Sunteți pe pagina 1din 97

COALA POSTLICEAL SANITAR LOGOS

TIMIOARA

PROIECT
EXAMEN DE ABSOLVIREA COLII POSTLICEALE SANITARE
LOGOS
CALIFICAREA - ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Coordonator

Candidat

Asistent medical liceniat

Sima Maria

Borbely Anioara Elena

AUGUST 2015

NGRIJIREA PACIENTULUI CU
HEPATITA C

MOTTO: Medicina este tiina i


contiina nclzite de iubire fa de
oameni Iuliu Haieganu

Argument
Avnd n vedere c viaa poate fi ameninat la orice pas i n orice moment de o
suferin sau de un accident aprute brusc, aceste inconveniente trebuie rezolvate cu
promptitudine i deosebit atenie de un cadru sanitar, care pe lng sim de orientare,
blndee, bun cuviin, umanitate, trebuie s aib i acea chemare, acea calitate de druire,
de abnegaie de sacrificii morale i profesionale, singurele obiective de altfel pentru caare
merit s i exercite profesia.
Elaborarea lucrrii de diplom i alegerea acestei teme au fost determinate de numrul
de cazuri pe care le-am ntalnit n cursul practicii efectuate la Spitalul de Boli Infecioase ,
contientiznd faptul c n timpul spitalizrii acestor bolnavi, nursei i revine un rol destul de
nsemnat.
Acest rol din cadrul procesului de ngrijire const n efectuarea tratamentului indicat
de ctre medic i ntr-o educaie sanitar, privind modul de prevenire a bolii, pentru a ajuta
bolnavul cu HVC s-i satisfac nevoile zilnice de sntate i cu abilitate n comunicare, s l
determine s i mbunteasc modul de via.
Deoarece numrul cazurilor de HVC se menine, am considerat necesar studierea i
ntocmirea unor planuri de ngrijire a unor bolnavi ce prezint aceast infecie.

CUPRINS
CAPITOLUL I.INTRODUCERE N NURSING..pag 6
CAPITOLUL IIANATOMIA I FIZIOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIV
II.1.NOIUNI GENERALE.............................................pag 10
CAPITOLUL III.NOIUNI TEORETICE LEGATE DE HEPATITA C
III.1.ISTORIC................................................................pag 19
III.2.DEFINIIE............................................................pag 19
III.3.EPIDEMIOLOGIE.................................................pag 19
III.4.ETIOLOGIE............................................................pag 21
III.5. ETIOPATOGENIE.................................................pag 21
III.6.TABLOU CLINIC...................................................pag 22
III.7. EXPLORRI PARACLINICE..............................pag 22
III.8.SEMNE I SIMPTOME...........................................pag 24
III.9.EVOLUIE I PROGNOSTIC...............................pag 26
III.10.TRATAMENT........................................................pag 27
CAPITOLUL IV. EDUCAIE PENTRU SNTATE.................pag 30
CAPITOLULV. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA PACIEN ILOR CU
HEPATITA C................pag 32
CAPITOLUL VI.CAZURI CLINICE.............................................pag 34
CAPITOLUL VII.CONCLUZII......................................................pag 94
CAPITOLUL VIII.BIBLIOGRAFIE..............................................pag 96

CAPITOLUL I.INTRODUCERE IN NURSING


I.1.Definiia Nursingului
Nursingul = tiina i arta de a ngriji omul sntos i bolnav;
Nursing = proces de ngrijire; esena nursingului este relaia complex profesionalterapeutic i empatic dintre nurs ( asistent) i pacient.
OMS i Consiliul Internaional al Nurselor definete nursingul ca o parte integrant a
sistemului de ngrijire a sntii care cuprinde :
Promovarea sntii;
Prevenirea mbolnvirilor
Ingrijirea bolnavilor de toate vrstele i n toate stadiile bolilor, chiar i n stadiul terminal.
Definiia Nursingului
Nursing nseamn a ngriji, dar raportat la sistemul medical constituie o metod sistematic,
organizat, ce permite acordarea de ngrijiri individualizate. In ultimii ani termenul de
nursing este acceptat, n sens larg, ca tiina de a ngriji.
Pentru a fi un asistent medical competent, cu eficien pentru bolnav, trebuie s cunoti arta
de a ngriji.
Definiia Nursingului
ICN Consiliul Internaional al Nurselor:

Nursingul, ca parte integrant a sistemului de asisten social, cuprinde ocrotirea sntii,


prevenirea bolilor i ngrijirea bolnavilor fizic, psihic ( mental), ca i a celor infirmi ( cu
dizabiliti ) de toate vrstele, n toate formele de asisten social i aezri comunitare.
Asistenii medicali sunt interesai de reaciile individuale, familiale i de grup n faa bolii i
trebuie s rspund problemelor reale sau poteniale de sntate ale indivizilor sau
comunitii.
Aceste reacii umane reclam o sfer mai larg deintervenii, de la restabilirea sntii pn
la o faz individual a bolii, la dezvoltarea de politici pentru ocrotirea sntii populaiei pe
termen mai lung.
Nevoile fundamentale
Printre modelele existente, modelul celor 14 nevoi fundamentale ale pacientului,
sistematizate de Virginia Henderson se bazeaz pe atingerea independenei n satisfacerea
acestor nevoi.
Majoritatea conceptelor i modelelor demonstreaz necesitatea abordrii persoanei prin
prisma tuturor nevoilor, fiind relevant c asistenta medical, prin natura profesiei, acord
ngrijiri persoanei - ca un ntreg bio-psiho-social, nu numai din punct de vedere medical.
Nevoile fundamentale
Starea de boal reprezint ruperea echilibrului creat de organism cu mediul su, stare ce
constituie un semnal de alarm tradus printr-o suferin fizic i/sau psihic, o dificultate sau
o inadaptare la o situaie nou, provizorie sau definitiv. Acest dezechilibru este un
eveniment negativ pentru individ, ceea ce poate duce pn la respingerea social a pacientului
din anturajul su.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. a respira;
2. a se alimenta i hidrata;
3. a elimina;
4. a se mica, a pstra o bun postur;

5. a dormi, a se odihni;
6. a se mbrca i dezbrca;
7. a-i menine temperatura corpului n limite normale;
8. a fi curat, a-i proteja tegumentele;
9. a evita pericolele;
10. a comunica;
11. a aciona dup credinele sale i valorile sale;
12. a se realiza;
13. a se recreea;
14. a nva.
A fi asistent medical nseamn:
- s nu fi niciodat plictisit;
- s fi deseori frustrat;
- s fi nconjurat de probleme;
- s ai multe de fcut i att de puin timp;
- s pori o responsabilitate foarte mare i s ai foarte puin autoritate;
- s intri n vieile oamenilor, ale copiilor i s marchezi o diferen; unii te vor binecuvnta,
aii te vor blestema;
- vei vedea oameni (copii) n starea lor cea mai proast i n starea lor cea mai bun;
- nu vei nceta niciodat s fi uluit de capacitatea oamenilor (copiilor) de a iubi, de a ndura
i de curajul acestora;
- vei vedea viaa ncepnd i sfrindu-se;
- vei repurta victorii triumftoare i eecuri devastatoare;

- vei plnge mult;


- vei rde mult;
- vei ti ce nseamn s fi om i s fi uman!
Consiliul Internaional al asistenilor medicali apreciaz n Codul de etic pentru nurse, n
2007 c asistenii medicali au 4 responsabiliti fundamentale i anume;
- De a promova sntatea;
- De a preveni mbolnvirile = de a face profilaxie;
- De a pstra sntatea;
- De a alina suferina
- De asemenea, conform ICN, nursele dezvolt i menin legtura ntre indivizi, familii,
comuniti i furnizorii ngrijirilor de sntate, lucreaz autonom i colaborativ pentru
prevenirea bolilor i a dizabilitilor, conduc i coordoneaz ngrijirile.

Asistenta medical trebuie s aib urmtoarele caliti:


- Competen profesional;
- S acorde ngrijiri de sntate fr discriminri;
- S cunoasc toat legislaia din domeniul sanitar;
- Mult devotament, sensibilitate la suferina oamenilor, tact, rbdare, perseveren,
dragoste pentru aproapele su, nelegere pentru nevoile oamenilor, capacitatea de a
educa.

CAPITOLUL II.ANATOMIA I FIZIOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIV


II.1.NOIUNI GENERALE
Tubul digestiv este alcatuit din urmatoarele segmente:gura,faringe(cu dubla apartenenta
esofag,stomac,intestin

subtire,intestin

gros.Functiile

pe

care

le

indeplineste

gura,sunt:masticatie pentru formarea bolului alimentar,inceputul digestiei glucidelor,functia


de fonatie,functia receptoare,functia de aparare si functia fizionomica.
Faringele este un organ care apartine atat aparatului digestiv,cat si aparatului
respirator.El se afla situat in partea posterioara a cavitati bucale si se continua cu esofagu.
Esofagul este un organ musculo-membranos tubular,care face legatura intre faringe si
stomac.El incepe la nivelul vertebrei a-7-a cervicale(C7) in dreptul cartilajului cricoid,si se
termina in dreptul vertebrei a-11-a,toracale la cardia,este lung de 25-32 de cm si are un
calibru care variaza intre 10-22 cm.Ca structura esofagul este alcatuit din 3 straturi:la interior
se afla mucoasa,ca un epiteliu pavimentos stratificat,urmeaza tunica mijlocie,care este
musculara si are 2 straturi,unul intern cu fibre circulare,si unul extern cu fibre
longitudinale;tunica externa este formata din tesuturi conjuctiv lax care se continua cu tesutul
de sustinere mediastinal.
Stomacul,organ cavitar musculo-glandular,este segmentul tubului digestiv situat intre
esofag si intestin subtire.Forma lui este asemanatoare cu a unei pere,cu varful usor indoit si
indreptat in sus;la examenul radiologic apare ca litera "J" sau ca un carlig.
Intestinul subtire incepe la pilor si se termina la nivelul valvulei ileo-cecale.El are 3
segmente:duoden,jejun si ileon.

10

Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv,el incepe de la valva ileocecala

si

se

termina

cu

anusul.Intestinul

gros

este

impartit

in

urmatoarele

segmente:cecul,colonul ascendent,colonul transvers,colonul descendent,colonul sigmoid si


rectul.
Ficatul este cea mai mare glanda din organism. El este anexat tractului digestiv.
Ficatul se afla situat in cavitatea abdominala, etajul supra mezocolic, in partea superioara
dreapta, imediat sub diafragama, iar lobul stang se intinde pana in epigastru. Locul ocupat de
ficat poarta numele de loja hepatica.
Ficatul este asezat transversal in abdomen, avand lungimea de aproximativ 28 cm, un
diametru antero-posterior de 18 cm si o inaltime de 8 cm. Greutatea sa este de circa 1 500 g si
are o culoare rosie- caramizie.

Ficatul prezinta trei fete:


1

fata superioara este convexa si vine in raport cu diafragmul si cu peretele

anterior al

abdomenului, de aceea i se mai poate spune si fata antero-superioara. Pe aceasta fata se


observa doi lobi, lobul drept si lobul stang, separate de un ligament de sustinere-ligameny
falciform;
2

fata inferioara sau viscerala este concava si se afla in raport cu: stomacul, colonul,

mezocolonul transvers, rinichiul drept si glanda suprarenela dreapta.

Pe aceasta fata se afla trei santuri:


1

santul antero-posterior drept, care adaposteste in portiunea sa anterioara, vezicula

biliara, iar in cea posterioara vena cava inferioara.


2

santul antero-posterior stang, care adaposteste in portiunea sa anterioara un cordon

fibros, ligamentul rotund, provenit din obliterarea venei ombilicale, iar in portiunea
posterioara

gazduieste ligamentul

Arantius provenit

din

obliterarea

canalului

venos Arantius de la fat.


11

santul tranversal se intinde intre cele doua santuri antero-posterioare si coincide cu

hilul ficatului prin care intra si ies: artera hepatica, vena porta, limfocitele,nervii si canalele
hepatice, care alcatuiesc impreuna pediculul hepatic.

Cele trei santuri dau aspectul literei "H" si impart fata inferioara in patru lobi. Pe
laturile santurilor antero-posterioare se afla lobul drept si lobul stang, iar intre ele, in raport
cu santul transversal se afla lobul patrat, dispus inaintea santului transversal si lobul posterior
(Spiegel) dispus inapoia acestui sant. Fata posterioara este in continuarea fetei superioare si
vine in raportcu peretele posterior al cavitatii abdominale, la nivelul vertebrelor T7-T. Are o
pozitie aproape verticala si se vad: lobul drept, lobul Spiegel si lobul stang.

Mijloace de fixare
tinerea in pozitie a ficatului este realizata de ligamente, care nu sunt altceva decat pliuri
peritonale.
Aceste ligamente sunt:
ligamentul falciform, care este o formatie peritonala ce se intinde indirect sagitala, de la fata
interioara a diafragmului la fata superioara a ficatului.
spre partea anterioara prezinta o margine care se intinde pana la ombilic si adaposteste in
grosimea ei, ligamentul rotund ligamentul coronar,care se intinde de la fata inferioara a
difragmului la fata posterioara a ficatului, de o parte si de alta a ligamentului falcinom este
cel mai important mijloc de fixare. Ligamentul falcifom imparte fata superioara a ficatului in
lobul drept si lobul stang.
Epiploonul gastro-hepatic sau micul epiploon se intinde de la esofag, mica curbura a
stomacului si prima parte a duodenului, la santul transversal al ficatului. De aceea se mai
numeste si ligamentul hepato-esofago-gastro-duodenal.
Tot ca mijloc de fixare considerate: vena cava inferioara, presa abdominala si elementele
pedicului hepat.

12

STRUCTURA FICATULUI
Ficatul este invelit, pe fata superiora, pe peritoneul visceral care formeaza ligamentul
falcinom si ligamentul coronal.
Ficatul are o membrana de invelis, capsula Glisson si substanta proprie a ficatului sau
paranchimul hepatic.
Capsula Glisson patrunde in ficat prin HIL urmarind traiectul vaselor sanguine si
formeaza pereti lamelari conjunctivi, care impart impreuna cu reteaua vasculara, masa de
substanta proprie in formatiuni care se numesc lobi hepatic
Lobul hepatic
Reprezinta unitatea anatomica si functionala a ficatului. Are forma piramidala fiind asezat cu
baza spre suprafata ficatului si cu varful spre interior; in sectiunea transversala are aspectul
unui poligon cu 5-6 laturi.
In sectiunea lobului distingem: formatiuni vasculare, celule hepatice, canalicule biliare si
filete nervoase vegetative.
Pentru a intelege arhitectura lobului hepatic trebuie prezentata mai intai vascularizatia
acestuia.
Ficatul primeste sange prin doua vase sanguine artera hepatica, ramura a trunchiului
celiac, care duce sange nutritive si vena porta, care aduce sange functional provenit din
intestine, stomac, pancreas si splina.
Prin inlaturarea a cel putin trei lobuli hepatici se formeaza la limita dintre ei, niste spatii
triunghiulare, in sectiune numite spatii portale sau spatiile Kernan.
Spatiile Kernan sunt pline cu tesut conjuctiv si contin: o ramura a arterei hepatice, unul
sau doua canale biliare, limfatice si filtre nervoase.
Ramurile venei porte din spatiile Kernan treit ramificatii care merg in lingul lobului de
la baza pana la varf.
Acestea se anastomozeaza si formeaza o retea venoasa perilobulara care limiteaza lobul
la periferie.

13

Ajunse in varful acestuia, venele perilobulare se unesc intr-o vena centrala, vena
centrologulara, care coboara prin axa lobului de la varf pana la baza.
De la reteaua venoasa perilobulara patrund radiar pana la vena contralobulara,
numeroase capilare cu traiect sinuos care formeaza o retea intralobulara, cu spatii radiare.
In peretii dinte ele se pot desface din capilare, capatand insusiri fagocitare, iar altele
formeaza impreuna cu reteaua de reticulina din substanta proprie tesutul kapfferian sau
sistemul reticul-histocifor al ficatului.
Venele centrolobulare ale diferitilor lobuli se unesc la baza lobulilor in vene sublobulare si
formeaza in cele din urma, venele hepatice (suprahepatice) prin care se colecteaza tot sangele
din ficat si de aici este dus in vena cava inferioara.
Ramurile arterei hepatice, care se gasesc in spatiile Kernan, trimit de asemenea ramificatii
in jurul lobulilor, formand artere care anastomozeaza cu reteaua venoasa perilobulara.
Datorita acestui fapt, in ficat, cele doua feluri de sange- nutritiv, adus de artera hepatica si
functional, adus de vena porta- se amesteca in reteaua vasculara intralobulara,astfel incat la
nivelul celulelor hepatice ajunge un singur fel de sange.
Sistemul vascular formeaza un fel de "schelet" al lobului, pe care sunt dispuse celule
hepatice.
Acestea sunt celule mari, cu forma poliedrica, avand unul sau doi nuclei mari si o
citoplasma al carei aspect variaza cu starea functionala;citoplasma contine multe incluzii de
glicogen.
Celulele hepatice sunt asezate in cordoane dispese rar in ochiurile retelei capilare
intalobulare, alcatuind cordoanele Remak.
Acestea sunt dispuse cate doua, trei alaturate,formand tubercule.
Intre cordoane se formeaza prin simpla lor alaturare, niste spatii inguste numite canalicule
biliare.
Canaliculele biliare se formeaza deci intre coordonatele Remak si nu au pereti proprii; ele
se anastomozeaza si formeaza in interiorul lobului o retea vasta.

14

Retelele de canalicule din lobulii invecinati se unesc intre ele si formeaza la nivelul
spatiilor Kernan, canale biliare perilobulare.
Canalele biliare perilobulare se unesc intre ele si formeaza pentru fiecare lob hepatic
(stang, drept) un canal biliar lombar.
Aceste canale unindu-se intre ele , dau nastere la randul lor la doua canale hepatice (-drept
si stang) care parasind ficatul, la nivelul hilului se unesc si formeaza canalul hepatic comun.
Acesta, dupa un traiect de 3-4 cm, se uneste cistic si alcatuieste impreuna canalul coledoc,
care se deschide in duoden impreuna cu canalul Wirsung, la nivelul carunculei (papilei) mari.
Prin canaliculele biliare , canalele biliare perilobulare, canalele lobare, canalul hepatic si
coledoc se elimina bila care reprezinta secretia externa a
ficatului.
Coordonatele Remak sunt inconjurate de reteaua capilara sanguina intralobulara, care
aduce atat sange nutritiv, cat si sange functional.
Fiecare celula hepatica este deci in contact prin unul din capete (polul exocrin) cu
canalicule biliare, iar prin celalalt capat (polul endocrin), cu capilarele sanguine.
In felul aceste se explica cum celula hepatica poate sa indeplineasca functia de secretie
dubla(exocrina si endocrina).

Limfaticele sunt doua categorii de vase limfatice: unele superficiale, la nivelul tesutului
subperitoneal si care ies prin hil si altele profunde care urmeaza traiectul vaselor sanguine si
iesind fie prin hil, fie pe calea venelor hepatice merg spre vena cava inferioara si ajung la
ganglionii suprapancreatuci si ganglionii hilari.
Interventia ficatului.Ficatul primeste filete nervoase simpatice de la plexul solar si filete
parasimpatice de la nervul vag stang, prin micul epiploon.
VEZICULA BILIARA
Pe fata inferioara a ficatului se gaseste un organ in forma de para, care poarta denumirea
devezicula biliara.

15

Ea este situata in partea anterioara a santului antero-posterior drept, intr-o scorbitura a


cestuia, faseta biliara.
Vezicula biliara vine in contact cu peretele abdominal, la nivelul cartilajului coastei a noua
din partea dreapta.
Veziculei biliare ii deosebim: un fund, un corp si un gat.
Are o lungime de aproximativ 10 cm, o grosime de 3-4 cm si o capacitate de circa 60 ml
Structura veziculei biliare
Vezicula biliara este invelita partial de peritoneul visceral care o mentine in pozitie.
Sub peritoneu se afla o tunica musculara, iar in interior o tunica mucoasa, care captuseste
cavitatea veziculei biliare.
Mucoasa este formata dintr-un epiteliu cilindric carion, in grosimea caruia se gasesc
glandele mucoase.
Vezicula biliara se continua cu un canal numit cistic, care prezinta pe traiectul sau valvule
semilunare( Heister).
La confluenta dintre vezicula si canalul cistic se afla afintecul vezicular.
Canalul cistic se uneste cu canalul hepatic si formeaza un canal mai gros, canalul coledoc,
care impreuna cu canalul pancreatic Wirsung, se deschide in duoden, prin ampula Vater.
Si la nivelul canalului coledoc se afla un sfincter, sfincterul canalului coledoc.
Ampula Vater prezinta un sficter comun celor doua conducte, sfincter ampula Oddi.
Vezicula biliara functioneaza ca un rezervor de depozit si concentrare a bilei in timpul
repaosului digestiv.
FIZIOLOGIA FICATULUI

Din studiul topografic al ficatului se observa ca acesta este asezat in calea sangelui
provenit prin vena porta de la intestine, stomac,pancreas si splina.

16

In prezentarea functiilor vom considera


Functia biliara (biligena) a ficatului, ca functie secreto-excretoare
Functii metabolice ale ficatului
Alte functii ale ficatului
Functia biliara sau biogena

Functia biliara consta in formarea bilei si eliminarii ei din ficat -este o functie secretoexcretoare.
Bila este formata din celulele hepatice si celule Kupffer. Ea este alcatuita din: apa,
saruri minerale, pigmenti biliari, colesterol, lecitina, micina si substante minerale.
Apa se gaseste in proportie de 95-97%, iar sarurile biliare se gasesc in proportie de 1%.
Functiile metabolice ale ficatului
Ficatul indeplineste mai multa functii metabolice:
metabolismul glucidic- functie glucogena;
metabolismul lipidic- functie adipogena;
metabolismul protidic;
metabolismul substantelor minerale;
metabolismul apei;
metabolismul vitaminelor.
Alte functii ale ficatului- cu o importanta deosebita pentru organism sunt:
Functia hematopoetica
Aceasta functie se exercita prin intermediul a doua procese:

17

unul de reformare a globulelor rosii;


altul de distrugere a acestora.

Functia antitoxica
ficatul primeste, neutralizeaza, inactiveaza si elimina produsii toxici din sange.
Functia de sinteza a fermentilor
ficatul este organul care produce cea mai mare parte din fementi necesari organismului.
Mentinerea echilibrului acido-basic ficatul intervine in mentinerea acestui echilibru ca un
tampon, eliberand valente acide sau alcaline dupa reactia mediului respectiv.
Functia termoreglatoare
ficatul participa la reglarea temperaturii corpului. Ficatul, prin activitatea sa, este cel mai
important generator de caldura.
-stomacul

se

umple,bolul

alimentar

se

amestec

cu

sucul

gastric(conine

acid

clorhidric,fermeni proteolitici i lipolitici) proteinele se transform pn la stadiul de


peptone,se formeaz chimul alimentar care trece n duoden prin aciunea mecanic a
stomacului.
Digestia intestinal
-etapa final a procesului unitar al digestiei alimentelor.n intestin funcia secretoare este
ndeplinit de:pancreasul exocrin,ficat,glandele intestinale.

18

CAPITOLUL III NOIUNI TEORETICE LEGATE DE HEPATITA C


III.1.ISTORIC
Hepatita C este o problema de sanatate ce a aparut dupa 1990, odata cu descoperirea acestui
virus. Anterior acestei date exista notiunea de hepatita non-A, non-B. Reprezinta o problema
importanta deoarece descoperim acum cazuri de hepatita cronica datorate unor transfuzii
efectuate inainte de cunoasterea si testatrea acestui virus.
III.2.DEFINIIE
Hepatita cronica agresiva reprezinta modalitatea evolutiva cea mai frecventa a hepatitelor
cronice.
In raport cu gradul de activitate a procesului inflamator si cu posibilitatile evolutive se
deosebesc doua tipuri de hepatita cronica agresiva: tipul A si tipulB.
Tipul A -se caracterizeaza printr-o activitate moderata a procesului inflamator si cu
posibilitatea de vindecare sau trecere in hepatita cronica persistenta dar care pastreaza inca
potentialul de evolutie spre cronica.

Tipul B - se caracterizeaza printr-o activitate moderata a procesului inflamator si cu


posibilitatea de vindecare sau trecere in hepatita cronica persistenta dar care pastreaza inca
potentialul de evolutie spre ciroza.

III.3.EPIDEMIOLOGIE
Infectia cu virusul hepatitic C ( VHC ) afecteaza actual ~ 170 de milioane locuitori in SUA si
Europa, circa 75% din ei dezvoltand infectie cronica exprimata ca hepatita cronica, ciroza

19

hepatica ( 20- 30% ) sau carcinom hepatocelular. Desi prevalenta infectiei in populatia
generala nu este foarte bine cunoscuta se identifica zone de endemie:
redusa ( <2% ): America si Europa de Nord, Franta, sudul Braziliei, Australia;
medie ( 2-5% ): Asia, nordul Braziliei, tarile sudice mediteraneene;
inalta ( >5% ): Europa de Est, Africa;
Pentru ca infectia cu VHC sa se extinda este necesar sa existe sursa de infectie,caile de
transmitere si masa receptiva. Sursa de infectie este reprezentata de subiectul viremic
( bolnav/ donator de sange ).Receptivitatea populatiei la infectie este generala avand in
vedere ca nu exista o vaccinare impotriva hepatitei C. Transmiterea infectiei se face pe cale
percutana, transfuzional sau non-transfuzional, sau pe cale non-percutana, oculta.
Transmiterea percutana transfuzionala. VHC a fost considerat la inceputul aniilor `90
responsabil de ~95% din hepatitele posttransfuzionale ( HPT ). Screeningul corect al sangelui
a condus la o scadere dramatica a HPT, dar riscul se mentine in ariile de inalta prevalenta, in
zonele in care nu s-a renuntat la donatorii platiti si in cele in care se lucreaza cu teste
diagnostice neperformante. Riscul este crescut cand sunt necesare transfuzii masive si/sau
iterative. Derivatele de sange obtinute din pool-uri plasmatice, in special concentratele
factorilor

de

coagulare,prezinta

un

risc

inerent

de

infectie.

Transmiterea percutana non-transfuzionala este responsabila de infectiile la toxicomani,


hemodializati, personalul medical, pacienti cu interventii chirurgicale in antecedente,
netransfuzati ca si de infectiile nozocomiale semnalate in serviciile oncologice/centrele de
plasmafereza.
Transmiterea non-percutana/ oculta pare a fi de tip sexual si perinatal. Calea sexuala pare mai
putin importanta decat se credea, dovada procentajul mic de infectii la homosexuali anti-HIV
- urmariti prospectiv. Infectia la partenerii heterosexuali ai pacientilor este rara. Transmiterea
perinatala demonstrata se coreleaza cu titruri mari ale viremiei, dar este rara la nou nascutii
din

mame

anti-HIV.

Masa receptiva este foarte larga, identificandu-se in ea grupe populationale cu risc si anume:
personalul medical si paramedical din institutiile publice si private, toxicomanii, recipientii

20

de sange sau organe ( talasemici, hemofilici, operati pe cord deschis, transplantati renal,
hemodializati, prostituatele, mai ales cei anti-HIV +.

III.4.ETIOLOGIE
Infectia cu virusuri hepatice si in special cu virusuri B si no A si non B se situeaza pe
primul plan in etiologia hepatitei cronice agresive.
Alcoolul si alti factori toxici se situeaza pe plan secundar.
Boala poate sa apara la orice varsta, atat la copii cat si la indivizii trecuti de 50 ani. Boala
este mai frecventa la barbati decat la femei.
In sprijinul prepoderentei infectiei cu virusuri hepatice, ca factor etiologic in hepatita
cronica agresiva exista mai multe argumente printre care persistenta antigenului Hbs in ser la
peste 50 % din bolnavii cu hepatita cronica agresiva.

III.5. ETIOPATOGENIE
In general si in evolutia hepatitelor cronice intervin doi factori principali,in stransa intrerrelatie:
a) factorul exogen, declansant albolii reprezentat de variati agenti patogeni din mediul
ambiant:
infectiosi: - virusuri hepatotrope;
-bacterii ce produc luesul si TBC; toxici; parazitari; nutritionali.
b) factorul endogen, terenul reactiv la agenti externi care conditioneaza in special
evolutia bolii si care este reprezentat de variate stari constitutionale transmise genetic sau
dobandite de ordin trofic, neurovegetativ, enzimatic, endocrin,imunologic.

21

S-au emis ipoteze variate cu privire la mecanismul producerii hepatitelor cronice.


Exemple: severitatea leziunilor initiala ce nu au permis o regenerare suficienta a ficatului; in alte
cazuri se pune in evidenta existenta antigenului Australa (in ser si in ficat); se stie ca aceasta este o
subatanta strans legata de virusul sau chiar o parte din insusi virusul respectiv, iar persistenta poate
produce cronicizarea leziunilor, exista si posibilitatea unui mecanism imuno-toxic in care ficatul si
organismul bolnavului nu se mai pot apara corect de produsii de dezintegrare hepatica, intretinand
procese care ataca propriile tesuturi
III.6.TABLOU CLINIC
Tabloul clinic al hepatitei c este cel mai adesea sters sau absent. Un semn destul de
caracteristic este astenia persistenta, nejustificata de efortul fizic sau psihic depus; alte
manifestari clinice sunt reprezentate de fatigabilitate, inapetenta, mialgii, dureri in
hipocondrul drept. Uneori poate sa apara un sindrom dispeptic nesistematizat. Alteori, in
hepatita C pot aparea manifestari extrahepatice, considerate ca expresie a unor tulburari
imunologice: purpura trombocitopenica, artralgii, poliarterita nodoasa, crioglobulinemia
mixta, sindromul Sjogren, tiroidita autoimuna, glomerulonefrita membranoasa, hepatita
autoimuna si diverse manifestari cutanate de tip lichen plan, sialadenita, ulceratii corneene.

III.7. EXPLORRI PARACLINICE


Date de laborator
Bilirubinemia si colesterolemia sunt normale in peste 50 % din cazuri. In fazele evolutive
valorile bilirubinemiei pot fi moderat crescute (1- 1,55).
Raportul dintre bilirubina indirecta si bilirubinemia totala este mai mare de 50 %.
Colesterolemia este in limite normale cu valoare medie de 185 mg % si cu un indice de
esterificare normal (0,58).
Hemoleucograma
1

In studiile avansate ale hepatita cronica agresiva se constata anemie moderata cu

scaderea duratei de viata a eritrocitelor, trombocitopenie cu scaderea trombocitelor sub 100


000, in 40% din cazuri, leucopenie sub 4000 mmc, in 30% din cazuri.
2

anemia, trombocitopenia si leucopenia sunt semne de hiperplenism moderat.

22

Factorii plasmatici si coagulari


Timpul de protrombina este normal in aproximativ 50% din cazuri.
Prelungirea timpului de protrombina, prezenta uneori este provocata de scaderea factorilor II
si V ai coagularii si de cresterea antitrombinei III.
Cateodata factorul VIII este crescut.
Enzimele serice
Transaminazele GOT si GPT sunt crescute in peste 60 % din cazuri.
Cresterea lor se coreleaza cu gradul necrozelor hepatice, dand relatii privitor la intensitatea
activitatii bolii cronice de ficat.
Ele pot creste pana la valori de 5-10 ori mai mari decat cele normale.
Raportul GOT/GPT este egal cu 1 sau subunitar ( valoarea normala =1,6).
Proteinograma
Proteinodrama are valori normale (7-8 g %) in majoritatea cazurilor.
In 40% din cazuri, proteinograma este de 8 g %, cresterea facandu-se pe seama
globulinelor si in special alfa-globulinelor.
Albuminemia este normala ( valoare medie = 3,58%).
Imunoelecroforeza arata cresterea imunoglobulinelor G(IgC) in 100% din cazuri, a
imunoglobulinelor M(IgM) in peste 40% din cazuri si a imunoglobulinelor A in aproximativ
20% din cazuri.
Anticorpii circulari
In serul bolnavilor se gasesc urmatoarele tipuri de anticorpi circulanti:
anticorpi antinucleari, antifibra musculara neteda, antimitocondrali, antiribozomali,
antireticulari, anticorpi contra antigenelor hepatospecifice.
Date paraclinice
Laparoscopia hepatica= consta in examinarea macroscopica a ficatului.
Metoda poate pune in evidenta doua aspecte semnificative: ficatul mare, de culoare omogena
roz-palida si ficatul pestrit, in care alterneaza zone palide.
Punctia biopsie hepatica

23

Examenul histopatologic al fragmentului prelevat releva leziunile caracteristice ale hepatita


cronica agresiva.
Scintigrafia hepatica
Reprezinta harta radioactivitatii ficatului obtinuta prin inscrierea impulsurilor radioactive la
suprafata acestuia, dupa injectarea intravenoasa a unei substante radioactive, care este captata
si concentrata in mod selectiv in ficat.
Metoda mai da relatii exacte cu privire la modificarea marimii ficatului.

Ecografia
Consta in aprecierea dimensiunilor si omogenitatii structurii ficatului cu ajutorul fasciculelor
de ultrasunete.

III.8.SEMNE I SIMPTOME
Debutul
in aproximativ 50-60 % din cazuri debutul este insinuos latent, iar in 30-40 % din cazuri
el este acut, hepatita cronica agresiva dezvoltandu-se, de cele mai multe ori in continuarea
unei hepatite acute sau virus B nevindecata la care persista antigenul Hbs in ser timp de 13
saptamani si la care dupa cateva luni apar simptome si semne improprii hepatitei acute.
Dintre sindroamele care marcheaza debutul bolii, cele mai importante sunt: sindromul
neuroastenic, dispeptic, icteric,hematosplenomegalic si cutaneomucus.
Sindromul neuroasteniform
este caracteristic debutului insidios. El manifesta prin astenie fizica si intelectuala,
anxietate, insomnie sau somn neconfortant, astenie si depresie matinala, somnolenta
postpradiala si cefalee de tip migrenos, provocate de abateri de la regimul alimentar sau de
surmenaj.
Sindromul dispeptic
este reprezentat de un ansamblu de simptome si semne: de dispepsie banala, gazoasa,
intestinala si biliara.
24

Dispepsia banala -se manifesta prin reducerea apetitului sau apetit capricios, greturi din
digestii dificile.
Dispepsia gazoasa- se manifesta prin balonari postprandiale, eructatii si flatulenta.
Dispepsia interstinala- se manifesta prin tulburari de tranzit cu diaree moderata si/sau
constipatie.
Dispepsia biliara- se manifesta prin tulburari ca: intoleranta fata de alimente
colecistochimice ( grasimi, rantasuri, ciocolata etc.), dureri de tip biliar, insotite uneori de
febra, gura amara, varsaturi biliare, urticarie.
Sindromul icteric
icterul este discret ( subicter), dar are caracter progresiv.
de regula, bolnavii nu reprezinta simptome si semne de icter palent, ci numai coloratii
subictere a sclerelor.
Sindromul hepatosplenomegalic
ficatul este marit de volum in aproximativ 50 % din cazuri, lobul depasind coastele 1-2
laturi de deget, valoarea medie a diametrului prehepatic pe lonia medioclaviculara fiind de
12,5 cm.
consistenta ficatului este crescuta in peste 30 % din cazuri.
la palpare, sensibilitatea ficatului este normala, constatand cu senzatiile dureroase de la
nivelul hipocondrului drept.
in aproximativ 30-40% din cazuri se constata splenomegalie de gradul I si II.
Sindromul cutaneomucus manifestarile de la nivelul pielii si mucoaselor mai frecvent
observate sunt: pigmentarea teroasa a tegumentelor, pigmentarea cicatricelor sau striurilor
abdominale, pete ruburii, cheiloza, eritermul buzelor si al mucoaselor bucale, eritermul
palmar, stelute vasculare, tendinte la hipocratism digital si la retractia aponevrozei palmare.
in unele cazuri se constata hrisutism, iar in altele, dimpotriva, reducerea pilozitatii axiale,
toracale si pubiene.
Alte simptome si semne
Printre manifestarile clinice de debut ale hepatita cronica agresiva au mai fost semnalate:
acneea, starile subfebrile si artragiile.
25

Perioada de stare: - se caracterizeaza prin persistenta manifestarilor clinice de debut la care


se adauga manifestari biliare si extrahepatice.
Bolnavul prezinta intensificari episodice ale asteniei si ale tulburarilor dispeptice. Se
intensifica anorexia, starea de rau general si durerile abdominale difuze. In decursul evolutiei
se instaleaza scaderea ponderala.
Epistaxiul devine mai frecvent; apar gingivoratii si echimoze spontane sau dupa
traumatisme minime.
Femeile prezinta amenoreee sau menoragii.
In alte cazuri apar hemoptii fara o cauza bronhopulmonara si in absenta eruptiilor
purpurice.
III.9.EVOLUIE I PROGNOSTIC
heptita cronica agresiva prezinta urmatoarele modalitati de evolutie:
-

retrocedarea si stabilizarea leziunilor sub tratament;

evolutia pulseurilor, cu recudescenta fenomenelor clinice hepatice ( in special icterul) si

sistemice, dar fara tendinta cirogena cel putin cativa ani;


-

evolutia pe termen lung ( lent progresiva) catre ciroza hepatica.


Dupa diverse statistici, supravietuirea peste 5 ani de la satbilirea diagnosticului de heptita

cronica agresiva depaseste 50% din cazuri.


Sunt de prognostic nefavorabil, pentru evolutia heptita cronica agresiva, starea subfebila,
splenomegalia marcata, sindromul hemoragipar, proxitivitatea si cresterea principalelor teste
hepatice.
III.10.DIAGNOSTIC
a)
-

Diagnosticul pozitiv de hepatita cronica agresiva se sprijina pe:


prezenta in antecedentele bolnavului, a episodului acut de hepatita virala ( indeosebi

hepatita cu virusul B).


-

sindromul clinic subiectiv ( dureri in hipocondrul drept, exagerate de efort, mese indigeste

si palparea ficatului, tulburari dispeptice variate si indeosebi apetitul diminuat si balonarile


postpradiale);
-

tulburari neuropshice si indeosebi, astenia fizica si intelectuala;

sindromul clinic obiectiv ( tenta bronzanta sau teroasaa tegumentelor, icterul sau

subicterul, stelutele vasculare, eritermul palmar, hepatomegalia moderata cu suprafata

26

ficatului regulata sau neregulata, consistenta scazuta a acestuia si sensibilitatea crescuta la


palpare, splenomegaria moderata cu sau fara hipersplenism).
Testele de laborator pe care se sprijina diagnosticul clinic de hepatita cronica agresiva sunt:
-

bilirubinemia crescuta;

transaminazele serice crescute cu prepoderenta GTP si valoarea subunitara a raportului

GOT/GPT;
-

cresterea timpului de protrombina;

cresterea alfa-globulinelor, in special a IgG;

valoarea subunitara a raportului albumine-globuline.

b) Diagnosticul diferential- se face cu hepatita acuta virala, ciroza hepatica si hepatita


cronica persistenta.
III.11.TRATAMENT
Perspective favorabile terapeutice in aceste hepatopatii cronice pot fi asteptate in special in
fazele incipiente, fara degradari mari ale parenchismului hepatic sau modificari scleroase
avansate.
Pentru a obtine rezultate satisfacatoare tratamentul trebuie sa fie:
-

individualizat la forma anatomoclinica la faza evolutiva si la factorii etiopatogenici

implicati;
-

sa cuprinda mai multi agenti terapeutici cu actiune sinergica complementara;

sa fie sistematic aplicat in cure repetate si in timp indelungat.


Obiectivele principale sunt:
-

suprimarea sau atenuarea factorilor etiopatogenici;

oprirea sau retrocedarea procesului inflamator;

ameliorarea funtionala si regenerarea parenchimului hepatic;

evitarea sau tratarea complicatiilor;

Obiectivele de mai sus pot fi realizate prin tratamente comlexe, igieno-dietetice si


medicamentoase indelung aplicate si in unele cazuri prin interventii chirurgicale.
Tratamentul medical
Tratamentele etiologice vizeaza cauzele inca active ale bolii.
Tratamentele patologice au aplicatii mai largi.

27

Tratamentul igieno-dietetic- consta in repaos fizic prelungit si dieta.


Repaosul la pat- nu este necesar dacat in perioadele evolutive ale hepatitei, cand bolnavul
prezinta icter, febra etc. In restul cazurilor bolnavul trebuie sa stea in repaos la pat 12-15 ore
pe zi.
Regimul alimentar- trebuie individualizat in functie de toleranta digestiva si trebuie sa
cuprinda toate principiile alimentare si sa aiba o valoare calorica adecvata.
Alimentele trebuie sa fie preparate dietetic, iar mesele trebuie sa fie mici si frecvente (45) pe zi.
Se recomanda un regim normocaloric sau hopercaloric ( 2 500- 3 500 calorii/zi) in functie
de starea de nutritie a bolnavului.
Regimul trebuie sa cuprinda ratia normala de proteine, glucide, lipide, vitamine, saruri
minerale.
Alimente interzise
Dintre cele mai inportante sunt: afumaturi, conserve, mezeluri, branzeturi fermentate, carne
de porc grasa, slanina, carnati, peste gras, icre, vanat, maioneze, fasole uscata, rantasuri,
alune, nuci, condimente, bauturi alcoolice.
Dieta alimentara are importanta capitala devenind un factor terapeutic.
In hepatitele cronice dieta va fi bogata in proteine animale, vitamine si glucide.
Carnea de vaca, pasare sau peste (150-200 g/zi), branza de vaci, casul sau urda (50-100
g/zi), laptele si iaurtul (300-400 g/zi), ouale fierte moi (4-5 /saptamana) furnizeaza acizi
aminati esentiali sintezelor proteice si regenerarii hepatice.
Fructele crude, sucurile de fructe, zarzavaturile si legumele verzi vor asigura necesarul de
vitamine.
Trebuie evitate varza si legumele bogate in celuloza, care intretin fermentatii intestinale.
Fainoase ca grisul, orezul, pastele fainoase si dulciurile, totalizand 400-500 g/zi sunt
necesare acoperirii nevoilor energetice.
Lipidele vor fi asigurate, de preferat, din uleiuri vegetale (40-60 g/zi), care sunt mai bine
metabolizate de ficatul insuficient.
Tratamentul medicamentos-are astazi posibilitati multiple de influentare a bolilor hepatice
prin substante anabolizante vitaminice, antiinflamatorii, imunodepresoare si trofice hepatice.
Anabolizantele de tip hormonal stimuleaza sintezele proteice.
28

Exemplu: Decanofort- fiola intamuscular, 1-4 fiole timp de 3-4 saptamani in cura de 6
injectii; Naposim- comprimate, 1-4/zi.
Vitaminele se administreaza oral si parenteral.
Se recomanda administrarea intramusculara, o data pe saptamana, a unui "coktail" alcatuit
din vitaminele: 200 mg vit. B1+250 mg vit. B6 +1000 gamma vit. B12 + 50 mg vit. E,
concomitent cu administrarea per orala de complexe de vitaminice.
Vitamina B12 are o actiune anabolizanta in doze mari, iar vit. B1, B2 si B6 intervin in
procesele enzimatice si energetice ale metabolismelor hepatice.
Antiinflamatoare de tip Cortizon se indica, tinand cont de contraindicatiile terapiei cu
acesta (diabet zaharat, ulcer gastro-duodenal, hipertensiune arteriala, insuficienta renala
cronica).
Exemplu: Prednisonul se va administra pe o perioada indelungata ( 6-18 luni) in cure de
40-60 zile cu pauze de 20-30 zile incepand cu 40-60 mg/zi in prima saptamana scazand
treptat cate 5 mg saptamanal, ajungand la doza de intretinere de 15 mg/zi. Dieta va fi fara
sare, iar tratamentol va fi aplicat sub contol medical. In forme grave de hepatita cronica
agresiva se foloseste asocierea Prednisonumui cu Azatioprina(Imuran).
Imunodepresoarele se administreaza in scopul diminuarii sau suprimarii raspunsului
imun al organismului si intreruperii mecanismului imunologic al leziunilor hepatice.
Preparatele comerciale: 6- Mercaptopurina, Imuran, Leukeran si Ciclofosfanida.
TROFICE HEPATICE
2

stimuleaza regenerarea hepatica prin participarea lor directa in biosinteza bazelor

pirimidinice, care intra in structura acizilor nucleici. Se gaseste in preparatul comercial


Purinor si Endonal ( acidul Ortic);
3

stimuleaza biosinteza proteinelor favorizand regenerareahepatica. Preparat comercial:

Aspoforte ( acid aspatic).

29

CAPITOLUL IV. EDUCAIE PENTRU SNTATE


Tratamentul profilactic - consta in primul rand in aplicarea masurilor de profilaxie privind
infectia cu virusurile hepatice( factorul etiologic cel mai frecvent al hepatitei cronice) si
anume:
1

diagnostic precoce si izolare cat mai precoce a bolnavilor;

administratrea de gamaglobuline la contactii bolnavilor de hepatite cu virus A;

selectarea donatorilor de sange prin determinarea antigenului Hbs si a transaminazelor;

folosirea sangelui sau a preparatelor de sange numai in situatii de necesitate absoluta;

sterilizarea eficace a seringilor;

respectarea regulilor de asepsie si antisepsie la tratamentele partenterale;

explorari tubare;

prelevari pentru analize;

tratamente dentare;

10 combaterea alcoolismului;
11 evitarea abuzului de medicamente hepatotoxice;
12 masuri de protectie a muncii la persoanele care vin in contact cu toxice industriale
hepatotrope;
13 alimentatia rationala.
Profilaxia secundara este inclusa in tratamentul rational si adecvat al hepatita cronica
agresiva.

30

CAPITOLUL V.ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA


PACIENTILOR CU HEPATITA C
Ingrijirea bolnavilor cu afectiuni hepatice prezinta particularitati deosebite fata de cei cu
afectiuni biliare.
Etiopatogenia, adesea comuna celor doua grupe de afectiuni, ca si inter-relatiile funcionale
ale ficatului cu caile biliare fac ca ingrijirea lor sa se faca adesea impreuna, avand numeroase
elemente comune de explorare si de tehnica terapeutica, care intereseaza direct munca
asistentei medicale.
La ingrijirea acestor bolnavi trebuie avut in vedere faptul ca simptomatologia hepatobiliara adesea ascunde o boala infectioasa de etiologie virala sau consecintele acestei care
pastreaza inca un oarecare grad de contagiozitate mult timp dupa vindecarea aparenta sau
reala a bolii initiale.
Majoritatea afectiunilor hepatice, neingrijite in mod corespinzator evolueaza spre
insuficienta hepatica, care poate merge pana la pierderea pacientului.
Tulburarile de metabolism din cursul starilor de insuficienta hepatica favorizeaza
invadarea organismului cu substanta toxice, care au o actiune importanta si asupra creierului.
Afectiunile hepato-biliarte sunt insotite de modificari psihice importante, ca tulburari de
somn, scaderea afectivitatii etc.
Daca insuficienta hepatica nu este tratata corespunzator si se agraveaza in timp, atunci
tabloul clinic se modifica completandu-se cu somnolenta, obnubilare si chiar coma hepatica.
La internare, bolnavii cu probleme hepatice vor fi repartizati in saloane mici ( 2-3 paturi)
pentru a li se putea asigura linistea necesara.
Pentru a se evita infectiile, bolnavii nu vor fi internati la un loc cu bolnavii cu angine, cu
stafilococi sau infectii pulmonare.
In perioada acuta a bolilor hepatice, bolnavii trebuie sa respecte repaosul fizic si psihic.
De aceea, asistenta medicala trebuie sa-i invete pe pacientii cum sa faca acest lucru.
Trebuie sa le interzica orice efort fizic si intelectual ( lecturi grele, studierea unor
materiale etc.)
Asistenta medicala urmeaza intocmai dispozitiile date de catre medic cu privire la
miscarile ce le poate efectua un bolnav cu hepatita, timpul zilnic de parasire a paului.
Activitatea psihica sau fizica precoce poate provoca recidive sau agravari nerecuperabile.
Tot asistenta este cea care trebuie sa cunoasca foarte bine care sunt pozitiile cele mai
odihnitoare pentru bolnavii hepatici.
31

Ea aseaza bolnavul cu hepatita in decubit dorsal, pozitie ce sigura o buna irigare a


ficatului.
In timpul crizelor hepatice, bolnavii iau anumite pozitii bizare, lucru ce le da impresia ca
isi usureaza situatia. De aceea asistenta medicala trebuie sa cunoasca si sa-l invete pe pacient
ce pozitii sa adopte.
Bolnavul hepatic este ajutat de asistenta si la efectuarea toaletei corporale.
In perioada icterica, datorita pruritului, pacientii se scarpina si apare gratajul care poate
deveni poarta de intrare a in fectiei. De aceea, asistenta medicala trebuie sa-l invete, sa-l ajute
si daca pacientul nu poate fi independent fata de aceasta problema, ei ii revine misiunea si
obligatia de ai taia unghiile cat mai scurt, de a pili colturile pentru a le rotunji, sa pastreze
unghiile curate.
Datorita gustului amar de care se plang pacientii hepatici, toaleta bucala trebuie facuta
cu deosebita atentie de pacient, daca este capabil sau de asistenta medicala.
Alimentatia bolnavilor hepatici trebuie sa fie fractionata in doze mici si dese pentru a
favoriza drenajul biliar permanent si pentru aportul de calorii.
In perioada acuta a hepatitelor, bolnavii primesc un regim de crutare a ficatului prin
evitarea grasimilor si a alimentelor meteorizante, asigurandu-se un aport bogat in hidranti de
carbon si vitamine.
Proteinele se vor da in cantitati progresive, pe masura ce dispare inapetenta, asigurand
un aport bogat prin branza de vaci, carne fiarta de pasare, vita, gratar.
Pe masura ce starea bolnavului se amelioreaza se admit si grasimile vegetale si untul.
Se interzic cu desavarsire bauturile alcoolice, alimentele prajite si condimentele.
In timpul si dupa colici este de preferat dieta lichida.
Pentru o alimentatie adecvata acestei situatii, intre asistenta medicala si pacient trebuie
sa existe o stransa colaborare.
In cadrul pacientilor cu afectiuni hepatice, asistentei medicale ii revine sarcina de a
supraveghea si urmari:
-

culoarea sclerelor si tegumentelor (icterizarea si dezicterizarea );

pruritul;

culoarea scaunelor;

aportul de lichide;

culoarea si cantitatea urinei;

greutatea corporala;

formarea si disparitia edemelor;


32

eventualele modificari de comportament.


Tot asistenta medicala este cea care efectueaza ( la indicatia medicului ) recoltarile de

sange, urina, fecale, sucuri digestive si le trimite la laborator pentru efectuarea probelor
functionale ale ficatului, pancreasului si vezicii biliare.
Ea efectueaza sondajele exploratoare si terapeutice, pregateste bolnavul pentru examenul
radiologic si la indicatia speciala a medicului, pentru punctia abdominala, la paroscopia sau
punctie biopsica a ficatului.
Ingrijirile trebuie efectuate in cunoasterea complicatiilor posibile pe care asistenta are
obligatia sa le revada si sa le cunoasca.
Cele mai frecvente sunt: colica biliara, icterul, hemoragia si semnele prevestitoare ale
comei hepatice.
Medicatia bolnavilor hepatici trebuie facuta numai la indicatia medicului.
Asistenta are obligatia ca la cea mai mica suspiciune sa anunte medicul.
Corticoterapia si antibioeteropia se vor face cu precautiile si controalele obisnuite.
Extractiile de ficat, vitaminele, medicamentele imunosupresive si diureticele nu necesita
tehnici deosebite.
Pentru corectarea deficitului proteic se fac perfuzii cu plasma.
Ca rol autonom, asistenta medicala poate utiliza aplicatiile calde, care au rol in
imbunatatirea circulatiei la nivelul ficatului si au efect spasmolitic asupra vezicii si cailor
biliare.
La externare bolnavii trebuie pregatiti printr-o munca sustinuta de educatie sanitara
privind respectarea odihnei, a regimului dietetic, precum si a abstinentei de alcool.
Bolnavii sau apartinatorii vor fi instruiti de catre asistenta medicala asupra modului de
preparare a alimentelor.
Deoarece bolile hepatice pot fi de natura infectioasa sau reprezinta consecintele unor
astfel de boli al caror potential de contagiozitate nu s-a stins, asistenta medicala trebuie sa
tina cont de normele de securitate si protectia muncii pentru prevenirea infectiilor
intraspitalicesti.
Prin respectarea si aplicarea tutror celor aratate mai sus, asistenta medicala care lucreaza
intr-o sectie cu bolnavi ce au afectiuni hepatice este rasplatita prin bucuria de a vedea bolavul
ameliorat sau chiar vindecat.

33

CAP.VI.PREZENTAREA CAZURILOR PACIENILOR CU HEPATITA


C
CAZUL 1

CAZUL NR.1
Domnul Ion Andrei in varsta de 40 ani, muncitor constructor se prezinta pentru internare
la spital datorita unei stari de agitatie, anorexie si prezenta parasteziilor plantare. Pacientul se
prezinta la medic din urmatoarele motive:
Pacientul ne spune ca este fumator (30-40 tigari/zi), mare consumator de alcool.
In 1995 au aparut parasteziile punandu-i-se diagnosticul de polinevrita cronica si i s-a
recomandat administrarea de Piracetam, Hidroxizin si Diazepam.
In 1990 se constata o hepatomegalie si i se recomanda Esentiale.
Este casatorit dar nu are copii. Locuieste la tara.
In urma investigatiilor facute si din atecedentele personale si heredocolaterale reiese ca
pacientul nostru sufera de hepatita cronica agresiva.
Culegerea datelor
Nume i prenume: H.A
Vrsta: 45 ani
Sexul: masculin
Domiciliul:Sannicolau Mare
Elemente fizice:
Grupa sanguin: 0 I, Rh pozitiv.
Greutatea: 84 kg; nlimea: l,64m
Nu prezint alergii la condiiile obinuite de mediu (polen, praf, fulgi de pene, etc.).
Date despre spitalizare:
Data internrii: 17.02.2014

34

Data externrii: 25.02.2014


Diagnostic la internare Hepatita cronica
Diagnostic la externare: Hepatita cronica
Antecedente heredo-colaterale:neag boli cu transmisie ereditar n familie
Antecedente patologice: nu prezint.
Condiii de via: bune, locuiete cu soul i unul dintre copii ntr-o cas cu 3 camere.
Naionalitatea: romn
Religia: cretin ortodox;
Factori de risc privind modul de via: consum alcool, cafea, nu fumeaz;
Examen clinic general (efectuat de medic):
Starea general: uor alterat;
Tegumente i mucoase: palide, calde, elastice.
Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat temporospaial. Sistemul muscular: bine reprezentat, contracie muscular prezent.
Aparat respirator:sonoritate pulmonar, murmurul vezicular prezent, torace normal
conformat.
Aparat cardio-vascular: ocul apexian prezent n spaiul V intercostal stng, artere periferice
pulsatile, T.A.= 140/75 mm Hg, P = 80 p / min, R = 23 r / min.
Aparat uro-genital: miciuni fiziologice, loja renal liber, rinichi nepalpabili; pacienta la
menopauz
Aparat digestiv: pacientul se deplaseaz cu greutate prezint dureri epigastrice i limitare a
micrilor.
S.N.C = reflexe condiionate i necondiionate prezente, ROT prezente.

35

STABILIREA NEVOILOR FUNDAMENTALE


1.Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie:nealterat;
aparat respiratorintegru morfo - funcional;
respiraie ritmic ampl, profund, de tip abdominal.
nu prezint zgomote respiratorii;
2. Nevoia de a bea i a manca: uor alterat;
-pacientul prezint greuri.
- vrsturi.
-scdere n greutate.
- lipsa poftei de mncare.
-slbiciune.
3. Nevoia de a elimina: alterat
pacientul prezint miciuni fiziologice, 4-5 pe zi;
urina are culoare galben deschis pn la galben nchis, de aspect normal= clar;
mirosul este de urin proaspt (de bulion);
reacia este acid> cu pH-ul 5,5; densitatea -1015;
diureza 1500 ml;
modificarea tranzitului intestinal din cauza afeciunii organice manifestat prin scaune
diareice cu mucus i snge, dureri.
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur: nealterat
aparatul osteo-articular integru din punct de vedere anatomic;
sistemul muscular integru;
5. Nevoia de a dormi i a se odihni: alterat

36

insomnie din cauza durerilor abdominale manifestatprinoboseal;


nelinite din cauza tulburrilor de gndire manifestat prin apariia unor sentimente i idei
pe care se strduiete s le ndeprteze.
dificultate de adormire din cauzaanxietii manifestat prin somn agitat, superficial;
somnul este insuficient cantitativ i calitativ din cauza insomniei manifestat prin ore puine
de somn i trezirisauperioade de veghe ntimpulnopii, faa palid, ochi incercnai.
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca: nealterat
pacientul are capacitatea de a mbrca i dezbrca singur.
i alege singur imbrcmintea.
7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale: nealterat
temperatura corpului este n limite normale: 36 C;
tegumentele sunt palide, cldue;
8. Nevoia de a fi curat i de a-i proteja tegumentelei mucoasele: nealterat;
pacientul i poate efectua singur toaleta corporal;
are unghii curate, tiate scurt;
i efectueaz singur toaleta bucal.
9. Nevoia de a evita pericolele: alterat
salonul n care se afl pacientul este bine aerisit,
anxietate datorit ameninrii fizice prin investigaiile ce urmeaz a fi fcute manifestat
prin nelinite;
tulburri de gndire din cauza incertitudinii diagnosticului,comportament agitat alternnd cu
perioade de linite;
fatigabilitate manifestat prin slbire fizica, adinamie, lips de for.
10. Nevoia de a comunica: nealterat

37

pacientul poate comunica verbal i nonverbal, este receptiv la ntrebrile echipei medicale;
este interesat de boala sa, vrea s tie cat mai multe;
ii exprim clar ideile, dorinele, emoiile.
11. Nevoia de a practica religia: nealterat.
pacientul este de religie cretin-ortodox, particip la slujbele bisericeti i arencredere n
Dumnezeu;
12. Nevoia de fi util: nealterat
pacientul ii accept starea nou n care se gsete;
pacientul poate depi anumite momentecritice;
vrea s revin n mijlocul familiei, sntoas,
13. Nevoia de a inva: nealterat
pacientul este contient de necesitatea formrii unei noi atitudini i deprinderi corecte n
vederea obinerii unei stri de bine;
prezint interes fa de toate informaiile i materialele care descriu boala.
14. Nevoia de a se recrea: nealterat
pacientul este interesat de ceea ce se petrece n jurul su, este activ i particip la activiti.
prezint interes fa de activitile curente ale vieii.

38

OBIECTIVE DE INGRIJIRE:
Obiective globale:
pacientul s neleag importana spitalizrii;
s revin la nivelul optim de sntate;
s aib stabilit diagnosticul i s fie de acord cu tratamentul medical pentru recptarea
independenei funcionale
Obiective intermediare:
s neleag importana examenelor clinice i de laborator pentru stabilirea diagnosticului;
la sfritul spitalizrii, s fie capabil s-i recapete independena fa de nevoile afectate;
s aib ncredere n personalul medical;
s neleag necesitatea regimului alimentar, s-1 cunoasc i s-1 respecte.
Obiective specifice:
s revin la un tranzit intestinal normal.
s nu mai aib dureri abdominale.
s nu mai prezinte vrsturi i pilozis.
s revin la programul normal al meselor, s-i revin pofta de mncare.
s fie echilibrat nutriional i hidro-electrolitic.
s nu mai prezinte insomnii i s nu mai aib tulburri de gndire.
s poat adormi mai uor i s aib un somn odihnitor.
s-i diminueze anxietatea.

39

PLAN DE INGRIJIRE

Data

Diagnostic de
Nursing

Obiective

Intervenii

Evaluare

Ziua 1

Pacientul nu poate Pacientul

sa

Interventii autonome:

Pacientul

are

dormi

poata

corespunzator

beneficia de temperatura corespunzatoare (18- linistit. Doarme 5-

datorita

aerisesc camera si asigur o somnul

durerilor somn

20 gr. C);

abdominale si in corespunzato
hipocondrul drept, r
fapt ce

face

pacientul

sa

mai

6 ore pe noapte

ii explic importanta exercitiilor

atat fizice ce trebuie sa le execute

ca cantitativ cat inainte de culcare;


fie si calitativ.

ii fac tapotaj si frectie cu

anxios si agitat.

alcool a-i ajuta respiratia si pentru


a evita complicatiile pulmonare;
ii dau sa bea o cana de lapte
cald;
observ si notez in foaia de
observatie

calitatea

si

orarul

somnului.
Interventii delegat:
administrez conform indicatiilor
medicului
somnifare

trachilizante
(

si

Diazepam,

Distonocalm ).

ZIUA 2 Alimentatia

Pacientul

sa

neadecvata datorita fie capabil sa


consumului
alcool

si

de cunoasca
a sa

fractionez

Pe zi ce trece,

impreuna

cu pacientul

isi

si pacientul, mesele in cantitati mici insuseste

datele

respecte si frecvente pentru a nu solicita referitoare

alimentelor

cateva

meteorizante,

principiile

manifestata

Interventii autonome:

din ficatul in timpul digestiei:

prin alimentare.

alcatuim

impreuna

la

alimentatia
(tinand adecvata starii lui

cont de gusturile alimentare ale de sanatate.

40

balonari

pacientului), regimul de crutare al

postprandiale,

ficatului;

anorexie, greturi.

Ficatul

nu

mai este solicitat

institui regim fara grasimi si atat de mult, lucru


alimente meteorizante;

ce

dus

la

ii explic importanta respectarii diminuarea


valorii nutritive si a necesarului de anorexiei
kcal/zi;

si

balonarilor

elimin condimentele si alimentele postpradiale.


greu digerabile;

Pacientul a

administrez regim hiposodat;

renuntat la alcool

ii interzic consumul de alcool si si


tutun;
ZIUA 3 Tranzit

intestinal Pacientul

modificat

datorita fie

tutun

pe

aceasta perioada

sa Interventii autonome:

Tranzitul

capabil - combat constipatia;

intestinal ameliorat

alimentatiei

sa-si regleze

neadecvate

tranzitul

manifestata

la

- ii administrez mai multe cu 1-2 scaune/zi.


lichide in alimentatie;

prin intestinal.

constipaie.

elimin din alimentatie,

alimentele care duc la constipatie;


- urmaresc scaunul si notez
caracterele

lui

in

foaia

de

supozitoare

cu

observatie;
Interventii delegat:
administrez
glicerina;
administrez laxative;
efectuez clisme evacuatoare.
Evaluarea:
Tranzitul intestinal ameliorat
cu 1-2 scaune/zi.

ZIUA 4 Pacientul nu poate Pacientul

sa

Interventii autonome:

Pacientul

are

41

dormi

poata

corespunzator

beneficia de temperatura corespunzatoare (18- linistit. Doarme 5-

datorita

aerisesc camera si asigur o somnul

durerilor somn

20 gr. C);

abdominale si in corespunzato
hipocondrul drept, r
fapt ce

face

pacientul

sa

mai

6 ore pe noapte

ii explic importanta exercitiilor

atat fizice ce trebuie sa le execute

ca cantitativ cat inainte de culcare;


fie si calitativ.

ii fac tapotaj si frectie cu

anxios si agitat.

alcool a-i ajuta respiratia si pentru


a evita complicatiile pulmonare;
ii dau sa bea o cana de lapte
cald;
observ si notez in foaia de
observatie

calitatea

si

orarul

somnului.
Interventii delegat:
administrez conform indicatiilor
medicului
somnifare

trachilizante
(

si

Diazepam,

Distonocalm ).

ZIUA 5 Tendinta

de Pacientul

crestere usoara a fie


temperatirii
corpului
limitele

sa

capabil

manifestata
frisoane.

In

urma

masor si notez in foaia de interventiilor,

sa-si mentina observatie temperatura de 2 ori in pacientul reuseste


peste temperatura
normale corpilui

24 ore:
in

datorita procesului limite


inflamator

Interventii autonome:

normale ( 36prin 37 gr. C).

sa-si

mentina

evit formarea de curenti de aer temperatura


din salon;

corpului in limite

urmaresc si notez functiile aproape de normal,


vitale: puls, T.A. si respiratie ( la T= 37,5 gr C
nevoie).
Interventii delegat:
administrez I.V. Hemisuccinat de
Hidrocortizon

conform

prescriptiei medicului);

42

administrez

medicatie

antiinfectioasa.

ANALIZE MEDICALE
VSH=40/67mm,
Hb=9,8g,
GPT=42ui,
GOT=48ui,
electroforez proteinelor sferice=PT=79;
albumina=56g%; globuline=24%;
cholesterol=300mg%;
T.Quick=100%.

TRATAMENT

Silimarin instant-4 cp/zi

Metocopramid 3tb/zi

Glucoz 10%-2500ml

Vitaminele B1, B6, C-1 fiola/zi

Smecta 1plicx3/zi

Algocalmin-2 fiole/zi

DeNol 3 cp/zi

43

EVALUARE FINALA
Pacientul are somnul mai linistit. Doarme 5-6 ore pe noapte
Pe zi ce trece, pacientul isi insuseste datele referitoare la alimentatia adecvata starii lui de
sanatate.
Ficatul nu mai este solicitat atat de mult, lucru ce a dus la diminuarea anorexiei si a
balonarilor
Tranzitul intestinal ameliorat cu 1-2 scaune/zi.
Pacientul are somnul mai linistit. Doarme 5-6 ore pe noapte
In urma interventiilor, pacientul reuseste sa-si mentina temperatura corpului in limite aproape
de normal, T= 37,5 gr C.
Evoluia este favorabil. Se externeaz cu urmtoarele recomandri:
-

Regim igieno-dietetic;

Urmeaz tratament cu Locren 1cp/zi, Silimarin instant 3cp/zi, Omeran

1cp/zi, Propanol 1cp/zi;


-

Dispensarizarea prin medical de familie.

44

CAZUL 2
Date de identificare:
Nume i prenume: B.D
Vrsta: 55 ani
Sexul: masculin
Domiciliul: Lugoj,jud Timi.
Elemente fizice: Grupa sanguin: B III, Rh pozitiv.
Greutatea: 106kg; inaltimea: 1,75 m
Diagnostic la internare:Hepatita cronica cu virus C,enterocolita
Diagnostic la externare: Hepatita cronica cu virus C,enterocolita
Motivele internrii: dureri, ameeli, grea, astenie fizic, scdere ponderal, tulburri de
tranzit manifestate prin scaune modificate.
Istoricul bolii:
Pacientul se interneaza in spital datorita unei astenii fizice marcata si durere in hipocondrul
drept.
El mai acuza si o nevoitate si o inapetenta accentuata, manifestari ce persista de circa 6
luni de zile.
Diagnosticul medical este de hepatita cronica virus C,enterocolita
Antecedente heredo-colaterale: fr importan
Antecedente personale: apendicit 20de ani
Nationalitatea: romn
Religia: cretin-ortodox
Factori de risc privind modul de via: fumeaz, consum alcool i cafea ocazional.
Examen clinic general (efectuat de medic):

45

Starea general: uor alterat


Tegumente i mucoase: palide, calde, elastice.
Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat temporospaial. Nu prezint fracturi. Sistemul muscular: bine reprezentat, contracie muscular
prezent.
Aparat respirator: sonoritate pulmonar, murmurul vezicular prezent, torace normal
conformat.
Aparat cardio-vascular: ocul apexian prezent n spaiul V intercostal stng, artere periferice
pulsatile, T.A.= 145/80 mm Hg, P = 90 p / min, R = 16 r / min.
Aparat uro-genital: miciuni fiziologice, loja renal liber, rinichi nepalpabili.
Aparat digestiv: reflexul de deglutiie este prezent, abdomen mobil cu micrile respiratorii,
dureros la palpare n flanculdrept.
S.N.C = reflexe condiionate i necondiionate prezente, ROT prezente.
Examenul radiologic la indicaia medicului, se efectueaz ecografie abdominal i
radiografie gastrointestinal.
STABILIREA NEVOILOR FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie
-

Dispnee factorilor psihologici i emotivi (stare agitat), manifestat prin polipnee,


R=24 r/min, respiraie pe gur;

2. Nevoia de a bea i a manca


-

Dificultate n a se alimenta i hidrata corespunztor, datorit inapetenei,


gingivalogiilor, greurilor i vrsturilor, manifestat prin astenie fizic, lipsa de
for, adinamie, o uoar scdere ponderal, sete intens;

Pacienta nu respect regimul alimentar hepatic n totalitate, consum grsimi,


legume greu digerabile, lactate i condimente;

Dificultate n a se alimenta datorat dintitiei cu lipsuri i a deglutiiei dificile


pentru alimentele solide, manifestate prin dureri n epigastru i gingivoragie.

46

3. Nevoia de a elimina
-

Eliminare inadecvat a urinei i scaunelor, calitativ i cantitativ, datorit


procesului infecios hepatic, manifestat prin urini hipercrome n cantiti mici i
scaune diareice (datorit intoleranei la lactoze), decolorate (albicioase, ca argila).

4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur


-

Prezint dificultate n deplasare i n desfasurarea unei activiti normale din


cauza reumatismului, asteniei fizice i a durerilor intense din hipocondrul drept,
manifestate prin mers aplecat, cu pai mici.

5. Nevoia de a dormi i a se odihni


-

Dificultate n a dormi din cauza anxietii, durerii moderate n hipocondrul


drept,febrei (39 grade), manifestat prin oboseal, somn agitat, superficial, treziri
frecvente.

6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca


-

Pacienta se poate mbraca i dezbrca singur, are nevoie doar de puin ajutor;

Hainele sunt alese adecvat climatului i locaiei (pijama).

7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limitele normale


-

Prezint febr moderat, T=41 grade C;

Tegumente calde, prezint frisoane, transpiraii;

8. Nevoia de a fi curat i a-i proteja tegumentele i mucoasele


-

Pacientul are nevoie de ajutor pentru a-i efectua toaleta corporal, din cauza
mobilitii articulare limitate;

Pielea, mucoasa bucal i buzele sunt uscate datorit deshidratrii;

Prezinta icter la nivelul sclerelor i tegumentelor, are unghii curate, tiate scurt;

Tegumente curate, dar prezint transpiraii;

Bolnavul obisnuiete s-i fac un du n fiecare sear.

9. Nevoia de a evita pericolele

47

Prezint discomfort abdominal i o durere de intensitate mare n hipocondrul


drept, manifestat prin grimase, gemete;

Nu suport gndul de a fi spitalizat;

Dorina de a fi acas alturi de soie i nepoi;

Este anxios din cauza simptomatologiei pe care o prezint i a incertitudinii


evoluiei strii sale de sntate, este agitat;

Prezint fatigabilitate manifestat prin slbire fizic, adinamie, lipsa de fora,


imobilizare parial la pat.

10. Nevoia de a comunica


-

Poate comunica verbal i non verbal, ns este mai reticient fa de cei din echipa
medical, datorit anxietii i a schimbrii mediului (a spitalizrii);

Funcionarea adecvata organismului de simtacuitate vizual i auditiv,


sensibilitate tactil, gustativ i a mirosului.

11. Nevoia de a practica religia


-

Pacientul este de religie cretin-ortodox, are ncredere n Dumnezeu i se duce


des la Biseric;

Are credina n Dumnezeu ca l va ajuta s treac peste acest obstacol al vieii;

12. Nevoia de a fi util


-

Pacientul dorete s revin ct mai curnd acas;

Se gndete cum o s se descurce soia lui fr el la treburile gospodreti i cu cei


2 nepoi.

13. Nevoia de a nva


-

Prezinta interes fa de toate informaiile i materialele care descriu boala sa;

Pacientul este contient de necesitatea formrii unei noi atitudini i deprinderi


corecte n vederea obinerii unei stri de bine.

14. Nevoia de a se recrea


-

Pacientul prezint interes fa de activittile curente ale vieii, este interesat de ce


se petrece n jurul lui;

48

Pentru a se recreea bolnavul privete la Tv.

OBIECTIVE DE NGRIJIRE:

49

pacientul s neleag importana spitalizrii.


s revin la nivelul optim de sntate.
s aib ncredere n personalul medical.
s neleag necesitatea regimului alimentar, s-1 cunoasc i s-1 respecte.
s revin la un tranzit intestinal normal.
s nu mai aib dureri abdominale.
s fie echilibrat nutriional i hidro-electrolitic pentru a nu mai scdea n greutate.
s nu mai prezinte insomnii i s nu mai aib tulburri de gndire.
s poat adormi mai uor i s aib un somn odihnitor.
s-i diminueze anxietatea

PLAN DE NGRIJIRE A PACIENTULUI PE 5 ZILE

50

11.03.2012

Diagnostic de

Obiectiv

Intervenii

Evaluare

nursing
-dificultate n a

- bolnavul s

- am asigurat o poziie semieznd

- bolnavul

respira, datorat

respire liber i

pacientului pentru a-i uura respiraia;

susine c i

mobilitii

uor pe nas cu

-am asigurat un repaus la pat de 10-

este foarte

articulare

o frecven de

12ore/zi n decubit dorsal sau n

greu s

limitate,

16-18r/min n

poziia adoptat de pacient, care s i

renune la

manifestat prin

urmtoarele 5

faciliteze respiraia;

cafea i

dispnee (nduf),

zile;

-am redus efortul fizic al pacientului

tigri;

dureri articulare i

prin deservirea acesteia la pat pentru

- prezint

abdominale,

a-i conserva energia;

acelai ritm

respiraie pe gur;

-am linitit pacient explicndu-i c nu

respirator;

R=24r/min.

are rost s i fac griji dac urmeaz

- pacientul

-Dificultate n a

tratamentul medical i dac se

respir greu

respira, datorat

odihnete;

n continuare

tahicardiei,

-am asigurat n salon o temperatur i

pe gur

manifestat prin

umiditate potrivit;

P=95p/min;

tahipnee.

-am nvat pacientul s renune la

T.A.=160/80

P=95p/min;

obiceiurile duntoare (igri i cafea);

mmHg;

T.A.=170/90

-am administrat medicaia

R=24 r/min.

mmHg.

hepatoprotectoare i corticoterapia la
indicaia medicului:

Silimarin instant 4cp/zi;

Metaspar 4 tb/zi.

-am calculat un regim hiposodat


zilnic;
-am calculat la indicaia medicului:
Metocopramid 3cp/zi; Omeran 2cp/zi;
DeNol 3cp/zi; Propanol 3cp/zi;
-am supravegheat comportamentul
pacientului i am sesizat semnele de
apariie a insuficienei hepatice;
- i-am administrat la indicaia
medicului medicaia pentru
hipertensiune: Locren 1cp/zi;
- dificultate n a

- pacientul s

- i-am redus alimentaia pe gur;

-Aceste

51

se alimenta i

nu mai

-am fcut bilanul hidric:

hidrata

prezinte

intrri 1100 ml/zi;

se menin;

corespunztor

inapeten,

ieiri 1000 ml/zi.

-se

datorit

greuri,

- i-am suplimentat necesarul de

hidrateaz,

inapetenei,

vrsturi;

lichide la 3000 ml/zi la indicaia

prezint n

greurilor i

- s fie

medicului astfel:

continuare

vrsturilor

echilibrat

alimentare,

nutriional i

restul de 500 ml (sup de

manifestate prin

hidro-

morcovi, ceai de ment

adinamie, uoar

electrolic;

nendulcit, mucilagiu de orez)

scdere ponderal

- s respecte

le-am repartizat astfel: la

(2kg), astenie

regimul

fiecare 3h/100ml administrate

fizic, lipsa de

alimentar

cu linguria;

for, sete intens.

hepatic.

Z - 2500 ml Glucoz 1% I.V.,

caracteristici

vrsturi.

- am instituit pacientului un regim


hidric n prima zi la indicaia
medicului;
- am recoltat V.S.H., G.P.T., G.O.T.,
electroforeza proteinelor sferice,
colesterol, T.Quick;
- am contientizat pacientul asupra
importanei regimului alimentar
pentru nlturarea simptomelor;
- am cntrit pacientul avnd iniial
70kg;
- pentru oprirea vrsturilor i-am
administrat la indicaia medicului
Metocopramid 1 f intramuscular;
- am ajutat bolnavul n timpul
vrsturilor.

-eliminarea

- pacientul s

- am hidratat bolnavul parenteral prin

-aceste

inadecvata a

nu mai

perfuzie (glucoz 10% 1000ml,

caracteristici

urinei i

prezinte

aminofuzin 500ml, ser fiziologic

se menin;

scaunelor,

scaune

10000ml ), asigurand astfel aportul de

- pacientul

calitativ i

diareice

vitamine i sruri minerale necesare

prezint n

cantitativ, datorit

decolorate i

unui metabolism normal;

continuare

infeciei de la

urin

- Am administrat medicaia prescris

meteorism
52

nivelul esutului

hipercrom n

de medic : Hemisuccinat de

abdominal,

hepatic,

cantiti mici;

Hidrocortizon 200mg x2/zi,

scaune

manifestat prin

- pacientul s

Vitaminele: B1, B6, C i.m.,

diareice

urina hipercrom

fie hidratat;

Fitomenadion 1 f, Smecra 1 plic x3/zi;

decolorate i

n cantiti mici i

- pacientul s

- am explicat i supravegheat

urini

scaune decolorate

revin la

necesitatea efecturii toaletei

hipercrome.

albicioase (ca

tranzitul

perianale dupa fiecare scaun;

argila), diareice

intestinal de 1

- Am fcut bilanul hidric msurnd

datorit

scaun/zi n

ingestia i excreia;

intoleranei la

urmtoarele 3

- am recoltat urin i scaun pentru

lactoz;

zile;

examene clinice i bacteriologice n

- pacientul s

vederea evalurii funciei hepatice;

aib

- am recoltat snge pentru

tegumentele i

hemocultur;

mucoasele

- am asigurat o alimentaie hidric, n

perianale

primele 24-48 ore;

curate i

- am servit pacienta cu ceaiuri

integre n

nendulcite, zarzavaturi, fructe fierte,

urmtoarele 4

coapte, supe, piureuri de zarzavat.

zile;

Alimentele sunt desodate;

-pacientul s

- am interzis pacientului s consume

fie echilibrat

orice fel de alimente primite n timpul

hidroelectroliti

vizitelor aparintorilor;

c.

- am calculat zilnic bilanul hidric:

intrri 1100 ml/zi;

ieiri 1000 ml/zi.

- am observat i notat carateristicile n


F.O.
-hipertermie

-bolnavul s

- am administrat la indicaia medicului

- aceste

datorat

revin la

medicaia antitermic i cea antalgic

caracteristici

procesului

temperatura

(Algocalmin i Piafen 2 fiole

se menin.

infecios hepatic

normal a

dimineaa i seara);

manifestat prin

corpului (37

- am pus comprese cu ap rece pe

febr moderat;

grade C) n

frunte timp de 15 minute din 3 n 3

- T=41 grade C,

urmtoarele 2

ore pe timpul zilei;

transpiraii

zile;

- am schimbat aternuturile ori de cte


53

minime, cefalee,

-pacientul s

ori a fost necesar;

sete intens.

prezinte

- am acoperit perna cu un prosop;

tegumentele i

- l-am ters de transpiraie pe fa i pe

mucoasele

corp i l-am frecionat cu alcool la

curate n

fiecare schimbare a lenjeriei de corp;

urmtoarele 2

-am schimbat pijamaua ori de cte ori

zile;

a fost nevoie;

- pacientul s

- pentru a prevenii frisoanele am

fie hidratat i

nchis ua i geamurile pentru ca

s prezinte o

pacientul s nu stea n curent;

stare de

- am aerisit salonul ori de cte ori a

nutriie

fost nevoie;

adecvat.

- am msurat i am notat temperatura


zilnic n foaia de temperatura din 2 n
2 ore.

-dificultate n

-pacientul s

- am asigurat repaus la pat pacientului

-durerile din

deplasare i

se deplaseze

cam 10-12 ore/zi n decubit dorsal sau

hipocondru

desfurarea unei

cu ajutor n

n poziia adoptat de pacient;

au nceput s

activiti normale

primele 3 zile;

- am redus efortul fizic al pacientului

scad n

datorit

-pacientul s

prin deservirea acesteia la pat, pentru

intensitate;

reumatismului

aib tonusul

a-i conserva energia;

-pacientul

articular cronic,

muscular i

- am meninut igiena tegumentelor, a

execut

durerilor

for

lenjeriei i a mucoaselor;

micrile

moderate n

muscular

- am administrat tratamentul prescris

recomandate

hipocondrul drept

pstrat;

de medic, antispasmic i

de echipa

i a asteniei fizice

-pacientul s-

hepatoprotector (Hernisuccinat de

medical;

manifestate prin

i menin

Hidrocortizon 200 mg x2/zi,

- pacientul

grimase, gemete,

integritatea

Fitomenadion 1 f, Vitamina B1, B6, C

este n

mers aplecat,

activitii

i.m. cte o fiola pe zi);

continuare

oboseal intens

articulare;

- i-am recomandat s execute cteva

adinamic i

i prelungit,

-s nu mai

micri n pat: micarea degetelor,

astenic.

nsoit de

prezinte dureri

ncheietura minii, gleznei,

slbiciune fizic,

n hipocondrul

membrului inferior i superior (flexie-

de scdere a

drept;

extensie), pstrnd poziia de decubit

capacitii de

-bolnavul s-i

dorsal, pn la mbuntirea strii

lucru intelectual,

recapete

sale de sntate explicndu-i

54

adinamie.

interesul

necesitatea acestor exerciii n

pentru

stimularea circulaiei sangvine,

micare;

meninerea mobilitii articulare, a

-pacientul s

tonusului muscular.

nu mai
prezinte
dificultate n
-Dificultate n a

mers.
-bolnavul s

-am sftuit pacientul c ori de cte ori

-pacientul

dormii din cauza

nu mai

are dureri abdominale, s stea n

prezint

anxietii, durerii

prezinte

repaus la pat, n poziie antalgic, de

aceeai

n hipocondrul

insomnii,

decubit lateral, cu picioarele flectate

dificultate n

drept i a

somnolen

pe abdomen i minile ncruciate pe

a se odihni.

durerilor

post-amial i

torace, iar pe spate, n decubit dorsal,

articulare,

somn agitat

cu picioarele ndoite i cu o pern sub

manifestat prin

ntrerupt n

genunchi;

oboseal, somn

timpul nopii;

- am asigurat condiiile de mediu

agitat, superficial;

- pacientul s

adecvate;

-somnul este

poat adormi

- am informat pacientul asupra

insuficient

mai uor i s

manifestrii bolii i a tratamentului

calitativ i

aib un somn

prescris de medic;

cantitativ, datorit

odihnitor;

- am favorizat un climat de linite i

insomniei,

-s respecte un

securitate;

manifestat prin

orar de somn

- am administrat tratamentul la

ore puine de

i odihn;

indicaia medicului;

somn;

-pacientul s

- am asigurat o temperatur adecvat

-somnolen

nu mai

n salon, i-am aerisit salonul;

postamial

prezinte

- am nlturat i diminuat sursele de

datorit somnului

anxietate n

iritare fizic i psihic;

insuficient din

urmtoarele 3

- am stabilit mpreun cu el un orar de

timpul nopii.

zile.

odihn i somn;
- i-am recomandat s fac ce fcea i
acas pentru a se relaxa (s priveasc
la TV);
- i-am explicat rolul somnului i al
odihnei n refacerea organismului.

55

-Anxietate

- pacientul s

- am linitit pacientul cu privire la

- pacientul

datorit

nu mai fie

simtomatologia i evoluia bolii,

este n

simptomelor pe

anxios, s nu

explicndu-i c starea sa se va

continuare

care le are, a

mai fie agitat;

ameliora dac va urma tratamentul i

anxios i

incertitudinii

- bolnavul

regimul alimentar hepatic, dar i dac

agitat.

evoluiei strii

trebuie s

se odihnete suficient;

sale de sntate, a

neleag

- i-am explicat necesitatea spitalizrii

faptului c este

necesitatea

pentru refacerea sa i i se va permite

spitalizat i nu

spitalizrii;

soului s o viziteze n fiecare zi,

mai poate fi

-scomunice

pentru a se putea liniti;

alturi de familie

cu personalul

- i-am asigurat un confort fizic i

acas,

medical i s

psihic pentru a suporta mai uor

manifestatprin

aib ncredere

spitalizarea;

agitaie, comunic

n el.

- i-am explicat tehnicile ce urmeaz a-

greu cu echipa

i fi efectuate i am ncurajat-o

medical.

sparticipe i el la ngrijiri;
- l-am sftuit s fac ceea ce fcea i
acas pentru a se relaxa;
-i-am explicat importana comunicrii
cu echipa medical.

-Dificultate n a- -asigurarea

- i-am asigurat igiena corporal

-pacientul

i efectua toaleta igienei

zilnic, toaleta corporal

prezint

corporal

corporale

efectund-o cu ajutorul su;

tegumente

datorit

zilnice a

- i-am schimbat pijamaua i

i mucoase

mobilitii

pacientului;

lenjeria ori de cte ori a fost

curate;

articulare

-s-i

nevoie;

-prezint n

limitate,

efectueze

- am hidratat pacientul parental;

continuare

prezint

singur igiena

- am observat evoluia acestor

icter la

deschidratare

corporal;

caracteristici.

nivelul

din cauza

-s nu mai

tegumentelo

vrsturilor i

prezinte

r i

tranpiraii,

tegumente i

mucoaselor.

manifestate prin

mucoase

piele uscat,

umede i

ochi ncercnai, buze uscate;


56

buze uscate,

-coloraia

tegumente i

tegumentelor

mucoase

i mucoaselor

icterice.

s revin la

12.03.2012

normal.

-dificultate n a

-pacientul s

-am asigurat o poziie semieznd

- pacientul

respira, datorat

respire liber i

bolnavului pentru a-i uura respiraia;

prezint

mobilitii

uor pe nas cu

-am asigurat repaus la pat de 12-13

acelai ritm

articulare limitate, o frecvena de

ore/zi n decubit dorsal sau o poziie

respirator

manifestat prin

16-18 r/min n

adoptat de pacientul care s-i

R=24 r/min;

dispnee (nduf),

urmtoarele 3

favorizeze respiraia;

- susine c i

dureri articulare i zile;

-i-am indicat pacientului s renune la

este greu sa

abdominale,

-pacinetul s

viciile sale (cafea i igri) pentru c i

renune la

respiraie pe gur;

nu mai

duneaz strii sale de sntate;

vicii (igri i

R=24 r/min;

prezinte

-am asigurat n salon o temperatur i

cafea);

-dificultate n a

tahicardie i

o uminidatate potrivit pentru pacient;

- respiraia se

respira, datorat

tahipnee i s

-am redus efortul fizic al pacientului

face n

hipertensiunii

aib o

prin deservirea acestuia la pat, pentru

continuare pe

arteriale,

respiraie

a-i conserva energia;

gur

manifestat prin

uoar.

-am administrat la indicaia

T.A.=160/80

tahicardie i

medicului : Metocropramid 3 cp/zi,

mmHg; P=95

tahipnee.

Omeran 2 cp/zi, DeNol 3 tb/zi;

p/min.

P=95 p/min

-am administrat la indicaia medicului

T.A.=170/90

medicaia hepato-protectoare i

mmHg.

corticoterapia: Silimarin instant 4


cp/zi, Metaspar 4 tb/zi.

57

-hipertermie

-pacientul s-

- am msurat pulsul, temperatura,

-temperatura

datorat

i menin

tensiunea arterial, respiraiile din 2

pacientului a

procesului

temperatura

n 2 ore i le-am notat n foaia de

mai sczut cu

infecios,

corpului n

temperatur: P=95 p/min, T=39

un grad C.

manifestat prin

limite normale

grade C, T.A.=170/90 mmHg, R=24

T=40 grade

tegumente calde,

n urmtoarele

r/min;

C.

roii, stare

12 ore i s-i

-am administrat la indicaia

general alterat

scad

medicului medicaia antitermic i

T=39 grade C.

temperatura cu

cea antalgic (Algocalmin, Piafen) 2

1,2 grade C n

fiole dimineaa i seara.

termen de 8

- am administrat la indicaia

ore.

medicului tratamentul antibiotic cu :

-pacientul s

Penicilin 3 cp/zi, Amoxicilin 3

prezinte

cp/zi;

subfebrilitate

- i-am pus comprese cu ap rece pe

(37 grade C)

frunte timp de 15 minute din 3 n 3

n 12 ore i

ore.

sprezinte o

- am schimbat aternuturile ori de

stare de bine

cte ori a fost nevoie;

fizic i

- am acoperit pern cu un prosop;

psihic n

- am ters pacientul de transpiraie pe

urmtoarele

fa i pe corp la fiecare schimbare a

24 de ore.

lenjeriei de corp;
- am schimbat pijamaua pacientului
ori de cte ori a fost nevoie;
- pentru a prevenii frisoanele am
nchis ua i geamurile pentru ca
pacientul s nu stea n curent;
- am aerisit salonul ori de cte ori a
fost nevoie.

-Discomfortul

- bolnavul s

- i-am redus pacientului alimentaia

-pacientul se

abdominal din

prezinte o

oral;

hidrateaz;

cauza procesului

stare de

- i-am suplimentat necesarul de

-prezint n

inflamator

confort fizic i

lichide la 3000 ml/zi la indicaia

continuare

hepatic,

s i se

medicului astfel: 2500 ml glucoz

vrsturi,

manifestat prin

amelioreze

10% perfuzabil, iar restul de 500 ml:

inapeten,

58

dureri n

starea sa

ceaiuri nendulcite i supe;

greuri i

hipocondrul

general n

- am hrnit-o oral cu zarzavaturi uor

anxietate.

drept,

urmtoarele 4

digerabile, fructe fierte, coapte i

fatigabilitate,

zile;

piureuri de zarzavaturi;

anxietate,

- bolnavul s

- am cntrit pacientul zilnic avnd

inapeten,

nu mai

iniial 70 de kg;

greuri, vrsturi

prezinte

- am fcut zilnic bilanul hidric al

alimentare,

meteorism

pacientului:

meteorism

abdominal,

Intrri 1100 ml/zi

abdominal.

greuri,

Ieiri 1000 ml/zi

vrsturi,

-pentru a-i opri vrsturile alimentare

inapeten i

i-am administat la indicaia medicului

anxietate n

Metocopramid 2 tb/zi;

urmtoarele 24

- am ajutat bolnavul n timpul

de ore;

vrsturilor;

-bolnavul s

- i-am institutit pacientului un regim

fie echilibrat

hidric la indicaia medicului;

nutriional i

- am asigurat aportul de vitamine i

hidroelectroliti

sruri minerale necesare unui

c.

metabolism normal prin administrarea


de ser fiziologic 1000 ml/zi i
vitaminele B1, B6 1 fiola i vitamina
C1 fiola i.m.;
- am informat pacientul asupra
importanei regimului alimentar
hepatic.

-deficit de volum

- pacientul s

- am fcut zilnic bilanul hidric

de lichide din

nu mai

msurnd ingestia i excreia;

Caracteristici

cauza

prezinte

- am asigurat o alimentaie hidric

le pacientului

gingivoragiilor i

hemoragii;

corespunztoare unui metabolism

se menin n

a scaunelor

-pacientul s

normal;

continuare.

diareice,

fie echilibrat

- am explicat i supravegheat

manifestat prin

hidroelectroliti

necesitatea efecturii toaletei perianale

alterarea

c;

dup fiecare scaun;

respiraiei i

-bolnavuls nu

- am servit pacientul cu ceaiuri

circulaiei

mai prezinte

nendulcite, produse lactate,


59

(polipnee,

meteorism

zarzavaturi, fructe fierte, coapte, supe,

tahicardie H.T.A.,

abdominal;

piureuri de zarzavat. Alimentele sunt

tegumente palide

-bolnavul s

desodate;

i uscate);

aib

- am hidratat pacientul pe cale oral i

-discomfortul din

tegumentele i

prin perfuzii cu glucoz 10%-2000 ml

cauza tulburrilor

mucoasele

urmrind nlocuirea pierderilor de apa

digestive,

perianale

i electrolii;

manifestat prin

curate i

- am interzis pacientului s consume

dureri abdominale integre n

orice fel de alimente primite n timpul

i meteorism

urmtoarele 3

vizitei aparintorilor;

abdominal;

zile;

- am calculat zilnic bilanul hidric:

-modificri ale

- pacientul s

Intrri 1100 ml/zi

tranzitului

nu mai

Ieiri 1000 ml/zi.

intersinal,

prezinte urini

manifestate prin

hipocrome;

scaune diareice

- bolnavul s

decolorate n

revin la

numr de 4/zi i

tranzitul

urin hipocrom

intestinal de

n cantiti mici.

1scaun/zi n
urmtoarele 2

-dificultate n

zile.
-bolnavul s

- am administrat medicaia

-pacientul

deplasare i

nu mai

antispasmic i hemato-protectoare:

continu s

desfurarea unei

prezinte dureri

Hemisuccinat de hidrocortizon 2000

fie adinamic

activiti normale

articulare i

mg x2/zi, Fitomenadion 1f, vitaminele

i astenic;

datorat durerilor

abdominale;

B1, B6, C i.m. care o fiola/zi;

-durerile

n hipocondrul

-s nu mai

- pentru dureri articulare am aplicat

abdominale

drept,

prezinte

local Diclofenac unguent de 3 ori/zi;

i articulare

reumatismului

dificultate n

- am redus efortul fizic al pacientului

s-au mai

articular i a

mers;

prin deservirea acesteia la pat, pentru

ameliorat;

asteniei fizice

-pacientul s-

a-i conserva energia;

-pacientul

manifestate prin

i recapete

- i-am recomandat repaus la pat 10 ore

execut

grimase, gemete,

interesul

pe zi n decubit dorsal sau n poziia

micrile

mers aplecat,

pentru

adoptat de pacient pentru a-i fortifica

recomandate

oboseal intens

micare;

organismul;

de ctre

i prelungit,

-bolnavul s-i

- am asigurat meninerea igienei

medic.

60

nsoit de

menin

tegumentelor i mucoaselor, a lenjeriei

slbiciune fizic,

integritatea

pacientului.

de scdere a

activitii

- am sftuit pacientul s execute

capacitii de

articulare;

cteva micri n pat: micarea

lucru intelectual,

-bolnavul s

degetelor, ncheieturilor minii,

adinamie.

aib tonusul i

gleznei, membrelor inferioare i

fora

superioare (felxie-extensie), pstrnd

muscular

poziia de decubit dorsal, pn la

pstrat.

mbuntirea strii sale de sntate

-bolnavul s

explicndu-i necesitatea acestor

prezinte stare

exerciii pentru stimularea circulaiei

de confort

sangvine, meninerea mobilitii

fizic i psihic.

articulare i al tonusului muscular.

-bolnavul s

- i-am administrat la indicaia

-pacientul

medicului Diazepam 1cp cu 2 ore

prezint

-Dificultate n a

dormii din cauza nu mai


anxiettii,

prezinte

nainte de culcare;

aceeai

durerii n

insomnii,

- am aerisit salonul;

dificultate n

somnolen

- am linitit pacientul explicndu-i de

a se odihni.

post amial i

ce s fie nelinitit deoarece personalul

somn agitat,

medical o supravegheaz n

ntrerupt n

permanen;

timpul nopii;

- i-am creat un mediu de sigurana

manifestat prin

-Pacientul s

fizic i psihic, un mediu linititor

oboseal, somn

adoarm mai

pentru a se odihni;

agitat,

uor i s aib

- i-am asigurat o temperatura adecvat

superficial;

un somn

n salon;

odihnitor;

- i-am diminuat i nlturat sursele de

-bolnavul s

iritare fizic i psihic;

respecte orarul

- i-am stabilit pacientului un orar de

de somn i de

odihn i somn.

hipocondrul
drept i a
durerilor
articulare,

odihn.

61

13.03.2012

-dispnee

-bolnavul s

- am aezat pacientul n poziie

-prezinta

respiratorie,

respire liber i

semieznd pentru a-i uura

acelai ritm

datorit

uor pe nas cu

respiraia;

respirator;

procesului

o frecven de

- am asigurat pacientului un repaus la

-pacientul

infecios hepatic,

16-18 r/min n

pat n decubit dorsal sau ntr-o poziie

respir n

manifestat prin

urmtoarele 2

adoptat de pacient care s ii faciliteze

continuare pe

frecvenrespirato

zile.

respiraia;

gur.

rie mrit,

- am servit pacientul la pat pentru a-i

amplitudine

conserva energia;

micorat,

- i-am explicat pacientului c nu

respiraie

trebuie s-i fac griji dac urmeaz

superficial, R=24

tratamentul medical sau dac se

r/min, dureri n

odihnete;

hipocondrul drept,

- am asigurat n salon o temperatura i

respiraie pe gur.

umiditate potrivite;
- am administrat medicaia pentru
hipertensiune: Locren 1 cp/zi,
metocopramid 2 cp/zi, Algocalmin 1
fiola i.m.;
- am calculat un regim hiposodat
zilnic.
- am supravegheat comportamentul
pacientului i am sesizat semnele de
apariie a insuficienei hepatice;
- am msurat din 2 n 2 ore funciile
vitale ale pacientului i le-am notat n
foaia de temperatur.

-deficit ponderal

- pacientul s

- am calculat necesarul de calorii

-bolnavul se

datorit

fie echilibrat

pentru 12 ore;

hidrateaz,

procesului

nutriional i

- am fcut bilanul hidric:

dar refuz n

infecios hepatic,

hidro-

Intrri 2000 ml/zi;

continuare

manifestat prin

electrolitic;

Ieiri 1800 ml/zi;

alimentaia

scdere

-pacientul s

-am contientizat pacientul asupra

oral;

ponderal,

ia n greutate

importanei regimului alimentar;

-prezint n

inapeten, grea, 2kg n

-am cntrit pacientul zilnic avnd

continuare

vrsturi,

iniial 70 kg.

vrsturi

urmtoarele 3

62

balonri.

zile.

alimentare,
greuri,

-Modificri ale

-bolnavul s

- am explicat i supravegheat

inapeten.
-Pacientul se

transitului

revin la

necesitatea efecturii toaletei perianale

hidrateaz;

intestinal din

tranzitul

dup fiecare scaun;

- nu mai

cauza procesului

intestinal de 1

- am fcut bilanul hidric msurnd

prezint

infecios hepatic,

scaun/zi n

ingestia i excreia;

scaune

manifestat prin

urmtoarele 2

- am servit pacientul cu ceai de ment

diareice

scaune diareice,

zile;

nendulcit, zeam de orez, sup de

decolorate i

decolorate, dese,

-pacientul s

morcovi;

dese;

i urini

aib

- am interzis pacientului s consume

- nu mai

hipercrome.

tegumentele i

orice fel de alimente aduse de ctre

prezint urini

mucoasele

aparintori primite n timpul orelor de

hipercrome

perianale

vizit;

i balonri

curate i

- am hidratat bolnavul pe cale oral i

abdominale.

integre n

prin perfuzii cu Glocoz 10%-2500

urmtoarele 3

urmrind nlocuirea pierderilor de ap

zile;

i electrolii.

-bolnavul s

-am calculat zilnic bilanul hidric:

fie echilibrat

Intrri 2500 ml/zi

hidroelectroliti

Ieiri 2300 ml/zi.

c.
-dificultate n a se

-pacientul s

- am creat condiii favorabile de somn,

-pacientul nu

odihni, datorit

doarm

o temperatur adecvat de 18-24 grade

mai prezint

crizelor de

continuu timp

C;

insomnii,

dispnee i a

de 8 ore pe

- am aerisit salonul;

reuete s

durerilor din

noapte i s

-i-am administrat la indicaia

doarm cam

hipocondrul

aib un somn

medicului o pastil de Diazepam

6-7

drept, manifestat

linititor n

nainte cu 2 ore de culcare;

ore/noapte

prin ore

urmtoarele 48

- am sftuit bolnavul c ori de cte ori

linitit;

insuficiente de

de ore.

prezint dureri abdominale, s stea n

- nu se mai

somn

repaus la pat, n poziie antalgic, de

trezete n

(4ore/noapte),

decubit lateral, cu picioarele flectate

timpul nopii.

treziri frecvente

pe abdomen i cu minile ncruciate

n timpul nopii,

pe torace, iar pe spate , n decubit

somn agitat,

dorsal cu picioarele ndoite i cu o

63

neodihnitor,

pern sub genunchi.

comaruri.

- am asigurat condiii de mediu


adecvate;
- am diminuat i nlturat sursele de
iritare fizic i psihic;
- am stabilit orarul de odihn i somn
al pacientului;
- am favorizat un climat de linite i
securitate.

-hipertermie

-pacientul s

- am administrat la indicaia

- pacientul nu

datorit

revin la

medicului, medicaia antitermic i

mai prezint

procesului

temperatura

cea antalgic: Algocalmin 2 fiole i

hipertermie

infecios hepatic,

normal a

Piafen 2 fiole dimineaa i seara;

T=37 grade

manifestat prin

corpului (37

-am pus comprese cu ap rece pe

C.

febr moderat

de grade C) n

frunte timp de 15 minute din 3 n 3 ore

T= 39 grade C,

urmtoarele 24 n timpul zilei;

transpiraii, sete

de ore;

- am acoperit perna cu un prosop;

intens.

- bolnavul s

- am schimbat aternuturile ori de cte

prezinte

ori a fost necesar;

tegumente

- am ters pacientul de transpiraie pe

curate i

fa i corp i l-am frecionat cu alcool

uscate n

la fiecare schimbare a lenjeriei de

urmtoarele 24 corp;
de ore.

- am schimbat pijamaua ori de cte ori


a fost necesar;
- am msurat i am notat temperatura
zilnic n foaia de temperatur din 2 n
2 ore;
- am aerisit salonul ori de cte ori a
fost necesar.

-dificultate n a se

-pacientul s

- am administrat la indicaia medicului

- pacientul

deplasa i a

nu mai

medicaia antispamic i hepato-

nu mai

desfura o

prezinte

protectoare: Hemisuccinat de

prezint

activitate

dureri;

hidrocortizon 200 mgx2/zi,

dureri

normal, datorit

- s nu mai

Fitomenadion 1 fiol, Vitaminle B1,

articulare i

64

reumatismului, a

prezinte

B3, C i.m. cte o fiol pe zi;

abdominale ;

durerilor intense

dificultate n

- i-am recomandat repaus la pat 10 ore

- nu mai

din hipocondrul

mers;

pe zi pentru a-i fortifica organismul;

prezint

drept i a asteniei

-s-i recapete

- am redus efortul fizic al pacientului

astenie

fizice, manifestate

interesul

prin deservirea acestuia la pat, pentru

fizic.

prin grimase,

pentru

a-i conserva energia;

gemete, mers

micare.

- i-am asigurat igiena corporal, a

aplecat.

lenjeriei i a tegumentelor i
mucoaselor pacientului.

-dificultate n a se

-pacientul s

- i-am redus alimentaia pe gura

- pacientul

alimenta i

nu mai

bolnavului;

nu mai

hidrata

prezinte

- am fcut zilnic bilanul hidric

prezint

corespunztor

inapeten;

Intrri 2500 ml/zi

meteorism

datorit

-s fie

Ieiri 2300 ml/zi;

abdominal

inapetenei,

echilibrat

- am cntrit zilnic pacientul;

greuri sau

manifestat prin

hidro-

-i-am suplimentat necesarul de lichide

vrsturi.

adinamie, uoar

electrolitic i

la 2500ml/zi la indicaia medicului;

-bolnavul se

scdere ponderal

nutriional;

-i-am administrat tratamentul prescris

hidrateaz i

(1 kg), astenie

-pacientul s

de medic.

a nceput s

fizic, lipsa de

respecte

mnnce i

for, sete intens.

regimul

oral.

alimentar
-discomfort din

hepatic.
-bolnavul s

- am fcut zilnic bilanul hidric,

-pacientul nu

cauza tulburrilor

fie echilibrat

msurnd ingestia i excreia;

prezint

digestive, a strii

hidroelectroliti

- am explicat i supravegheat

meteorism

de ru produs de

c;

necesitatea efecturii toaletei

abdominal;

dispersia biliar

-pacientul s

perianale dup fiecare scaun;

-durerile

manifestat prin

revin la

- am servit pacientul cu ceaiuri

abdominale

dureri

tranzitul

nendulcite, produse lactate,

s-au

abdominale;

intestinal de 1

zarzavaturi, fructe fierte, coapte, supe,

ameliorat;

-modificri ale

scaun pe zi n

piureuri de zarzavat, alimentele sunt

-pacientul

tranzitului

urmtoarele 24

desodate;

prezint n

intestinal,

de ore;

- am monitorizat funciile vitale i

continuare

manifestat prin

-pacientul s

vegetative i le-am notat n foaia de

scaune

scaune diareice

aib

temperatur i n foaia de observaie.

diareice i

65

decolorate i

tegumentele i

urini

urinii hipercrome.

mucoasele

hipercrome.

perianale
curate i
integere n
urmtoarele 24
de ore;
-pacientul s
nu mai
prezinte urini

14.03.2012

hipercrome.
-dispnee

-pacientul s

- a asigurat o poziie semieznd

-pacientul

inspiratorie,

respire liber i

pacientului pentru a-i uura respiraia;

respir

datorit

uor pe nas cu

- am asigurat n salon o temperatur i

normal cu o

procesului

o frecven de

o umiditate potrivit;

frecven

infecios hepatic,

16-18

- am administrat tratamentul la

respiratorie

manifestat prin

resp/min n

indicaia medicului: medicaia

de 18r/min

frecven

urmtoarele

hepatoprotectoare : Silimarin instant 4

P=83 p/min

respiratorie

24 de ore.

cp/zi, Metaspar 4 tb/zi;

T.A.=140/70

marit,

- am calculate un regim hiposodat

mmHg.

amplitudine

zilnic;

micorat,

- am supravegheat comportamentul

respiraie

pacientului i am sesizat semne de

superficial

apariie a insuficienei hepatice.

R=19r/min.
-dificultate n a se

-bolnavul s

- am alimentat oral i perfuzabil

- pacientul se

alimenta,

nu mai

pacientul cu: sup de morcovi, ceaiuri

hidrateaz

datoritinapetene

prezinte

nendulcite, zarzavaturi, fructe fierte,

corespunzto

i manifestat prin

inapeten;

coapte, piureuri de zarzavaturi,

r;

adinamie, astenie

- s fie

produse lactate;

- pacientul se

fizic, lipsa de

echilibrat

- am suplimentat necesarul de lichide

alimenteaz

for, sete intens

nutriional i

la 3000 ml/zi, la indicaia medicului;

normal;

i o uoar

hidro-

- am cntrit zilnic pacientul avnd

- este

scdere ponderal

electrolitic;

iniial 70 de kg.

echilibrat

(1 kg)

- pacientul s

nutriional i

respecte

hidro-

66

isnteleag

electrolitic.

importana
regimului
-eliminarea

hepatic.
- s nu mai

- am hidratat bolnavul parenteral, prin

- pacientul

inadecvat a

prezinte

perfuzie (glucoz 10%-100 ml,

nu mai

urinei i

scaune

aminofuzin 500ml, ser fiziologic

prezintscau

scaunelor,

diareice

10000), asigurnd astfel aportul de

ne i urini

calitativ i

decolorate i

vitamine i sruri minerale;

hipercrome;

cantitativ, datorit

urin

- am administrat medicaia prescris

- se

infeciei de la

hipercrom n

de medic: Hemisuccinat de

hidrateaz

nivelul esutului

cantiti mici;

hidrocortizon 200mgx2/zi, Liv 52/tb.

normal.

hepatic,

- bolnavul s

1 tbx3/zi, vitaminele B1, B6, C i.m.,

manifestat prin

fie hidratat.

Fitomenadion 1 f, Smecta 1 plicx3/zi;

urin hipercrom

- am observat i notat aceste

i scaune diareice

caracteristici n foaia de temperatur;

decolorate.

- am facut zilnic bilanul hidric


msurnd ingestia i excreia;
- am servit pacientul cu ceaiuri
nendulcite, produse lactate,
zarzavaturi uor digerabile, fructe
fierte, supe.

ANALIZE MEDICALE:
VSH=40/67mm,
Hb=9,8g,
67

GPT=42ui,
GOT=48ui,
Electroforeza proteinelor sferice=PT=79;
Albumina=56g%;
Globuline=24%;
Colesterol=300mg%;
T.Quick=100%.
TRATAMENT ADMINISTRAT

Silimarin instant-4 cp/zi

Metocopramid 3tb/zi

Glucoz 10%-2500ml

Vitaminele B1, B6, C-1 fiola/zi

Smecta 1plicx3/zi

Algocalmin-2 fiole/zi

DeNol 3 cp/zi

Locren 1 cp/zi

Omeran 2cp/zi

EVALUARE FINALA

68

Bolnavul cunoscut cu afeciune hepatic de aproape 15 de ani, se interneaz de


urgen prezentnd febr, ianpeten, greuri, vrsturi, meteorism abdominal, durere n
hipocondrul drept, coloraia galben a tegumentelor, scaune diareice decolorate, astenie
fizic, somnolen post-amial, anxietate.
Clinic: prezint abdomen dureros n epigastru, matitate palpabil pe flancuri
deplasabil, ficat la 4 cm sub rebordul costal, marginea ascuit, dur, suprafaa neted, splin
la 2 cm rebordul costal stang, zgomote cardiace ritmice tahicardice, rare raluri bronice.
Evoluia este favorabil. Se externeaz cu urmtoarele recomandri:
Regim igieno-dietetic;
Urmeaz tratament cu Locren 1cp/zi, Silimarin instant 3cp/zi, Omeran1cp/zi, Propanolol
1cp/zi;
Dispensarizarea prin medical de familie.

CAZUL 3
Culegerea datelor
69

Nume i prenume: H.A


Vrsta: 65 ani
Sexul: feminin
Domiciliul:Sannicolau Mare
Elemente fizice:
Grupa sanguin: 0 I, Rh pozitiv.
Greutatea: 84 kg; nlimea: l,64m
Nu prezint alergii la condiiile obinuite de mediu (polen, praf, fulgi de pene, etc.).
Date despre spitalizare:
Data internrii: 18.03.2012
Data externrii: 25.03.2012
Diagnostic la internare Hepatita cronica cu virus C,enterocolita
Diagnostic la externare: Hepatita cronica cu virus C,enterrocolita
Antecedente heredo-colaterale:neag boli cu transmisie ereditar n familie
Antecedente patologice: nu prezint.
Condiii de via: bune, locuiete cu soul i unul dintre copii ntr-o cas cu 3 camere.
Naionalitatea: romn
Religia: cretin ortodox;
Factori de risc privind modul de via: consum alcool, cafea, nu fumeaz;
Motivele internarii
n urm cu 20 de ani bolnava a fost internat n spital unde a fost diagnosticat cu
hepatit acut cu virui C pentru care respecta un regim igienico-dietetic.
n acest interval bolnava a avut frecvent episoade de subiecter, astenie, inapeten i
hepatomegalie.

70

Simptomele actuale au aprut n urma cu 5 zile cnd a prezentat febr moderat de 40


grade C, inapeten, grea, vrsturi alimentare, dureri moderate n hipocondrul drept,
meteorism abdominal, gust amar, somnolen postaminal, simptomatic.
A urmat tratament simptomatic.

Examen clinic general (efectuat de medic):


Starea general: uor alterat;

Tegumente i mucoase: palide, calde, elastice.


Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat temporospaial. Sistemul muscular: bine reprezentat, contracie muscular prezent.
Aparat respirator:sonoritate pulmonar, murmurul vezicular prezent, torace normal
conformat.
Aparat cardio-vascular: ocul apexian prezent n spaiul V intercostal stng, artere periferice
pulsatile, T.A.= 140/75 mm Hg, P = 80 p / min, R = 23 r / min.
Aparat uro-genital: miciuni fiziologice, loja renal liber, rinichi nepalpabili; pacienta la
menopauz
Aparat digestiv: pacientul se deplaseaz cu greutate prezint dureri epigastrice i limitare a
micrilor.
S.N.C = reflexe condiionate i necondiionate prezente, ROT prezente.

STABILIREA NEVOILOR FUNDAMENTALE


1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie

71

Dispnee factorilor psihologici i emotivi (stare agitat, plnge), manifestat prin


polipnee, R=24 r/min, respiraie pe gur;

2. Nevoia de a bea i a manca


-

Dificultate n a se alimenta i hidrata corespunztor, datorit inapetenei,


gingivalogiilor, greurilor i vrsturilor, manifestat prin astenie fizic, lipsa de
for, adinamie, o uoar scdere ponderal, sete intens;

Pacienta nu respect regimul alimentar hepatic n totalitate, consum grsimi,


legume greu digerabile, lactate i condimente;

Dificultate n a se alimenta datorat dintitiei cu lipsuri i a deglutiiei dificile


pentru alimentele solide, manifestate prin dureri n eoigastru i gingivoragie.

3. Nevoia de a elimina
-

Eliminare inadecvat a urinei i scaunelor, calitativ i cantitativ, datorit


procesului infecios hepatic, manifestat prin urini hipercrome n cantiti mici i
scaune diareice (datorit intoleranei la lactoze), decolorate (albicioase, ca argila).

4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur


-

Prezint dificultate n deplasare i n desfasurarea unei activiti normale din


cauza reumatismului, asteniei fizice i a durerilor intense din hipocondrul drept,
manifestate prin mers aplecat, cu pai mici.

5. Nevoia de a dormi i a se odihni


-

Dificultate n a dormi din cauza anxietii, durerii moderate n hipocondrul drept,


febrei (40 grade), manifestat prin oboseal, somn agitat, superficial, treziri
frecvente.

6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca


-

Pacienta se poate mbraca i dezbrca singur, are nevoie doar de puin ajutor;

Hainele sunt alese adecvat climatului i locaiei (cma de noapte).

7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limitele normale

72

Prezint febr moderat, T=39 grade C;

Tegumente calde, prezint frisoane, transpiraii;

8. Nevoia de a fi curat i a-i proteja tegumentele i mucoasele


-

Pacienta are nevoie de ajutor pentru a-i efectua toaleta corporal, din cauza
mobilitii articulare limitate;

Pielea, mucoasa bucal i buzele sunt uscate datorit deshidratrii;

Prezinta icter la nivelul sclerelor i tegumentelor, are unghii curate, tiate scurt;

Tegumente curate, dar prezint transpiraii;

Bolnava obinuiete s-i fac un du n fiecare seara.

9. Nevoia de a evita pericolele


-

Prezint discomfort abdominal i o durere de intensitate mare n hipocondrul


drept, manifestat prin grimase, gemete;

Nu suport gndul de a fi spitalizat;

Dorina de a fi acas alturi de so, copii, nepoi;

Este anxioas din cauza simptomatologiei pe care o prezint i a incertitudinii


evoluiei strii sale de sntate, este agitat;

Prezint fatigabilitate manifestat prin slbire fizic, adinamie, lipsa de for,


imobilizare parial la pat.

10. Nevoia de a comunica


-

Poate comunica verbal i non-verbal, ns este mai reticient fa de cei din echipa
medical, datorit anxietii i a schimbrii mediului ambiant (a spitalizrii);

Funcionarea adecvat a organismului de simtacuitate vizual i auditiv,


sensibilitatea tactil, gustativ i a mirosului.

11. Nevoia de a practica religia


-

Pacienta este de religie cretin-ortodox, are ncredere n Dumnezeu i se duce des


la Biseric;

Are credina n Dumnezeu c o va ajuta s treac peste acest obstacol al vieii.

12. Nevoia de a fi util

73

Pacienta dorete s revin ct mai curnd acas;

Se gndete cum o s se descurce soul ei fr ea la treburile gospodreti cu cei 2


nepoi;

13. Nevoia de a nvaa


-

Prezint interes fa de toate informaiile i materialele care descriu boala ei;

Pacienta este contient de necesitatea formrii unei noi atitudini i deprinderi


corecte n vederea obinerii unei stri de bine.

14. Nevoia de a se recreea


-

Pentru a se recreea bolnava croeteaz.

OBIECTIVE DE INGRIJIRE:
Obiective globale:

74

pacientul s neleag importana spitalizrii;


s revin la nivelul optim de sntate;
s aib stabilit diagnosticul i s fie de acord cu tratamentul medical pentru recptarea
independenei funcionale
Obiective intermediare:
s neleag importana examenelor clinice i de laborator pentru stabilirea diagnosticului;
la sfritul spitalizrii, s fie capabil s-i recapete independena fa de nevoile afectate;
s aib ncredere n personalul medical;
s neleag necesitatea regimului alimentar, s-1 cunoasc i s-1 respecte.
Obiective specifice:
s revin la un tranzit intestinal normal.
s nu mai aib dureri abdominale.
s nu mai prezinte vrsturi i pilozis.
s revin la programul normal al meselor, s-i revin pofta de mncare.
s fie echilibrat nutriional i hidro-electrolitic.
s nu mai prezinte insomnii i s nu mai aib tulburri de gndire.
s poat adormi mai uor i s aib un somn odihnitor.
s-i diminueze anxietatea.

PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI PE 5 ZILE

75

18.03.2012

Diagnostic de

Obiectiv

Intervenii

Evaluare

nursing
-dificultate n a

- bolnava s

- am asigurat o poziie semieznd

- bolnava

respira, datorat

respire liber i

pacientei pentru a-i uura respiraia;

susine c i

mobilitii

uor pe nas cu

-am asigurat un repaus la pat de 10-

este foarte

articulare

o frecven de

12ore/zi n decubit dorsal sau n

greu s

limitate,

16-18r/min n

poziia adoptat de pacient, care s i

renune la

manifestat prin

urmtoarele 5

faciliteze respiraia;

cafea i

dispnee (nduf),

zile;

-am redus efortul fizic al pacientei

alcool;

dureri articulare i

prin deservirea acesteia la pat pentru

- prezint

abdominale,

a-i conserva energia;

acelai ritm

respiraie pe gur;

-am linitit pacienta explicndu-i c

respirator;

R=24r/min.

nu are rost s i fac griji dac

- pacienta

-Dificultate n a

urmeaz tratamentul medical i dac

respir greu

respira, datorat

se odihnete;

n continuare

tahicardiei,

-am asigurat n salon o temperatur i

pe gur

manifestat prin

umiditate potrivit;

P=95p/min;

tahipnee.

-am nvat pacienta s renune la

T.A.=150/90

P=95p/min;

obiceiurile duntoare (alcool i

mmHg;

T.A.=150/90

cafea);

R=24 r/min.

mmHg.

-am administrat medicaia


hepatoprotectoare i corticoterapia la
indicaia medicului:

silimarin instant 4cp/zi;

metaspar 4 tb/zi.

-am calculat un regim hiposodat


zilnic;
-am calculat la indicaia medicului:
Metocopramid 3cp/zi; Omeran 2cp/zi;
DeNol 3cp/zi; Propanol 3cp/zi;
-am supravegheat comportamentul
pacientei i am sesizat semnele de
apariie a insuficienei hepatice;
- i-am administrat la indicaia
medicului medicaia pentru
hipertensiune: Locren 1cp/zi;

76

- dificultate n a

- pacienta s

- i-am redus alimentaia pe gur;

-Aceste

se alimenta i

nu mai

-am fcut bilantul hidric:

caracteristici

hidrata

prezinte

intrri 1100 ml/zi;

se menin;

corespunztor

inapeten,

ieiri 1000 ml/zi.

-se

datorit

greuri,

- i-am suplimentat necesarul de

hidrateaz,

inapetenei,

vrsturi;

lichide la 3000 ml/zi la indicaia

prezint n

greurilor i

- s fie

medicului astfel:

continuare

vrsturilor

echilibrat

alimentare,

nutriional i

restul de 500 ml (sup de

manifestate prin

hidro-

morcovi, ceai de ment

adinamie, uoar

electrolic;

nendulcit, mucilagiu de orez)

scdere ponderal

- s respecte

le-am repartizat astfel: la

(3kg), astenie

regimul

fiecare 3h/100ml administrate

fizic, lipsa de

alimentar

cu linguria;

for, sete intens.

hepatic.

Z - 2500 ml Glucoz 1% I.V.,

vrsturi.

- am instituit pacientei un regim


hidric n prima zi la indicaia
medicului;
- am recoltat V.S.H., G.P.T., G.O.T.,
electroforeza proteinelor sferice,
colesterol, T.Quick;
- am contientizat pacienta asupra
importanei regimului alimentar
pentru nlturarea simptomelor;
- am cntrit pacienta avnd iniial
50kg;
- pentru oprirea vrsturilor i-am
administrat la indicaia medicului
Metocopramid 1 f intramuscular;
- am ajutat bolnava n timpul
vrsturilor.

-eliminarea

- pacienta s

- am hidratat bolnava parenteral prin

-aceste

inadecvata a

nu mai

perfuzie (glucoz 10% 1000ml,

caracteristici

urinei i

prezinte

aminofuzin 500ml, ser fiziologic

se menin;

scaunelor,

scaune

10000ml ), asigurand astfel aportul de

- pacienta

calitativ i

diareice

vitamine i sruri minerale necesare

prezint n

77

cantitativ, datorit

decolorate i

unui metabolism normal;

continuare

infeciei de la

urin

- Am administrat medicaia prescris

meteorism

nivelul esutului

hipercrom n

de medic : Hemisuccinat de

abdominal,

hepatic,

cantiti mici;

Hidrocortizon 200mg x2/zi,

scaune

manifestat prin

- pacienta s

Vitaminele: B1, B6, C i.m.,

diareice

urina hipercrom

fie hidratat;

Fitomenadion 1 f, Smecra 1 plic x3/zi;

decolorate i

n cantiti mici i

- pacienta s

- am explicat i supravegheat

urini

scaune decolorate

revin la

necesitatea efecturii toaletei

hipercrome.

albicioase (ca

tranzitul

perianale dupa fiecare scaun;

argila), diareice

intestinal de 1

- Am fcut bilanul hidric msurnd

datorit

scaun/zi n

ingestia i excreia;

intoleranei la

urmtoarele 3

- am recoltat urin i scaun pentru

lactoz;

zile;

examene clinice i bacteriologice n

- pacienta s

vederea evalurii funciei hepatice;

aib

- am recoltat snge pentru

tegumentele i

hemocultur;

mucoasele

- am asigurat o alimentaie hidric, n

perianale

primele 24-48 ore;

curate i

- am servit pacienta cu ceaiuri

integre n

nendulcite, zarzavaturi, fructe fierte,

urmtoarele 4

coapte, supe, piureuri de zarzavat.

zile;

Alimentele sunt desodate;

-pacienta s

- am interzis pacientei s consume

fie echilibrat

orice fel de alimente primite n timpul

hidroelectroliti

vizitelor aparintorilor;

c.

- am calculat zilnic bilanul hidric:

intrri 1100 ml/zi;

ieiri 1000 ml/zi.

- am observat i notat carateristicile n


F.O.
-hipertermie

-bolnava s

- am administrat la indicaia medicului

- aceste

datorat

revin la

medicaia antitermic i cea antalgic

caracteristici

procesului

temperatura

(Algocalmin i Piafen 2 fiole

se menin.

infecios hepatic

normal a

dimineaa i seara);

manifestat prin

corpului (37

- am pus comprese cu ap rece pe

febr moderat;

grade C) n

frunte timp de 15 minute din 3 n 3


78

- T=40 grade C,

urmtoarele 2

ore pe timpul zilei;

transpiraii

zile;

- am schimbat aternuturile ori de cte

minime, cefalee,

-pacienta s

ori a fost necesar;

sete intens.

prezinte

- am acoperit perna cu un prosop;

tegumentele i

- am ters-o de transpiraie pe fa i

mucoasele

pe corp i am frecionat-o cu alcool la

curate n

fiecare schimbare a lenjeriei de corp;

urmtoarele 2

-am schimbat cmaa ori de cte ori a

zile;

fost nevoie;

- pacienta s

- pentru a prevenii frisoanele am

fie hidratat i

nchis ua i geamurile pentru ca

s prezinte o

pacienta s nu stea n curent;

stare de

- am aerisit salonul ori de cte ori a

nutriie

fost nevoie;

adecvat.

- am msurat i am notat temperatura


zilnic n foaia de temperatura din 2 n
2 ore.

-dificultate n

-pacienta s se

- am asigurat repaus la pat pacientei

-durerile din

deplasare i

deplaseze cu

cam 10-12 ore/zi n decubit dorsal sau

hipocondru

desfurarea unei

ajutor n

n poziia adoptat de pacient;

au nceput s

activiti normale

primele 3 zile;

- am redus efortul fizic al pacientei

scad n

datorit

-pacienta s

prin deservirea acesteia la pat, pentru

intensitate;

reumatismului

aib tonusul

a-i conserva energia;

-pacienta

articular cronic,

muscular i

- am meninut igiena tegumentelor, a

execut

durerilor

for

lenjeriei i a mucoaselor;

micrile

moderate n

muscular

- am administrat tratamentul prescris

recomandate

hipocondrul drept

pastrat;

de medic, antispasmic i

de echipa

i a asteniei fizice

-pacienta s-i

hepatoprotector (Hernisuccinat de

medical;

manifestate prin

menin

Hidrocortizon 200 mg x2/zi,

- pacienta

grimase, gemete,

integritatea

Fitomenadion 1 f, Vitamina B1, B6, C

este n

mers aplecat,

activitii

i.m. cte o fiola pe zi);

continuare

oboseal intens

articulare;

- i-am recomandat s execute cteva

adinamic i

i prelungit,

-s nu mai

micri n pat: micarea degetelor,

astenic.

nsoit de

prezinte dureri

ncheietura minii, gleznei,

slbiciune fizic,

n hipocondrul

membrului inferior i superior (flexie-

de scdere a

drept;

extensie), pstrnd poziia de decubit

79

capacitii de

-bolnava s-i

dorsal, pn la mbuntirea strii

lucru intelectual,

recapete

sale de sntate explicndu-i

adinamie.

interesul

necesitatea acestor exerciii n

pentru

stimularea circulaiei.

micare;
-pacienta s
nu mai
prezinte
dificultate n
-Dificultate n a

mers.
-bolnava s nu

-am sftuit pacienta c ori de cte ori

-pacienta

dormii din cauza

mai prezinte

are dureri abdominale, s stea n

prezint

anxietii, durerii

insomnii,

repaus la pat, n poziie antalgic, de

aceeai

n hipocondrul

somnolen

decubit lateral, cu picioarele flectate

dificultate n

drept i a

post-amial i

pe abdomen i minile ncruciate pe

a se odihni.

durerilor

somn agitat

torace, iar pe spate, n decubit dorsal,

articulare,

ntrerupt n

cu picioarele ndoite i cu o pern sub

manifestat prin

timpul nopii;

genunchi;

oboseal, somn

- pacienta s

- am asigurat condiiile de mediu

agitat, superficial;

poat adormi

adecvate;

-somnul este

mai uor i s

- am informat pacienta asupra

insuficient

aib un somn

manifestrii bolii i a tratamentului

calitativ i

odihnitor;

prescris de medic;

cantitativ, datorit

-s respecte un

- am favorizat un climat de linite i

insomniei,

orar de somn

securitate;

manifestat prin

i odihn;

- am administrat tratamentul la

ore puine de

-pacienta s

indicaia medicului;

somn;

nu mai

- am asigurat o temperatur adecvat

-somnolen

prezinte

n salon, i-am aerisit salonul;

postamial

anxietate n

- am nlturat i diminuat sursele de

datorit somnului

urmtoarele 3

iritare fizic i psihic;

insuficient din

zile.

- am stabilit mpreun cu ea un orar de

timpul nopii.

odihn i somn;
- i-am recomandat s fac ce fcea i
acas pentru a se relaxa (s priveasc
la TV, s croeteze);
- i-am explicat rolul somnului i al

80

odihnei n refacerea organismului.


-Anxietate

- pacienta s

- am linitit pacienta cu privire la

- pacienta

datorit

nu mai fie

simtomatologia i evoluia bolii,

este n

simptomelor pe

anxioas, s

explicndu-i c starea sa se va

continuare

care le are, a

nu mai fie

ameliora dac va urma tratamentul i

anxioas,

incertitudinii

agitat i s nu

regimul alimentar hepatic, dar i dac

agitat, dar

evoluiei strii

mai plng;

se odihnete suficient;

nu mai

sale de sntate, a

- bolnava

- i-am explicat necesitatea spitalizrii

plnge.

faptului c este

trebuie s

pentru refacerea sa i i se va permite

spitalizat i nu

neleag

soului s o viziteze n fiecare zi,

mai poate fi

necesitatea

pentru a se putea liniti;

alturi de familie

spitalizrii;

- i-am asigurat un confort fizic i

acas,

-scomunice

psihic pentru a suporta mai uor

manifestatprin

cu personalul

spitalizarea;

agitaie, plnge,

medical i s

- i-am explicat tehnicile ce urmeaz a-

comunic greu cu

aib ncredere

i fi efectuate i am ncurajat-o

echipa medical.

n el.

sparticipe i ea la ngrijiri;
- am sftuit-o s fac ceea ce fcea i
acas pentru a se relaxa;
-i-am explicat importana comunicrii
cu echipa medical.

-Dificultate n a- -asigurarea

- i-am asigurat igiena corporal

-pacienta

i efectua toaleta igienei

zilnic, toaleta corporal

prezint

corporal

corporale

efectund-o cu ajutorul su;

tegumente

datorit

zilnice a

- i-am schimbat cmaa de noapte

i mucoase

mobilitii

pacientei;

i lenjeria ori de cte ori a fost

curate;

articulare

-s-i

nevoie;

-prezint n

limitate,

efectueze

- am hidratat pacienta parental;

continuare

prezint

singur

- am observat evoluia acestor

icter la

deschidratare

igiena

caracteristici.

nivelul

din cauza

corporal;

tegumentelo

vrsturilor i

-s nu mai

r i

tranpiraii,

prezinte

mucoaselor.

manifestate prin

tegumente i

81

piele uscat,

mucoase

ochi ncercnai, umede i


buze uscate,

buze uscate;

tegumente i

-coloraia

mucoase

tegumentelor

icterice.

i mucoaselor
s revin la

19.03.2012

normal.
-dificultate n a

-pacienta s

-am asigurat o poziie semieznd

- pacienta

respira, datorat

respire liber i

bolnavei pentru a-i uura respiraia;

prezint

mobilitii

uor pe nas cu

-am asigurat repaus la pat de 12-13

acelai ritm

articulare limitate, o frecvena de

ore/zi n decubit dorsal sau o poziie

respirator

manifestat prin

16-18 r/min n

adoptat de pacient care s-i

R=24 r/min;

dispnee (nduf),

urmtoarele 3

favorizeze respiraia;

- susine c i

-i-am indicat pacientei s renune la

este greu sa

dureri articulare i zile;


abdominale,

-pacineta s nu viciile sale (cafea i alcool) pentru c

renune la

respiraie pe gur;

mai prezinte

i duneaz strii sale de sntate;

vicii (alcool

R=24 r/min;

tahicardie i

-am asigurat n salon o temperatur i

i cafea);

-dificultate n a

tahipnee i s

o uminidatate potrivit pentru

- respiraia se

respira, datorat

aib o

pacient;

face n

hipertensiunii

respiraie

-am redus efortul fizic al pacientei

continuare pe

arteriale,

uoar.

prin deservirea acesteia la pat, pentru

gur

manifestat prin

a-i conserva energia;

T.A.=150/90

tahicardie i

-am administrat la indicaia

mmHg; P=95

tahipnee.

medicului : Metocropramid 3 cp/zi,

p/min.

P=95 p/min

Omeran 2 cp/zi, DeNol 3 tb/zi;

T.A.=150/90

-am administrat la indicaia medicului

mmHg.

medicaia hepato-protectoare i
corticoterapia: Silimarin instant 4
cp/zi, Metaspar 4 tb/zi.

82

-hipertermie

-pacienta s-i

- am msurat pulsul, temperatura,

-temperatura

datorat

menin

tensiunea arterial, respiraiile din 2

pacientei a

procesului

temperatura

n 2 ore i le-am notat n foaia de

mai sczut cu

infecios,

corpului n

temperatur: P=95 p/min, T=39

un grad C.

manifestat prin

limite normale

grade C, T.A.=170/90 mmHg, R=24

T=38 grade

tegumente calde,

n urmtoarele

r/min;

C.

roii, stare

12 ore i s-i

-am administrat la indicaia

general alterat

scad

medicului medicaia antitermic i

T=39 grade C.

temperatura cu

cea antalgic (Algocalmin, Piafen) 2

1,2 grade C n

fiole dimineaa i seara.

termen de 8

- am administrat la indicaia

ore.

medicului tratamentul antibiotic cu :

-pacienta s

Penicilin 3 cp/zi, Amoxicilin 3

prezinte

cp/zi;

subfebrilitate

- i-am pus comprese cu ap rece pe

(37 grade C)

frunte timp de 15 minute din 3 n 3

n 12 ore i

ore.

sprezinte o

- am schimbat aternuturile ori de

stare de bine

cte ori a fost nevoie;

fizic i

- am acoperit pern cu un prosop;

psihic n

- am ters pacient de transpiraie pe

urmtoarele

fa i pe corp la fiecare schimbare a

24 de ore.

lenjeriei de corp;
- am schimbat camaa pacientei ori
de cte ori a fost nevoie;
- pentru a prevenii frisoanele am
nchis ua i geamurile pentru ca
pacienta s nu stea n curent;
- am aerisit salonul ori de cte ori a
fost nevoie.

-Discomfortul

- bolnava s

- i-am redus pacientei alimentaia

-pacienta se

abdominal din

prezinte o

oral;

hidrateaz;

cauza procesului

stare de

- i-am suplimentat necesarul de

-prezint n

inflamator

confort fizic i

lichide la 3000 ml/zi la indicaia

continuare

hepatic,

s i se

medicului astfel: 2500 ml glucoz

vrsturi,

manifestat prin

amelioreze

10% perfuzabil, iar restul de 500 ml:

inapeten,

83

dureri n

starea sa

ceaiuri nendulcite i supe;

greuri i

hipocondrul

general n

- am hrnit-o oral cu zarzavaturi uor

anxietate.

drept,

urmtoarele 4

digerabile, fructe fierte, coapte i

fatigabilitate,

zile;

piureuri de zarzavaturi;

anxietate,

- bolnava s

- am cntrit pacienta zilnic avnd

inapeten,

nu mai

iniial 50 de kg;

greuri, vrsturi

prezinte

- am fcut zilnic bilanul hidric al

alimentare,

meteorism

pacientei:

meteorism

abdominal,

Intrri 1100 ml/zi

abdominal.

greuri,

Ieiri 1000 ml/zi

vrsturi,

-pentru a-i opri vrsturile alimentare

inapeten i

i-am administat la indicaia medicului

anxietate n

Metocopramid 2 tb/zi;

urmtoarele 24

- am ajutat bolnava n timpul

de ore;

vrsturilor;

-bolnava s fie

- i-am institutit pacientei un regim

echilibrat

hidric la indicaia medicului;

nutriional i

- am asigurat aportul de vitamine i

hidroelectroliti

sruri minerale necesare unui

c.

metabolism normal prin administrarea


de ser fiziologic 1000 ml/zi i
vitaminele B1, B6 1 fiola i vitamina
C1 fiola i.m.;
- am informat pacienta asupra
importanei regimului alimentar
hepatic.

-deficit de volum

- pacienta s

- am fcut zilnic bilanul hidric

de lichide din

nu mai

msurnd ingestia i excreia;

Caracteristici

cauza

prezinte

- am asigurat o alimentaie hidric

le pacientei

gingivoragiilor i

hemoragii;

corespunztoare unui metabolism

se menin n

a scaunelor

-pacienta s

normal;

continuare.

diareice,

fie echilibrat

- am explicat i supravegheat

manifestat prin

hidroelectroliti

necesitatea efecturii toaletei perianale

alterarea

c;

dup fiecare scaun;

respiraiei i

-bolnava s nu

- am servit pacienta cu ceaiuri

circulaiei

mai prezinte

nendulcite, produse lactate,


84

(polipnee,

meteorism

zarzavaturi, fructe fierte, coapte, supe,

tahicardie H.T.A.,

abdominal;

piureuri de zarzavat. Alimentele sunt

tegumente palide

-bolnava s

desodate;

i uscate);

aib

- am hidratat pacienta pe cale oral i

-discomfortul din

tegumentele i

prin perfuzii cu glucoz 10%-2000 ml

cauza tulburrilor

mucoasele

urmrind nlocuirea pierderilor de apa

digestive,

perianale

i electrolii;

manifestat prin

curate i

- am interzis pacientei s consume

dureri abdominale integre n

orice fel de alimente primite n timpul

i meteorism

urmtoarele 3

vizitei aparintorilor;

abdominal;

zile;

- am calculat zilnic bilanul hidric:

-modificri ale

- pacienta s

Intrri 1100 ml/zi

tranzitului

nu mai

Ieiri 1000 ml/zi.

intersinal,

prezinte urini

manifestate prin

hipocrome;

scaune diareice

- bolnava s

decolorate n

revin la

numr de 4/zi i

tranzitul

urina hipocrom

intestinal de

n cantiti mici.

1scaun/zi n
urmtoarele 2

-dificultate n

zile.
-bolnava s nu

- am administrat medicaia

-pacienta

deplasare i

mai prezinte

antispasmic i hemato-protectoare:

continu s

desfurarea unei

dureri

Hemisuccinat de hidrocortizon 2000

fie adinamic

activiti normale

articulare i

mg x2/zi, Fitomenadion 1f, vitaminele

i astenic;

datorat durerilor

abdominale;

B1, B6, C i.m. care o fiola/zi;

-durerile

n hipocondrul

-s nu mai

- pentru dureri articulare am aplicat

abdominale

drept,

prezinte

local Diclofenac unguent de 3 ori/zi;

i articulare

reumatismului

dificultate n

- am redus efortul fizic al pacientei

s-au mai

articular i a

mers;

prin deservirea acesteia la pat, pentru

ameliorat;

asteniei fizice

-pacienta s-i

a-i conserva energia;

-pacienta

manifestate prin

recapete

- i-am recomandat repaus la pat 10 ore

execut

grimase, gemete,

interesul

pe zi n decubit dorsal sau n poziia

micrile

mers aplecat,

pentru

adoptat de pacienta pentru a-i

recomandate

oboseal intens

micare;

fortifica organismul;

de ctre

i prelungit,

-bolnava s-i

- am asigurat meninerea igienei

medic.

85

nsoit de

menin

tegumentelor i mucoaselor, a lenjeriei

slbiciune fizic,

integritatea

pacientei.

de scdere a

activitii

- am sftuit pacienta s execute cteva

capacitii de

articulare;

micri n pat: micarea degetelor,

lucru intelectual,

-bolnava s

ncheieturilor minii, gleznei,

adinamie.

aib tonusul i

membrelor inferioare i superioare

fora

(felxie-extensie), pstrnd poziia de

muscular

decubit dorsal, pn la mbuntirea

pstrat.

strii sale de sntate explicndu-i

-bolnava s

necesitatea acestor exerciii pentru

prezinte stare

stimularea circulaiei sangvine,

de confort

meninerea mobilitii articulare i al

fizic i psihic.

tonusului muscular.

-bolnava s nu

- i-am administrat la indicaia

-pacienta

medicului Diazepam 1cp cu 2 ore

prezint

-Dificultate n a

dormii din cauza mai prezinte


anxiettii,

insomnii,

nainte de culcare;

aceeai

durerii n

somnolen

- am aerisit salonul;

dificultate n

post amial i

- am linitit pacienta explicndu-i de

a se odihni.

somn agitat,

ce s fie nelinitit deoarece

ntrerupt n

personalul medical o supravegheaz n

timpul nopii;

permanen;

-Pacienta s

- i-am creat un mediu de sigurana

manifestat prin

adoarm mai

fizic i psihic, un mediu linititor

oboseal, somn

uor i s aib

pentru a se odihni;

agitat,

un somn

- i-am asigurat o temperatura adecvat

superficial;

odihnitor;

n salon;

-bolnava s

- i-am diminuat i nlturat sursele de

hipocondrul
drept i a
durerilor
articulare,

20.03.2012

respecte orarul iritare fizic i psihic;


de somn i de

- i-am stabilit pacientei un orar de

odihn.

odihn i somn.

-dispnee

-bolnava s

- am aezat pacienta n poziie

-prezinta

respiratorie,

respire liber i

semieznd pentru a-i uura

acelai ritm

datorit

uor pe nas cu

respiraia;

respirator;

procesului

o frecven de

- am asigurat pacientei un repaus la

-pacienta

86

infecios hepatic,

16-18 r/min n

pat n decubit dorsal sau ntr-o poziie

respir n

manifestat prin

urmtoarele 2

adoptat de pacient care s ii

continuare pe

frecvenrespirato

zile.

faciliteze respiraia;

gur.

rie mrit,

- am servit pacienta la pat pentru a-i

amplitudine

conserva energia;

micorat,

- i-am explicat pacientei c nu trebuie

respiraie

s-i fac griji dac urmeaz

superficial, R=24

tratamentul medical sau dac se

r/min, dureri n

odihnete;

hipocondrul drept,

- am asigurat n salon o temperatura i

respiraie pe gur.

umiditate potrivite;
- am administrat medicaia pentru
hipertensiune: Locren 1 cp/zi,
metocopramid 2 cp/zi, Algocalmin 1
fiola i.m.;
- am calculat un regim hiposodat
zilnic.
- am supravegheat comportamentul
pacientei i am sesizat semnele de
apariie a insuficienei hepatice;
- am msurat din 2 n 2 ore funciile
vitale ale pacientei i le-am notat n
foaia de temperatur.

-deficit ponderal

- pacienta s

- am calculat necesarul de calorii

-bolnava se

datorit

fie echilibrat

pentru 12 ore;

hidrateaz,

procesului

nutriional i

- am fcut bilanul hidric:

dar refuz n

infecios hepatic,

hidro-

Intrri 2000 ml/zi;

continuare

manifestat prin

electrolitic;

Ieiri 1800 ml/zi;

alimentaia

scdere

-pacienta s ia

-am contientizat pacienta asupra

oral;

ponderal,

n greutate 2kg importanei regimului alimentar;


inapeten, grea, n urmtoarele -am cntrit pacienta zilnic avnd

-prezint n

vrsturi,

vrsturi

3 zile.

iniial 51 kg.

balonri.

continuare
alimentare,
greuri,

-Modificri ale

-bolnava s

- am explicat i supravegheat

inapeten.
-Pacienta se

87

transitului

revin la

necesitatea efecturii toaletei perianale

hidrateaz;

intestinal din

tranzitul

dup fiecare scaun;

- nu mai

cauza procesului

intestinal de 1

- am fcut bilanul hidric msurnd

prezint

infecios hepatic,

scaun/zi n

ingestia i excreia;

scaune

manifestat prin

urmtoarele 2

- am servit pacienta cu ceai de ment

diareice

scaune diareice,

zile;

nendulcit, zeam de orez, sup de

decolorate i

decolorate, dese,

-pacienta s

morcovi;

dese;

i urini

aib

- am interzis pacientei s consume

- nu mai

hipercrome.

tegumentele i

orice fel de alimente aduse de ctre

prezint urini

mucoasele

aparintori primite n timpul orelor de

hipercrome

perianale

vizit;

i balonri

curate i

- am hidratat bolnava pe cale oral i

abdominale.

integre n

prin perfuzii cu Glocoz 10%-2500

urmtoarele 3

urmrind nlocuirea pierderilor de ap

zile;

i electrolii.

-bolnava s fie

-am calculat zilnic bilanul hidric:

echilibrat

Intrri 2500 ml/zi

hidroelectroliti

Ieiri 2300 ml/zi.

c.
-dificultate n a se

-pacienta s

- am creat condiii favorabile de somn,

-pacienta nu

odihni, datorit

doarm

o temperatur adecvat de 18-24 grade

mai prezint

crizelor de

continuu timp

C;

insomnii,

dispnee i a

de 8 ore pe

- am aerisit salonul;

reuete s

durerilor din

noapte i s

-i-am administrat la indicaia

doarm cam

hipocondrul

aib un somn

medicului o pastil de Diazepam

6-7

drept, manifestat

linititor n

nainte cu 2 ore de culcare;

ore/noapte

prin ore

urmtoarele 48

- am sftuit bolnava c ori de cte ori

linitit;

insuficiente de

de ore.

prezint dureri abdominale, s stea n

- nu se mai

somn

repaus la pat, n poziie antalgic, de

trezete n

(4ore/noapte),

decubit lateral, cu picioarele flectate

timpul nopii.

treziri frecvente

pe abdomen i cu minile ncruciate

n timpul nopii,

pe torace, iar pe spate , n decubit

somn agitat,

dorsal cu picioarele ndoite i cu o

neodihnitor,

pern sub genunchi.

comaruri.

- am asigurat condiii de mediu


adecvate;
- am diminuat i nlturat sursele de
88

iritare fizic i psihic;


- am stabilit orarul de odihn i somn
al pacientei;
- am favorizat un climat de linite i
securitate.
-hipertermie

-pacienta s

- am administrat la indicaia

- pacienta nu

datorit

revin la

medicului, medicaia antitermic i

mai prezint

procesului

temperatura

cea antalgic: Algocalmin 2 fiole i

hipertermie

infecios hepatic,

normal a

Piafen 2 fiole dimineaa i seara;

T=37 grade

manifestat prin

corpului (37

-am pus comprese cu ap rece pe

C.

febr moderat

de grade C) n

frunte timp de 15 minute din 3 n 3 ore

T= 38 grade C,

urmtoarele 24 n timpul zilei;

transpiraii, sete

de ore;

- am acoperit perna cu un prosop;

intens.

- bolnava s

- am schimbat aternuturile ori de cte

prezinte

ori a fost necesar;

tegumente

- am ters pacienta de transpiraie pe

curate i

fa i corp i am frecionat-o cu

uscate n

alcool la fiecare schimbare a lenjeriei

urmtoarele 24 de corp;
de ore.

- am schimbat cmaa de corp ori de


cte ori a fost necesar;
- am msurat i am notat temperatura
zilnic n foaia de temperatur din 2 n
2 ore;
- am aerisit salonul ori de cte ori a
fost necesar.

-dificultate n a se

-pacienta s nu - am administrat la indicaia medicului

- pacienta nu

deplasa i a

mai prezinte

medicaia antispamic i hepato-

mai prezint

desfura o

dureri;

protectoare: Hemisuccinat de

dureri

activitate

- s nu mai

hidrocortizon 200 mgx2/zi,

articulare i

normal, datorit

prezinte

Fitomenadion 1 fiol, Vitaminle B1,

abdominale ;

reumatismului, a

dificultate n

B3, C i.m. cte o fiol pe zi;

- nu mai

durerilor intense

mers;

- i-am recomandat repaus la pat 10 ore

prezint

din hipocondrul

-s-i recapete

pe zi pentru a-i fortifica organismul;

astenie

drept i a asteniei

interesul

- am redus efortul fizic al pacientei

fizic.

89

fizice, manifestate

pentru

prin deservirea acesteia la pat, pentru

prin grimase,

micare.

a-i conserva energia;

gemete, mers

- i-am asigurat igiena corporal, a

aplecat.

lenjeriei i a tegumentelor i
mucoaselor pacientei.

-dificultate n a se

-pacienta s

- i-am redus alimentaia pe gura

- pacienta nu

alimenta i

nu mai

bolnavei;

mai prezint

hidrata

prezinte

- am fcut zilnic bilanul hidric

meteorism

corespunztor

inapeten;

Intrri 2500 ml/zi

abdominal

datorit

-s fie

Ieiri 2300 ml/zi;

greuri sau

inapetenei,

echilibrat

- am cntrit zilnic pacienta;

vrsturi.

manifestat prin

hidro-

-i-am suplimentat necesarul de lichide

-bolnava se

adinamie, uoar

electrolitic i

la 2500ml/zi la indicaia medicului;

hidrateaz i

scdere ponderal

nutriional;

-i-am administrat tratamentul prescris

a nceput s

(1 kg), astenie

-pacienta s

de medic.

mnnce i

fizic, lipsa de

respecte

for, sete intens.

regimul

oral.

alimentar
-discomfort din

hepatic.
-bolnava s fie

- am fcut zilnic bilanul hidric,

-pacienta nu

cauza tulburrilor

echilibrat

msurnd ingestia i excreia;

prezint

digestive, a strii

hidroelectroliti

- am explicat i supravegheat

meteorism

de ru produs de

c;

necesitatea efecturii toaletei

abdominal;

dispersia

-pacienta s

perianale dup fiecare scaun;

-durerile

biliarmanifestat

revin la

- am servit pacienta cu ceaiuri

abdominale

prin dureri

tranzitul

nendulcite, produse lactate,

s-au

abdominale;

intestinal de 1

zarzavaturi, fructe fierte, coapte, supe,

ameliorat;

-modificri ale

scaun pe zi n

piureuri de zarzavat, alimentele sunt

-pacienta

tranzitului

urmtoarele 24

desodate;

prezint n

intestinal,

de ore;

- am monitorizat funciile vitale i

continuare

manifestat prin

-pacienta s

vegetative i le-am notat n foaia de

scaune

scaune diareice

aib

temperatur i n foaia de observaie.

diareice i

decolorate i

tegumentele i

urini

urinii hipercrome.

mucoasele

hipercrome.

perianale
curate i

90

integere n
urmtoarele 24
de ore;
-pacienta s
nu mai
prezinte urini

21.03.2012

hipercrome.
-dispnee

-pacienta s

- a asigurat o poziie semieznd

-pacienta

inspiratorie,

respire liber i

pacientei pentru a-i uura respiraia;

respir

datorit

uor pe nas cu

- am asigurat n salon o temperatur i

normal cu o

procesului

o frecven de

o umiditate potrivit;

frecven

infecios hepatic,

16-18

- am administrat tratamentul la

respiratorie

manifestat prin

resp/min n

indicaia medicului: medicaia

de 18r/min

frecven

urmtoarele

hepatoprotectoare : Silimarin instant 4

P=83 p/min

respiratorie

24 de ore.

cp/zi, Metaspar 4 tb/zi;

T.A.=140/70

marit,

- am calculate un regim hiposodat

mmHg.

amplitudine

zilnic;

micorat,

- am supravegheat comportamentul

respiraie

pacientei i am sesizat semne de

superficial

apariie a insuficienei hepatice.

R=19r/min.
-dificultate n a se

-bolnava s nu

- am alimentat oral i perfuzabil

- pacienta se

alimenta,

mai prezinte

pacienta cu: sup de morcovi, ceaiuri

hidrateaz

datoritinapetene

inapeten;

nendulcite, zarzavaturi, fructe fierte,

corespunzto

i manifestat prin

- s fie

coapte, piureuri de zarzavaturi,

r;

adinamie, astenie

echilibrat

produse lactate;

- pacienta se

fizic, lipsa de

nutriional i

- am suplimentat necesarul de lichide

alimenteaz

for, sete intens

hidro-

la 3000 ml/zi, la indicaia medicului;

normal;

i o uoar

electrolitic;

- am cntrit zilnic pacienta avnd

- este

scdere ponderal

- pacienta s

iniial 50 de kg.

echilibrat

(1 kg)

respecte is

nutriional i

nteleag

hidro-

importana

electrolitic.

regimului
-eliminarea

hepatic.
- s nu mai

- am hidratat bolnava parenteral, prin

- pacienta nu

inadecvat a

prezinte

perfuzie (glucoz 10%-100 ml,

mai
91

urinei i

scaune

aminofuzin 500ml, ser fiziologic

prezintscau

scaunelor,

diareice

10000), asigurnd astfel aportul de

ne i urini

calitativ i

decolorate i

vitamine i sruri minerale;

hipercrome;

cantitativ, datorit

urin

- am administrat medicaia prescris

- se

infeciei de la

hipercrom n

de medic: Hemisuccinat de

hidrateaz

nivelul esutului

cantiti mici;

hidrocortizon 200mgx2/zi, Liv 52/tb.

normal.

hepatic,

- bolnava s

1 tbx3/zi, vitaminele B1, B6, C i.m.,

manifestat prin

fie hidratat.

Fitomenadion 1 f, Smecta 1 plicx3/zi;

urin hipercrom

- am observat i notat aceste

i scaune diareice

caracteristici n foaia de temperatur;

decolorate.

- am facut zilnic bilanul hidric


msurnd ingestia i excreia;
- am servit pacienta cu ceaiuri
nendulcite, produse lactate,
zarzavaturi uor digerabile, fructe
fierte, supe.

ANALIZE MEDICALE
VSH=40/67mm,

92

Hb=9,8g,
GPT=42ui,
GOT=48ui,
electroforez proteinelor sferice=PT=79;
albumina=56g%;
globuline=24%;
cholesterol=300mg%;
T.Quick=100%.

TRATAMENT

Silimarin instant-4 cp/zi

Metocopramid 3tb/zi

Glucoz 10%-2500ml

Vitaminele B1, B6, C-1 fiola/zi

Smecta 1plicx3/zi

Algocalmin-2 fiole/zi

DeNol 3 cp/zi

Locren 1 cp/zi

EVALUARE FINALA

93

Bolnava cunoscut cu afeciune hepatic de aproape 20 de ani, se interneaz de


urgen prezentnd febr, ianpeten, gust amar, greuri, vrsturi, meteorism abdominal,
durere n hipocondrul drept, coloraia galben a tegumentelor, scaune diareice decolorate,
astenie fizic, somnolen post-amial, anxietate.
Clinic: prezint abdomen dureros n epigastru, matitate palpabil pe flancuri
deplasabil, ficat la 4 cm sub rebordul costal, marginea ascuit, dur, suprafaa neted, splina
la 2 cm rebordul costal stng, zgomote cardiac ritmice tahicardice, rare raluri bronice.
Paraclinic:
proteinelor

VSH=40/67mm,

sferice=PT=79;

Hb=9,8g,

albumina=56g%;

GPT=42ui,

GOT=48ui,

globuline=24%;

electroforez

cholesterol=300mg%;

T.Quick=100%.
A urmat tratament cu Omeran 2cp/zi, DeNol 3 cp/zi, Silimarin instant 4cp/zi,
Metaspar 4 cp/zi, Metocopramid 3 cp/zi, Locren 1 cp/zi, Algocalmin 2 fiole/zi.
Evoluia este favorabil. Se externeaz cu urmtoarele recomandri:
-

Regim igieno-dietetic;

Urmeaz tratament cu Locren 1cp/zi, Silimarin instant 3cp/zi, Omeran

1cp/zi, Propanol 1cp/zi;


-

Dispensarizarea prin medical de familie.

CAPITOLUL VII. CONCLUZII

94

Hepatita cronica C variaza mult din punct de vedere al evolutiei. Pe de o parte sunt pacienti
care nu au nici un semn sau simptom al bolii hepatice si au valori normale ale enzimelor
hepatice serice (in sange). In aceste cazuri, biopsia releva, de obicei, un anumit grad de
hepatita cronica, dar gradul afectarii este redus, iar prognosticul pe termen lung este
favorabil.
Pe de alta parte, sunt pacienti cu hepatita C severa, care sunt simptomatici, la care ARN-ul
virusului hepatitic C (ARN HCV) este prezent in sange, nivelurile enzimelor hepatice in
sange sunt crescute, acesti bolnavi dezvoltand intr-un final ciroza hepatica si stadiul final al
bolii hepatice.
Intre aceste 2 categorii de pacienti se afla cei mai multi dintre pacienti, care au simptome
putine sau deloc, enzime hepatice usor sau moderat crescute si un prognostic incert.
Cercetatorii estimeaza ca cel putin 20% din pacientii cu hepatita cronica C dezvolta ciroza
hepatica, acest proces necesitand intre 10 si 20 de ani. Dupa 20-40 de ani, un procent mai mic
dintre pacientii cu boala cronica dezvolta cancer hepatic.
Hepatita cronica C poate evalua spre ciroza hepatica, insuficienta hepatica si cancer hepatic.
Aproximativ 20% dintre pacienti dezvolta ciroza hepatica dupa 10-20 de ani de la debutul
infectiei. Insuficienta hepatica datorata cirozei hepatice este cea mai frecventa indicatie
pentru transplantul hepatic. Hepatita C este posibil sa fie una dintre cele mai comune cauze
de cancer hepatic in intreaga lume. In Italia, Spania si Japonia, cel putin jumatate din
cancerele hepatice sunt in legatura directa cu HCV.
Persoanele care fac cel mai frecvent cancer hepatic datorita HCV sunt:
- barbatii;
- persoanele peste varsta de 40 de ani;
- consumatorii de bauturi alcoolice;
- pacientii cu ciroza hepatica;
- pacientii infectati cu HCV de aproximativ 20-40 de ani.

95

VIII.BIBLIOGRAFIE

1.C.Borundel

Manual de medicina interna pentru asistenti medicali,


Editura Medicala, Bucuresti, 2000,

2.N.N.Trifan

Anatomia omului,Editura Medicala,Bucuresti,


1997,

3.Dem Theodorescu Mic atlas de anatomia omului, Editura,Didactica si


Pedagogica, Bucuresti, 1982,
4.E.Scortanu

Ingrijiri in boli interne si specialitati inrudite, Editura,


Spiru Haret,Bucuresti, 2005,

5.Maria Stanciu

Proceduri de nursing,Editura Ex Pronto, Constanta,


2007, vol.I,vol.II,

6.Dr.Ramona Banica Analize de laborator si alte diagnostice,Editura


Dr.Marius Samoila Medicart,Bucuresti,2007,pag

96

97