Sunteți pe pagina 1din 19

Dermatita atopică

Dermatita atopică
• Definiţie. Dermatita atopică (eczema constituţională) reprezintă
ansamblul manifestărilor cutanate care apare la indivizii cu o
predispoziţie genetică de a dezvolta afecţiuni alergice: eczemă, astm
bronşic, rinită alergică, conjunctivită alergică. Această predispoziţie a
fost denumită de Coca şi Cook atopie.
Dermatita atopică
Patogenie. Principalele anomalii imunologice întâlnite sunt:
• Creşterea nivelului seric al IgE.
• Reducerea răspunsului imun celular.
• Reducerea incidenţei sensibilizării de contact şi prezenţa de teste
cutanate negative la antigene candidozice şi stafilococice. Se întâlnesc
la cei cu forme severe de boală.
• Modificările cantitative ale subseturilor limfocitare.
Dermatita atopică
Manifestări clinice.
Dermatita atopică infantilă.
•Debutează după luna a treia de viaţă. Se caracterizează prin leziuni
papulo-veziculoase, pruriginoase, localizate pe obraji şi scalp.
Respectă de obicei zona “scutecelor” şi regiunea periorală. Leziunile
gratate devin exudative şi crustoase şi se pot suprainfecta secundar.
•Pot apărea focare diseminate pe trunchi şi pe suprafeţele de extensie
ale membrelor. Când copilul începe să se târască, se dezvoltă leziuni şi
la nivelul genunchilor. Evoluţia fluctuantă este influenţată de prezenţa
infecţiilor respiratorii, apariţia dentiţiei, modificări climatice.
•Mai puţin de 50% din cazuri se remit până la vârsta de 18 luni.
Dermatita atopică
Dermatita atopică a copilăriei.
• Poate apare de novo sau ca o continuare a dermatitei din faza
neonatală. Afectează electiv zonele flexurale ale articulaţiilor mari
(plică cotului, articulaţia pumnului, fosa poplitee), ceafa şi regiunea
laterocervicală, dosul mâinilor şi picioarelor. Din acest motiv este
denumită şi eczemă flexurală.
• Se caracterizează prin plăci eritematoase, cu limite imprecise, care au
pe suprafaţă excoriaţii produse prin grataj. Leziunile de la nivelul
mâinilor se asociază cu onicodistrofie.
• Manifestările cutanate pot suferi acutizări, cu apariţia de
leziuni veziculoase, exudative.
Dermatita atopică
Dermatita atopică a adultului.
• Se caracterizează prin leziuni simetrice localizate pe: faţă (frunte,
pleoape, perioral), gât, toracele anterosuperior, centura scapulară,
zonele flexoare ale articulaţiilor mari, dosul mâinilor.
• Tabloul clinic este similar cu cel întâlnit în copilărie.
• Pruritul este intens.
• Stimulii care provoacă sudoraţie crescută, (efortul, căldura,
îmbrăcămintea ocluzivă etc), contactul cu lâna şi solvenţii lipidici
determină acutizări ale bolii.
Dermatita atopică
• tegumente uscate (xeroză), palide
• keratoză pilară
• păr uscat şi mat
• interlinia păroasă a frunţii jos situată
• alopecie triangulară în regiunea temporală
• prezenţa unui pliu suplimentar la nivelul pleoapei inferioare (semnul
Dennie-Morgan)
• hiperliniaritate palmară
• pigmentare periorbitară
• buze uscate şi fisurate (şanţurile pseudo-Parrot)
• crize de hipersudoraţie.
Dermatita atopică
Dermatita atopică — criterii de diagnostic (Grupul britanic de studiu al
dermatitei atopice)
• Majore
• Afecţiune cutanată pruriginoasă
• Minore
• Istoric de leziuni flexurale (plică cotului, reg. poplitee, reg. perimaleolară,
laterocervical)
• Istoric personal de astm bronşic sau febră de fân
• Istoric de tegumente xerotice în ultimul an
• Dermatită flexurală vizibilă (pentru copiii sub 4 ani, dermatită care
afectează obrajii şi fruntea)
• Debut sub vârsta de 2 ani
Dermatita atopică
Diagnostic diferenţial.
• Formele apărute în perioada neonatală trebuie diferenţiate de:
eczema seboreică (apare mai precoce, leziunile sunt acoperite de
scuame grase, este puţin pruriginoasă, evoluează favorabil), eczema
de contact, dermatita iritativă, scabie, piodermite.
• Formele localizate ale adultului trebuie deosebite de: lichen simplex
cronicus, eczema numulară, eczema cronică de contact lichenificată,
eczema cronică prin iritanţi cumulativi.
Dermatita atopică
Tratament sistemic.
• Este importantă controlarea procesului infecţios cu antibiotice şi
antivirale.
• Antihistaminicele anti-H1 contribuie la calmarea pruritului.
• Corticoizii sunt indicaţi în cure scurte pentru cazurile cu leziuni
exudative şi extinse. Este contraindicată administrarea lor pe termen
lung.
• Ciclosporina s-a dovedit utilă în cazurile de dermatită atopică severă.
• Uleiul de Primula obconica sau uleiul de peşte, administrate câteva
luni, pot induce ameliorări în unele cazuri.
Dermatita atopică
Tratament topic.
• Are drept scop protejarea tegumentelor faţă de factorii de mediu şi
împiedicarea gratajului, suprimarea manifestărilor inflamatorii şi a
infecţiilor secundare.
• Se administrează unguente sau creme grase.
• Se evită utilizarea săpunurilor alcaline şi a soluţiilor alcoolice
care accentuează xeroza cutanată.
• Va fi ales corticoidul topic cel mai puţin potent care controlează
simptomele.
• Gudroanele, singure sau asociate dermatocorticoizilor, sunt eficiente
în cazurile cu leziuni cronice, lichenificate.
Dermatita atopică
• Expunere la ultraviolete.
• Climatoterapie. Schimbările climatice pot produce modificări
benefice. Se pare că cel mai bun climat pentru atopici este cel montan
(altitudine peste 1500 m).
• Regim igieno-dietetic. În cazurile care nu au răspuns tratamentului
medical se recomandă o dietă de excludere (fără lactate, ouă, carne,
preparate conservate). Alimentele se reintroduc treptat la 3-7 zile şi
se urmăreşte evoluţia leziunilor. Metoda trebuie repetată de 2-3 ori
pentru a determina cu certitudine alimentele care agravează erupţia.

S-ar putea să vă placă și