse din aliaj. Zgura poate
De asemenea, se vinde ca un produs secundar.
Page 164
The alloy products of Dabao, Tiandeng, and Guixin are FeMn60Si14, FeMn68Si18, and
FeCr55C10, respectively. The manganese recovery rates are 77-82% for the Dabao and Tiandeng
smelters and the chromium recovery rates range from 85 to 90%.
Cash operating costs in 2009 for producing one tonne of alloy are
4,500.17RMB for Dabao smelter, 9,180.30RMB for Tiandeng smelter and 6,855.77RMB for
Qinzhou smelter.
Page 165
Concluzii i recomandri audit SDK

Silicomangan este folosit ca un agent de reducere i aditiv n producia de oel.
Ferocrom cu un continut ridicat de carbon este,de asemenea,un aditiv important in turnare din aliaj de oel pentru a
mbunti calitile mecanice.
Deoarece exist o cerere tot mai mare de pe piaa oelului din China,n special din Golful Nord (Baihai) aceste
dou produse din CITIC Dameng au o pia foarte promitoare.
Guvernul are permise stricte pentru consumatori de energie pentru e industria de feroaliaje ,la topire.
Dei uzina Dabao este n zona minier i are avantajul de a fi aproape de resursa,are un singur cuptor 6300kVA cu
arc electric cu producie foarte limitat i control privind poluarea.
SRK recomand ca Societatea sa reproiectezei construirea instalaia n conformitate cu standarde naionale de
autorizare.
Fabrica Tiandeng are un avantaj,deoarece este n imediata apropiere a resurselor minerale i o mare
proporie de minereu de grad nalt.Modernizarea capacitii sale de alimentare i de protecie a mediului.SRK
sugereaz upgrade capacitatii cuptor ului,mai sus de 12500kVA sau 25000kVA pentru a crete producia lacote de
pia ale produsului.
Fabrica Guixin este situata n apropiere de port i Societatea intenioneaz s utilizeze mai bine acest transport.
Datorit noului urbanism fabricatrebuie s se mute la un 10 km de zon industrial la est. Compania propune
pentru a face upgrade la fabrica n conformitate cu condiiile de autorizare guvernamentale actualizate.
Alte faciliti de mangan

Instalatia Chongzuo oxid de litiu mangan (LiMn2O4) i oxid de litiu cobalt (LiCoO2)
Instalaia de Chongzuo oxid de mangan manganic (Mn3O4) instalaia de Chongzuo
vor fi operate pn la sfritul lunii octombrie 2010.
Page 166
LiMn2O4 i LiCoO2 sunt materiale de fabricaie catodice pentru acumulatori de nalt

performan,iar aceste produse au fost incurajate de China.
Mn3O4 este materia prim pentru magnet moale Mn-Zn,care este la rndul su material
magnetic de nalt performan indispensabil pentru industria electronicii moderne.
Toate aceste produse au coninut tehnic ridicat i valoarea adugat.
SRK vede c CITIC Dameng are o tehnic de nivel nalt i echipamente avansate pentru producerea i consider c
Societatea poate produce produse calificat i de a dezvolta mai multe produse de mangan de mare,n funcie de
tehnica de propria capacitate de tehnic.
Contractele de vnzare de produse
Compania a indicat c majoritatea vnzrilor sunt planificate a fi "pe faa locului".Compania a indicat c tariful n
cretere pentru piaa de mangan a fost benefit,cu expunerea la preul spot. Opiunea de a stabili unele contractele de
vnzare dac preurile de mangan vor scadea a fost acceptat de Companie ca un risc logic de opiune de gestionare.
Contracte forei de munc
Angajaii Companiei sunt de obicei angajai cu contracte pe trei ani,care sunt standard pentru
multe companii din China. n cazul n care se semneaz contracte,angajatorul este obligat s plteasc pentru
bunstrea lucrtorilor,inclusiv trei asigurri majore (de pensii,de compensare medicala i de munc) care sunt cerute
de lege chinez
Sursa : APPENDIX V - INDEPENDENT TECHNICAL REVIEW REPORT- Date: October 29,2010

Technical Review of CITIC Dameng Manganese Properties in Guangxi Zhuangzu Autonomous Region, China and
Moyen-Ogooue,Gabon For CITIC DAMENG HOLDINGS LIMITED
SRK Project Number SCN146;SRK Consulting China Ltd;B1205, COFCO Plaza, 8 Jianguomennei Dajie
Dongcheng District, Beijing 100005;Contact: Dr Yiefei Jia
Telephone No.: +86 10 8512 0365;Email: yjia@srk.cn;URL: www.srk.cn
Compiled by: Dr Yiefei Jia, MAusIMM,Principal Consultant(Geology)

Endorsed by:Mike Warren, FAusIMM,Principal Consultant(Project Evaluations)
Authors: Dr Yiefei Jia,Mr Lanliang Niu,Mr Peter Smith,Mr Qiuji Huang,Mr Andrew Lewis,
Peer reviewer: Mr Mike Warren
Page 167
Studiu de caz MESA-Australia

Mesa Minerale Limited ("Mesa") este un lider mondial n tehnologia hidrometalurgica de
proces conceputa pentru a facilita producia de produse electrolitice de mangan si produse de
ngrminte din minereuri de dioxid de mangan cu grad sczut i din deeuri solide cu coninut
de niveluri semnificativ de mangan.Suita de produse care sunt viabile economic i
ecologic,folosind procedee patentate Mesa :
puritate constant ridicat,costuri reduse de dioxid de mangan electrolitic (EMD) potrivit
pentru utilizare la fabricarea att de baterii alcaline cat i de litiu-ion;
puritate constant ridicat,costuri reduse mangan electrolitic metal (EMM) potrivit pentru
utilizare la fabricarea oelurilor speciale,alte produse de specialitate de baz non-oel i ferite
utilizate n electronic;
steril bogat in mangan ca si ngrmnt micro: ngrmnt micro nutrieni (MNF);
ngrmnt : sulfat de mangan granulat (GSM).
Mesa Minerale Limited (listate pe ASX ca MAS) este un productor mangan n curs de
dezvoltare i un lider n soluii tehnologice de mangan pentru industria minier de mangan.
Mesa Minerale este bine plasat ca un productor de mangan in curs de dezvoltare la minele Mn
Sunday Hill i Ant Hill,n regiune Pilbara,Australia.Exist o resurs dovedita de calitate medie
de minereurilor feruginoase disponibile pentru nfiinarea unei operaiuni de export mangan
minereu.
Mesa Minerale este,de asemenea,un lider mondial n tehnologia de proces hidrometalurgice
conceputa pentru a facilita producerea de valoare nalt produse de mangan din grad sczut
minereuri de dioxid de mangan i de deeuri cu coninut de mangan.
Mesa Minerale a dezvoltat o suit de tehnologii proprietate,care pot fi utilizate pentru a produce
o varietate de produse de mangan de mare valoare ntr-un mod competitiv de vedere economic i
ecologic. Exemple de astfel de produse de mangan, care sunt n cerere de ctre agrichemical,
checmical industriale, baterie i industriile metalurgice includ:
Page 168
calitate ridicata i puritate de soluii de sulfat de mangan

granule de sulfat de mangan i competenele de toate gradele i dimensini
granulele de ngrmnt micronutrieni personalizate i pulberi
de nalt puritate "baterie alcalin clasa" dioxid de electrolitice de mangan (EMD)
de nalt puritate "litiu-ion calitate baterie" dioxid de mangan electrolitic
electrolitic mangan metalice (EMM)
Tehnologie veche,poluanta
Tehnologie noua MESA
A se vedea documentatia : OPORTUNITATE DE AFACERI uzina microelemente :

Pentru 1000 tone nutrienti pentru zooforturi se produc si 2000 tone feritilizanti si 5000 t sol fertil,fara deseuri.
(de pe Google) :Vasile Leniuc -Academia.edu

Mesa a ncheiat un acord de Farmin i Joint Venture i un efii de acord cu Auvex Resources
Limited (Auvex),n care Auvex va fi administratorul unei societi n comun de producie de
minereu de mangan i Mesa va fi administratorul unui acord comun de vnzare de minereu
agenie de vnzri;roluri care atrag n mod corespunztor cu privire la competenele respective
ale celor dou organizaii.
Prile joint-venture intenioneaz s exploateze resursele de mangan Mesas Ant Hill and
Sunday Hill mining leases,exportul iniial un grad mediu,ridicat de fier mangan forfetar
metalurgic minereu de la Port Hedland la pieele din Asia de Sud-Est. Prile joint-venture sunt
Page 169
de orientare producie i vnzare de aproximativ 200.000 de tone de minereu pe an, cu

urmtoarele specificaii:
Mn 42%
Fe 10%
SiO2 <17%
Al2O3
P <0.1%
K
CaO
MgO
Procesul de lesiere cu dioxid de sulf ,patentat Mesa,este extrem de eficient i ar putea fi folosit
pentru a extrage un procent foarte ridicat de mangan ntr-un anumit minereu de oxid indiferent
de grad.Acest randament l face ideal pentru produciile de o soluie extrem de pur de sulfat de
mangan,din care se poate produce un granulat sulfat de mangan (GMS) ngrmnt de calitate.
Foarte important,GMS ar putea fi produs ca un produs intermediar,nainte de extinderea
instalaiei de a produce bioxid de mangan electrolitic (EMD) sau metal mangan electrolitic
(EMM), facilitnd astfel finanarea unei noi fabrici electrolitic.
Prin utilizarea procesului de leiere dioxid de sulf Mesa,o fabrica de mangan electrolitic,poate
continua s produc GMS ca un co-produs de EMD sau EMM pe termen lung,si cu o alternativ
la micro ngrmnt nutrieni (MNF) producia n calitate de co-produs .Alegerea pentru GMS
sau MNF ca un co-produs va fi condusa n principal de ctre preurile pentru aceste produse,la
cererea de pe pia local i accesul la pieele de export.O consideraie secundar,dar potential
Page 170
importanta,va fi producerea unui sterilului de silice benign cand se alege traseul GMS,care va
trebui s fie eliminat,comparativ cu zero steril atunci cnd traseul MNF este ales.
Urmtorul exemplu de proces fluxului tehnologic ofer o imagine de ansamblu a pailor ntr-o
instalaie comun de producie de EMD/GMS:
O compoziie tipic a unui produs GMS derivat din feruginos 25% oxid de mangan,provenind de
la Mesa lui Ant Hill,pentru o instalaie de EMD/GMS, ar fi un sulfat monohidrat mangan :
Mn 32% minimum; i
S minimum 18%.
Producia de GMS prin aceast metod are mai multe avantaje fa de metodele frecvent utilizate
eliminarea fazei de prjire i, prin urmare,o reducere a consumului de energie;
eliminarea polurii cu particule fine
eliminarea emisiilor de dioxid de carbon
capacitatea de a utiliza low-cost oxid de mangan minereu,ca materia prim .
Page 171
Produsului final GMS ar depinde n primul rnd de cererea local i apoi de cererea de export.
Necesarul de manganese sulphate in Australia este de min.20.000 tone/an.care se importa. O
compoziie tipic a unui produs MNF derivat dintr-un 25% oxid de mangan,feruginos,de la Mesa
lui Ant Hill concesiuni,ca materie prima pentru o instalaie de EMD:
Mn 9,4%
Fe 16,5%
Ca 10,8%
S 8,3%
Primul pas ntr-un flux de producie pentru transformarea minereu oxid de mangan la gradul
alcalin de dioxid de mangan electrolitic (EMD),care este un produs de nalt puritate care
posed "reeta specifice" caracteristici electrice dorite de batterymakers,este un proces de prajire
pirometalurgic la temperatur ridicat,n care minereul de mangan este nclzit ntre 800 C i
900 C pentru a se reduce astfel nct s poat fi apoi dizolvat n acid sulfuric fierbinte.Acest
proces are multe dezavantaje,care va inhiba utilizarea acestuia n viitor :
n procesul de prajire reduce toti oxizi prezenti n minereu,productorii de EMD trebuie s
concureze cu cumprtorii de oel i industria chimic pentru cele mai nalte grade de oxidzi de
mangan,acestea fiindpentru a ameliora problemele de producie i de calitate a produsului cauzat
de ionii de metal de baz non-mangan din electrolitul sulfat;
n lumea de astzi,industria siderurgic este singura care poate consuma toate gradele nalte de
minereuri de oxid de mangan,care sunt disponibile,lsnd instalaiile de EMD existente,care sunt
dependente de aprovizionarea cu minereuri de grad nalt,la risc de nchidere,chiar i n vremuri
ca acestea,cnd piaa de EMD este deosebit de puternic;
Procesul de prajire este foarte ineficient energetic,o instalaie EMD convenional necesit mai
mult decat dublu fata de energia pentru o fabrica de aceleasi dimensiuni folosind tenologia de
lesire cu dioxid de sulf MESA
Page 172
Mesa a dezvoltat si patentat o rut alternativ hidrometalurgica pentru extragerea mangan din
grad sczut minereuri de oxid de mangan,sau steril de minereu,iar transformarea acestei mangan
ntr-o calitate nalt conduce la un foarte pur dioxid de mangan electrolitic (EMD) pentru
utilizarea n producia de baterii alcaline i de litiu-ion.Fluxul tehnologic de proces Mesa pentru
producerea de EMD care,cu dou excepii importante,este identic cu procesul convenional.
Excepiile sunt n etapa de mangan leiere i n disponibilitatea reziduurilor din fabrici,sau
sterilul,de producere de ngrmnt multi-nutrieni (MNF).
EMD este un compozit complex de diferite cristale de mangan i oxigen,care este produs prin
electroliz.Acesta este utilizat n principal ca ingredient activ de baterii alcaline i tot mai mult ca
materie prim pentru materialul catodic n baterii litiu-ion.Structura de EMD este foarte
dezordonat,dar n principal format din mangan ramsdellite dioxid de cristal :
Page 173
( bilele rosii semnific atomii de oxigen ,cele verzi dioxidul de mangan in reeaua cristalin).
Studiu de caz Boleo-Mexic
Boleo este un proiect cupru-zinc-cobalt-mangan situat n apropierea oraului Santa Rosalia n
Baja California Sur,Mexic.Acesta includ o cariera deschisa,mina de cupru istorica,precum i
lucrri subterane,70% Baja Mining,30% Korean Consortium.In prezent Koreea Resources
Corporation detine 100%,cu productie 2014-2015.
Boleite (dark blue) and atacamite (blue-green) in clay,a high-grade ore specimen from
El Boleo
Page 174
Un proces hidrometalurgic a fost dezvoltat pentru recuperarea Cu,Co,Zn iMn,din minereuri

Boleo,minate i amestecate.Circuitele de recuperare a metalelor i echipamentelor avute n
vedere pentru uzina de procesare Boleo sunt tipice pentru cele utilizate n numeroase operaiuni
la nivel mondial.
Fluxul tehnologic propus const n sfrmarea i mcinarea minereului cu ap de mare,urmat de
leierea atmosferic a fluxului ntregului minereu la temperaturi ridicate.Circuitul de lesiere
presupune una oxidativa i una reductoare,pentru a asigura recuperarea metalete att din forma
de de oxizi cat i de sulfuri ale minereului Boleo.
Metalele dizolvate sunt separate de pasta de lesiere ntr-o decantare curenti (CCD) printr-un
circuit de splat in contra-curent.Metalele dizolvate sunt recuperate la randamente ridicate de
soluia de splare i concentrate n patru circuite separate de extracie cu solventi,dou circuite de
electroliz i o operaie de uscare pat fluidizat,pentru a produce cupru de nalt calitate i cobalt
ca si catozi metalici i sulfat de zinc monohidrat cristale.O caracteristic cheie a procesului este
Page 175
utilizarea tehnologiei directe de extracie cu solvent (DSX) ,n al doilea circuit de extracie cu

solvent ,pentru a separa Mn de la Co i Zn n soluiile de proces.
Uzina de procesare este conceput pentru a trata 3,1 MDT/an de minereu extras i s produc:
pn la 62.000 de tone/an de catod de cupru
pn la 2.400 t/an de cobalt catod
pn la 37.000 t/an de zinc sare sulfat monohidrat.
n plus,exist potenialul de a produce pn la 220.000 t/an de pulbere de carbonat de mangan
(pana la 100.000 t/an de coninut Mn) prin intermediul adugararii unui numr mic de operaii
unitare la uzina propus.Tinand cont de piata saturata de carbonat de mangan se are in vedere
producerea de EMM sau EMD.
Produsul mcinat este nclzit la o temperatur int de 80 C,leiere atmosferic.Aceasta
decurge n dou etape: leierea oxidativa cu oxidarea dioxidului de mangan pentru leierea Cu,
Zn i Co la sulfuri i leierea reductore cu adaos de dioxid de sulf,pentru a reduce dioxizi de
mangan reziduali.Solubilizarea reductiv a dioxidului de mangan surplus este esenial pentru
maximizarea extraciei de cobalt.
Leiere oxidare (leiere acid cu dioxid de mangan n minereu):
Cu2S + 2MnO2 + 4H2SO4 = 2CuSO4 + 2MnSO4 + S + 4H2O
ZnS + MnO2 + 2H2SO4 = ZnSO4 + MnSO4 + S + 2H2O
CoS + MnO2 + 2H2SO4 = CoSO4 + MnSO4 + S + 2H2O
Reducerea leiere (adugarea de dioxid de sulf la suspensia de minereu):MnO2 + SO2 = MnSO4
Suspensia de la leierea oxidativa si reducatoare este apoi parial neutralizata cu ajutorul
calcarului local,care este disponibil.Puritatea calcarului este de aproximativ 65-70% i este
foarte reactiv pentru neutralizarea acid.Se adaug o cantitate mic de aer n timpul neutralizarii
pariale,pentru a se asigura c nu exist nici un ion cupros rezidual (care se pot forma,dac
leiere reductiv merge o valoare redox prea mica) n soluie.
Page 176
A se vedea documentatia : Manganese and base metals salts from ore of Dorna District :
Si : utilizarea apei de minaMestecanis-ca apa tehnologica in flotarea minereului neferos
(de pe Google) :Vasile Leniuc -Academia.edu independent.academia.edu/VasileLeniuc

feed preparation, leach, CCD, copper SX/EW,iron removal,acid/power plant
Page 177
cobalt and zinc SX using DSX,zinc sulphate evaporation,manganese carbonate

precipitation and limestone milling
zinc and cobalt solvent extraction and cobalt electrowinning
Page 178
CSIRO (Australia) a dezvoltat o gam de extractani sinergici,adaptati la separri metalice

specifice.n cazul Boleo,provocarea major este extracia de cobalt i zinc fr extracie de
mangan.Sistem de sinergic selectat pentru Boleo este amestecul versatic 10 LIX 63.
Recuperarea carbonatului de mangan
Rafinatul dintr-un circuitul DSX a fost supus la ndeprtarea fier/aluminiu i utilizarea DSX
pentru a recupera cobaltul i zincul.DSX este de asemenea,eficient n ndeprtarea altor metale
grele din soluie.Cationii rmasi n soluie sunt n mare msur mangan,magneziu,calciu i
sodiu.Natura minereului de Boleo bogat in mangan ofer o perfect oportunitate de recuperare a
unei mangan subprodus de la aceast soluie.Cea mai simpl i cea mai cost-eficienta metoda
pentru mangan precipitat din soluie implic adugarea unei cantiti sub-stoichiometrice de
carbonat de sodiu la DSX rafinat. Motivul pentru adugarea sub-stoechiometric este de a preveni
co-precipitarea impuritilor,cum ar fi calciu i magneziu i diferite elemente minore.
Precipitare Mangan: MnSO4 + Na2CO3 = MnCO3 + Na2SO4
Carbonatul de mangan nu este hidratat i prin urmare este mai mic n greutate (relativ la
precipitate de hidroxid) pentru transport maritim off site-ul.Testarea iniial indica un precipitat
clasificat 46-48% Mn,dup splare i uscare.
Studiu de caz : American Manganese Inc.,USA

THE RECOVERY OF MANGANESE FROM LOW GRADE RESOURCES: BENCH
SCALE METALLURGICAL TEST PROGRAM COMPLETED - August 19, 2010
Prepared for:American Manganese Inc.
Prepared by: Kemetco Research Inc,Canada
Norman Chow,P.Eng.,Anca Nacu,PhD,Doug Warkentin,P.Eng.,Igor Aksenov,Hoe Teh, P.Eng.
John J. Henn, Ralph C. Kirby, Lindsay D. Norman Jr., Review of Major Proposed Processes for Recovering Manganese from
United States Resources, U.S. Bureau of Mines, Information Circular 8368, 1968
John E. Pahlman, Sanaa E. Khalafalla, Leaching of Domestic Manganese Ores with Dissolved SO2, U.S.Bureau of Mines, RI
9150, 1988
A. E. Back, S.F. Ravitz, K.E. Tame, Formation of Dithionate and Sulfate in the Oxide of SO2 by MnO2 and Air,U.S. Bureau
of Mines, RI 4931, 1952
Grady Tarbutton, J.C. Driskell, T.M. Jones, F.J Gray, C.M. Smith, Recovery of Sulfur Dioxide from Flue Gases,Industrial and
Engineering Chemistry, Vol. 49, No. 3, 1957, pp 395
American Manganese Inc a dezvoltat un low-cost,proces hidrometalurgic ecologic pentru a

recupera mangan (Mn) de la resurse de calitate inferioar care conin piroluzita (MnO2),
psilomelan i alte patru valente de oxizi de Mn.
Procesul este conceput pentru a trata 3500 de tone metrice pe zi de resurse i va produce 141 de
Page 179
tone metrice pe zi de produse din metal Mn i 366 de tone metrice pe zi de sulfat de sodiu
anhidru (Na2SO4) cristal sub-produs.Treatmentul resursei americane de mangan care conine,n
medie,4% la 7% Mn este efectuat ntr-un proces hidrometalurgice,unde Mn4+ este uor solubil
in SO2 dizolvat n ap.Prelucrarea hidrometalurgica a materialului de grad inferior evit prjirea
reducere,la temperatur ridicat, care este utilizata n mod convenional n prelucrarea Mn in
acid sulfuric (H2SO4).Prjirea la temperatur ridicat este consumatoare de energie i nu ar fi
economica pentru material de grad inferior.Energia pentru a recupera apa i de a distruge
dithionatii este aproximativ echilibrata cu energia produs prin arderea de sulf (S) pentru a
produce SO2. Aspectele cheie ale fluxului tehnologic de proces:
arderea de sulf
SO2 leachant este produs pe site-ul de ardere sulf elementar,cu 20% exces de aer.
schimbatoarele de caldura de la arztorul de sulf va produce 20 de tone pe or de abur la 400C
i 45 bar presiune.
ntr-o turbin de condensare,acest abur poate produce 5 MW de energie electric continuu.
Lesierea
Mineralul Mn din proba de resurse de mangan americane este n primul rnd piroluzita i wad
(MnO2), n care Mn are o valen 4+. Speciile de valen Mn4+ pot fi uor reduse la forma
solubila 2+ printr o reducere SO2 agent dizolvat n ap.
Studii de lesiere efectuate asupra resurselor de mangan americane de dimensiuni a particulelor
mari (mai mari de 9,5 mm) cu soluie diluat SO2 n rezervoare cu agitare indic faptul c
materialul este uor solubil,cu extracii de Mn mai mari de 90%.
Materialul este friabil i particule mari se descompun uor n timpul lesierii in rezervorul cu
agitare. Ca atare concasarea i mcinarea pn la o dimensiune a particulelor fine nainte de
leiere nu este necesara.
Dup leiere,Mn n soluie poate fi separat de reziduul de leiere cu ajutorul unui decantari in
contracurent (CCD),care este de obicei folosit n operaiuni de prelucrarea minerale
Purificarea Leachant
Purificarea solutiei se realizeaz n dou etape.n prima etap,pH-ul soluiei este ajustat la peste
6 pentru a precipita aluminiu (Al),arseniu (As),cea mai mare parte a fierului(Fe) i dioxid de
siliciu (SiO2).Barbotarea de Aer/oxigen n timpul de ajustare a pH-ului va mbunti
indeprtarea Fe prin oxidarea fierului feros la forma sa ferica.n a doua etap,precipitaii ca
sulfur vor elimina zincul (Zn),oferind o soluie de puritate suficient pentru a procesa ntr-un
produs vandabil.
Producia Mn
Mn este separat din soluia de leiere mama (PLS) prin precipitare cantitativa sub form de
carbonat de mangan (MnCO3).Aceasta se realizeaz prin amestecarea de carbonat de sodiu
(Na2CO3) cu soluia PLS.
Na2SO4 i sodiu ditionat (Na2S2O6) sunt produse n timpul de precipitare a MnCO3.
Dizolvarea MnCO3 cu electrolit reciclat produce o solutie care conine Mn si care conduce la
Page 180
producerea unui grad nalt Mn metal,cu o putitate mau mare de 99%

Utilizarea de condiii de electroliz comerciale tipice,o foaie din metal mangan a fost placata pe
o perioad de 24 ore la o eficien de curent de pn la 67%. Aceasta reprezint performana
tipica comerciala .
Metalul Mn a fost placat fr adaos de seleniu toxic (Se),care este folosit pentru a mbunti
eficiena de curent.
Recuperare apa & distrugere ditionat
Cea mai mare parte a apei utilizate n procesul se afla in solutiile de Na2SO4 i Na2S2O6 care
sunt produse n timpul precipitarii de MnCO3.
recuperarea apei din aceast soluie poate fi realizata cu eficien energetic ridicat din cauza
caracteristicilor de solubilitate unice ale Na2SO4, permind ca majoritatea Na2SO4 s fie
cristalizat sub form de sulfat de sodiu decahidrat (Na2SO410H2O) la rcirea soluiei.Aceast
metod este mult mai eficienta energetic dect standardul de evaporare,deoarece se evit cldura
latent ,ceea care reprezint aproximativ 85% din energia necesar pentru evaporarea apei de la o
temperatur de pornire de 25C.
Na2S2O6 se va separa de cristalele Na2SO410H2O i poate fi calcinata cu mare eficiena
energetic deoarece majoritatea apei a fost eliminata.Calcinare Na2S2O6 va produce Na2SO4
anhidru i va recupera SO2 care pot fi reciclate napoi la Lesiere.
deeuri
sterilele solide cu coninut minim de ap sunt produse de filtrare.
Sterilul solid produse de la locul de munc de testare s-au dovedit a fi benigne de toxicitate
Procedura de percolare caracteristic (TCLP).
Evoluii viitoare -ajustri minore ale fluxului tehnologic dezvoltat va permite producerea altor
produse cum ar fi feromangan sau electrolitic dioxid de mangan, dac se dorete.
Page 181
Page 182
n luna august, American mangan Inc (White Rock, British Columbia, Canada) a modificat
proiectul de electrolitic metal mangan (EMM) (Mohave County, AZ) ca rspuns la comentariul
Comisiei Valorilor Mobiliare- Columbia Britanica a raportului studiului de prefezabilitate din
data de 28 iunie 2012.Prin urmare,proiectul EMM a fost considerat a fi neeconomic,nu au
rezerve de mangan in coformitate ce definirea rezervelor minerale de catre Institutul canadian de
minerit,metalurgie.Cu toate acestea,compania a anuntat planurile de a adapta procesul de USpatent hidrometalurgic pentru a produce dioxid de mangan chimie (CMD) i dioxid de mangan
electrolitic (EMD) pentru utilizarea n fabricaiea de baterii.n octombrie,bateriile litiu-ion
rencrcabile au fost dezvoltate de la CMD,care a fost produs de fabrici pilot ale companiei
(mangan americane, Inc., 2012, 2013).
CHEMICAL MANGANESE DIOXIDE GENERATION FROM LOW GRADE MANGANESE

RESOURCES - November 28, 2012
Prepared by: Kemetco Research Inc.
Joey Jung,P.Eng.Norman Chow,P.Eng.Anca Nacu,PhD,Gie Tan, PhD
Page 183
American Mangan Inc a dezvoltat un low-cost,ecologic proces hidrometalurgic pentru a

recupera mangan (Mn) de la resurse americane de calitate inferioar.
Ca o dezvoltare a procesului existent,American Mangan are comandat acest studiu pentru a
determina utilizrile de resurse mangan Artirelly Peak la a genera produse alternative de mare
valoare. Dioxid de mangan chimic (CMD) i litiat oxid de mangan (LixMn2O4) pentru utilizare
n bateriile rencrcabile au fost zonele cercetate.
Cercetarea a avut succes n producerea CMD cu mici impuriti de cationi i evitarea pailor de
procesare,care sunt cunoscute pentru a introduce impuriti metalice n produsul final.
Prototipuri de reincarcabile litiu ion baterii rotunde au fost produse de la materialul CMD.
Oxid de mangan litiu,un tip de material catodic pentru acumulatori litiu-ion,este adesea produs
de litiat dioxid electrolitice de mangan (EMD).EMD este,de asemenea,utilizat ca material de
catod n baterii primare i secundare alcaline zinc.
EMD este produs de electrodepunerea directa dintr-un sulfat de mangan fierbinte i solutie de
acid sulfuric.EMD este caracterizat prin puritate ridicat i densitate i o bun activitate
electrochimic.Depunerile EMD se spal,se zdrobesc,se mcina,se spal,se neutralizeaz i sunt
tratate termic nainte de a fi utilizate n baterii.
Pe de alt parte,dioxidul de mangan poate fi produse chimic cu bune proprieti electrochimice.
Cu toate acestea,CMD comercial nu are densitatea mare comparativ cu EMD.Ca atare,oamenii
de stiinta au fost de investigare conduit i exist brevete i literaturi discuta diverse abordri
pentru obinerea CMD cu proprieti dorite.
Proprietile electrochimice de EMD sau CMD depind puternic de structura cristalin i
morfologia dioxidului de mangan.Este bine cunoscut faptul c dioxidul de mangan exist n
diverse forme polimorfe,inclusiv ,, i - MnO2,care sunt diferite n aranjamentul spaial
al unitilor octaedrice baz.Unul dintre avantajele de a produce dioxid de mangan prin metoda
electrochimic este c produsul este caracterizat -MnO2,forma dorit pentru baterie industria.
"Procesul de Sedema" patentat n 1960 (US brevet 2956860) descrie utilizarea NaClO3 ca
oxidant pentru a precipita MnO2 de la o soluii de sulfat de mangan sau de carbonat de mangan
direct,reaciile fiind catalizate de prezena protonilor.Procesul necesar,de asemenea, la
temperatur ridicat i prezena particulelor MnO2 ca substrat pe care oxidul de mangan format
s-ar putea depune. Produsul rezultat a fost de grad baterie -pudr MnO2 coninnd particule
sferice de suprafa neted care nu aveau densitatea mare a EMD.
Utilizarea peroxodisulfai de potasiu,sodiu sau amoniu au fost de asemenea raportati a produce

electrochimic activ - MnO2,
Page 184
Utilizarea de potasiu i amoniu peroxodisulfai este raportata pentru a produce un amestec de

hollandite (- MnO2) i -MnO2 (Strobel i Charenton, Revue Chimie Minerale, 1986), n timp
ce utilizarea de peroxodisulfai de sodiu ar putea produce direct,activ forma -MnO2 (US Patent
5348726).Dei temperatura de lucru pentru procesul poate fi ntre 30C i 90C,o temperatura
mai mare a oferit avantajul de a promova producia de nalt densitate de mangan dioxid
Densitatea de curgere a produsului final a fost controlat prin viteza de nclzire,viteza de
nclzire mai sczut genernd pulberi cu densitate mai mare.De nalt densitate n vrac (Scott
densitate aparent) a MnO2. Rezultatele pulberei de nalt tensiune de ncrcare i capacitate i
pentru utilizare n bateriile Scott aparenta densitate (SAD) trebuie s fie de cel puin 25 g/in3
(1,5 g/cm3).nclzirea soluiei de sulfat de mangan n timpul precipitrii MnO2 cu peroxidisulfat
de sodiu ntre 20C la 80 pe un total de 34 or au produs o pulbere MnO2 cu un DAU de
28g/in3 (1,7 g/cm3).
O alt metod de obinere a -MnO2 din cristale MnSO4 este descris de Yamamura i colab.
(A New Chemical Manganese Dioxide for Dry Batteries, 1991).In acest caz MnSO4 este
cristalizat dintr-o soluie de sulfat de mangan purificat i prjita la temperaturi ridicate.Produsul
prajit este apoi oxidat cu oxigen i se trateaz cu acid pentru a se obine produsul final.
Guo si colaboratorii (Journal of Power Sourse 2008) a raportat generarea de oxid mangan de
mare densitate cu utilizarea unui precursor de a produce LiM2O4.A rezultat o densitate de
curgere de 2,53 g / cm3.si necesitatea ca temperatur de descompunere sa fie mare pentru
carbonat (750C) pentru a obine o mare SAD.
Utilizarea altor oxidani ca KMnO4 i H2O2 au fost de asemenea raportate de Donne (Mater.
Res.Bull, 1995).
Pagnanelli i colab. (Journal of Power Sourse,2007) a efectuat teste cuprinztoare,utiliznd un
design experimental, pentru a produce mangan chimic activ precipitat electrochimic.
Testarea a fost bazata pe metodele raportate anterior n literatur,cum ar fi aerul,H2O2 i KClO3
oxidare.Pulberile obinute au fost caracterizate folosind XRD,voltametrie ciclic,IR i suprafa
aciditate de titrare.CMD produs de oxidare,urmat de activare de acid a artat similare proprieti
cu cele ale unui eantion comercial EMD n ceea ce privete acido-bazic proprieti chimice i
compoziie structural i electro-activitate.Nu exist date densitate n vrac,a fost demonstrat.
Un document despre metalurgie mangan publicat de Zhang i colab. (Hidrometalurgia, 2007)
discut precipitarea oxidativa de mangan ca oxizi de mangan insolubili la purificarea solutiilor
de zinc.Oxidanii menionati sunt: ozon,SO2/O2,acid Caro ,acid peroxydisulfuric,hipoclorit i
clorat.
Vezi :SUCESSFUL CONSTRUCTION OF LITHIUM ION BATTERY USING LMO MADE FROM
CHEMICAL MANGANESE DIOXIDE PRODUCED FROM ARTILLERY PEAK RESOURCE
RE: Re : Propuneri colaborare Leniuc Vasile eng Thursday, March 29, 2012 10:16 PM From: "Anca Nacu"
anacu@kemetco.com To: "'Vasile Leniuc'" <leniucvasile@yahoo.com>Stimate Domnule Leniuc,
Multumesc pentru documentele trimise si felicitari pentru o cariera impresionanta.Din pacate compania noastra este
un laborator ce ofera consultanta companiilor miniere, si nu este in pozitia de a achizitiona o mina in Romania.
Totusi,cu permisiunea dumneavoastra,voi transmite documentele dumneavostra unora dintre clientii nostri si va voi
informa daca cineva este interesat.Va multumesc,Anca
Page 185
MAIN MANUFACTURE
1.=
Manganese sulphate,sol350g/l [27%Mn]
MnSO4,sol
2.=
Manganese sulphate cr.tr.
MnSO4x1H2O
3.=
Manganese sulphate cr.ac.
MnSO2x4H2O
4.=
Manganese sulphate reactivi
MnSO4x1H2O
5.=
Manganese carbonate,th
MnCO3
6.=
Manganese carbonate,pur
MnCO3
7.=
Manganese oxide,th
MnO
8,=
Manganese oxide,pur
MnO
9,=
Manganomanganic oxide
Mn3O4
10.=
Manganese dioxide,pur
MnO2
11.=
Manganese acetate,pur.p.a.
Mn(CH3COO)2x4H2O
12.=
Manganese cloride,pur.p.a.
MnC2x4H2O
13,=
Manganese nitrate,sol.50%
Mn(NO3)2x6H2O
14,=
Manganese nitrate,pur.p.a.
Mn(NO3)2x6H2O
SUBSIDARY MANUFACTURE
15,=
Sodium sulphate,th
Na2SO4
16,=
Amonium sulphate,th
(NH4)2SO4
17,=
Amonium sulphate,pur
(NH4)2SO4
18,=
Amonium nitrate,pur
NH4NO3
PARTICULAR MANUFACTURE
19,=
Manganese dioxide,chimical
MnO2
20,=
Potasim permanganate
KMnO4
21,=
Manganese violet
Manganit
22,=
Manganese green
Manganat
23,=
Manganese blue
Manganit with barium
24,=
Manganese- brun
Oxide melage
VARIOUS MANUFACTURE
25,=
Yellow iron oxide
Fe2O3
26,=
Red iron oxide
Fe2O3
27,=
Black manganese-iron oxide
Fe2O3+MnO2
28,=
29,=
Copper sulphate
Zinc sulphate
CuSO4x5H2O
ZnSO4x7H2O
30,=
Aluminium sulphate
Al2(SO4)3x18H2O
Page 186
Studiu de caz : CANADIAN MANGANESE COMPANY INC

Preliminary economic assessment on the WOODSTOCK MANGANESE PROPERTY,NEW BRUNSWICK
CANADA EFFECTIVE DATE: JULY 10, 2014
Prepared by Dharshan Kesavanathan, P.Eng.Laszlo Bodi, P.Eng.Michael Cullen, M.Sc., P.Geo.Mike McLaughlin,
P.Eng.Stephanie M. Goodine, P.Eng.Wenchang Ni, P.Eng.-Tetra Tech
Producia de soluie de sulfat de mangan nalt purificata prin tehnologii hidrometalurgice de

prelucrare ofer opiuni alternative de producie pentru o producia de EMM depozit Plymouth,
cu posibiliti de co-producie de produse alternative de mangan,cum ar fi EMD,CMD,sulfat de
mangan i alte substante chimice de mangan. O prelucrare de 3.000 de tone pe zi care produc
aproximativ 100.000 de tone pe an EMM (pentru 30 ani).
Strategic Mangan Corporation a raportat c depozitul Plymouth se extinde de la suprafa la o

adncime minim de 500 de picioare (152 metri) i gzduiete resurse de 51200000 de tone
scurte (46500000 tone) medie 10,9% Mn (mangan) i 13,3% Fe (fier).Depozitele Hartford Nord
i Sud se afl la mai puin de 2 km la nord de depozit Plymouth.Estimari a resurselor include 50
de milioane de tone scurte (45 de milioane de tone) de clasificare 8% Mn i 12% Fe la depozitul
de Nord Hartford i o resurs suplimentar de 50 de milioane de tone scurte clasificare 8% Mn i
12% Fe la depozitul de Sud Hartford.
Page 187
O diagram bloc a procesului de hidrometalurgic pentru EMM din depozitul Plymouth:

n dou etape,circuite de strivire convenionala
circuit convenional n dou etape,mcinare pentru preconcentrarea de 80% trecere 20 pm
dual-etap circuite LIMS umed pentru a elimina fierul feromagnetic din circuitul HGMS i
concentrarea ntr-un fier vandabil
filtrare,uscare ambalare a produsului minereu de fier pentru expediere la utilizator
dual-etap circuit HGMS pentru pre-concentrare Mn
deshidratarea HGMS concentrat produs,nainte de prelucrarea hidrometalurgica
leiere cu acid sulfuric a produsului concentrat HGMS n agitatoare nclzite,cu agitare
dou etape operaiuni unitare soluie lesiere : precipitare neutralizare/fier desfurate n
agitatoare nclzite,cu agitare continua
separarea solid-lichid,deshidratare,splare i neutralizare a combinat precipitare/primar fier
reziduu solid, nainte de eliminarea n sterilului
purificarea soluie teriare de precipitare sulfurat,urmat de adsorbia de sulfuri reactive n
exces,folosind crbune activ
recuperarea mangan prin electroliza sulfatului de mangan purificat pentru a produce EMM
splare,uscare,ambalare a produsului EMM pentru expediere la un utilizator final
operaii unitare de recuperare a Mn solubil din procesul de eflueni fluxuri prin precipitare
operaii unitare de tratare ape uzate tehnologice i ndeprtare i recuperare a amoniacului de la
ambii eflueni : proces lichid i fluxuri de gaz de proces
complet integrata calcinare a calcarului i facilitatea de pulverizare pentru on-site-ul produciei
de calcar sub form de pulbere i var nestins
facilitate complet integrata pentru producia de pe site-ul de acid sulfuric de la sulf elementar i
co-producie de abur de joas presiune i energie electric pentru a compensa cerine de nclzire
de proces i electrice (numai caz de baz i de caz supleant "A" - cazurile alternative "B" i "C"
se bazeaz pe achiziionarea direct de acid sulfuric)
sisteme de colectare a prafului de concasare,prelucrare calcar i circuite de ambalare EMM
steme de reactiv make-up,de distribuie i contorizare
gaz natural comprimat (CNG) ; cazan pentru producerea de abur pentru a satisface procesele i
construcii a sarcinilor termice
sisteme de tratare a apei pentru a satisface ap de proces,ap de alimentare a cazanului i a
necesarului de rcire a apei.
Page 188
Pre-concentrarea de mangan i de evitare a consumului de acid in minerale de gang se face

printr-o combinaie de separare magnetic cu intensitate mica (LGMS) i tehnici de mare gradient
Page 189
de separare magnetica (HGMS) a artat un grad de 85,7% recuperare mangan ntr-un produs
concentrat care conine 15,6% mangan , la o finete de aproximativ 80% trecere 20 pm. O evitare
a de consum acidului pentru gang precum fier,aluminiu,magneziu,dioxid de siliciu a fost de
asemenea realizata,cu un produs de Fe de 34% in poriunea de mare gradient a circuitului de
separare magnetic.Mai mult,produsul magnetic din etapa de mic intensitate de separare
magnetic (LIMS) este de 54,6% fier,indicnd faptul c exist un potenial de producie minor
a unui produs vandabil minereu de fier.
Teste de electroliz conduc la produse EMM n mod constant cu un mangan metalic coninut
(bazat pe analiza urmelor de metal impuritate) mai mare de 99,99% (mai mare de 4N grad) i cu
un coninut total de mangan (bazat pe metal urm i urme nemetalice analiza cu element) variind
99.70-99.76% mangan,care respect tipic specificaiile de produs EMM de utilizator final.
n scopul AEP,consumurile de reactivi n circuitul hidrometalurgic pentru prelucrare a unui
produs concentrat HGMS au fost estimate pe baza procesului chimie (stoichiometrie) relativ la
evitarea consumului de acid in gang conform definiiei prin testarea HGMS scar banc
completat de Metso Minerals Process Engineering Laborator (Metso).Extracia lesierii de Mn
pentru acest studiu se bazeaz pe rezultate preliminare ale programului de ncercare pentru
produse de HGMS roii i gri,care au demonstrat extracii de lesiere de 89.75% i 91.11%,
respectiv,pentru mangan.
Recuperarea total a manganului n poriunea hidrometalurgica a fost definita ca 90% pentru

AEP i reprezint reciclarea intern i recuperarea fluxurilor de deeuri care conin mangan,
identificate n diagrame bloc.
Combinnd rata de recuperare mangan de 85,7% definita pentru pre-concentrare de separare
magnetic cu o recuperare estimata de 90,0% n poriunea hidrometalurgica a procesului,o
recuperare total de mangan de 77,1% a fost definita pentru AEP.
Page 190
Studiu de caz- Georgia

Instalaia de producie a fost construit de ctre compania spaniol Cegasa la nceputul anului
1980 i a fost considerata a fi singurul furnizor de dioxid de mangan electroliric (EMD) din
industria de baterie din toate statele sovietice.Dup prbuirea URSS n 90-e producia de EMD
a ncetat ca urmare a inchideii tuturor fostelor fabric de baterii sovietice.Dupa 90-e compania a
nceput producia i vnzrile la nivel mondial de mangan natural dioxid de praf, oxid de manga
pentru hrana animalelor i mangan sulfat monohidrat.
Fabrica a fost achiziionat de GeMn Company LLC n 2007. Imediat dup aceea, GeMn
Compania a nceput s investeasc pentru a mbunti att calitatea,ct i capacitatea. Societatea
produce oxid manganeziu (MnO) i mangan natural dioxid (MnO2) pulbere n cantiti mari.
Manganous Oxide Feed Grade (MnO)

MnO (60-62% Mn)
Natural Manganese Dioxide (MnO2)

MnO2 - 75% - 80%
Compania are posibilitatea de a se dezvolta

mangan sulfat monohidrat ,mangan nitrai,mangan carbonat i ali oxizi de mangan i producii
de alte saruri.
Capacitate anual de curent este de 24.000 de tone metrice
Cu toate acestea,compania intentioneaza sa se extinda n viitorul apropiat.Instalaia de producie
este situata in zona industrial Rustavi (40km de Tbilisi).Ea este dotata cu toate infrastructur i
linii feroviare secundare industriale,prin care fabrica este conectata la mina de mangan Ciatura si
portul Poti.
SA Azot,care este un productor mare de nitrat de amoniu,este amplasat in vecinatatea
MnChemical Georgia LLC.Aceasta companie are produse secundare - acid azotic (HNO3),
amoniac (NH3) i producie deeuri - apa amoniac,dioxid de carbon (CO2) i abur de ap.
Acest fapt d MnChemical Georgia LLC avantaj competitiv pentru fabricarea de
mangan nitrai i mangan carbonat.
Page 191
Page 192
Cegasa,Spania-1956
UE extinde protecia productorilor greci si spanioli de baterii

Uniunea European a rennoit pentru nc cinci ani,un tarif pentru Africa de Sud pe un material
de baterii consum,afirmand ca producatorul grec Tosoh Hellas AIC i Spania Cegasa
Internacional SA au nevoie de mai multa protecie.
UE reimpune taxa de 17,1% la importurile de dioxid de mangan electrolitic din Africa de Sud.A
introdus taxa n 2008,pentru a pedepsi Delta EMD Pty , cunoscut productor-exportator din
Africa de Sud de electrolitic dioxid de mangan,pentru c ar fi vndut materialul in Europa sub
cost,o practic cunoscut sub numele de dumping.
Tosoh Hellas i Cegasa Internacional,singurii productori din UE de dioxid de mangan
electrolitic,sunt "nc ntr-o situaie fragil i vulnerabil".[Bloomberg] ekathimerini.com,24 02.2014
Deci se poate,nu ca la povestitoriide la noi ! Care interese promoveaza?
Page 193
Sulfat de mangan ROMANIA

A fi roman i a nu cunoate istoria i geografia Romaniei, forele sale productive,starea sa
economic, avuiile naturale cu care este inzestrat, este a dovedi o indiferen pentru cea mai
sfinta dintre datoriile unui adevrat cetean".
P. S. AURELIAN
A se vedea documentatiile :
Istoria mineritului Bucovinean-vol.I-ing.Leniuc Vasile-2014
Si : Istoria
tehnica a Uzinei de Saruri Iacoben-ing.Leniuc Vasile-2015

(de pe Google) :Vasile Leniuc -Academia.edu
In aceste studii nu se prezinta

Uzina Ferneziu-Baia Mare,pentru dioxid de mangan electrolitic,preluata de la Iacobeni
[o mare eroare economica si startegica]
si
Intreprinderea Chimica Dudesti-Bucuresti (un fel de Merck al Romaniei)
[un aliat pentru performanta]
Page 194
Voi prezenta succinct etapele principale privind prepararea si chimizarea minereului de mangan
din Depresiunea Dornelor,fara comentarii-interpretari (sunt pe degeaba),doar date si imagini :
I.= Peroada interbelica
Extrase :
DIN ISTORIA MINERITULUI IN BUCOVINA 1918- 1944 (II)- GAVRIL IRIMESCU - SUCEAVA -ANUARUL MUZEULUI JUDEEAN vol.IX-1982
Dintre acetia cel mai hotrt a trece la exploatarea i industrializarea minereului de mangan i
fier era grupul Manganul",care,dup ce studiase,prin inginerul Gheorghe Lupu,ntreaga
regiune minier,timp de 10 ani (1919-1929),cerea aprobarea crerii unui inut minier de 11600
hectare n Valea Dornelor capabil a alimenta cu materie prim o mare industrie metalurgic i
chimic.
Se propunea aprobarea construirii
- unei uzine metalurgice pentru fabricarea fontelor feromangan i silico-mangan,
- o uzin de triaj mecanic i o spltorie pentru obinerea unui minereu de mangan cu un coninut
de 45-50% Mn metalic;
- o uzin hidroelectric cu o for instalat de 25 000 HP pe rul Bistria;
- o uzin pentru fabricarea catozilor,
- o instalaie pentru producerea clorului,
- una pentru prepararea castiliei(Na2S04) i
- o instalaie pentru arderea lemnului de fag n retorta,
valoarea ntregii investiii ajungnd la un miliard de lei.
In sprijinul construirii acestei formidabile industrii n regiunea Domelor,singura n stare a da
natere unei industrii metalurgice a manganezului pe o scar ntins,aa cum se practic n
marile regiuni manganifere din lume,(Africa, Marea Britanic, Brazilia),aducea urmtoarele
argumente :
1. posibilitatea asigurrii minereului de mangan pe o perioad ndelungat (100 de ani).Minereul
extrgndu-se din minelePietrele Arse,Dealul Rusului",Aria,Terezia,Argestruu,
Drancani,de la Ciocneti,Cirlibaba i Valea Putnei,.a.n cantitate de peste 10 milioane de
tone i din exploatrile de la Broteni,Raru,Borca i Bumeiuri n cantitate de 4 milioane de
tone,precum i peste 3 milioane tone de fie;
2. posibilitatea construirii pe rul Bistria a unei uzine hidroelectrice care s alimenteze cu
energie uzinele i instalaiile de splare i triaj al minereului,a celor de producere a fontelor,a
celorlalte instalaii precum i de alimentare cu energie electric a.ntregii regiuni;
3. producerea unei fonte superioare n raport cu cea obinut n furnalele nalte pe baz de cocs i
bineneles mult mai ieftin;i, n fine, datorit apropierii minereului de uzina de industrializare;
4. obinerea de economii la capitolul transport,care ar costa foarte puin.Pentru finanarea acestei
investiii se propunea crearea unei societi romno-americane de explorare,exploatare i
industrializare a minereului de mangan numit Manganeze Compani Of American - Romanian
Branch cu sediul n Bucureti.
A fost acceptat un asemenea proiect? Nu.
Page 195
Aceasta se deduce din referatul efului Direciei I-a miniere Moineti care,apreciind importana
cercetrilor pentru valorificarea zcmintelor de mangan i fier,a rolului marilor industrii n
producerea de bunuri ieftine i de calitate superioar, incontestabila utilitate a instalaiilor
conexe, . a.,conchidea a fi nerecomandabil pentru statul romn,de a crea un asemenea trust,cel
puin din urmtoarele motive : experiena o dovedise,se meniona n referat,c o asemenea
industrie nu se poate crea pe de-a-ntregul dintr-odat,ea urmnd a se dezvolta treptat,conform cu
cerinele;c n lista investiiei apar instalaii care nu snt absolut necesare,ntruct n-au la baz
prelucrarea manganezului-cum ar fi cea de distilare uscat a lemnului de fag i cea de producere
a clorului-n-concluzie,considera a fi foarte greu pentru stat de a lua o hotrre att de grav, de a
acorda unei singure societii aproape tot bazinul de minereuri,aceasta prezentnd dezavantajul
c trusturile prin fora lor,n multe pri au dus la conflicte serioase cu statul.Ca atare,
considernd cererea ca fiind prematur,consilia Ministerul Industriei Comeruluia acorda toate
nleisnirile dar pentru o mai raional dezvoltare a exploatrii i prelucrrii minereului n
ar,vrnd s nsemne i cu asociai din ar.
Page 196
Page 197
PIF Uzina de saruriIacobeni

Vezi istoric
Page 198
Page 199
Page 200
Page 201
Page 202
Page 203
Page 204
Page 205
Page 206
Page 207
Page 208
Page 209
SULFAT DE MANGAN SOLUIE : MnSO4,sol.

1.= Condiii tehnice de calitate :
Specificaie
Nr.ctr.
U.M.
1.=
Aspect
lichid roz
2.=
Sulfat de mangan : [MnSO4]
g/l
min.350
3.=
Fier [Fe]
g/l
max.0.3
4.=
Sulfat de magneziu [MgSO4]
g/l
max.10.5
5.=
Sulfat de calciu [CaSO4]
g/l
max.2.1
6.=
pH
4.5 - 6
2.= Condiii de livrare :

Produsul se livreaz n cisterne CFR sau auto.
Depozitarea se face n vase metalice sau plastic,produsul nefiind coroziv.
3.= Domenii de utilizare :
a.= pentru obtinerea sicativilor de suprafata : naftenati,octoati,rezinati,naftenati metalici
ind.lacurilor si vopselelor ; ind.detergentilor
b.= pentru obtinerea solutiilor de pasivizare : fosfatoli de mangan (bai pasivizare metale)
c.= obtinerea de ingrasaminte chimice : ca microelement si pentru solurile podzolice
efecte deosebite : tomate,vita de vie,tutun,soia,cereale
d.= obtinerea "Hopcalitei" din cartusele filtrante in mastile contra gazelor
e.= la producerea de pesticide (in special fungicide : Mangoset)
Page 210
f.= in furajarea animalelor (in special de lapte)

g.= colorant pentru stica si ceramica ; indepartarea culorii verde (data de Fe)
h.= obtinerea de medicamente ,fortifiante (polivitamine)
I.= flotatia minereurilor
j.= epurarea apelor chimic impure,in special la tabacarii (eliminare sulfuri,floculant)
k.= in epurari biologice,in special la combinatele chimice (fenoli,compusi cu azot,etc.)
l.= intermediar de sinteza : permanganati,manganiti,manganati,Cymantren
4.= Precizri :La solicitarea beneficiarilor pot fi stabilite i alte condiii de calitate sau de
livrare.
SULFAT DE MANGAN CRISTALIZAT TR. : MnSO4 x 1H2O

Nr.ctr.
Specifications
1.=
Aspect
2.=
Sulfat de mangan : [MnSO4x1H2O]
3.=
4.=
Substane insolubile n ap
Cloruri
U.M.
pulbere alb-roz
%
min.98.5
max.0.005
max.0.008
5.=
Metale grele [Pb]
max.0.0015
6.=
Fier [Fe]
max.0.001
7.=
Nickel [Ni]
max.0.02
8.=
Zinc [Zn]
max.0.015
9.=
Metale alcaline i alcalinopmntoase (ca sulfai)
max.0.75
Page 211
10.=
Calciu [Ca]
max.0.075
11.=
Substane oxidabile : KMnO4
max.0.001

Produsul se livreaz n sci din polietilen la o greutate 25 or 50 kg fiecare.
e.= la producerea de pesticide (in special fungicide : Mangoset) ; flotare minereuri
i.= epurarea apelor chimic impure,in special la tabacarii (eliminare sulfuri,floculant)
j.= in epurari biologice,in special la combinatele chimice (fenoli,compusi cu azot,etc.)
k.= intermediar de sinteza : permanganati,manganiti,manganati,Cymantren
4.= Precizri :La solicitarea beneficiarilor pot fi stabilite i alte condiii de calitate sau de livrare.
SULFAT DE MANGAN ACID : MnSO4 x 4H2O

Page 212
Specificaie
Nr.ctr.
U.M.
1.=
Appearance
2.=
Mangan : [Mn]
min.32
3.=
Pierderi la calcinare
%l
max.30
max.0.1
max.0.001
4.=
5.=
Metale grele : [Pb]
6.=
pH
cristale alb-roz
1.0 2.0

Produsul se livreaz n saci de polietilen cu o greutate de 25 sau 50 kg fiecare.
e.= la producerea de pesticide (in special fungicide : Mangoset)
Page 213
I.= flotatia minereurilor

j.= epurarea apelor chimic impure,in special la tabacarii (eliminare sulfuri,floculant)
k.= in epurari biologice,in special la combinatele chimice (fenoli,compusi cu azot,etc.)
l.= intermediar de sinteza : permanganati,manganiti,manganati,Cymantren
SULFAT DE MANGAN CRISTALIZAT : MnSO4 x 1H2O
Specficaie
Nr.ctr.
U.M.
Limite
P.A.
Calitatea produselor :
1.=
Aspect
2.=
Sulfat de mangan : [MnSO4x1H2O]
3.=
4.=
Cloruri
PUR
pulbere alb-roz
%
min.
98.5
97.0
max.
0.005
0.01
max.
0.008
0.01
5.=
Metale grele : [Pb]
max.
0.0015
0.002
6.=
Fier : [Fe]
max.
0.001
0.002
7.=
Nichel : [Ni]
max.
0.02
0.02
8.=
Zinc : [Zn]
max.
0.015
0.015
9.=
Metale alcaline i alcalinopmntoase (Sf)
max.
0.75
1.0
10.=
Calciu : [Ca]
max.
0.075
0.2
11.=
Substane oxidabile cu KMnO4
max.
0.001
0.001

Page 214
Produsele se livreaz n cutii de plastic cntrind 1 kg sau 1,5 kg.

n industria chimic pentru obinerea soluiilor de pasivizare i a sicativilor
n industria medicamentelor,suplient de mangan
n obinerea ngrmintelor chimice,n hrana animalelor
ntermediar de sintez,controlul mirosului,catalizator, protecia metalelor, reinerea

dioxidului de sulf,producerea hidrochinonei,detergeni,pigment pentru sticl
Reactiv , tratarea apelor CBO5)
CARBONAT DE MANGAN TEHNIC : MnCO3

Specificaii
Nr.ctr.
U.M.
1.=
Aspect
2.=
Mangan : [Mn]
min.42
3.=
Metale grele : [Pb]
max.0.02
4.=
Fier : [Fe]
max.0.01
max.4.0
max.5.0
5.=
6.=
Umiditate
Finee (rest pe sita de 0.5 mm )
pulbere alb-roz

Produsele se livreaz n saci de polietilen cntrind 25 kg sau 50 kg fiecare.
Page 215
Agricultur : hrana animalelor-zooforturi (bio-stimulantori),suplinitori de mangan
Baterii : producerea de baterii umede i uscate (cu dioxid de mangan)
Crmid,ceramic i sticl : spun de sticl,pigmeni,olrit,porelanuri

Electrozi de sudur obinuii i speciali (fondant)
Pigment : alb de mangan
Hidrometalurgie : procesarea zincului i a uraniului
Producerea de sicativi de suprafa i de soluii de pasivizare (fosfatoli)
Ferite moi
CARBONAT DE MANGAN PUR : MnCO3
Specificaie
Nr.ctr.
U.M.
1.=
Aspect
2.=
Mangan : [Mn]
min.43-46
3.=
Metale grele : [Pb]
max.0.005
4.=
Fier : [Fe]
max.0.01
max.0.05
5.=
Zinc : [Zn]
pulbere roz-cafenie
6.=
Substane insolubile n HCl
max.0.05
7.=
Cloruri
max.0.015
8.=
Sulfai
max.0.04
9.=
Metale alcaline i alcalinopmntoase (Sf)
max.1.7
Page 216


Pigment : alb de mangan
Ferite moi
OXID DE MANGAN TEHNIC : MnO

Specificaie
Nr.ctr.
U.M.
pulbere brun
1.=
Aspect
2.=
Mangan : [Mn]
min.61
3.=
Metale alcaline : [Na2O+K2O]
max.0.09
4.=
Dioxid de siliciu : [SiO2]
max.0.03
max.0.02
max.1.0
5.=
6.=
Sulfai
Umiditate
Page 217


dioxidului de sulf,producerea hidrochinonei
Pigment n imprimeria textil
Ferite moi
OXID DE MANGAN PUR : MnO
Specificaii
Nr.ctr.
U.M.
Pulbere brun
1.=
Aspect
2.=
Mangane : [Mn]
min.62
3.=
Metale grele : [Pb]
max.0.005
4.=
Fier : [Fe]
max.0.01
max.0.05
max.0.1
5.=
6.=
Zinc : [Zn]
Calciu : [Ca]
Page 218
7.=
Magnesiu : [Mg]
max.0.2
8.=
Sulpfai
max.0.02
9.=
Metale alcaline : [Na2O+K2O]
max.0.09
10.=
max.0.03
11.=
Umiditate
max.1.0

ntermediar de sintez,controlul mirosului,catalizator, protecia metalelor,
Ferite moi
DIOXID DE MANGAN PUR : MnO2
Specificaii
Nr.ctr.
1.=
Aspect
U.M.
pulbere neagr
Page 219
2.=
Mangan : [MnO2]
min.72
3.=
max.0.2
4.=
Cloruri
max.0.02
max.0.02
max.10.0
5.=
6.=
Sulfai
Metale alcaline i alcalinopmntoase

Baterii : producerea de baterii umede i uscate coninnd mangan (dioxid de mangan ca

DMC sau DME n baterii alcaline)
Crmid,ceramic i sticl ,pigmeni,olrit,porelanuri

dioxidului de sulf,producerea hidrochinonei
Pigment n imprimeria textil
Ferite i condensatori de tantal n industria electrotehnic
OXID MANGANO-MANGANIC PUR : Mn3O4
Nr.ctr.
Specificaii
U.M.
Page 220
pulbere brun
1.=
Aspect
2.=
Mangan : [MnO]
min.86.5
3.=
Metale grele : [Pb]
max.0.005
4.=
Fier : [Fe]
max.0.01
max.0.05
5.=
Sodiu : [Na2O]
6.=
Potasiu : [K2O]
max.0.05
7.=
Calciu : [CaO]
max.0.05
8.=
Sulfai
max.0.04
9.=
Oxid de mangan [MnO]
max.0.02
10.=
max.0.01
11.=
max.0.05
12.=
Cloruri
max.0.15

Pigment n imprimeria textil,vopsitorii speciale,pigment
Ferite moi industria electrotehnic
Page 221
ACETAT DE MANGAN PUR : Mn(CH3COO)2x4H2O

Specificaii
Nr.ctr.
U.M.
1.=
Aspect
cristale roz
2.=
Acetat de mangan: [Mn(CH3COO)2x4H2O]
min.97.0
3.=
Metale grele : [Pb]
max.0.01
4.=
Sulfai
max.0.02
5.=
max.0.05
6.=
Metale alcaline i alcalinopmntoase (sulfai)
max.0.8

Produsele se livreaz n saci de polietilen i iut cntrind 25 kg fiecare.
Industria chimic : producia de fire i fibre poliesterice , obinerea polietilentereftalatului

(PET)
ntermediar de sintez,catalizator, protecia metalelor,substane organometalice, obinerea

manganailor i manganiilor
Colorant pentru sticl i emailuri,sicativi de suprafa
Pigmeni n pictur i vopsitorie industrial (roz,albastru,verde,violet)
Intermediar n sinteza substanelor din gazoline uoare fr Pb :

CYMANTREN (ciclopentadieniltricarbonil de mangan)
Page 222
Ca reactiv
ACETAT DE MANGAN PUR i P.A. : Mn(CH3COO)2x4H2O
Specificaii
Nr.ctr.
Limite
UM
P.A.
Parametrii calitativi
PURE
1.=
Aspect
Cristale roz
2.=
Acetat de mangan: [Mn(CH3COO)2x4H2O]
min.
97.0
98.0
3.=
Metale grele : [Pb]
max.
0.01
0.003
4.=
Sulfai
max.
0.02
0.01
5.=
max.
0.05
0.01
6.=
max.
0.8
0.05
7.=
Cloruri
max.
0.008
0.005
8.=
Fier : [Fe]
max.
0.008
0.005

Produsele se livreaz n saci de polietilen i iut cntrind 25 kg fiecare sau n recipieni
de plastic 1-1,5 kg.
Industria chimic : producia de fire i fibre poliesterice , obinerea polietilentereftalatului

(PET)
ntermediar de sintez,catalizator, protecia metalelor,substane organometalice, obinerea

manganailor i manganiilor
Page 223
Colorant pentru sticl i emailuri,sicativi de suprafa
Pigmeni n pictur i vopsitorie industrial (roz,albastru,verde,violet)

Ca reactiv
AZOTAT DE MANGAN SOLUIE : Mn(NO3)2 50%

Specificaii
Nr.ctr.
U.M.
soluie roz
1.=
Aspect
2.=
Azotat de mangan: [Mn(NO3)2x6H2O]
min.50+/-2
3.=
Metale grele : [Pb]
max.0.003
4.=
Fier : [Fe]
max.0.005
5.=
Zinc : [Zn]
max.0.005
6.=
Sulfai
max.0.02
7.=
Densitate
8.=
9.=
g/cm3
1.530
max.1
Cloruri
max.0.02

Produsele se livreaz n recipieni de plastic sau sticl 50-60 l.
Page 224
Ceramic,porelanuri,sticlrie : pigment,sicativ ; vopsitorie i pictur

dioxidului de sulf
n industria electrotehnic : pentru producerea condensatorilor de tantal,sinteza oxidului

manganomanganic
Pigmeni n pictur i vopsitoria industrial (roz,albastru,verde,violet)

Reactiv laborator
AZOTAT DE MANGAN PUR and P.A. : Mn(NO3)2 x6H2O
1.= Qualitative tehnical caracteristics :
Specificaii
Nr.ctr.
U.M.
Limite
P.A.
1.=
Aspect
2.=
Azotat de mangan : [Mn(NO)2x6H2O]
3.=
4.=
Sulfai
Cloruri
PURE
cristale roz
%
min.
98.0
98.0
max.
0.02
0.005
max.
0.02
0.005
5.=
Metale grele [Pb]
max.
0.002
0.001
6.=
Fier [Fe]
max.
0.005
0.005
7.=
Zinc [Zn]
max.
0.005
0.005
Page 225

Produsele se livreaz n recipieni de plastic 1-1,5 kg.

dioxidului de sulf
n industria electrotehnic : pentru producerea condensatorilor de tantal,sinteza oxidului

manganomanganic
Pigmeni n pictur i vopsitoria industrial (roz,albastru,verde,violet)

Reactiv laborator
CLORUR DE MANGAN PUR i P.A. : MnCl2x4H2O

Specificaii
Nr.ctr.
U.M.
Limite
P.A.
PUR
1.=
Aspect
cristale roz
2.=
Clorur de mangan : [MnCl2x4H2O]
min.
97.0
98.0
3.=
Metale grele : [Pb]
max.
0.005
0.0015
4.=
Fier : [Fe]
max.
0.001
0.0005
5.=
Calciu : [Ca]
max.
0.075
0.05
Page 226
6.=
Sulfai
max.
0.01
0.005
7.=
max.
0.005
0.004
8.=
max.
0.075
0.04
9.=
Substane oxidabile : KMnO4
max.
0.005
0.001

Produsele se livreaz n saci de polietilen i iut cntrind 25 kg fiecare sau n recipieni
de plastic 1-1,5 kg.

dioxidului de sulf
Industria medicamentelor
Hidrometalurgie : procesarea zincului,uraniului i n special a magneziului
Ca reactiv (tratarea apei : determinarea CBO5)
Productia de saruri de mangan in perioada 1989-1993
Nr.crt.
Denumire produs (exprimat 100%)
U.M.
1990
1.
Sulfat de mangan solutie 25%
tone
140,0
2.
Sulfat de mangan solutie 35%
tone
674,0
3.
Sulfat de mangan cristalizat tehnic
tone
1,5
4.
Sulfat de mangan cristalizat acid
tone
26,6
5.
Sulfat de mangan cristalizat pur
tone
1991
1992
216,0
345,0
0,6
301,5
1,0
Page 227
6.
Sulfat de mangan cristalizat p.a.
tone
7.
Carbonat de mangan tehnic
tone
8.
Carbonat de mangan pur
tone
9.
Oxid de mangan tehnic
tone
10.
Oxid de mangan pur
tone
25,0
12,5
11.
Oxid de mangano manganic
tone
0,45
8,85
12.
Dioxid de mangan
tone
0,1
13.
Azotat de mangan
tone
1,2
14.
Azotat de mangan pur
tone
15.
Acetat de mangan pur
tone
16.
Acetat de mangan p.a.
tone
17.
Clorura de mangan pura
tone
18.
Clorura de mangan p.a.
tone
932,0
0,1
0,32
556,0
266,5
23,65
11,0
2,0
0,5
0,02
0,6
5,75
4,3
0,1
0,15
Nota : Deoarece activitatea in anul 1993 a functionat cu intermitenta, productia acestui an nu este sugestiva.
Piata interna saruri de mangan aprilie 1989 iunie 1993
a) Sulfat de mangan MnSO4, sol. Min. 350 g/l, sort tehnic
Nr.crt.
BENEFICIAR
1989
1990
1991
1992
1993
1.
"DERO" PLOIESTI
2.
C.Ch.VALEA CALUGAREASCA
3.
C.Ch. VICTORIA
4.
"NITRAMONIA" FAGARAS
5.
C.Ch. GIURGIU
6.
I.MASE PLASTICE BUZAU
7.
I.ANTIBIOTICE IASI
Page 228
8.
I.METALURGICA BUCURESTI
9.
I.LIANTI BRASOV
10.
I.AERONAUTICA BUCURESTI
11.
I.AGROIND.TARGOVISTE
12.
I.CHIMICA MARASESTI
13.
I.M.M.N. BAIA MARE
14.
TERAPIA CLUJ NAPOCA
15.
I.PIELOREX JILAVA
16.
I.PIELE-INCALTAMINTA AGNITA
17.
I.MICA PROD. SUCEAVA
18.
"MANPEL" TARGU MURES
19.
"CAPRIS" SEBES
20.
"TAMIV" BRASOV
21.
"CHIMCOMLEX" BORZESTI
22.
"CLUJEANA" CLUJ NAPOCA
23.
"TAMICO" CORABIA
24.
"CHIMOPAR" BUCURESTI
25.
"TAURUS" SPATARESTI
26.
"F.I.N." BACAU
27.
"PIM" SIBIU
28.
"VALCEANA RAMNICUL VALCEA
X
X
b) Sulfat de mangan cristalizat MnSO4 x 1H2O, sort tehnic pur p.a.

BENEFICIAR
1989
1990
1991
1992
1993
Nr.crt.
1.
REGIA APA CANAL BISTRITA
Page 229
2.
"TAGC" BISTRITA
3.
TEHNOTON IASI
4.
"CAPRIS" SEBES
5.
"VALCEANA"RAMNICUL VALCEA
6.
SPIRT-AMIDON CRAIOVA
7.
"TAMIV" BRASOV
8.
"UPETROM" PLOIESTI
9.
"IMPEX" BUCURESTI
10.
ICEFEGA BUCURESTI
c) Sulfat de mangan cristalizat acid MnSO4 x 4H2O, sort tehnic

Nr.crt.
BENEFICIAR
1989
1990
1991
1992
1993
1.
"TAMIV" BRASOV
2.
"MANPEL" TARGU MURES
3.
"TAMICO" CORABIA
4.
"FIN" BACAU
5.
"PIM" SIBIU
6.
"PIELOREX" JILAVA
7.
I.ELECTRICE SUCEAVA
d) Carbonat de mangan MnCO3, sort tehnic

Nr.crt.
BENEFICIAR
1989
1990
1991
1992
1993
X
1.
I.B.N.A. BALOTESTI
2.
I.BIOSTIMULATORI CRAIOVA
3.
BIOPROTEINE CURTEA DE ARGES
Page 230
4.
C.Ch.CRAIOVA
5.
"TEROM" IASI
6.
AVICOLA SUCEAVA
7.
AVICOLA CREVEDIA
8.
AVICOLA GALATI
9.
AVICOLA BAIA MARE
10.
AVICOLA BISTRITA
11.
AVICOLA BAICOI
12.
AVICOLA BOTOSANI
13.
AVICOLA BRASOV
14.
"NAPOCHIM" CLUJ NAPOCA
15.
"CERO" CLUJ NAPOCA
16.
"COMTIM" TIMISOARA
17.
C.INGR.CH.V.CALUGAREASCA
18.
SALINA CACICA
19.
I.NUTRETURI SLOBOZIA
20.
"MECANICA"PLOPENI
21.
I.FERITE URZICENI
22.
"FARMAVET" SUCEAVA
23.
I.CLOROSODICE OCNA MURES
e) Carbonat de mangan MnCO3, sort pur

Nr.crt.
BENEFICIAR
1989
1990
1991
1992
1993
1.
S.C"ROFEP"S.A. URZICENI
2.
S.C."AFERO"S.A. BUCURESTI
Page 231
f) Oxid de mangan MnO, sort tehnic pur

Nr.crt.
BENEFICIAR
1989
1990
1991
1992
1993
1.
S.C."ROFEP"S.A. URZICENI
2.
3.
S.C."SELIMANM"SNC IASI
4.
S.C."BIOFORT" CRAIOVA
5.
IBNA BALOTESTI
1992
1993
g) Oxid mangano-manganic Mn3O4, sort pur

Nr.crt.
BENEFICIAR
1989
1990
1991
1.
S.C."ROFEP"S.A. URZICENI
2.
1992
1993
h) Acetat de mangan Mn(CH3COO)2 x 4H2O, sort pur, p.a.

Nr.crt.
BENEFICIAR
1.
"CORAPET"CORABIA
2.
"TEROM" IASI
3.
"GRULEN"CL.MUSCEL
4.
"ARPECHIM" PITESTI
1989
1990
1991
i) Azotat de mangan Mn(NO3)2 x 6H2O, solutie 50 %, sort pur

Nr.crt.
BENEFICIAR
1.
"CORAPET"CORABIA
2.
"TEROM" IASI
1989
1990
1991
1992
1993
Page 232
3.
"GRULEN"CL.MUSCEL
4.
"ARPECHIM" PITESTI
X
X
j) Clorura de mangan MnCl2 x 4H2O, sort pur, p.a.

Nr.crt.
BENEFICIAR
1989
1990
1991
1992
1993
1.
"TEHNOTON" IASI
2.
R.A.A.C. IASI
3.
"CAROM" ONESTI
4.
"GOSAN" VASLUI
5.
"TEROM" IASI
k) Bioxid de mangan MnO2, sort pur

Nr.crt.
1.
BENEFICIAR
1989
1990
"TEHNOTON" IASI
1991
1992
1991
1992
1993
Oxid de fier (galben si rosu) Fe2O3, sort tehnic

Nr.crt.
BENEFICIAR
1989
1990
1.
I.M.PROD.SLOBOZIA
2.
MIND SLOBOZIA
3.
EGCL VATRA DORNEI
1993
Page 233
Page 234
Page 235
Page 236
Page 237
Sistarea productiei a fost determinata in principal de urmatoarele :
politica abuziva si aleatoare de importuri;
scurgerea de informatii si deplasarea interesului unor factori decizionali la nivel

central catre firme private de import-export si intermediare;
lipsa de reactie la aparitia produselor chinezesti pe piata europeana la preturi de

dumping, de 2-3 ori mai mici (port Rotterdam);
pastrarea structurii organizatorice centralizate, greu de pliat la cerintele unei piete

libere, precum si brusca deplasare a raspunderii la verigile inferioare;
neadaptarea bazei de materii prime la produse competitive;
pastrarea centralei termice pe combustibil sloid (cca.50 % din costuri/produs in

conditiile in care cheltuielile cu forta de munca erau cca.5 %), facand prohibita
politica de preturi;
imposibilitatea de retehnologizare si adaptare la cerere si oferta (finantare);
degringolada pietei interne si disparitia treptata a verigilor economice pe orizontala

(scoaterea din fabricatie a altor compusi complementari sau suplementari celor de
mangan);
grad ridicat de monopol al marilor firme producatoare si de comercializare saruri de

mangan, conducand la o piata cu caracter inchis.
Page 238
III.= Incercari de repornire
Page 239
Apoi,pur si simplu,adisparut !!!
Page 240
DECIZIA NR 8 din 09.01.2004

privind notificarea Ministerului Economiei si Comertului referitoare la sprijinul financiar
ce urmeaza a se acorda
S.C. MINBUCOVINA S.A.Vatra Dornei in vederea reabilitarii Uzinei de saruri Iacobeni
PLENUL CONSILIULUI CONCURENTEI,
In baza:
1. Decretului nr. 1075/2001 pentru numirea membrilor Consiliului Concurentei;
2. Dispozitiilor Legii concurentei nr. 21/1996, publicata in Monitorul Oficial nr. 88, Partea I, din
30.04.1996 cu modificarile si completarile ulterioare;
3. Dispozitiilor Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, publicata in Monitorul Oficial nr. 370,
Partea I, din 03.08.1999, cu completarile ulterioare;
4. Regulamentului de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei, publicat in
Monitorul Oficial nr. 50 bis, Partea I din 25.03.1997, cu modificarile si completarile ulterioare;
5. Regulamentului privind forma, continutul si alte detalii ale notificarii unui ajutor de stat,
publicat in Monitorul Oficial nr. 125, Partea I din 24.03.2000;
6. Notificarii intentiei acordarii ajutorului de stat, depusa de catre Ministerul Economiei si
Comertului prin adresa nr.181835/03.11.2003, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. RS-AS
61/03.11.2003, notificare devenita efectiva la data de 14.12.2003 ;
7. Notei Departamentului Ajutor de Stat privind ajutorul notificat.
In temeiul urmatoarelor motive:
1. Sprijinul financiar solicitat de S.C. MINBUCOVINA S.A. Vatra Dornei consta in alocatii
bugetare sub forma participarii cu capital a statului, fiind destinat realizarii de investitii pentru
reabilitarea Uzinei de saruriIacobeni. Sprijinul financiar urmeaza a fi acordat pe o perioada de
trei ani(2004-2006), perioada de realizare a investitiei.
2. Scopul sprijinului financiar ce se intentioneaza a se acorda S.C.MINBUCOVINA S.A. Vatra
Dornei il reprezinta reintroducerea in circuitul economic national a Uzinei de saruri Iacobeni,
aflata in conservare din anul 1993.
3. Finantarea obiectivului de investitii Reabilitarea Uzinei de saruri Iacobeni in valoare totala
de 119.679.916.000 lei, se va face din alocatii bugetare in cuantum de 116.149.916.000 lei, restul
fiind asigurat din surse proprii (3.500.000.000 lei), constituite din amortismentul mijloacelor fixe
si din valorificarea unor active din sectoarele in care activitatea a fost sistata.
Astfel, sprijinul financiar ce se va acorda S.C. MINBUCOVINA S.A. Vatra Dornei va fi in
cuantum de 116.149.916.000 lei.
4. S.C. MINBUCOVINA S.A. Vatra Dornei a beneficiat anterior de ajutoare de stat dupa cum
urmeaza:
- conform H.G. 1527/2002 in anul 2003 societatea a beneficiat de ajutor de stat in valoare de 10
miliarde lei alocat la 5 obiective de investitii din cadrul societatii;
- subventii pentru realizarea productiei de baza in perioada 01.09.2002
31.12.2002 in valoare de 84.890.147.000 lei, respectiv in perioada 01.01.2003 - 30.06.2003 in
valoare de 124.351.814.000 lei (reglementate prin H.G. 943/2002 pentru anul 2002, respectiv
H.G. 1527/2002, H.G.1053/2003 si H.G. 1350/2003).
Ajutoarele de stat mentionate nu sunt legate de obiectivul de investitiiReabilitarea Uzinei de
saruri Iacobeni.
Page 241
5. Piata relevanta afectata de acordarea sprijinului financiar este piata activitatilor de obtinere a
sarurilor de mangan. Pe aceasta piata nu exista concurenta interna.
6. Activitatea de baza a S.C. MINBUCOVINA S.A. Vatra Dornei o reprezinta extractia si
prelucrarea minereurilor, activitate care se realizeaza in prezent cu ajutorul subventiilor de la
bugetul de stat. Odata cu reabilitarea Uzinei de saruri de mangan, se va crea o activitate total
nesubventionata pe baza de materii prime din cadrul S.C. MINBUCOVINA S.A. Vatra Dornei.
7. Reintroducerea in circuitul economic a Uzinei de saruri Iacobeni raspunde unor solicitari din
sectoarele de stat si privat, creeaza posibilitatea realizarii de exporturi, avand in vedere existenta
potentialilor clienti din tara si strainatate care au nevoie imediata de saruri de mangan si alte
produse pe care uzina le-ar putea produce. In acest mod se va diminua efortul valutar al
tarii prin reducerea considerabila a importurilor.
8. Compusii chimici de mangan se folosesc pe scara larga in numeroase domenii de activitate
cum ar fi: zootehnie, ceramica si portelanuri,electrotehnica, industria medicamentelor, industria
lacurilor si vopselelor,obtinerea de ingrasaminte chimice, pesticide, electrozi de sudura, solutii
de pasivizare folosite la laminoare, epurari chimice si bacteriologice, pigmenti,permanganat de
potasiu si altele. In prezent, acesti compusi chimici de mangan sunt importati.
9. Realizarea obiectivului de investitii asigura un avantaj economiei romanesti in ansamblu,
contribuind la reabilitarea sau reintroducerea in circuitul economic a unui numar insemnat de
agenti economici care folosesc ca materie prima sarurile de mangan.
10. Materiile prime si auxiliare utilizate in procesul de preparare a sarurilor de mangan se pot
asigura integral cantitativ si calitativ din tara urmand a fi importate doar cele pentru produsii
speciali, contribuind la valorificarea resurselor minerale existente in tara, cheltuielile de extractie
si transport fiind cu mult mai mici decat cele in cazul importului.
11. Prin reintroducerea in circuitul economic a altor agenti economici a caror activitate este
redusa sau sistata se va permite atragerea in circuitul national si a altor materii prime produse in
tara.
12. Reabilitarea Uzinei de saruri Iacobeni se inscrie in linia Strategiei industriei miniere din
Romania de eliminare a subventiilor pentru acest sector pana in anul 2007. Punerea in functiune
a acestui obiectiv va permite societatii MINBUCOVINA S.A. ca, odata cu atingerea parametrilor
proiectati, prin profitul net obtinut din activitatea de producere si comercializare a sarurilor de
mangan, sa sustina financiar activitatile de extractie si prelucrare a minereurilor care sunt
subventionate de stat.
13. Analiza indicatorilor economico-financiari ai investitiei indica o crestere constanta a
productiei si a profitului, incepand din primul an de functionare al Uzinei de saruri Iacobeni,
concomitent cu reducerea cheltuielilor la 1000 lei productie marfa. Raportul venituri/costuri
calculate pentru perioada 2004-2008 precum si rata interna de rentabilitate conduc la concluzia
ca investitia va fi rentabila. In plus, Uzina de saruri Iacobeni dispune de o amplasare
avantajoasa fata de caile de acces si zacamintele de minereu de mangan (este amplasata pe
drumul national Cluj Vatra Dornei Suceava, are cale ferata uzinala iar materia prima este la 3
km, cu acces facil), ceea ce sporeste eficienta investitiei. Rezulta ca statul isi va investi resursele
intr-o activitate eficienta, generatoare de profit, recuperarea investitiei realizandu-se intr-o
perioada relativ scurta de timp (investitia se va finaliza in anul 2006 si va fi recuperata in
totalitate pana in anul 2009). Astfel, statul actioneaza ca un investitor privat.
14. Societatea MINBUCOVINA S.A. Vatra Dornei va fi singurul producator de saruri de
mangan din Romania.
Page 242
15. Ajutorul financiar ce se intentioneaza a se acorda S.C. MINBUCOVINA S.A. Vatra Dornei
nu este in masura sa distorsioneze concurenta pe piata relevanta si nu afecteaza aplicarea
corespunzatoare a acordurilor internationale la care Romania este parte.
DECIDE
Art.1. In temeiul art. 8 alin. (2) coroborat cu art.12 alin (2) lit. a) din Legea nr. 143/1999 privind
ajutorul de stat, cu completarile ulterioare, sprijinul financiar ce urmeaza a se acorda S.C.
MINBUCOVINA S.A. Vatra Dornei in vederea reabilitarii Uzinei de saruri Iacobeni nu
constituie ajutor de stat.
Avand in vedere faptul ca societatea va fi singurul producator de saruri de mangan din Romania,
ajutorul financiar ce se intentioneaza a se acorda S.C.MINBUCOVINA S.A. Vatra Dornei nu
este in masura sa distorsioneze concurenta pe piata relevanta.
Statul, in calitate de unic actionar al S.C MINBUCOVINA S.A. actioneaza in conformitate cu
principiul investitorului privat in economia de piata,folosindu-si resursele in scopul obtinerii de
profit.
Art.2. Prezenta Decizie devine aplicabila la data comunicarii sale.
Art.3. Prezenta Decizie va fi comunicata de catre Secretariatul General din cadrul Consiliului
Concurentei:
- Ministerului Economiei si Comertului, Str. Mendeleev, nr.36-38,Bucuresti, sector 1;
- S.C. MINBUCOVINA S.A., str. Mihai Eminescu, nr. 1, Vatra Dornei, jud. Suceava
Art.4. Potrivit prevederilor art. 29 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu
completarile ulterioare, prezenta Decizie poate fi atacata la Curtea de Apel Bucuresti in termen
de 30 de zile de la comunicare.
Art.5. Secretariatul General si Departamentul Ajutor de Stat din cadrul Consiliului Concurentei
vor urmari aducerea la indeplinire a prezentei Decizii.
PRESEDINTE
THEODOR VALENTIN PURCAREA
DECIZIA CONSILIULUI CONCURENTEI
nr. 115 din 16.05.2006
privind ajutorul de stat de salvare pentru
Societatea Comerciala Minbucovina SA Vatra Dornei
CONSILIUL CONCURENTEI,
Avand in vedere dispozitiile Acordului European instituind o Asociere intre Romania, pe de o
parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, ratificat prin
Legea nr. 20/1993, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 73 din 12 aprilie 1993,
Avand in vedere dispozitiile Legii concurentei nr. 21/1996, republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 742/16.08.2005,
Avand in vedere dispozitiile Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 744/16.08.2005,
Avnd n vedere dispoziiile Regulamentului privind forma, coninutul i alte detalii ale
notificrii unui ajutor de stat, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 82 din 25
ianuarie 2005,
Page 243
Avand in vedere dispozitiile Regulamentului privind ajutorul de stat pentru salvarea si

restructurarea firmelor in dificultate, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1215
din 17 decembrie 2004,
Avand in vedere dispozitiile Decretului nr. 57/2004 pentru numirea membrilor Consiliului
Concurentei,
In temeiul urmatoarelor considerente,
1. PROCEDURA
Prin adresa nr. 160770/05.04.2006, nregistrata la Consiliul Concurenei cu RS-AS
nr.65/05.04.2006, Ministerul Economiei si Comertului (denumit in continuare MEC) a
notificat, in calitate de initiator, in baza art.15 din Legea nr.143/1999
privind ajutorul de stat, republicata, masurile de ajutor de stat ce se intentioneaza a se
acorda Societatii Comerciale Minbucovina SA Vatra Dornei (denumita in continuare SCM
SA), ca ajutor individual de salvare.
Intrucat informatiile transmise in notificare nu au fost complete si exacte, Consiliul Concurentei
a solicitat MEC informatii suplimentare. MEC a transmis raspunsurile solicitate prin adresa nr.
160.818/13.04.2006. Notificarea a devenit efectiva la 13.04.2006.
2. DESCRIEREA FAPTELOR
2.1. Beneficiarul
SCM SA functioneaza din data 01.09.2002, in baza Ordinului ministrului industriei si
resurselor nr. 3081/2002, respectiv nr. 3082/2002 si a Hotararii AGA nr.21/2002 a
CNMPN REMIN Baia Mare de externalizare si transformare in societate comerciala
independenta.
SCM SA este o societate pe actiuni cu capital integral de stat, cu sediul in Vatra Dornei,
judetul Suceava, cu un numar de 1102 salariati la sfarsitul anului 2005, numarul de
inmatriculare la Registrul Comertului fiind J33/358/2002 si CUI: 14725610.
Obiectul principal de activitate al SCM SA este extractia si prepararea minereurilor
neferoase si rare (inclusiv minereuri radioative) (cod CAEN 1320), extractia si prepararea
minereurilor feroase (cod CAEN 1310). Printre activitatile secundare ale societatii se
numara:extractia pietrei pentru constructii, demolarea constructiilor, lucrari de foraj si
sondaj pentru constructii, lucrari de constructii.
Societatea valorifica produsele obtinute numai la intern. Cotele de piata detinute de SCM
SA in anul 2005 sunt urmatoarele:
Tabel nr. 1 Cotele de piata ale SCM SA
Categorii de produse Cota de piata la intern
cupru
10,2%
zinc
8%
minereuri feroase
7,2%
Sursa: informatii suplimentare
Principalii concurenti ai societatii si cotele de piata aferente sunt:
Page 244
- cupru: SC Cuprumin SA (39,2%), SC MOLDOMIN SA (20%), CNMPM REMIN SA

Baia-Mare (10,1%), si SC Baita Stei SA (4,1%), MINVEST SA(16,4%);
- zinc: Baita Stei (6,2%), CNMPM REMIN SA Baia-Mare (84,4%), MINVEST
SA(1,4%);
- minereuri feroase (fier, mangan): CNMPM REMIN SA Baia-Mare (16,7%), MINVEST
SA(76,1%).
Printre cauzele care au generat situatia economico-financiara dificila se numara: performantele tehnologice scazute ale utilajelor, instalatiilor si mijloacelor de transport
datorate uzurii fizice si morale;
- veniturile obtinute nu acopera decat partial costurile de productie;
- lipsa de lichiditati.
2.2. Masura de sprijin financiar
Dat fiind faptul ca societatea se afla intr-o situatie economico-financiara dificila,
nedispunand de lichiditati pentru plata datoriilor catre bugetul consolidat al statului,
furnizorul a decis sa-i acorde un sprijin financiar pentru a mentine societatea in circuitul
economic pana la finalizarea unui plan de restructurare/ plan de lichidare. Acesta urmeaza a
fi acordat in baza O.U.G. nr. 8/2006 privind aprobarea unor masuri financiare pentru
operatorii economici de sub autoritatea Ministerului Economiei si Comertului pe anul 2005
si consta in amanarea la plata (pentru o perioada de 6 luni) in vederea exceptarii, a taxelor si
impozitelor neonorate aferente anului 2005, precum si a dobanzilor aferente, cuantumul total
al facilitatilor fiind de 7.011.436 RON, dupa cum urmeaza:
Tabelul nr. 3 Debitele si accesoriile SCM SA
RON
Nr.crt
1.
Specificatie
Debite
947.694
232.915
98.997
495.867
Redeventa miniera
271.790
62.370
Contributie asigurare accidente de
384.840
87.244
munca
Taxe exploatare
5.830
5.582.216 1.429.220
TOTAL
334.160
472.084
2.
Contributii asigurari sociale

3.580.050
Contributii asigurari sociale de sanatate
942.836
3.
Contributii asigurari sociale somaj

4.
5.
6.
Total
facilitati
4.527.744
1.175.751
396.870
Accesorii
5.830
7.011.436
Sursa: Formularul de notificare

3. EVALUARE
1
Informatii confidentiale
2
Datoriile si accesoriile aferente vor fi amanate la plata de la data emiterii deciziei Consiliului
Concurentei; accesoriile sunt calculate pana la data amanarii.
Page 245
3.1. Existenta ajutorului de stat

Criteriile pe baza carora se stabileste daca o masura reprezinta ajutor de stat sunt prevazute la art 2
alin. (1) din Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat, republicata. Astfel, ajutorul de stat
reprezinta orice masura de sprijin luata de stat sau de autoritatile administatiei locale, sau
din resurse de stat sau ale adminstratiei locale, indiferent de forma, care distorsioneaza sau
ameninta sa distorsioneze concurenta, prin favorizarea anumitor intreprinderi, a productiei
anumitor bunuri sau a furnizarii anumitor servicii sau care afecteaza comertul dintre
Romania si Statele Membre ale Uniunii Europene, fiind considerat incompatibil cu un
mediu concurential normal.
Sprijinul financiar consta in renuntarea statului la obtinerea unor venituri, prin urmare sunt
implicate resurse ale statului. Acesta se acorda unui anumit agent economic, respectiv SCM
SA, avand astfel un caracter selectiv. Acordarea exceptarilor va avea un efect favorabil
asupra indicatorilor economici si financiari ai societatii, in special asupra cash-flow-ului.
Astfel, societatii i se confera un avantaj, fiind favorizata in comparatie cu concurentii sai.
Masura de sprijin financiar notificata afecteaz comertul cu statele membre ale Uniunii
Europene din moment ce produsele oferite de SCM SA pot intra in concurenta cu alte
produse similare fabricate de companii din Uniunea Europeana.
Ca urmare, masura de sprijin financiar ce se intentioneaza a se acorda SCM SA este considerata
ajutor de stat si intra sub incidenta Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicata.
3.2. Compatibilitatea ajutorului de stat
Articolul 2 din Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat, republicata, prevede ca ajutoarele
acordate de ctre stat sau din resurse de stat care distorsioneaz sau amenin sa
distorsioneze concurenta i afecteaz comerul cu Statele Membre sunt incompatibile cu
mediul concurenial normal. Totusi, anumite ajutoare de stat pot fi considerate compatibile
si pot fi autorizate de catre Consiliul Concurentei, daca acordarea acestor ajutoare de stat se
face cu respectarea criteriilor prevazute in regulamentele si instructiunile Consiliului
Concurentei.
Din analiza principalilor indicatori economico-financiari rezulta faptul ca societatea s-a confruntat,
in perioada 2003-2005 cu grave dificultati financiare. Potrivit informatiilor din notificare,
ajutorul de stat este acordat in vederea mentinii activitatii de extractie si prelucrare a
lignitului pe termen scurt, pana la prezentarea planului de restructurare al SCM SA. Prin
urmare, analiza compatibilitatii ajutorului de stat se va face potrivit criteriilor de autorizare
a unui ajutor de salvare, prevazute in Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea
si restructurarea intreprinderilor in dificultate, pus in aplicare prin Ordinul presedintelui
Consiliului
Concurentei nr. 501/23.11.2004, publicat in Monitorul Oficial nr.1215/17.12.2004 (denumit in
continuare Regulament). Consiliul Concurentei considera ca nici un alt regulament nu se
poate aplica in acest caz, furnizorul neinvocand nici o alta derogare de la regulile normale
in domeniu.
Eligibilitatea societatii. Firma in dificultate si apartenta societatii la un grup
Potrivit art. 2 alin. (3) din Regulament, o societate pe actiuni este considerata in dificultate atunci
cnd a pierdut mai mult de jumtate din capitalul propriu, aa cum reiese din evidenele
Page 246
contabile ale societii i mai mult de un sfert din acest capital s-a pierdut n cursul
ultimelor 12 luni.
Pe baza celor prezentate in tabelul nr.2, in perioada 2004-2005, societatea se confrunta cu mari
dificultati financiare. Astfel, Consiliul Concurentei constata ca este indeplinita conditia
prevazuta la art. 2 din Regulament, compania fiind considerata societate in dificultate.
In conformitate cu prevederile Regulamentului, o societate care face parte dintr-un grup sau care
este preluata de un grup nu este in mod normal eligibila la acordarea ajutorului pentru
salvare sau restructurare, cu exceptia cazului in care se poate demonstra ca dificultatile sale
sunt specifice si nu rezulta dintr-o alocare arbitrara a costurilor in cadrul grupului si ca
aceste dificultati sunt prea grave pentru a fi rezolvate in cadrul grupului.
Compania nu face parte dintru-un grup de firme, fiind astfel eligibila de a primiajutor de stat
pentru salvare.
Conditii de autorizare a unui ajutor pentru salvare, stipulate la art. 8 (1) din Regulament
In mod normal, ajutorul de stat pentru salvare trebuie sa consiste in sprijin de trezorerie acodat
intreprinderii sub forma de garantii pentru imprumuturi sau sub forma de imprumuturi si
are caracter temporar; orice imprumut trebuie rambursat si orice garantie trebuie sa expire
intr-un interval de pana la 6 luni de la plata primei transe catre intreprindere.
In cazul SCM SA, ajutorul de stat nu imbraca forma metionata la paragraful anterior, ci consta in
amanarea de la plata, in vederea exceptarii, a datoriilor neonorate la bugetul de stat
consolidat. Totusi, Consiliul Concurentei considera ca acest sprijin financiar este echivalent
cu forma ceruta de Regulament, fiind astfel indeplinit criteriul reversibilitatii..
In conformitate cu prevederile art.8 alin.(1) lit.(c) din Regulament, ajutorul de salvare trebuie sa fie
insotit cu ocazia notificarii de un angajament al furnizorului de a transmite Consiliului
Concurentei, intr-un termen maximal de 6 luni, care incepe sa curga de la data autorizarii
ajutorului pentru salvare, fie a unui plan de restructurare sau lichidare, fie dovada ca
imprumutul a fost integral rambursat si/sau ca garantia a expirat.
Potrivit informatiilor prezentate in notificare, furnizorul s-a angajat sa prezinte in termen de 6
luni de la data autorizarii ajutorului de salvare un plan de restructurare sau de lichidare al
companiei. In varianta restructurarii, privatizarea societatii este avuta in vedere daca un
potential investitor va cumpara pachetul majoritar de actiuni, iar ajutorul de stat pentru
salvare va fi parte integranta a planului de restructurare. In orice caz, daca in termen de 6
luni de la data autorizarii ajutorului pentru salvare, MEC nu va transmite Consiliului
Concurentei un plan de restructurare, datoriile si accesoriile aferente ale SCM SA, amanate
de la plata, vor deveni exigibile, societatea fiind obligata sa returneze statului o suma egala
sau echivalenta cu ajutorul de salvare
Ajutorul de stat analizat respecta prevederile art.8 alin.(1) lit.b) din Regulament, potrivit carora
ajutorul de salvare trebuie sa fie justificat prin ratiuni sociale grave si sa nu induca efecte
negative inacceptabile asupra mediului concurential. In fapt, incetarea activitatii companiei
va avea consecinte serioase asupra somajului din zonele unde societatea detine puncte de
lucru, in conditiile in care judetele pe teritoriul carora societatea are exploatari miniere se
confrunta deja cu o rata ridicata a somajului, ca urmare a inchiderii altor exploatari miniere.
Astfel, in cazul lichidarii companiei rata somajului in judetul Suceava ar creste de la 8,3%
la 23,5%. Avand in vedere ca mineritul este principala sursa de subzistenta pentru locuitorii
zonei, falimentul societatii ar genera o acutizare a problemelor sociale, datorita lipsei de
perspectiva pentru gasirea unui loc de munca.
Page 247
Ministerul Economiei si Comertului a notificat Consiliului Concurentei un ajutor de stat in

cuantum de 7.011.436 RON, considerat a fi limitat la minimum necesar pentru a mentine
societatea in activitate pe o perioada de 6 luni, asa cum este stipulat la art.8 alin.(1) lit.d)
din Regulament. Aceasta suma reflecta nevoia de lichiditati a societatii si a fost calculata pe
baza necesarului de cash-flow din anul 2005. De asemenea s-a avut in vedere rezultatul
aplicarii formulei prevazuta in anexa la Regulament (respectiv - 12.314.340 RON.).
Consiliul Concurentei constata ca valoarea ajutorului pentru salvare este mai mica decat
rezultatul aplicarii formulei prevazuta in anexa, si astfel ajutorul de stat pentru salvare ce
urmeaza a fi acordat societatii este limitat la minimum necesar, pentru a mentine societatea
in circuitul economic pe o perioada limitata de timp, respectiv 6 luni.
Consiliul Concurentei noteaza, pe baza celor prezentate la para.(25), ca ajutorul de stat pentru
salvare in valoare de 7.011.436 RON reprezinta minimum necesar supravietuirii societatii
pe o perioada scurta de timp, in vederea analizarii circumstantelor care au condus la
dificultatile cu care se confrunta societatea pentru a elabora un plan de restructurare care
sa permita remedierea acestora.
Potrivit informatiilor transmise de Ministerul Economiei si Comertului, reiese ca societatea nu a
mai beneficiat de ajutor de stat pentru salvare sau restructurare. In
consecinta, ajutorul notificat indeplineste principiul prima si ultima data, asa cum este prevazut
la art.8 alin.(1) lit.e) din Regulament.
DECIDE
Art. 1. Masura de sprijin financiar ce se intentioneaza a se acorda societatii constituie ajutor de
stat in sensul art.2 alin.(1) din Legea nr.143/1999, republicata.
Art. 2. In temeiul art.21 alin. (2) lit. c) coroborat cu art.23 alin. (1) lit. e) din Legea nr.143/1999,
republicata, se autorizeaza ajutorul de stat in vederea salvarii Societatea Comerciala
Minbucovina SA Vatra Dornei., cu conditia respectarii art. 3 din prezenta Decizie.
Art. 3. Ministerul Economiei si Comertului este obligat sa prezinte Consiliului Concurentei in
termen de 6 luni de la emiterea prezentei decizii planul de restructurare sau lichidare al societatii.
Art. 4. In cazul nerespectarii conditiei impuse prin prezenta decizie, se vor aplica prevederile art.
22 si art.25 alin.(3) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicata, precum si ale
O.U.G. nr.129/2005 pentru modificarea si completarea OG nr.92/2003 privind Codul de
procedura fiscala.
Art. 5. Valoarea ajutorului de stat ce urmeaza a fi acordat este de 7.011.436 RON.
Art. 6. Prezenta Decizie devine aplicabila la data comunicarii sale.
Art. 7. Potrivit dispozitiilor art. 32 din Legea nr.143/1999, republicata, Ministerul Economiei si
Comertului va transmite Consiliului Concurentei informatii privind ajutorul de stat acordat, in
vederea inventarierii si monitorizarii acestuia.
Art. 8. Potrivit prevederilor art. 46 din Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat, republicata,
prezenta Decizie poate fi atacata de catre persoanele interesate la Curtea de Apel Bucuresti,
sectia Contencios Administrativ, in termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 9. Prezenta Decizie va fi comunicata de catre Secretariatul General din cadrul Consiliului
Concurentei:
- Ministerului Economiei si Comertului, Calea Victoriei nr.152, sector 1 Bucuresti;
- Societatea Comerciala Minbucovina SA Vatra Dornei., Strada Mihai Eminescu, nr.
1, Vatra Dornei, Jud. Suceava
Page 248
Avand toate avizele si aprobarile ca firma de stat,cu o piata de desfacere unica (in toata istoria
economiei mondiale nu au mai fost preturi atat de mari ca in 2008-2009) s-a ajuns la insolveta si
faliment.
Este un capitol fascinant,pentru cine este interesant sa-l lamureasca.
Eu sunt ,f.clar,un fost salariat profunt nemultumit si vexat de cea ce s-a intamplat.
Ca si la privat si la stat ti se spune la fel : daca nu-ti convine,cara-teBine,eu m-am carat.
Dar cei care au decis,care cu obstinatie au refuzat o alta parere,catre cine raspund?
Faci o paguba de 300 miliarde (de fiecare) si apoi esti director la uraniu sau la cupru.
Insolventa si deturnarea investitiilor se fac in echipa.
Cu alti pensionari ajunsi directori si primari.
Mai mult de 10 n-ai nevoie !
BULETINUL PROCEDURILOR DE INSOLVEN Nr. 13.803 / 22.12.2011
LICHIDATOR JUDICIAR
CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENTA TUDORACHE GABRIELA
3. Societatea comercial SINB AMERICA INTERNATIONAL GROUP SRL, cod unic de nregistrare:
22666256
Numar dosar: 14955/3/2011,Tribunal Bucureti Sectia a VII-a Civila,Judecator sindic: Stanciu Ion
Conform relatiilor solicitate de la Registrul Comertului Bucureti societatea comerciala SC SINB AMERICA
INTERNATIONAL GROUP SRL are sediul declarat n Bucureti, str. Catanoia nr. 33, sector 3, biroul nr. 11, avand
cod de inregistrare fiscala 22666256 i numr de ordine la Registrul Comertului J40/20457/2007.
De asemenea, debitorul figureaza cu doua sedii secundare astfel:
Punct de lucru - str. Dragonul Rosu nr. 1-10 spatiul identificat cu numarul R2, Loc. Dobroesti, Jud. Ilfov;
Punct de lucru Str. Dragonul rosu nr. 1-10, Complex Comercial Dragonul Rosu Mega Shop Spatiu R7;
Asociatii debitoarei sunt :
NI JINMING, cu domiciliul n China ;
XIANG MINGMING,cu domiciliul n China,Provincia Zhejiang,Oras Ruian,B-dul Anyang nr.231 ;
GE KAILUN, cu domiciliul n China, Provincia Zhejiang, Oras Ruian, B-dul Anyang nr. 288 ;
CHI WANMING,cu domiciliul n China,provincia Zhejiang, Oras Ruian,B-dul Anyang nr.288 ;
Administratorul statutar al societatii debitoare este domnul XIANG MINGMING, cu domiciliul n China, Provincia
Zhejiang, Oras Ruian.
La data deschiderii procedurii societatea figura n evidentele Oficiului National al Registrului Comertului ca fiind n
stare de functiune, societatea fiind constituita pe o durata nelimitata.
Obiectul principal de activitate consta n Comert cu amanuntul al altor bunuri noi, n magazine specializate,
activitate care se inscrie n cod CAEN 4778.
Potrivit alin.(1 din inscrisul intitulat, ,CONVENTIE,,incheiat la data de 19.08.2011 intre Bamburic Liviu
Dorin i SC SINB AMERICA INTERNATIONAL GROUP SRL, scopul semnarii acestei conventii a fost
achizitionarea prin licitatie publica a activului, , Exploatarea i valorificarea minereului polimetalic Manaila
i Platforma Iacobeni,, n schimbul platii unui comision de 650.000 USD.
Potrivit alin.(2 i 3 din inscrisul susmentionat, plata sumei de 650.000 USD a fost stabilita pentru prestarea de
catre Bamburic Liviu Dorin a activitatii de reprezentare a debitorului n urmatoarele 4 ( patru ) activitati
privind achizitionarea prin licitatie publica a activului
Adjudecarea activului susmentionat,
Obtinerea contractului de concesiune pentru terenul pe care se afla amplasat zacamantul Manaila,
Obtinerea licentei ( permisului de exploatare ),
Page 249
Obtinerea autorizatieie de mediu.
Ce a vandut MRL-Iasi lichidatorul dorit de AVAS si MEC (proprietarii de drept )?

SC SINB AMERICA INTERNATIONAL GROUP SRL a platit 7,38 de milioane de lei (fr
TVA) i nc a investit 7,98 de milioane de lei (fr TVA) pentru achiziia de bunuri mobile.
De ce si de unde apare un comisionar.Toti le aucu mineritul,cu preparare,cu chimizarea!
Singurii investitori? de la Dragonul Rosu-Bucuresti,cu sediul intr-o casa de schimb valutar?
Sa-i cred pe cei care spun bani albiti?.Cu un intermediar din portul Constanta care se lauda cu
relatii f.f.suspuse [sunt afirmatii facute la Vatra Dornei,in 2009,la privatizare]
Societatea comerciala MINBUCOVINA SA; cod unic de nregistrare 14725610
Convocare adunare creditori
Nr. nregistrare 15858/28.10.2011
1. Date privind dosarul: Numr dosar: 3759/86/2008, Tribunal Suceava, Judector sindic:
Mihalciuc Geta Lilioara,
2. Debitor: SC Minbucovina SA, cu sediul n ora Vatra Dornei, str. Mihai Eminescu, nr.1, jud.
Suceava, C.U.I. RO14725610, nr. de nregistrare O.R.C. J33/358/2002,
3. Administrator special: d-nul Codescu Dan, domiciliat n mun. Bucureti, str. Lt. Dumitru
Ganovici, nr.2, bl. corp A, et. 1, ap. 3, sector 2,
4. Lichidator judiciar: Management Reorganizare Lichidare Iai S.P.R.L., cu sediul n mun. Iai,
Aleea Nicolina, nr.82, C.P. 700221, jud. Iai, numr de nregistrare n registrul societilor
profesionale: 0120, tel/fax: 0232-243.864, 0232-212.231, nume i prenume reprezentant
lichidator judiciar persoan juridic: Mititelu Corneliu,
5. Subscrisa, Management Reorganizare Lichidare Iai S.P.R.L., n calitate de lichidator judiciar
al debitorului SC Minbucovina SA, cu sediul n mun. Vatra Dornei, str. Mihai Eminescu, nr.1,
jud. Suceava, C.U.I. RO14725610, nr. de nregistrare O.R.C. J33/358/2002, conform Sentinei
nr.395 din data de 24.06.2008, pronunat de Tribunalul Suceava, Secia Comercial, Contencios
Administrativ i Fiscal, n dosarul nr.3759/86/2008, n temeiul art.13 i urmtoarele din Legea
privind procedura insolvenei, convoac adunarea creditorilor debitorului SC Minbucovina SA
Vatra Dornei
edina Adunarii Creditorilor va avea loc la sediul procesual ales al lichidatorului judiciar
Management Reorganizare Lichidare Iai S.P.R.L, Adresa: mun. Suceava, str. Mreti, nr.14,
bl. A3, sc.A, ap. 2, jud. Suceava, data: 07 noiembrie 2011, Ora: 12.00. Creditorii pot fi
reprezentai n cadrul adunrii prin mputernicii, cu procur special i legalizat sau, n cazul
creditorilor bugetari i a celorlalte persoane juridice, cu delegaie semnat de conductorul
unitii. Creditorii pot vota i prin coresponden. Scrisoarea prin care se exprim votul, semnat
de creditor, semntura fiind legalizat de notarul public ori certificat i atestat de un avocat,
sau nscrisul n format electronic, cruia i s-a ncorporat, ataat sau asociat semntura electronic
extins, bazat pe un certificat calificat valabil, poate fi comunicat prin orice mijloace i
nregistrat la lichidatorul judiciar, pn n ziua fixat pentru exprimarea votului.
Ordinea de zi:
1. Prezentarea stadiului procedurii de lichidare a societii debitoare Minbucovina SA Vatra
Dornei.
Page 250
2. Aprobarea unei noi strategii de valorificare a activelor debitoarei SC Minbucovina SA Vatra

Dornei, avnd n vedere faptul c de la data deschiderii procedurii de insolven s-au organizat
un numr de 23(douzeci i trei) de licitaii publice, din care 7(apte) licitaii publice au fost
organizate numai de la ultima Adunare a Creditorilor din data de 23.03.2011, fr a se valorifica
activele debitoarei. Pornind de la ultimele preuri din publicaia de vnzare ntocmit pentru
licitaia din data de 21.10.2011, propunem reducerea preului de vnzare treptat cu 50% astfel:
- 2 licitaii cu preul de pornire de 90%;
n cazul n care activele debitoarei nu se vor valorifica n condiiile prezentate mai sus,
lichidatorul judiciar va proceda la convocarea Adunrii Creditorilor pentru schimbarea strategiei
de valorificare, n funcie de expresiile de interes exprimate pn n acel moment, iar n cazul n
care vom intra n posesia unor oferte directe de cumprare, acestea vor fi supuse aprobrii
Comitetului Creditorilor.
Este o arta se te faci ca te faci ca faci.Managementul francez in interpretare romaneasca : de
la faite a faire (fa sa se faca) la fa sa-l faca .
ROMET Austia
In tot acest timp se derulau tratative cu firma ROMET-Austria,un treader de minereuri si
compusi de mangan (corespondenta mai-august 2008).
Doreau un joint venture pentru producerea de mangan metalic (se face din sulfat de mangan)
pentru asociatii lor din magneziu si aluminiu (manganul este singurul aliaj pentru metale
light).Mai ales ca la Sat Ana-Arad este cea mai mare fabrica din Europa de recuperare doze de
aluminiu,iar la Budureasa-Oradea cel mai mare zacamant de brucit (Mg) din Europa.
Vroiau 1000t/an si aveau posibilitate de a comercializa minereu de manga (cca.7000 t/an)si
concentrate de cupru .
S-au trimis probe (2*200 kg) si urma o livrare cu barja (din Galati pe Dunare).
Mi-a trebuit mult timp sa inteleg dezinteresul total : colegi,sefi si super-sefi.
Este peste puterea mea de intelegere.
Daca pentru a te adaptatrebuie sa distrugi pentru ca tu esti neputincios si incapabil,dar te vrei
sef si la putere si ai cautare pe piata interna,Dumnezeu cu mila.
Asa vreti,asta aveti!
Page 251
PROPOSAL FOR ..
I.= First proposal : Buy SCMINBUCOVINASA Vatra Dornei
a.=Reservs : SHORT PRESENTATION : the area of mining interest
1.= Manganese and iron ores : for metallurgy,siderurgie,chimie,agriculture si zootechny

rezervs : millions tones (from Carlibaba to Panaci)
Uses : siderurgie = about some thousends tone/year
metallurgy = about handreds thousends tone/year
manganese salts = about thousends tone/year
2.= Copper and zinc ores (with lead ,gold and silver in pirytes : sulf and iron) : for nonferrous
metallurgy,agriculture and zootechny rezervs : million tones (Manaila,Crucea,Lesu Ursului)
Uses : Copper and zinc concentrates = about some thousends tone/year
3.= Magnezium ores : for metallurgy,siderurgie,crushed rocks,recovery CO2 rezervs : millions
tones serpentinit,talc,dolomite) (Breaza,Panaci)
Uses : Sorturi diferite = about some thousends tone/year
4.= Dolomitic ores rezervs : millions tones (Iacobeni,Fundu Moldovei)
Page 252
Uses : crushed rocks various category= about some thousends tone/year

5.= Andezitic ores rezervs : millions tones (Dornisoara)
Uses: crushed rocks various category = about some thousends tone/year
6.= Calcarous ores rezervs : millions tones (Carlibaba,Iacobeni)
Uses : crushed rocks various category = about some thousends tone/year
7.= Mine waters (cu mangan,fier,cupru,zinc) : recovery thousands tones (Mestecanis)
8.= Util minerals in steril deposits (mangan,fier,cupru,zinc,bariu,sulf,calciu,magneziu, very rich
in util minerals old technology deficiency) rezervs : millions tones: (Valea Hajului(1)Iacobeni = mangan ; Fundu Moldovei(2) = pirita,Cu ; Tarnita-Ostra(3) = pirita,Cu,Zn ;
Ostra(12)=bariu ; Calimani-Gura Haitei(1) = sulf
9.= Peat coal (cool from wood) rezervs : millions tones (Poiana Stampei)
Uses : for agriculture,horticulture,vegetable gardens as natural fertilizant in blending with
mineral salts = about some thousends tone/year
Mining in Bazinului Dornelorare begining with austrisch around 1785(manganese and iron
for army) used german workers (tziptzer) as Dukat of Austrich Imperial..Was the bebining for
exploatation of manganese ore (one of the rich in Europe),minerals waters (now in proprety of
Coca Cola Hellenic,preparation of chees unicat tip schweitzer causis of manganese and
iron bacterials from ore-similar for Switzerland,now in proprety of PresidentFrance.
b.= Industrial platform IACOBENI (14 km from Vatra Dornei) : PROPOSAL (dont exist now)
Page 253
Manganese,iron,copper,zinc,magnesiu salts
Fertil soil (SiO2,Ca,Mg,K,Fe,Mn,S)
Manganese sulphate
Copper sulphate
Manganese nitrate
Zinc sulphate
Manganese clorite
Iron sulphate
Manganese acetate
Magnesium sulphate
Manganese carbonate
Aluminium sulphate
Manganous oxide
Amonium sulphate
Manganous dioxide
Amonium nitrate
Amonium mangan phosphate
Potasium permanganate
Sulfate of K (or Na)
Barium manganits
Iron oxides Calcium carbonate,Magnezium carbonate,dolomite
Manganese pigments (brun,white,red,blue,green,violet,black with iron)

Page 254
Conception is original,know how personal,ecological terchnologies(all are uses),technological

process are discountinous (to produce about you want to sell).
In area are calificalte labour and stable (chemical engeeners,preparators ,mining specialists,
mecanicals,geologists,IT, economistal personals, labors in facts).
Page 255
MAIN MANUFACTURE
1.=
Manganese sulphate,sol350g/l [27%Mn]
MnSO4,sol
2.=
Manganese sulphate cr.tr.
MnSO4x1H2O
3.=
Manganese sulphate cr.ac.
MnSO2x4H2O
4.=
Manganese sulphate reactivi
MnSO4x1H2O
5.=
Manganese carbonate,th
MnCO3
6.=
Manganese carbonate,pur
MnCO3
7.=
Manganese oxide,th
MnO
8,=
Manganese oxide,pur
MnO
9,=
Mn3O4
10.=
Manganese dioxide,pur
MnO2
11.=
Manganese acetate,pur.p.a.
Mn(CH3COO)2x4H2O
12.=
Manganese cloride,pur.p.a.
MnC2x4H2O
13,=
Manganese nitrate,sol.50%
Mn(NO3)2x6H2O
14,=
Manganese nitrate,pur.p.a.
Mn(NO3)2x6H2O
SUBSIDARY MANUFACTURE
15,=
Sodium sulphate,th
Na2SO4
16,=
Amonium sulphate,th
(NH4)2SO4
17,=
Amonium sulphate,pur
(NH4)2SO4
18,=
Amonium nitrate,pur
NH4NO3
PARTICULAR MANUFACTURE
19,=
Manganese dioxide,chimical
MnO2
20,=
Potasim permanganate
KMnO4
21,=
Manganese violet
Manganit
22,=
Manganese green
Manganat
23,=
Manganese blue
Manganit with barium
24,=
Manganese- brun
Oxide melage
VARIOUS MANUFACTURE
25,=
Yellow iron oxide
Fe2O3
26,=
Red iron oxide
Fe2O3
27,=
Black manganese-iron oxide
Fe2O3+MnO2
28,=
Copper sulphate
CuSO4x5H2O
29,=
Zinc sulphate
ZnSO4x7H2O
Page 256
30,=
Aluminium sulphate
Al2(SO4)3x18H2O
Unde este manganul ?

SC MANGAN MINEST SRL
Judet: Suceava
Oras: Vatra Dornei
Adresa: Str. PARCULUI 1 Vatra Dornei
Cod Postal: 725700
Telefon: 0744320251 (Ajutor*)
Fax: Cod Unic de Identificare: RO 30551826
Nr. Registrul Comertului: J33/663/2012
Stare societate : INREGISTRAT din data 14 August 2012
Anul infiintarii : 2012
Informatii din data de 27-Nov-2012
In Romania este mai greu sa se procure informatii despre exporturi si importuri .!!??!!
Chinese manganese ore imports by countries in January 2013
Country
Jan.quantity(mt)
Jan. Value(USD)
Bulgaria
0.001
219
Ghana
149,056.190
20,214,899
Gabon
183,115.967
35,460,805
South Africa
396,461.632
68,587,508
2,968.510
782,321
250.665
42,613
4,466.980
412,176
Turkey
971.735
139,589
Brazil
64,914.759
12,645,191
Morocco
5,151.390
1,006,011
Australia
357,979.133
80,159,461
Republic ofCte d'Ivoire
1,336.891
279,779
Namibia
19,968.883
2,819,211
Myanmar
50,051.020
4,221,732
Romania
5,888.552
594,237
954.190
105,002
Indonesia
Taiwan Province
Kazakhstan
Laos
Page 257
Import Statistic of Manganese Ore by Countries in August 2014, China

Thursday, September 25, 2014 Source:ferro-alloys.com
Counties
Total
Australia
South Africa
Gabon
Brazil
Malaysia
Ghana
Mexico
Namibia
Kazakhstan
Oman
Burma
Republic of Ivory
Coast
Turkey
Morocco
Holland
India
Indonesia
Taiwan Province of
China
Tanzania
Senegal
Japan
Belgium
Thailand
Peru
Romania
USA
Kenya
Sudan
Mozambique
Philippines
Volume in
Value in
Total Volume through Total Value through
August
August
August
August
1,449,246.920 231,182,936
10,849,855.420
1,857,853,334
551,207.028 98,724,266
3,279,845.797
681,911,637
486,741.522 69,941,636
3,795,577.632
593,013,488
127,507.623 23,190,719
926,132.681
183,825,928
101,401.430 17,245,202
538,800.166
99,469,766
77,252.535
7,121,981
748,667.874
72,467,103
39,120.480
5,339,867
783,463.950
119,452,602
17,134.593
2,633,451
19,471.463
2,903,425
12,136.198
2,127,772
80,916.798
14,512,691
11,722.180
1,476,636
56,160.460
6,039,967
6,503.473
545,774
22,447.194
1,868,186
5,796.620
730,577
193,457.541
17,063,572
5,470.984
1,052,708
159,770.135
29,189,308
4,168.824
3,063.480
19.950
0.000
0.000
479,341
554,397
18,609
0
0
98,892.341
50,723.286
99.850
19,076.000
2,784.980
13,206,394
9,582,017
81,706
1,013,414
485,965
0.000
0.360
373
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
486.992
556.390
9.730
410.559
11,095.093
380.449
19,176.990
73.202
5,579.974
0.014
223.000
6,230.924
86,123
109,709
9,244
91,199
1,149,239
94,352
1,168,832
73,712
769,045
300
61,444
701,135
Page 258
Zambia
Argentina
0.000
0.000
0
0
19,761.324
9,582.271
5,724,553
1,726,905
Oferte LV
OPORTUNITATE DE AFACERI
FABRICA DE FERTILIZANTI SI NUTRIENTI ..........................
A.= Amplasamentul i proprietarul actual :
FABRICA DE FERTILIZANTI SI NUTRIENTI .............. va fi proprietatea..
B.= Fundamentarea necesitii i oportunitii investiiei
Obiectivul prezentei oferte de afaceri este :
producerea de nutrienti pentru zooforuri minerale in producerea de furaje concentrate

pentru hrana: vaci de lapte, vitei, tauri, pasari de carne si de oua,porci,curcani,etc. si
producerea de fertilizanti pentru cereale,rapita,floarea soarelui,vita de vie, legume,
tutun,etc. pentru :
o consum intern in cadrul trustului ..................................
o vanzare la fabricile de nutreturi concentrate,fabricile de ingrasaminte,agricultori
o o bun oportunitate pentru realizarea de exporturi n special pentru rile Uniunii
Europene i S.U.A.
Page 259
Elemente esentiale
N+P+K+Ca+S+Mg+Fe+Mn
+Cu+Zn
Minereu de mangan
intern sau import
Materii prime
indigene (N+P+K)
Utilitati
Mn+Fe+Mg+SiO2+P
Bicarbonat de amoniu
Apa industrial
Pirita flotata
Acid sulfuric
Agent termic (abur)
Fe+S+Cu+Zn
Apa amoniacala
Energie electrica
Page 260
Fertilizanti :
Sulfat de mangan
Fosfat de mangan amoniu
Sulfat de amoniu
Azotat de amoniu
Sol fertil
Productie
Tehnologii de fabricatie
originale
Instalatie ecologica
Nutrienti
Nu rezulta deseuri
Reactivi
Carbonat de mangan
Oxid manganomanganic
Oxid de mangan
Clorura de mangan
Acetat de mangan
Pentru 1000 tone nutrienti pentru zooforturi se produc si 2000 tone feritilizanti si 5000 t sol
fertil,fara deseuri.
Valoare estimata : 5-6 miloane euro.
Profit estimat : 1-2 mil.euro
Se pot realiza astfel de module in functie de cerintele beneficiarului direct,comenzi la intern si
la export.
Page 261
Domeniile principale de utilizare ale compuilor chimici de mangan sunt :

Sruri bazice (carbonai,oxizi) :
Zootehnie,la obinerea de zooforturi-premixturi minerale,cu rol n
creterea,osificarea i reproducere pentru psri de carne i ou,ovine,
taurine,curcani,vaci de lapte
Obinerea de electrozi de sudur,uzuali i speciali
Pentru ceramic i porelanuri,pentru smal caracteristic i ca pigment
(n special albul de mangan)
Preparare de vopsele metalizate (luciu caracteristic n special la caroserii
auto)
Electrotehnic,la prepararea de ferite moi
Sinteze chimice diverse,ca intermediar de sintez
Obinerea de ngrminte chimice pentru soluri podzolice, ingrminte
foliare i ngrminte cu microelemente pentru via de vie,tutun, roii,
plante ornamentale i de apartament
Sruri acide (sulfai,azotai,acetai,cloruri) :
La obinerea soluiilor de pasivizare (in special fosfatoli) la
laminoare,diverse confecii metalice (ca agent de suprafa,singular sau n
amestec cu Pb i Co)
La obinerea de sicativi n industria lacurilor i vopselelor
(rezinai,octoai,linoleai,stearai,etc.) n special pt. produse industriale
La obinerea de pesticide,n special fungicide (Mangoset,Maneb)
Obinerea de ngrminte chimice pentru soluri podzolice, ingrminte
foliare i ngrminte cu microelemente pentru via de vie,tutun, roii,
plante ornamentale i de apartament
La epurri chimice (n special pentru tbcrii,la distrugerea Na2S) i
bacteriologice (intreprinderi chimice,la distrugerea fenolilor i compuilor
cu azot)
La sinteza hopcalitei,utilizat n cartuul din mtile contra gazelor (n
minerit,chimie,etc.)
La sinteza granulelor i fire-fibre PET (polietilenteraftalat), drept
catalizator de transesterificare
La obinerea condensatorilor de tantal
n industria medicamentelor,sinteze diverse,hormoni,SIDA, cancer
Reactivi de laborator (ex.: determinarea CBO5,etc.)
Obinerea de pigmeni pe baz de mangan : alb,albastru, violet,verde,
brun,negru i bistru de mangan.Se utilizeaz n pictur,imprimerie
textil.Preurile de pia sunt de la 20 pn la 50 de dolari/kg.
Domeniu de mare viitor,pionierat n ara noastr.
Page 262
Obinerea de permanganat de potasiu i de ali manganii i manganai

,care se import integral.
Domeniu de mare viitor,pionierat n ara noastr
Obinerea de Cymantren (ciclopentadieniltricarbonil de mangan),folosit
la benzine fr plumb,cu o larg utilizare mai ales pe piaa S.U.A.
Domeniu de mare viitor,pionierat n ara noastr
cu valorificarea integral a produselor secundare :
Sulfat de sodiu sau de potasiu sort tehnic
o n industria hrtiei i prelucrarea celulozei
o n chimie,n diverse sinteze
Sulfat de amoniu sort tehnic i pur
o n agricultur,ca ngrmnt de baz
Azotat de amoniu sort pur
o n agricultur,ca ngrmnt de baz
o Obinerea de materiale explozibile
Pe lng aceste sruri principale(de mangan) i secundare (sulfai de sodiu/potasiu i amoniu,
azotai de amoniu) se prevede creearea unor module (n instalaii pilot) pentru producerea de :
Pigmeni pe baz de mangan ,bariu i fier

Sulfai de cupru ,zinc,fier i bariu
Reactivi de flotare
n zootehnie,la prepararea premixturilor minerale (zooforturi cu
mangan,fier,cupru,zinc)
n industia extractiv petrolier
Obinerea de produse cu utilizare la vopsele
Sulfai de aluminiu
Ageni de purificare pentru apele potabile
La obinerea de ambalaje uzuale (cartoane)
n industia celulozei i hrtiei
Permanganat de potasiu
Reactiv de laborator
Dezinfectant de uz general
C.= Strategia propus presupune trei etape distincte :

1.= Realizarea documentatiei alegere PIF FABRICA DE FERTILIZANTI SI
NUTRIENTI
Aceasta presupune :
Page 263
Realizarea unui STUDIU DE PIATApentru minereuri,materii prime,produse

................... euro
Realizarea unui Studiu de solutii tehnologice si tehnico-economice bazat pe
directivele UE si pe documentatiile personale (rezolvarea problemei know how)
................... euro
Realizarea de documentatii complete pentru fiecare produs si pentru fabrica
o Documentatii pentru :
1. sulfat de mangan termic
................ euro
2. sulfat de mangan cristalizat acid (la rece)
................ euro
3. carbonat de mangan tehnic
................ euro
4. carbonat de mangan pur
................ euro
5. oxid de mangan tehnic si pur
............... euro
6. azotat de mangan
................ euro
7. oxid manganomanganic
............... euro
8. dioxid de mangan
................ euro
9. clorura de mangan
................ euro
10. acetat de mangan
. ............... euro
11. fosfat de mngan amoniu
................ euro
12. pigmenti de mangan,fier,bariu,potasiu
................ euro
13. saruri de cupru,zinc,fier
................ euro
14. azotat de amoniu
................ euro
15. sulfat de amoniu
................ euro
16. conceptia fabricii ecologice (fara deseuri) ................ euro
o Realizarea de documentatii complete pentru implementatrea
managementului calitatii totale (ISO 9001+14001+18000+22000)
................. euro
o Realizarea documentaliei pentru utilaje tehnologice (cu piata interna si
mai ales import) ................... euro
o Realizarea documentaliei pentru laboratorul tehnologic (cu piata interna si
mai ales import) ................... euro
o Realizarea documentatiei economice (gen SAP,realizare proprie a unui
program de calcul costuri produs si global fabrica,calcul instant profit)
................. euro
Necesarul preliminat de investiii pentru prima etap este de ................. euro

2.= Realizarea documentatiei pentru PIF FABRICA DE FERTILIZANTI SI
NUTRIENTI ..
Aceasta presupune :
Realizarea Planului de afaceri

Realizarea Studiului de Fezabilitate
Realizarea DDE pentru :
Page 264
o Instalatie de producere fertilizanti si nutrienti constructii

o Instalatie de producere fertilizanti si nutrienti instalatii tehnologice,
utilaje,trasee izometrice
o Instalatie de producere fertilizanti si nutrienti instalatii electice,
AMC,protectii
o Instalatie de producere fertilizanti si nutrienti centrala termica
o Instalatie de producere fertilizanti si nutrienti depozite materii prime si
produse finite
o Instalatie de producere fertilizanti si nutrienti grup administrativ
o Instalatie de producere fertilizanti si nutrienti laborator uzinal
Necesarul estimat de investiii este de ................... euro
3.= Punerea In Functiune FABRICA DE FERTILIZANTI SI NUTRIENTI ..
Aceasta presupune :
Necesarul estimat de investiii este de ................... euro
Prin punerea n funciune a FABRICI DE FERTILIZANTI SI NUTRIENTI . se
creaz cca.100 de noi locuri de munc
D.= Valoarea total estimativ a obiectului de investiii :
Valoarea total a investiiei,cu derulare n doi ani consecutiv, 2013+2014,este de
5.000.000 euro : ..............euro n Etapa a-I-a ; ..............euro n Etapa a-II-a si ..............euro
n Etapa a-II-a
Surse de finanare : investiii de capital privat; fonduri europene pentru agricultura, mediu
si cercetare.
Valoarea produciei marf se estimeaz la cca.7.000.000 euro/an,cu posibilitate de
cretere la 9.000.000 euro/an .
E.= Utiliti - modul de asigurare a acestora :
a.= Energie electric
contract direct E-On pentru energia de joasa si de inalta tensiune (estimativ : 5 MWh/24 ore)
b.= Apa industrial
productie proprie sau contract gospod.apa local (...........) : min.120 mc/zi
Page 265
c.= Abur tehnologic

productie proprie : min.2 t /ora P= 6 bar
Nota :
Toate studiile tehnologice si tehnico-economice sunt rodul a peste 30 de ani de activitate in
aceste domenii.
Sumele vor fi sub pretul pietei si in functie de solutia aleasa (colaborare externa si/sau
interna,PFA si/sau SC) si stabilirea a 2-6% din VPM in 5-8 ani de la PIF.
Alte detalii si variante se vor contura in urma unei discutii cu factorii decidenti.
OFERTA ,
Va rog sa aveti amabilitatea de a parcurge prezenta propunere de colaborare in speranta unor
oportunitati cu finalizare pragmatica :
Realizarea unei uzine de saruri minerale (Mg + Ca + Mn + Fe + Cu + Zn) avand la baza o
tehnologie ecologica (fara deseuri) cu posibilitate de finantare din fonduri europene
a.= Utilizarea rationala a unei baze de materii prime sarace din Europa centrala si de est
b.= Materii prime in totalitate din Romania.
prin obtinerea de produse de baza si secundare in conditii de rentabilitate economica -la toate
sortimentele- si de siguranta tehnologica,in conditiile ISO 9001-calitate si managementul calitatii
totale, ISO 140001-protectia mediului,regulament REACH inregistrarea, evaluarea, autorizarea
si restrictionarea substantelor chimice,regulament MSDS-fise de siguranta de
produs,metodologie UE : cod PRODCOM,cod EC,cod CAS, in conditiile Directivelor CE(2002)
si ale Ordinelor Ministerului Sanatatii(2007) pentru :
agricultura(vita de vie,pomicultura,cereale),zootehnie(taurine,vaci de lapte,pasari) si industria
alimentara (lapte,branzeturi,ape minerale) :
Propunerea mai concreta se refera la realizarea unei instalatii de producere de saruri de magneziu
si calciu,de mangan si cu/de Cu,Zn,Fe in cadrul societatii .................... vizand in special
ingrasaminte chimice :
A.= direct sub forma de sulfat de magneziu si de calciu,sulfat de mangan si fosfat de maganamoniu si ca microelemente (Mn,Cu,Zn,Fe) ; produse secundare : sulfat de amoniu,azotat de
amoniu
Page 266
avand in la baza Regulamentul (CE) nr. 2003/2003. din 13 octombrie 2003 privind
ingrasamintele REGULAMENTUL (CE) NR. 1107/2008 AL COMISIEI din 7 noiembrie 2008
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2003/2003 al Parlamentului European i al Consiliului
privind ngrmintele, n sensul adaptrii anexelor I i IV ale acestuia la progresul tehnic si
Ordinul 349 din 3 mai 2007/ Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Testele si incercarile practice s-au facut la :
a.= Institutul Agronomic Nicolae Balcescu sulfat de mangan,fosfat de mangan amoniu
(pentru orz,soia,spanac,teste pentru soluri saraturoase si podzolice)
b.= prin ICECHIM Bucuresti-Laboratorul de Ingrasaminte chimice sulfat de mangan pentru
ingrasaminte cu microelemente (in special mangan) si ingrasaminte foliare (s-a ales CICh Bacau
dl.ing.sef Bancila).
c.= CICh Nitramonia Fagaras sulfat de mangan(si pentru epurari biologice la distrugerea
fenolilor si compusi cu azot dl.dir.Avram)
d.= Centrul de Cercetari pentru ingrasaminte chimice Craiova si SC Natural Research SRL
Craiova pentru stabilizarea borului cu mangan (initial s-a solicitat sulfat de mangan si oxid de
mangan apoi minereu de mangan-dl.conf.univ.dr.Romulus Scorei)
Alte incercari pentru ingrasaminte cu micoelemente la CICH Navodari,(mai putinValea
Calugareasca si Turnu Magurele) au avut impediente ecomomice (pret prea mare)
1.= ingrasaminte cu microelemente
2.= ingrasaminte foliare
3.= ingrasaminte combinate cu turba pentru gradinarit
O mare oportunitate este utilizare borului (TURCIA fiind cel mai mare producator de bor din
lume).
Rolul manganului este esential in stabilizarea borului in sol.Romania este una din tarile Europei
cu cel mai scazut continut de bor
Plante care manifesta cerinte de bor : floarea soarelui,grau,lucerna,sfecla de zahar,sfecla
furajera,morcov,telina,tomate,varza,spsnac,morcov,ridichi,trifoi,tutun,bumbac,alune de
pamant,mar,cires,piersec,visin,par,arbusti fructiferi,vita de vie)
B.= Dar si premixturi minerale pentru zooforturi in zootehnie :
carbonat de magneziu si calciu,carbonat de mangan si oxid de mangan
Page 267
produse secundare : sulfat de sodiu/potasiu,sulfat de amoniu,azotat de amoniu

avand la baza Regulamentul (CE) nr. 1170/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009 de
modificare a Directivei 2002/46/CE a Parlamentului European i a Consiliului i a
Regulamentului (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European i al Consiliului n ceea ce
privete listele de vitamine i minerale i formele sub care pot fi adugate n produsele
alimentare, inclusiv n suplimentele alimentare si ORDIN Nr. 1069 din 19 iunie 2007pentru
aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare/MINISTERUL SNTII PUBLICE
Testele si incercarile practice s-au facut la :
a.= IBNA Balotesi carbonat de mangan,oxid de mangan (pentru pui de carne,gaini de oua,
porcine,taurine,ovine,curcani) cu rol in esential crestere,osificare si reproductie
Utilizatori : fabrici de nutreturi combinate,combinate avicole,COMTIM Timisoara
Piata UE utilizeaza anul zeci de mii de tone de saruri de mangan
Conceptia uzinei si a instalatiilor este originala,mare parte din tehnologii nefiind brevetate (le
puteti breveta),nu rezulta sterile : toate produsele de baza,secundare si slamuri avand utilizare
economica).
C.= Suplimentar (utilizand sarurile susmentionate ca materii prime si alte materii prime
indigene) se pot produce (intern sau export) :
a.= pentru epurari chimice si biologice :
Sulfat de mangan solutie sau cristalizat termic
Sulfat de mangan cristalizat acid (la rece)
Cu rol de reactiv chimic,floculant,coagulant pentru epurari biologice si tabacarii (distrugere

sulfura de sodiu)
b.= pesticide (fungicide pe baza de mangan) : MANEB ; MANCOZEB
Carbonat de mangan tehnic si pur
Cu rol esential in determinarea CBO5 in toata gama de ape ; in ind.medicamentelor

c.= sicativi si pasivizanti :
Page 268
Carbonat de mangan tehnic si pur
La obtinerea de sicativi : rezinati,octoati,linoleati si pasivizanti : fosfatoli de mangan (fostele

DERO Ploiesti,FERTILCHIM Valea Calugareasca)
Boratul de mangan este un sicativ de calitate.
d.= reactivi de laborator
Sulfat de mangan pur si p.a.
Clorura de mangan pur si p.a.
Cu rol esential in determinarea CBO5 in toata gama de ape

e.= pentru electronica si electrotehnica :
Carbonat de manga pur
Oxid de mangan tehnic si pur
Oxid manganomanganic
Pentru obtinerea de ferite moi (ROFEP Urziceni si AFERO Bucuresti),

condensatori de tantal : azotat de mangan si dioxid de mangan chimic (TEHNOTON Iasi)
f.= pigmenti :
Carbonat de mangan
Oxid de mangan
Dioxid de mangan
Pentru ceramica si portelanuri : alb,brun si negru de mangan ; pentru sticla (sapunul de sticla
elimina Fe indepartand culoarea verzuie)
g.= fondant pentru electrozi de sudura
Carbonat de mangan
Oxid de mangan
Dioxid de mangan
h.= fire si fibre PET si granule PET

Page 269
Acetat de mangan pur si p.a.
Cu rol esential in reactia de transesterificare in sinteza de policondensare intre acid tereftalic si

etilen glicol la obtinerea polietilentereftalatului (cu materii prime indigene Navodari si Pitesti)
Obs.: se mai foloseste si acetatul de zinc,ambii compusi inlocuind stibiul,utilizat initial la sinteza
PET(GRULEN Campulung Muscel,CORAPET Corabia,TEROM Iasi)
i.= baterii uscate si de tip Leclanche
Dioxid de mangan natural activat
Dioxid de mangan chimic
Dioxid de mangan electrolitic
Obtinere de DME (dioxid de mangan electrolitic din sulfat de mangan) si DMC (dioxid de
mangan chimic (utilizand compusi de clor)
D.= De mare viitor si pionierat in zona C-E
a.= manganiti si manganati (saruri de mangan si bariu):
Albastru de mangan
Verde de mangan
Violet de mangan
Pigmenti deosebiti pentru imprimerie textila si pictura (cu sicativ : clorura de mangan)
Teste facute prin Policolor Bucuresti - filiala Oradea
b.= permanganati de mangan
Permanganat de potasiu
Permangananati diversi
Cu rol esential in chimia analitica,dezinfectant,intermediar de sinteza

c.= pentru benzine uzuale sau eco
Cymantren sau MMT adica : ciclopentadienil tricarbonil de mangan
Mareste cifra octanica,aditiv pentru motoare,inlocuieste TEPin benzine

Utilizat pe scara larga in SUA (Firma Ethil) si acceptat in UE (benzine prin OMW)
Page 270
Nu rezulta sterile (din subprodse se pot obtine materiale de constructii : boltari,pavele)

In paralel se poate dezvolta o activitate de import (in special Asia) pana la obtinerea de produse
proprii.
Este un domeniu destul de limitat (ca informatie,piata monpolizata de cateva firme)
Observatii : PRACTIC TOATE ELEMENTELE SUNT UTILE
Etapele - unei colaborari :
1.= Faza de Proiectare
a.= Studiu de piata
b.= Studiu de prefezabilitate
c.= Studiu de fezabilitate
d.= Planul de afaceri
e.= Documentatia tehnica
f.= Documentatia tehnologica [ cu tehnologii originale ]
2.= Faza de Punere in Functiune
a.= Asistenta tehnica
b.= Procurarea de utilaje,materii prime
c.= Activitati de import export la PIF
3.= Faza de Exploatare
a.= Asigurarea managementului / asistenta tehnica
b.= Activitati de import-export la productie
Contracte :
a.= prestari de servcii
b.= asistenta tehnica
c.= colaborare tematica
d.= de consultanta
Page 271
Variante :
In nume personal,drept persoana autorizata sau printr-o societate comerciala privata.
A.= Studii :
1.= Valorificarea pe piata a namolului de la epurari chimice mine inchise
2.= Imbunatatirea tehnologiilor la epurari chimice mine inchise
3.= Valorificarea pe piata a minelor,carierelor si iazurilor de sterile,inchise
4.= Valorificarea superioara a bazei de materii prime din jud.Suceava (minereuri de
magneziu,calciu,mangan,fier,cupru,zinc,bariu)
5.= Utilizarea sarurilor obtinute din materia prima suceveana pentru epurari chimice si biologice.
6.= Utilizarea sarurilor obtinute din materia prima suceveana pentru producerea de recipienti
cavi = PET (granule polietilentereftalat)
7.= Utilizarea sarurilor obtinute din materia prima suceveana pentru producerea de
pigmenti pentru ceramica,sticlarie,materiale de constructii,vopsitorie,imprimerie textila si pictura
8.= Scheme tehnologice si tehnologi de producere de saruri anorganice si organice obtinute din
materia prima suceveana pentru : zootehnie,ingrasaminte chimice, sicativi, pasivizanti,
catalizatori,pigmenti,ferite moi,reactivi,baterii umede si uscate , epurari chimice si biologice,
pesticide,medicamente,electrozi sudura,benzine,ceramica...
B.= Instalatii pilot si semiindustriale :
1.= Producerea de saruri chimice anorganice din namolul rezultat de la epurari chimice ale
minelor inchise
2.= Producerea de saruri chimice anorganice in cadrul actualelor fluxuri tehnologice ale
epurarilor chimice chimice ale minelor inchise
3.= Producerea de saruri anorganice avand ca baza de materii prime mine,cariere,iazuri de
steril,inchise sau in conservare.
4.= Producerea de saruri anorganice cu baza de materii prime din jud.Suceava(de magneziu,
calciu,mangan,fier,cupru,zinc,bariu) pentru zootehnie si ingrasaminte
5.= Producerea de substante chimice pentru epurarile chimice si biologice
Page 272
6.= Producerea de saruri anorganice si organice ,catalizatori la fabricarea granulelor de PET si

benzune fara plumb (Cymantren)
7.= Producerea de pigmenti de mangan,fier,cupru,zinc,bariu
8.= Producerea de saruri de mangan si fier pentru electrotehnica
9.= Producerea de reactivi de laborator (reactivi : pur ; p.a. ; ch.pur)
10.= Producerea de concentrate de magneziu si calciu,mangan si fier pentru siderurgice si
metalurgice
C.= Instalatii industriale :
1.= Producerea de saruri chimice anorganice pentru agricultura : zootehnie si
ingrasaminte chimice
D.= Realizarea unei uzine de saruri minerale (Mg + Ca + Mn + Fe + Cu + Zn) avand la baza o
tehnologie ecologica (fara deseuri)
ESENTIAL : Mare parte din aceste studii,proiecte,instalatii,utilaje,etc.
se pot face din fonduri europene,nerambursabile
Va prezint doua cazuri la care lucram (ca model pentru propunerea prezenta):
Exemplu practic : I. Propunere de colaborare la teme de cercetare finantate de UE prin fonduri
structurale
In baza Strategiei Nationale de Cercetare,Dezvoltare si Inovare pentru perioada 2007
2013 si al planului National de Cercetare,Dezvoltare si Inovare pentru perioada 2007-2013
promovate prin Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica din cadrul Ministerului
Educatiei si Cercetarii va propunem participarea la :
Competitii POS-CCE Axa Prioritar 2
Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologic i inovare
Operaiunea 2.1.1: Proiecte de cercetare n parteneriat ntre universiti/ instituii de cercetaredezvoltare i ntreprinderi
COMPETITIE OPERATIUNEA 2.1.1 Operatiunea 2.1.1 - Competitie cu depunere continua
Ghidul solicitantului: GHIDUL O211 10 oct 08,Ordinul de cheltuieli eligibile: ORDIN
3345/14.11.2008,Schema de ajutor de stat: ORDIN 3388/17.11.2008
Page 273
Va propunem tema :
"Impactul inchiderii minelor si carierelor de nemetalifere (sulf),neferoase (cupru, zinc, plumb),
feroase (mangan,fier) asupra mediului din Bazinul Dornelor, influientarea calitatii apelor
minerale,a laptelui si branzeturilor,a bazelor de tratament balnear,a padurilor si apelor de
suprafata"
Avantaje :
1.= Finantarea se face din fonduri europene intr-un parteneriat institut de cercetare / institute de
invtanant superior/intreprindere (beneficiar)
2.= Influienta pe termen mediu si lung asupra calitatii apelor minerale (in special mangan si fier)
si modalitati de protectie a surselor pentru beneficiari
3.= Influienta pe termen mediu si lung asupra calitatii laptelui si a produselor derivate din
singura zona din Romania si din Europa (cu exceptia unei zone similare din Elvetia) pentru
producerea de branzeturi tip schweitzer pentru beneficiar (LaDorna si Prezident)
4.= Influienta pe termen mediu si lung asupra calitatii apelor de suprafata si a izvoarelor pentru
apa potabila,pentru pescuit si piscicultura (in special pastrav)
5.= Influienta pe termen mediu si lung asupra calitatii apelor pentru cure balneare ,a calitatiilor
conditiilor de mediu pentru satatiunule balnare si in general pentru turism
6.= Influienta pe termen mediu si lung asupra conditiilor de conservare a speciilor de fora
montana,produse naturale (ciuperci,fragi,afine,mure) si protectia padurilor de foioase si rasinoase
7.= Se pot obtine produse utilizabile in zootehnie si agricultura din apele de mina si produselor
secundare intr-o conceptie ecologica (recuperare mangan,fier,cupru,zinc sub forma de saruri sau
chelati)
8.= Influienta asupra calitatii turbei din zona si reintroducerea sa in circuitul econamic (pentru
sere,florarii,gospodarii individuale si locatii publice) impreuna cu microelemente minerale
recuperate (in prezent poluatoare)
8.= In contextual actualei crize economice si financiare este o modalitate sigura de revigorare
tehnico-economico-financiara.
Eu am propus direct la Agentia de Protectie a Mediului Suceava ,care s-au aratat imediat
extrem de interesati,pentru contact direct iar adevaratii beneficiari pot fi,daca doresc si cred in
tema,apele minerale din zona (imbuteliatori si proprietari de izvoare, fabricile de lapte si
branzeturi,pastravarii,complexe balniotermale,pensiuni si baze de tratament si
turism,silviciltorii,etc.,etc.)
Page 274
Pastrand proportiile,sau fortand ambitii si orgolii,un studiu multidiscuplinar asupra zonei

Bazinului Dornelor cu cel facut de trimisii de la Viena dupa 1785 cand zona era Dukat al
Imperiului Austro-Ungar.De atunci se exploateaza mangan,ape minerale,se fac branzeturi unicat
tip schweitzer datorate folorei pe zacaminte de fier si mangan-zona similara cu cea din
Elvetia.
Cred ca ati avea numai de castigat aderand la aceasta tentativa (finantarea exclusiva din fonduri
UE) ca beneficiar direct sau intr-o forma indirecta.
Un exemplu :
Manganul (cu cele 7 stari de valenta) poate fi sub forma solubila (in stare II) ca :
sulfat,azotat,clorura sau acetat.Ultimul este improbabil.
Cum migreaza manganul dinspre Panaci,Iacobeni (tanand cont ca in geneza surselor de ape
minereale din zona nu sunt zacaminte de mangan)?
Problema similara cu existenta unui izor destul de bogat in ape sulfuroase la Puciosu-Iacobeni,pe
cand sulful se afla in Calimani !
Migratii pe zone de zeci de km.
Ce se intampla dupa exploatari de zeci de ani de minereuri de cupru,zinc,plumb
(Mestecanis)mangan si fier (Iacobeni,Panaci,Dorna Arini),sulf (Calimani),uraniu (Crucea) cu
minele si carierele inchise (practic nu mai exista minereit,putina agonie la Iacobeni si Crucea
care se numara in luni nu in ani) la care metodele sunt de betonare a puturilor si galeriilor ? Cum
se retin ionii de Cu,Zn,Fe,Mn din apele de mina ?
Ex.II.Similar pentru iazurile de steril,adevarate pericole pentru comunitatile locale.Am facut
propuneri de utilizare a iazurilor de steril ca materiale reutilizabile (actiune derulata prin APM
Suseava,CJ Suceava,Univ.Ecologica Bucuresti in parteneriat cu o firma britanica) Proiectul
ECOREG - Aplicarea principiilor ecosistemelor industriale n dezvoltarea regional.
Ex.III. Programe Life conform Regulamentul (CE) nr. 614/2007 al Parlamentului European si
al Consiliului din 23 mai 2007 privind Instrumentul financiar pentru mediu (LIFE+) pentru
programele Natura si Biodiversitate (doua teme) si Politici si Guvernare de mediu (trei teme)
Sper sa prezinte interes aceasta oferta,mai ales ca am ramas ultimul mohican din mangan.
Page 275
Va propun o colaborare privind :

utilizarea magneziului si calciului din minereuri de magneziu si calciu din Romania
(brucite,serpentinite,dolomite,calcare),utilizate separat si/sau impreuna ;
utilizarea manganului, fierului si dioxidului de siliciu din minereuri de mangan din
Romania (carbonati si oxizi );
recuperarea Mn,Fe,Cu,Zn din apele de mina active si/sau inchise folosind Ca si Mg
I.= imbunatatirea tehnologiilor clasice (electrolitice sau termice) de procesare a magneziului
1.= Realizarea unui studiu de piata pentru utilizarea magneziului si a compusilor de magneziu
2.= Realizarea unei documentatii tehnice (solutii comparative,pe tipuri de minereuri si de
tehnologii) pentru minereuri.
3.= Realizarea unei documentatii tehnice (solutii comparative,pe tipuri de minereuri si de
tehnologii) pentru compusi de magneziu.
Atasez [pdf]: O Scrisore de intentie impreuna cu un CV personal si un CV professional
II.= elaborarea de tehnologii de procesare pe cale chimica ,tanand cont de larga utilizare a
compusilor de magneziu (naturali,metalurgici,chimici) :
4.= Realizarea de documentatii tehnico economice si tehnologice pentru compusi de magneziu :
1.= Acetatul de magneziu si calciu (CMA) - din minereu de magneziu

2.= Sulfatul de magneziu (sare Epsom) - din minereu de magneziu
3.= Clorura de magneziu - din minereu de magneziu
4.= Fosfat de magneziu amoniu
5.= Hidroxid de mangnesiu si oxid de magnesiu
8.= Carbonat de magneziu (DSP)
9.= Magnesium lauryl sulphate (magnesium dodecylsulphate)
10.= Saruri speciale de magneziu (Magnesium carbid Mg2C3, magnesium acetat,
magnesium azotat,magnesium fosfat,magnesium sulfonat,magnesium sulfite,magnesium
organocompusi,alte saruri anorganice)
5.= Realizarea de documentatii tehnico economice si tehnologice pentru produse de magneziu :
Page 276
1.= Ciment Sorrel [Magnesium oxychloride cement (MOC),Magnesium oxyphosphate

cement (MAP),Magnesium oxysulphate cement (MOS)]
2.= Produse din Magneziu ECO (materiale de constructii,material IT,auto)
6.= Realizarea de documentatii tehnico economice si tehnologice pentru utilizari de magneziu :
1.= Fertilizanti si nutrieni de magneziu
2.= Magnefite (lemn si hartie)
3.= Pigmenti de magneziu
4.= Tratamente ape (potabile,uzate,sterile)
5.= Tratamente ape acide de mina (AMD)
7.= Studiu si solutii pentru captarea si stocarea CO2 (Mineral sesquestration) cu magneziu
8.= Studiu si solutii pentru absorbtia SO2 (FGD) cu magneziu
9.=Studiu si solutii pentru (SF6) Sulphur Hexafluoride prin magneziu
10.= Studiu si solutii tehnologice pentru utilizarea combinata a minereurilor de magneziu
(brucit,serpentinit,dolomite) cu aplicatii industrial
11.= Realizarea de documentatii tehnico economice si tehnologice pentru compusi de calciu :
1.= Carbonatul calciu (precipitat si granulat) - din minereu brut (calcar si/sau dolomit)
a.= precipitated Calcium Carbonate (PCC)
b.= ground Calcium Carbonate (GCC)
c.= calcium cabonate nanofiller
2.= Sulfatul de calciu - din minereu brut (calcar si/sau dolomite,serpentinit)
3.= Clorura de calciu - din minereu brut (calcar si/sau dolomit)
4.= Acetat de calciu - din minereu brut (calcar si/sau dolomite,serpentinit)
Atasez [pdf] : Aplicatii calcar si var : ind.constructiilor,Drumuri si constructii civile,
Siderurgie,Tratarea metalelor neferoase,Tratarea deseurilor,tratarea gazelor arse,ind.chimica.
ind.agro-alimentara,fabricarea hartiei,fabricarea sticlei.
Oferta vanzare cariere de calcar din Bazinul Dornelor
Page 277
III.Posibilitatea de a utiliza produsii obtinuti in tratamentul apelor de mina ( o mare si

permanenta problema a minelor inchise - apa chimic impura va fi un izvor permanent) dar si
in a recupera si folosi produsii recuperati ca materii prime
Recuperarea Mn,Fe,Cu,Zn,Ca,Mg din apele de mina programe LIFE Natura si Biodiversitate
(doua teme) si Politici si Guvernare de mediu (trei teme).

Tehnologi noi pentru producerea de saruri mixte de Mn,Fe,Cu,Zn,Ca,Mg (tehnologii
neconventionale : microunde, ultrasunete, ozonare) si compusi de siliciu (acid silicic,silicagel)
Atasez [pdf] : Aplicatii CMA (calcium magnesium acetate) program LIFEAustria-Italia,
Anglia,utilizari USA
IV.= Largirea domeniului de utilizare precum si a valorii tuturor produselor prin asociere
(complementara sau/si suplimentara)cu saruri de mangan si fier,dar si de cupru si zinc,
produse in aceleasi instalatii(materii prime distincte,din minereuri de magneziu,recuperate )pe
fluxuri tehnologice care pot fi discontinue,interdependente si complementare pentru a
produce pe comenzi si pe sortimente calitative (de la sorturi tehnice,la sort pur si p.a.)
Tehnologi noi pentru producerea ferosiliciului [utilizat in industria otelului si pentru producerea
magneziului metal prin procedee termice]din minereuri de mangan silicioase (tehnologii
neconventionale : microunde,ultrasunete,ozonare)
Atasez [pdf] : Oportunitate de afaceri Fabrica de fertilizanti si nutrienti si Oferta :
Uzina de saruri minerale (Mg+Ca+Fe+Mn+Cu+Zn)
V.= Marile posibilitati actuale,dar mai ales in perspectiva,a compusilor prezentati conduce la o
alta abordare a apei de consum individual,in special al microelementelor utile : alcalinopamantoase (Ca si Mg) si daunatoare : tranzitionale (Mn si Fe)
Atasez [pdf] : O Scrisoare de intentie ape si o Oferta : Documentatie tehnico-economica
ape minerale si plate cu aplicatii practice
VI. Prospectarea pietei interne si externe a minereurilor de mangan
Atasez [pdf] : Procedee de elaborare a otelurilor (modalitati de utilizare a minereurlor de
mangan si de calciu in siderurgie pe faze tehnologice si pe tehnologii
Argumentation manganese ore prices export 2012 rezumat a unui studiu original de piata
privind preturile si calitatea minereurilor sarace de mangan pe piata internationala
,USA,China,India [studiu unic nu doar in Romania].Strict necesar la tratative comerciale
intene si externe.Se impune actualizrea pentru 2013.
Page 278
Posed o vasta documentatie tehnologica,tehnic-economica,de piata ,in aceste domenii [cateva

zeci de mii de articole de specialitate si cateva sute de carti tehnice,in limba engleza si franceza].
Vi le pot pune de dispozite in format electronic sau pe suport de hartie.
Sper sa ma ajuta in pledoria mea Bob Dylan : Dac exist o idee original acolo, a putea-o folosi chiar acum
pentru a va putea convinge de cele mai bune intentii ale mele.

Propunerea de colaborare : in nume personal,drept persoana autorizata sau printr-o societate
comerciala privata personala (in functie de obiectivul Dv.)
Page 279
OPORTUNITATE DE AFACERI CMA

O alta modalitate de epurare a deseurilor de la fabricile de lactate :
Transformarea acidului lactic in acid acetic si utilizarea acestuia ca materie prima pentru
producerea de CMA = calciu magnesium acetat
A.= MODELUL PROPUS :
cheese-whey fermentation process to produce acetic acid.

(procesul de fermentare a zerului din branzeturi pentru a produce acid acetic)
Sursa 1.:
New Technologies Improve Cost-Effectiveness of CMA by W.C. Ormsby
Public Roads Federal Highway Administration USA Nov/Dec 1999 Vol. 63 No. 3
Sursa 2.:
BIOTECHNOLOGICAL VALORISATION OF WHEY,Constana SPLELU (VICOL), S.C.
Lacta S.A, 2 Gloriei Street, Giurgiu, Romania
Innovative Romanian Food Biotechnology Vol. 10, Issue of March, 2012
2012 by Dunrea de Jos University Galai
"Zerul de brnz,lichidul rmas dup separarea de grsimi din lapte i cazeina din laptele
integral, este o problem major ca poluant organic pentru calitatea mediului natural,care
cere soluii simple i economice de valorificare sau bioepurare.Bioconversia lactozei din zer
la produse de valoare a fost explorata n mod activ.
Deoarece zerul i zerul strecurat conine cantiti semnificative de compui de carbon i de azot,
un mod interesant de a actualiza acest efluent poate fi ca un substrat pentru diferite procese de
fermentatie.Datorita coninutului mare de lactoz generata, convertirea sa la bio-etanol a fost
mult timp considerat ca o soluie posibil pentru proteine din zer biovalorificabil.Proteinele si
Page 280
peptidele bioactive din zer au gsit treptat mai multe aplicaii nu doar ca produse alimentare sau
ca furaje, dar, de asemenea,compui funcionali pentru a fi utilizati n domeniul farmaceutic "
B.= MOTIVATIE :
Propunerea mea imbina doua mari probleme de mediu :
1.= problematica deseurilor de la fabricile de lapte si branzeturi
2.= poluarea cu particule P10 si utilizarea de agenti de dezghet poluanti si corozivi
Aceasta presupune obtinerea de acid acetic prin procedee biologice (cunoscute si aplicate pe
scara larga) din deseuri de fabricatie lactate si transfomarea acestuia prin reactie directa
cu dolima sau dolomita pentru a obtine CMA = acetat de calciu si magneziu si utilizarea sa
ca deicer,capture particule de praf P 10 si P 2,5,capture gaze ( H2S, SO2)
Se propune utilizarea de dolomita cristalina la epurarea deseurilor lactate si de dolomita amofa
direct in hrana animalelor si ca ingrasamant natural pentru pajisti (similar Del-Cal-Mag produs la
Delinesti,Hargita),ambele forme de minereu existand in bazinul Dornelor.
Se rezolva astfel si doua mari probleme aduse de aderarea la UE :
1.= respectarea : Directive 2008/50/EC of the European Parliament and of the Council of 21
May 2008 on ambient air quality and cleaner air for Europe (the new Air Quality Directive)
2.= respectarea : DIRECTIVA CONSILIULUI din 12 decembrie 1991
privind protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole (91/676/CEE)
prin utilizarea ingrasamintelor cu microelemente se reduce necesarul de azot ,acestea putand fi
utilizate si in producerea de premixturi minerale in hrana animalelor,cu respectarea
regulamentelor privind agricultura ecologica
Se propune o sursa practic inepuizabila si gratuita : apele de mina
recuperarea prin procedee necoventionale (ozonare,microunde) de micro-nutrienti
(Fe,Mn,Cu,Zn) impreuna cu nutrienti secundari (S,Ca,Mg).
producerea de acetati (Ca,Mg,Fe,Mn,Cu,Zn) cu acidul acetic produs la epurarea deseurilor
lactate,avand o paleta larga de utilizare si preturi competitive
Programul se poate promova in genul microfermelor de vaci de lapte pentru toate fabricile
de lapte si branzeturi din UE.
C.= ARGUMENTATIE :
Page 281
1.= Acetat de magneziu de calciu(CMA) : IARNA(impotriva ingetului) si VARA(impotriva prafului fin)

Astzi, poluarea aerului este o problem global. n anul 2000, Organizaia Mondial a Sntii,
OMS, a estimat c ntre 2,5 i 11 la sut din totalul deceselor sunt legate de poluarea aerului.
n 1992, UE a implementat o directiv-cadru privind poluarea aerului. Aceast directiv a fost
ulterior completat de directive diferite - cea mai recenta Directiva 2008/50/CE A PARLAMENTULUI
EUROPEAN I AL CONSILIULUI din 21 mai 2008 privind calitatea aerului nconjurtor i un aer mai
curat pentru Europa. Aceast directiv prevede valorile limit de diverse substane, cum ar fi
particulele, n aer.
Aproape toate statele membre ale UE trebuie s fac un efort pentru a observa valorile minime
stabilite. Din acest motiv, un numar mare de proiecte UE subvenionate au fost efectuate n
scopul de a mbunti calitatea aerului. De exemplu, o atenie deosebit a fost pusa pe poluarea
de particule n cadrul proiectelor KAPA GS, SPAS i cel mai recent CMA +
a.= Proiectul CMA + a fost difuzat ncepnd cu luna ianuarie 2009 i a expirat la sfritul lunii
septembrie 2012. CMA + are un buget total de 2,720,033.00, dintre care aproape 50% este
finanat de Uniunea European.Congresul Internaional praf fin a avut loc la Klagenfurt, pe
Lacul Wrthersee, la intervale de doi ani, ncepnd cu anul 2007.
Limita pentru particule PM10 este de 50g/m3 - dupa cum sunt definite de ctre directiva
european 1999/39/EG - este depit n toate tarile UE,poluand grav aerul.Numeroase studii au
confirmat corelaia dintre concentraia pulberilor n suspensie (PM),cu boli respiratorii,cardiace/
tulburri de circulaie i moarte prematur.Acesta nu este doar datorita particulelor fine i
ultrafine,gsite n PM2.5,dar de asemenea,fraciunea grosier n suspensie PM10 poate provoca
efecte negative asupra sntii.
Acest proiect se axeaz pe reducerea PM10 n zonele poluate ale oraului Klagenfurt i ale
oraului Lienz n Austria, precum i pentru oraul italian Brunico (Brunico).PM10 const n
principal din particule de re-suspendate de la surse,cum ar fi traficul,ardere intern,site-uri de
construcii i drumuri neasfaltate.
Msurarea polurii cu particule i dezvoltarea de metode diverse de produse au fost efectuate de
ctre VTI-Suedia,TU Graz Austria i Nordisk Aluminat Danemarca .
Concluzie :CMA poate fi folosit ca un agent de dezghet n serviciul de iarn i ca un
avantaj suplimentar,acesta este un liant pentru praf fin
Page 282
b.= La Agentia Naionala de Drumuri suedeza i la Institutul de Cercetri n Transporturi
(VTI),au fost testati patru ageni de legare a prafului,ntr-un experiment de teren pe un drum
rural MZA 7000, n scopul de a recomanda liani de praf potriviti pentru condiiile suedeze.
Performana de suprimare a prafului i proprietile de friciune ale CMA,MgCl2,CaCl2 i
zahrului au fost testate la patru lungi de 600 m ale acelai drum.Fiecare poriune a fost testata
separat pe cel puin 500 m i o a cincea ntindere a fost folosita ca referin,fr tratament.
Concluzii :
CMA : Suprim emisiilor de praf mult mai bine dect apa,iar efectul poate fi mbuntit n
continuare prin adugarea de KF,fiind afectate in principal fraciuniunile mai grosiere din PM10
Emisiile de particule ultrafine conectate la aplicarea liantului praf depind de durata aplicarii iar
efectul CMA crete odat cu creterea dozei i creterea umiditii relative
c.= URS Targeted Application of Calcium Magnesium Acetate (CMA) Pilot StudyTransport
for London,UK
Primele teste de calciu magneziu acetat (CMA),care suprima praful de pe drumurile asfaltate, n
Marea Britanie au fost efectuate la Londra in 2012.Performana a fost monitorizata cu ajutorul
monitoarelor Osiris continue de particule.
d.= In 2014 se deruleaza programul Testing and Development of air quality mitigation
measures in Southern Europe,program coordonat din Barcelona,Spania :AIRUSE project,cu
finantare din programe UE de mediu Life
Caracteristici CMA :
Minim coroziune: mai puin coroziv decat apa de la robinet
siguranta pentru beton: cel mai sigur deicer pentru beton
Page 283
Excelent inhibitor , coroziune redusa in comparatie cu cea produsa de clorura de Na,Ca sau Mg
siguranta pentru mediul nconjurtor: toxicitate redusa,biodegradabil
Efectul rezidual: necesita mai puine aplicaii
Multi-scop: folosit si impreuna cu sarea, cu nisipul sau ca un lichid
performan
cele mai bune lucrari la peste 20 F (-7 C)
Are un efect de durat lung - mai bun dect sarea sau ureea
Pauze / inhib legtura ntre zpad / ghea i pavaj
Creeaz o zpad uscat, pulverulent care mbuntete traciunea
aplicatii
Aplicai la nceput de furtuna pentru a preveni zpada / gheaa - lipirea
prima cerere: Comercial = 15-20 lbs./1000 ft2 (75-100 g/m2)
Autostrad = 300-400 kg / banda. Mile (20-40 g/m2)
Ateptai cel puin 20 de minute pentru a elimina zapada / gheata
mediu
biodegradeaza la CO2 i H2O
Calciul si magneziul : creterea permeabilitatii in sol
n esen, non-toxic pentru speciile acvatice
Mobilitatea n sol slaba - puin probabil s ajung la apele subterane
sigur pentru vegetaie
Nu conine azot, sodiu, cloruri
manipularea
Poate fi stocat pe termen nelimitat dac este pstrat uscat
Manipularea excesiv poate provoca prfuire
In SUA se produc milioane de tone/an (din dolomita bruta sau prajita si acid acetic glacial sau de fermentati).
Transportation Research Board (TRB) din USA chestionar :

Care sunt principalele beneficii ale CMA?
-Coroziune joasa: spre deosebire de clorur de calciu, CMA nu este coroziv si este, de fapt, mai
putin coroziv decat apa de la robinet
-Protector pentru beton: CMA este cel mai sigur deicer pentru beton i nu va provoca coroziune
-Asigura protectie pentru copii si animalele de companie: nu are nevoie de mnui de protecie
Page 284
pentru manipulare i nu duneaz pielii

-n condiii de siguran pentru mediu: CMA biodegradeaza la CO2 i H20, are un nivel foarte
sczut de toxicitate i este sigur pentru vegetaie
-Efectul rezidual: necesit mai puine aplicaii i dureaz mult timp
-Rezist la congelare
De ce a fost dezvoltat CMA?
Pentru o lunga perioada de timp nu a fost o preocupare pentru deteriorarea mediului i a
structurilor cum ar fi poduri i garaje de parcare cauzate de cloruri (NaCl-sare sau CaCl2-clorura
de var) folosite la dezghet.. n 1970, Administraia Federal pentru Autostrazi (FHWA) a
identificat acetatul de calciu si magneziu ca fiind singura alternativ chimic cu activitate sczut
la coroziune pentru drumuri care, de asemenea, protejeaza mediul. Ani de cercetare si aplicatii in
domeniu au dovedit CMA nu este mai coroziv decat apa de la robinet i s nu duneze vegetaiei
sau a apelor receptoare.
Cum afecteaza CMA mediul?

Cand este absorbit n sol, calciu si magneziul din CMA imbogateste structura solului si
permeabilitatea. Partea de acetat din CMA biodegradeaza in mod natural la CO2 i H20.
Provoaca CMA coroziunea de pe drumuri, poduri, parcri, etc?
Nici o coroziune semnificativa pentru oel, aluminiu, beton nu a fost gasita in testele repetate cu
CMA-sponsorizat de FHWA, statele din USA i cercettorii privai.
Cum actioneaza guvernul USA pentru CMA?
n 1991, Congresul a adoptat un act de eficienta in transport (ISTEA) pentru furnizarea de state,
cu rambursare de 80%, pentru utilizarea de CMA pe poduri, pasaje i abordri.
Pentru o lung perioad de timp,Federal Highway Administration (FHWA) a cutat un
tratament eficient,economic i ecologic acceptabil,de pavaj pentru a preveni sau elimina
acumularea de ghea i zpad n timpul iernii. ncepnd cu anii 1930, sarea (clorur de sodiu
sau clorur de calciu), a fost cea mai utilizata pe scar larg ca material anti-icing.
Agenii de dezgheare distrug legtura ntre zpad / ghea i trotuar.Agenii anti-nghe sunt
conceputi pentru a preveni lipirea de zpad sau ghea pe trotuar.
Din cauza efectelor corozive de sare si impactul negativ asupra mediului,FHWA a iniiat un
efort pe la sfritul anilor 1970 pentru a gsi un nlocuitor sau suplement.Un substitut pentru sare
nu a fost identificat uor,i ca rezultat,FHWA a sponsorizat o cutare complet de alternative .
Aceast cutare a identificat dou materiale - acetat de magneziu si de calciu (CMA) i metanol
care ar putea s nlocuiasc sau s completeze sarea n operaiuni de degivrare.Metanolul a
Page 285
fost respins ca un candidat din cauza de inflamabilitatii si tendintei de a coroda.

Pe baza rezultatelor obinute de Bjorksten Laboratories,un program complex de cercetare a fost
dezvoltat pentru a investiga de producie,proprietile, i performana CMA.Dup o evaluare a
rezultatelor,costurile i factorii de mediu,concluzia a fost c,cu excepia unei metode de
producie economic,CMA a fost o alternativ excelent ca deicer.
Utilizarea CMA n loc de sare au fost evaluata ntr-un studiu mandatat de Congres si realizat de
Research Board Transport (TRB).
S-au abordat doua variante pentru producerea de CMA in conditii economice (problema
principala : producerea de acid acetic ieftin) :
a.= Metoda viabila pentru producerea la costuri mici de CMA din zer de brnz i alte deeuri
solide, a fost dezvoltata de ctre BRI i OSU.Metodele OSUs a implicat o co-cultura de zer de
brnz pentru a produce acid acetic, urmat de reacia cu calcar dolomitic pentru a produce
CMA.O etap de extracie a acidului acetic poate fi folosita nainte de reacia cu var;aceasta
produce un CMA pur.
b.=Metoda BRI a implicat gazeificarea deeurilor pentru a produce gaz de sintez,fermentare a
gazului de sintez ntr-un mediu lichid pentru a produce acid acetic,iar tratamentul cu calcar
dolomitic pentru a produce CMA.
Costul estimat al produselor CMA au fost de 200 dolari la 328 dolari pe tona scurta.CMA produs
prin aceste metode a avut proprieti de de-icing acceptabile,comparnd favorabil cu produse
comercial CMA (cca.700 usd).
Pe baza puritati lor, produsele CMA obtinute de OSU i BRI ar trebui s aib efecte neglijabie
de securitate adverse i asupra sntii.Impact nedorit asupra mediului ar trebui s fie,de
asemenea,neglijabil.De fapt,folosind materiale reziduale n procese si costul mic al CMA
obtinut,are un impact general pozitiv asupra mediului.
2.= Microelemente pentru furaje si ingrasaminte-agricultura ecologica

Reducerea continutului de N utilizand microelemente,obtinute din apele de mina
DIRECTIVA CONSILIULUI din 12 decembrie 1991
privind protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole (91/676/CEE)
ORDIN MINISTERUL MEDIULUI I GOSPODRIRII APELOR MINISTERUL AGRICULTURII,
PDURILOR I DEZVOLTRII RURALE Nr. 1182 din 22.11.2005 -Nr. 1270 din 30.11. 2005 privind aprobarea
Codului de bune practici agricole pentru protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai din surse agricole
DIRECTIVA CONSILIULUI din 18 septembrie 1989
de completare i modificare a Directivei 76/116/CEE n ceea ce privete oligoelementele bor, cobalt, cupru,fier,
mangan, molibden i zinc coninute de ngrminte (89/530/CEE)
Page 286
REGULAMENTUL (CE) nr. 2003/2003 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 13

octombrie 2003 privind ingrasamintele
O R D I N privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol i de dezvoltare
rural al Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale,pe anii 2011-2014 Agricultur i Dezvoltare Rural
Orizont PAC 2020Nr. 124/26.05.2011
LEGE nr. 232 din 7 decembrie 2010 privind regimul de import al mostrelor de ngrminte i al ngrmintelor
Excesul de N :Meteorismul indus de amoniac la rumegatoare.

Acesta rezulta n urma consumului de plante cu un continut mare de azot.n rumen azotul ingerat
este convertit rapid de catre microorganismele ruminale n amoniac acesta fiind transformat mai
departe n proteina microbiana sau alta forma de azot. Ingestia masiva a acestor plante poate
duce la cumularea de gaze amoniacale n rumen, capacitatea de conversie a microorganismelor
fiind depasita. Nitratii ca atare nu sunt ntotdeauna toxici pentru animale. Majoritatea furajelor
au n compozitie nitrati. Acestia sunt convertiti de catre microorganismele rumenale in amoniac
avnd ca produsi intermediari nitritii care sunt de 10 ori mai toxici. La ecvine reducerea
nitratilor are loc n cecum dar nu n aceeasi masura. Daca aportul de nitrati este mai mare dect
scindarea lor n rumen se vor acumula nitritii, cei care sunt practic responsabili de simptoamele
intoxicatiei.Nitraii din furaje pot fi convertii de bacteriile rumenale n nitrii, care sunt toxici
prin formarea methemoglobinei sau prin blocarea activitii enzimatice conducnd, de exemplu,
la simptomul deficienei n vitamin A, chiar n condiiile n care aportul de caroten este normal.
Exemple de zooforturi de la IBNA Balotesti :

ZOOFORT T3 PREMIX VITAMINO MINERAL PENTRU HRANA VACILOR
INGREDIENTE :
VITAMINE : A, D3, E, K3, B3,
MINERALE : Mn, Fe, Cu, Zn, I, Se

ANTIOXIDANT ( ETOXICHIN , BHT , BHA )
TOATE INGREDIENTELE SPECIFICATE SUNT INCORPORATE PE SUPORT CEREALIER
Page 287
ZOOFORT O PREMIX VITAMINO MINERAL PENTRU HRANA OVINELOR

INGREDIENTE :
VITAMINE : A, D3, E,
MINERALE : Mn, Fe, Co, Zn, I, Se

ANTIOXIDANT ( ETOXICHIN , BHT , BHA )
TOATE INGREDIENTELE SPECIFICATE SUNT INCORPORATE PE SUPORT CEREALIER
Se respecta reglementarile privind agricultura ecologica,producand doar saruri minerale

recomandate :
HOTRRE nr. 759 din 21 iulie 2010
privind acordarea de ajutoare specifice pentru mbuntirea calitii produselor agricole n sectorul de agricultur
ecologic
TEHNOLOGII DE AGRICULTUR ECOLOGIC- Costel SAMUIL -IAI, 2007
Ecoagricultura, partea I, Gheorghe Emil Bandici,Editura Universitii din Oradea, 2007
GHID practic de agricultura ecologica-Fundaia "TIME Ecoproiecte"
Pajistile pot astfel sa produca ,in conditii ecologice si de eficienta, produse de calitate superioara
si in cantitati sporite.Se asigura astfel o calitate superioara a laptelui si branzeturilor.
In cazul special al Bazinului Dornelor se poate produce branza tip Schweitzer.Caracterul sau
unicat este dat de flora din zona cu mineralizatie de fier si mangan.
PROGRAMUL NAIONAL AGRAL - Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
CERCETRI PRIVIND MBUNTIREA PAJITILOR PERMANENTE DIN ZONA DE DEAL DIN SUDUL
TRANSILVANIEI N VEDEREA REALIZRII UNOR PRODUCII NSEMNATE N FERMELE PRIVATE
CONSERVAREA BIODIVERSITATII AGROECOSISTEMULUI MONTAN-C.F. 339/2006 : 2006-2010
INFLUENA FERTILIZRII ORGANICE I MINERALE ASUPRA CONINUTULUI N SODIU, POTASIU,
CALCIU I MAGNEZIU DIN FURAJELE PROVENITE DE PE O PAJITE PERMANENT
(GRDINARI;CARA-SEVERIN) Monica HRMNESCU, Alexandru MOISUC
Banats University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Faculty of Agricultural Sciences,Research
Journal of Agricultural Science, Vol.41 (1), 2009
Pentru cresterea plantelor,solul ofera numeroase elemente chimice necesare dezvoltarii vegetatiei
si formarii recoltelor. Dintre acestea 14 sunt considerate elemente nutritive sau nutrienti. n
functie de cantitatea necesara plantelor si de functiile lor fiziologice si biochimice,nutrientii se
mpart n macronutrienti si micronutrienti. La rndul lor, macronutrientii se impart n
macronutrienti de ordin primar (N, P si K) si macronutrienti de ordin secundar (S, Ca si Mg).
n grupa micronutrientilor se cuprind: Fe (element chimic care le nivelul solului este considerat
macroconstituent), Mn, Co, Cu, Zn, B, Mo, Cl.
nsa pentru a stabili corect necesarul de macro-sau microelemente al solurilor, trebuie evaluat
(determinat) continutul de nutrienti din sol. Aceasta operatiune se face n cadrul activitatii de
cartare agrochimica. Ea cuprinde trei faze, una de teren, alta de laborator si n final,una de birou.
Page 288
Apele de mina : sursa sigura,ieftina sau gratuita,cu microelemente legate de elemente secundare
ca S-sulfati si Ca+Mg.Se obtin saruri ieftine,cu o piata sigura.In prezent preturi sunt f. mari
la saruri de Cu,Mn,Zn,Fe (in general din import).
O alta abordare a agriculturii : ingrasaminte si zooforturi (+suplimente alimentare)
Microelementele au rol specific esenial i complex n metabolismul plantelor,au aciune direct,
particip la activitatea enzimelor, servesc drept cofactor n alctuirea a numeroase enzime,
influeneaz asupra fotosintezei, a transferului, transportului i depozitrii substanelor, a
consumului de ap etc. Insuficiena lor mpiedic ndeplinirea ciclului vital al plantelor.
Problema valorificrii unor reziduuri industriale pentru obinerea ngrmintelor cu
microelemente este de strict actualitate n condiiile crizei de energie i de materii prime.
Mult timp, aplicarea ngrmintelor cu microelemente era considerat doar un remediu
mpotriva bolilor plantelor, tiind c microelementele au un rol specific complex i esenial n
metabolismul organismelor vii. Astzi, ns, se consider aceast aplicare ca un mijloc eficace de
cretere a randamentului recoltelor.
Prelucrarea reziduurilor are un rol important la rezolvarea problemelor legate de
protecia mediului nconjurtor. Ea reprezint ultima verig din lanul proceselor de
producie.
Microelementele nu pot fi nlocuite cu alte substane i deficitul acestora trebuie suplinit,lund n
consideraie forma n care ele se vor afla n sol.Plantele pot asimila microelementele numai n
forma solubil n ap,iar microelementele n form fixat pot fi utilizate de plante numai dup
desfasurarea proceselor biochimice complexe cu participarea acizilor humici din sol.
n majoritatea cazurilor aceste procese sunt lente,iar irigarea abundent a solului provoac
splarea unei pri considerabile de microelemente asimilabile formate.Toate microelementele,
cu excepia borului,fac parte din compoziia diferitor fermeni.
Producerea i utilizarea ngrmintelor cu microelemente va spori calitatea i cantitatea
recoltei datorit urmtoarelor avantaje:
Page 289
- Prezena microelementelor n sol ntr-o cantitate suficient d posibilitate plantelor de a

sintetiza tot spectrul de fermeni,ce permite utilizarea mai intens a energiei, apei i alimentelor
(N, P, K) i respectiv, obinerea unei recolte sporite.
- Microelementele i enzimele n baza acestora mresc activitatea de restabilire a esuturilor i
mpiedic mbolnvirea plantelor.
- Microelementele fac parte din puinele substane ce sporesc imunitatea plantelor. n cazul
carenei lor se creeaz o stare de depresie fiziologic i receptivitatea general a plantelor la boli
parazitare.
- Majoritatea microelementelor sunt catalizatori activi, ce intensific un ir de reacii biochimice.
Aciunea combinat a microelementelor sporete proprietile lor catalitice. n unele cazuri
numai compoziii de microelemente pot restabili dezvoltarea normal a plantelor.
Page 290
3.= Accesare fonduri europene prin Technology Development Bank (TDB)

TDB ar putea deveni o nou paradigm de dezvoltare rural n mbuntirea eficienei
fondurilor existente in programele UE .-program pentru Letonia
ESTABLISHMENT OF A TECHNOLOGY DEVELOPMENT BANK AS A MEANS TO
FACILATE ECONOMIC DEVELOPMENT IN RURAL LATVIA - Alfred Wong ,Arbokem
Inc., Vancouver, Canada,arbokem@arbokem.com,ENGINEERING FOR RURAL DEVELOPMENT
Jelgava, 23.-24.05.2013.
(a) Agri-pulpTM is a registered trademark of Arbokem Inc., Canada.

(b) Co-producia de acid acetic diluat din sfecla de zahar prin intermediul procedeelor anaerobe ar
putea fi deosebit de avantajos pentru producerea de acetat de calciu i magneziu (CMA), o specialitate
de agent de dezgheare necorosiv pentru drumuri,poduri i piste de aeroport. Exist depozite semnificative
dolomit n Letonia
Page 291
4.= Accesare program Magnesium Project prin: Innovative Products Research & Services, Inc.
Ce este Proiectul Magneziu ?
"Modelele pentru proiectul de magneziu ar putea fi Proiectul Genomului Uman,Proiectul
Proteome Uman i altele . Proiectele la o astfel de scar necesita colaborarea mai multor oameni
de tiin i instituii din ntreaga lume.Cunotinele de spin - off , tehnologia i produsele de la
astfel de proiecte sunt i vor continua s fie substaniale.Noi credem ca Proiectul Magneziu
poate s nu fie pe aceeai scar ca Proiectul Genomului Uman,de exemplu,dar aceasta va avea
importante cunostinte de spin -off-uri n domeniul tiinei i medicinei . Noi credem c unele
dintre aceste de spin -off-uri vor veni sub forma de nvare de noi modaliti de colaborare, de
schimb de informaii , de a dezvolta modele de unificare i de a facilita transferul de tehnologie
pentru produse i servicii viabile comercial .
De ce de magneziu ?
Magneziu n forma sa ionic este unul dintre electroliii eseniali n toate formele de viata . Acesta joac un rol cheie
n integritatea membranei , n sistemele de transport trans- membran i n stabilitatea a numeroase enzime i
compui biochimici .Pn n prezent, tim c exist hormoni sau alte produse chimice de reglementare ( inclusiv
proteine canal de ioni ) responsabile pentru influenarea, actualizare , descrcarea i activitatea altor electrolii
cationici primari din corp , sodiu, potasiu i calciu . Cu toate acestea , a existat un efort relativ mic pentru a
identifica un hormon echivalent care joaca un rol in utilizarea magneziului .Noi am inventat termenul Magnetonin
pentru acest hormon care lipseste . Magneziul este implicat n alte moduri, n plante i forme de via inferioare .
Acesta joac un rol n activarea multor enzime diferite (inclusiv un grup mare de kinaze ) , fosforilazelor ,
transferaze i proteine de semnalizare . Acesta servete un rol de chelare i este un element cheie n complexarea cu
grupurile porfirinice de clorofil .
Iniiativele de magneziu proiect globale

IPRS a identificat un numr de zone cu probleme urgente, care pot fi ameliorate prin aplicarea
prudent a cunotinelor cu privire la metabolism i de reglementare de magneziu . Ei bine, mai
mult de jumtate din oamenii din lumea noastr sunt vitregiti n materie de ngrijire a sntii i
a nevoilor nutriionale de baz . Acest lucru are consecine grave mai ales pentru cei care triesc
n srcie . Noi credem ca tehnologia este disponibila pentru a rspunde acestor nevoi .
Ceea ce este necesar n parte este o adaptare a tehnologiei actuale de a oferi soluii eficiente de
cost i cultural sensibile .
O a doua cerin este de a oferi sisteme de livrare inovatoare pentru aceste soluii .
O a treia cerin este a resursele financiare i de personal pentru implementarea acestor
soluii pe scar larg .
Aceste cerine fac parte din fiecare din urmtoarele iniiative . "
5.= Model : DelCalMag nutrient in zooforturi
Page 292
Tratarea cu dolomit a solurilor crete randamentul culturilor cu 30%.Efectele DEL-CA-MAG

n productivitatea fermelor au fost testate pn n prezent de sute de fermieri care au observat
creteri vizibile n producia vacilor de lapte i la greutatea puilor de carne. Un nou studiu arat
c dolomitul de Delnia, cunoscut sub numele de DEL-CA-MAG, are efecte benefice i asupra
solurilor. Studiul documentar asupra zcmntului de dolomita de Ia Delnia, judetul Harghita,
n legatur cu importana acesteia pentru agricultur realizat de Institutul Naional de CercetareDezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie i Protecia Mediului ICPA Bucureti arat c
folosirea dolomitei este o soluie 100% natural care poate fi utilizat pentru creterea
productivitii pentru o serie de culturi importante pentru economia Romniei cum ar fi pomii
fructiferi, cartoful sau via de vie.
Potrivit studiului menionat, folosirea dolomitului ca aport de calciu i magneziu pentru solurile
cultivate cu plante confer acestora rezisten Ia frngere i cdere, prin rolul esenial n
dezvoltarea sistemului radicular i al tulpinitor. Dolomita nu exercit efecte fitotoxice asupra
plantelor, chiar i n cantiti mai mari (fiind dealtfel considerat ca singurul ion cu aceast
insuire) iar prin absena lui influenez negativ absorbia ionilor fosforici i a nitrailor.
Mineralul menine pectaiile de calciu timp mai indelungat n pulpa fructelor, asigurnd
acestora rezisten mai mare la pstrare i inducerea unor efecte pozitive n rezistena plantelor la
atacul bolilor i duntorilor se precizeaz n studiu.
Cercettorii spun c dolomitul poate fi folosit pentru completarea necesarului de magneziu, ca
amendament pentru corectarea aciditatii solului, cu efecte mai bune dect carbonatul de calciu,
mai ales pentru cuturile care nu suport exces de calciu, cum ar fi cartoful, inul sau elina.
ACIUNE FARMACOTERAPEUTIC
Calciul i magneziul sunt dou dintre cele mai importante minerale pentru sntatea animalelor.
Ele sunt implicate n procesele de cretere i dezvoltare ale acestora, precum i n meninerea
echilibrului acido-bazic, n activarea enzimelor, n moderarea excitabilitii musculare i intervin
n fenomenele de transfer de energie.
Astfel, calciul este necesar pentru ca fiecare organ i celul s poat funciona. El este implicat
n majoritatea activitilor metabolice i este esenial pentru asimilarea tuturor celorlalte minerale
i substane nutritive. Carena de calciu influeneaz funcia de reproducie la taurine, ovine etc.
Trebuie menionat faptul c pentru sinteza laptelui o mare parte din calciu este preluat din oase,
ceea ce impune asigurarea unui aport corespunztor de calciu n hran. n plus, la ginile
outoare calciul este utilizat i pentru formarea cojii oului. O producie ridicat de ou implic i
o bun aprovizionare a organismului psrilor cu calciu din furaje. Magneziul particip la
metabolismul proteinelor, glucidelor, lipidelor i acizilor nucleici i este indispensabil pentru
metabolizarea substanelor minerale (Ca, P, Na, K), precum i pentru asimilarea vitaminei C.
Magneziul crete rezistena organismului la infecii i este implicat n procesele de eliberare i
consum a energiei.
Calciul si magneziul au o importan deosebit n meninerea unei mineralizri adecvate a
structurilor osoase i sunt implicate n procesele de contracie muscular i de transmitere a
Page 293
impulsurilor nervoase. O surs bun de calciu i magneziu este crucial pentru meninerea la
valori normale a procentului celor dou macrominerale din organismele animalelor (snge,
esuturi, muchi, oase).
INDICAII
Vaci de lapte - asigurarea necesarului de calciu indispensabil sintezei laptelui. De asemenea, se
recomand n cazurile de hipocalcemie, tetanie, toxicoze, rahitism, osteomalacie, acetonurie,
anemie.
Tineret taurin mbuntirea performanelor de cretere.
Tineret aviar creterea performanelor, mbuntirea rspunsului imun.
Gini outoare creterea valorii nutritive a oulor (prin creterea ponderii glbenuului n total
greutate ou), mbuntirea rspunsului imun.
6.= Propuneri colaborari :
1.= Primarii din Depresiunea Dornelor,alte zone de munte
- utilizarea CMA (sporind si promovarea pentru statiune internationala prin mediu curat)
- asigurarea calitatii apei captate (nepoluarea de la epurari lactate)
2.= Producatori nutreturi combinate : LAPTELE: rezultatul unui PARTENERIAT intre
FERMIER- NUTRITIONIST-PROCESATOR
Propunerea de colaborare : in nume personal-colaborator extern,drept persoana autorizata sau
printr-o societate comerciala privata personala- intreprindere individuala sau SRL (in functie de
obiectivul Dv.)
Page 294
Nota 1 :
CURRICULUM VITAE
1) Numele i prenumele LENIUC VASILE
2) Locul i data naterii com.Iacobeni,jud.Suceava /14.12.1955
3) Domiciliul(loc.,str.,telefon) municipiul Vatra Dornei,str.Podu Verde Nr.5A,
Tel.: 0230/371705 ; Mobil : 0735/100626
e-mail : leniucvasile@yahoo.com ; leniucvasile@gmail.com
4) Starea civil cstorit,3 copii
5) Profesia inginer chimist
6) Studii - Institutul Politehnic Bucureti,Facultatea de Chimie Industrial
- Doctorand IP Bucureti-Catedra de Inginerie Chimic, prof.Floarea Octavian,anul 1990 (fenomene de transfer de
masa in film subtire,lichid-gaz, cu interferometrie laser)
- I.P.Iasi : prof. Calu Nicolae Catedra de Chimie Anorganica (conf,Berdan Ioan si Sandu Ioan) ; prof Siminiceanu
Nicolae-tehnologii anorganice propuneri doctorat,saruri de mangan
7) Locuri de munc
1981-1982 : ing.stagiar StrduinaSuceava
1982-1985 : E.M.Vatra Dornei-Staia de Preparare Iacobeni (de la stagiar la ef secie)
1985-1988 : E.M.Vatra Dornei -ef Platform Industrial Iacobeni
1988-1993 ef Uzin de saruriIacobeni
1994-1995 asociat firm privat Braov
1995(iulie) - 2000(ian.) - tehnolog i consilier preedinte SCDORNA APEMINVatra Dornei
2000-2002 ef birou Imp.Exp.-Tehnologii SMBucovinaVatra Dornei / REMIN Baia Mare
2002-2005,martie ef serviciu Tehnologii-Proiecte Noi Import-Export-SCMINBUCOVINASA
Vatra Dornei
Director Comercial, din martie 2005 sept.2008
8) Funcia actual : Disponibilizare OG 116 din 01.10.2009, fara obligatii,cu activitati in nume propriu.
9) Limbi straine Calculator
Engleza nivel mediu (4 ani liceu+2 ani facultate+preg.)
Franceza nivel mediu (8 ani liceu)
Windows,MS Office : Excel,World,Power Point, Accces,Internet,Grafica,etc : nivel avansati
10) Cursuri/Specializari cele mai recente :
Restructurarea si Privatizarea in ind.miniera - Praga 2004
Drept comercial international : ASE/Sinaia - 2005
Curs manager achizitii publice : GPS/ Mamaia 2006
Certificare-Audit ISO 9001-Raynolds,CCI Suceva - 2006
Restructurarea si Privatizarea in ind.miniera - Londra 2006
Nota 2:
Propuneri : contract colaborator extern
contract asistenta tehnica prin Intreprindere Individuala sau SRL
contract asociere in participatiune pentru productie
Bibliografie - studiu sulfat de mangan 2015 :

Este o sinteza (cam prea ampla,dar incerc sa ma fac inteles- riscant si poate,totusi,nu inutila)
Studiu comparativ sulfatul de mangan (manganese sulphate) in Romania[UE] si in lume-sinteza,ing.Leniuc Vasile-2015
Page 295

Sulfatul de Mangan (Manganese Sulphate) in Romania Si in Lume Ing - Leniuc Vasile 2015 Sinteza

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sulfatul de Mangan (Manganese Sulphate) in Romania Si in Lume Ing - Leniuc Vasile 2015 Sinteza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

"Educaia ar trebui s fie la fel ca aprinderea unei flcri ,mai degrab dect ca umplerea unui vas gol "

Studiu comparativ sulfatul de mangan (manganese sulphate) in Romania[UE] si in lume

Piata sulfatului de mangan

Piata sulfatului de mangan comercial

Piata sulfatului de mangan intermediar

Compusi chimici din sulfatul de mangan

Sulfat de mangan ingrasaminte (fertilizant)

Sulfat de mangan pentru pesticide : fungicid

Sulfat de mangan nutrienti

Sulfat de mangan suplimente nutritionale-om

Sulfat de mangan pentru saruri de mangan :

Azotat de mangan si Mn3O4

Clorura de mangan si MMT (metil-ciclopentadienil tricarbonil-mangan)

Acetat de mangan si Poli (etilen tereftalat) (PET)

Sulfat de mangan pentru sicativi si pigmenti :

Pigment violet de mangan

Pigment albastru de mangan

Sulfat de mangan pentru oxizi de mangan baterii si ferite :

Dioxid de mangan electrolitic EMD

Mangan metal electrolitic EMM

International Manganese Institute (IMnI) - prezentare MANGAN

Elemente despre siguranta produsului : MnSO4

Cadrul legilslativ : Romania (UE)

Studii de caz (de preferat de urmat in Romania) :

b.= Studiu de caz : CITIC DEMANG -China analiza 2010

c.= Studiu de caz : MESA Australia

d.= Studiu de caz : BOLEO Mexic

e.= Studiu de caz : American Manganese-USA

f.= Studiu de caz : Woodstock Manganese Canada

g- Studiu de caz - Georgia

a.= Perioada veche

Am incercat sa adaptez la conditiile din Romania,dupa o experienta de cca.35 de ani.

Expert Group constituted by Indian Bureau of Mines in September 2000

Principalii producatori.Calitate si preturi :

Structura consumului si domenii de utilizare :

Pn de curnd fabricarea hidrochinonei (prin oxidarea anilinei cu MnO2 i H2SO4) a fost o

Piata sulfatului de mangan

EU: 10.000 -100.000 tone / an

d.= sursa nr.4

e.= sursa nr.5

De ce trebuie sa importe UE din India si nu din Romania..sefii de sefiafirmau ca nu este piata?

Vasile Leniuc - Academia.edu

Mancozeb 80 WP(80% mancozeb) si Cuprosate gold M(Cymoxanil 8% and 64% mancozeb) ;

sfecl de zahr ; fusarium -fasole mazre,sfecl de zahr ; rhizoctonia - fasole,mazre,sfecl de

Net Weight 146361 KG Declared Value $487872

Net Weight 170755 KG Declared Value $487872

Piata sulfat de mangan intermediar EMM,EMD,EMC

Dioxidul de mangan electrolitic-EMD,consum aproximativ 2% din manganul total.Similar cu

Dioxid de mangan chimic-CMD,este folosit in principal pentru producerea de ferite, n timp ce

Oxidul de litiu mangan-LMO,

Compusi de mangan din sulfat de mangan : Mangan = un cameleonmineral

Sulfat de mangan ingrasaminte (fertilizant)

I.= Saruri de mangan

Manganul (Mn ++)Funcii

II.= Chelati de mangan

EDTA - MnNa2 [15708- 41-5],C10H12N2O8MnNa2

EDTA-Mn-Na2 [15375-84-5] C10H12N2O8MnNa2.3(H2O)

Simptome ale deficientei

Sulfat de mangan pentru pesticide : fungicid

prin reacia unei soluii concentrate de sulfat de zinc cu o suspensie de maneb n ap .

Zinc ion coordination product with manganese

Manganul permite corpului sa foloseasca vitamina C,B1,biotina precum i de colin.Este folosit

Sulfatul de mangan,funcioneaz ca un supliment nutritiv i dietetic.Suplimentele