II.2.2.

Gestionarea bugetului
Definitia bugetului este simpla: planificarea veniturilor si cheltuielilor unei firme pe o
anumita perioada de timp. In functie de tipul de buget, trebuie sa tineti cont si de anumiti
indicatori, dar lucrurile sunt, in esenta, banale. Cu alte cuvinte, pentru a sti unde va gasiti si, mai
ales, unde vreti sa mergeti cu afacerile dvs. este mai mult decat necesar sa cunoasteti resursele pe
care le veti consuma si, estimativ, veniturile pe care le veti inregistra.
Bugetul nu este doar un instrument util analistilor financiari. De la primii oameni care isi
planificau cu mare atentie arcurile si sagetile, in functie de vanatul asteptat, si pana la
megacompaniile cu miliarde de euro cifra de afaceri, bugetul a evoluat doar in cateva aspecte nu
neaparat esentiale.
Un singur lucru a ramas la fel: fara buget, nu are sens sa va ganditi la afaceri! Vremea
deciziilor luate orbeste (daca a fost vreodata aceasta vreme) a apus total si pe piata este loc doar
pentru cei organizati. Care stiu de unde vin, unde sunt si unde vor sa ajunga. Nimeni nu stie mai
bine decat dvs. faptul ca termenul de afaceri inseamna miros, talent, agerime, inteligenta si viteza
de reactie. La fel insa, afacerile inseamna si imblanzirea acestei fiare reprezentate de tot ce
inseamna contabilitate, management financiar, analiza si previziuni financiare.
Mai ales in ultimii 20 de ani, cand mottoul a devenit: profit cu orice pret!, bugetul, cel
clasic, de venituri si cheltuieli este o necesitate si fiecare firma care se respecta il utilizeaza.
S-au lansat aplicatii informatice avansate si complicate, au aparut peste noapte
teoreticieni care ofera sfaturi minune contra unor sume considerabile.
Dar totul se reduce la doi parametri simpli care, in traducere libera, se rezuma la:
cat vindeti,
cat cheltuiti.
In aceeasi ordine de idei, ecuatia la fel de simpla prin care din venituri se scad cheltuielile
si se obtine, astfel, profitul nu reprezinta decat un exercitiu financiar pe care trebuie sa-l aveti
permanent in minte.
Important!
Daca bugetul este un exercitiu cu care nu sunteti prea obisnuit, nu trebuie, in nici un caz,
sa cadeti in capcana unei gandiri negativiste. Cele mai eficiente bugete asa se construiesc, prin
schitarea liniilor generale. Puteti apoi sa detaliati totul intr-un program informatic special sau,
mult mai simplu, in Microsoft Excel, aplicatie din pachetul Microsoft Office.
Care este cel mai bun buget?
O intrebare normala in conditiile in care sunt trei tipuri principale de buget:
bugetul de venituri si cheltuieli,
bugetul de investitii,
bugetul de numerar (cash-flow-ul).
Pe langa acestea trei, daca vreti sa intrati in detalii, va puteti gandi si la:

bugetul de incasari,
bugetul de plati,
bugetul administratiei generale,
bugetul de achizitii,
bugetul de distributie,
bugetul de marketing, reclama si publicitate,
bugetul de aprovizionare,
bugetul de resurse umane.

In aceste conditii, este normal sa va puneti intrebarea: Care este cel mai bun buget pentru firma
mea? Raspunsul nu poate fi decat unul: cel mai bun buget este cel care va ofera garantia ca luati
orice decizie privind supravietuirea si dezvoltarea in deplina cunostinta de cauza. La fel de
adevarat este ca bugetul cel mai bun este bugetul in care cifra finala este cu plus si cu cat mai
multe zerouri.
Sfatul nostru
De fapt sunt... doua sfaturi si dvs. il alegeti pe cel pe care il considerati aplicabil in conditiile
speciale ale firmei dvs. Puteti merge de la particular la general sau invers. Adica, puteti incepe cu
bugetul de venituri si cheltuieli, mergand apoi in detaliu catre bugetele de achizitii, de distributie
sau resurse umane. Daca aveti o firma mare, cu activitati importante si complexe, recomandarea
noastra este sa mergeti de la detaliu la general. Bugetul mare va fi o suma de bugete pe activitati
sau departamente.
Ceea ce trebuie sa stiti insa referitor la bugetul unei firme este ca notiunea de buget se
refera, in primul rand, la bugetul de venituri si cheltuieli (celebrul BVC). Cand discutati despre
buget, in fata angajatilor sau a actionarilor, la acest buget trebuie sa va raportati. Nu e mai putin
adevarat faptul ca, in final, acesta este bugetul care va arata cum stati.
Cum intocmiti cel mai eficient buget de venituri si cheltuieli
Cine spune ca exista o reteta-tip a intocmirii unui buget de venituri si cheltuieli este ori
inconstient, ori... analist (din specia celor ce vin la televiziune si ne impuie capul cu fel si fel de
trasnai privind mersul economiei romanesti si mondiale).
Factorii interni si factorii externi contribuie la asigurarea unui climat propriu fiecarei
afaceri, asa ca, pentru realizarea celui mai bun buget de venituri si cheltuieli, asezati-va comod in
fata hartiei sau a computerului si identificati din ce se compun (ne referim, desigur, la cifre)
urmatoarele doua secvente:
Secventa Venituri
venituri din vanzarea de produse finite,
venituri din vanzarea de materii prime,
venituri din prestarea de servicii.

Secventa Cheltuieli
cheltuieli de personal,
cheltuieli de formare profesionala,
cheltuieli cu organizarea de evenimente (cursuri, targuri, expozitii),
cheltuieli de intretinere si reparatii,
cheltuieli cu chirii,
cheltuieli cu asigurari,
cheltuieli de reclama si publicitate,
cheltuieli de transport,
cheltuieli de deplasare,
cheltuieli cu serviciile bancare,
cheltuieli cu serviciile executate de terti,
cheltuieli cu materiile prime,
cheltuieli administrative,
cheltuieli cu materiale consumabile,
cheltuieli cu energie si apa,
cheltuieli de leasing,
cheltuieli cu comisioane si onorarii,
(Aceasta lista poate continua in functie de cheltuielile pe care le faceti, fie si sporadic.)
Important!
Un buget de venituri si cheltuieli este un instrument care va indica in orice moment starea
de sanatate a firmei dvs. Fara o analiza atenta si periodica insa bugetul este inutil. De asemenea,
bugetul presupune si un effort permanent (incarcarea informatiilor, verificarea lor si analiza
rezultatelor) care, daca este neglijat fie si o luna sau doua, duce la anomalii ce va pot furniza date
eronate. Cu alte cuvinte, decat sa faceti un buget si apoi sa-l uitati prin cine stie ce computer, mai
bine renuntati. Desi, asa cum spuneam, fara buget nu existati ca afacere...
II.2.3. Mijloace de plat utilizate n turism

Cecul, cecurile de cltorie, Eurocecurile

Cecul este un instrument de plat utilizat pe scar larg, a crui denumire provine de la
cuvintele to check care nseamn a verifica. Acesta se prezint ca un ordin scris,
necondiionat, dat unei bnci de a plti n favoarea unor persoane fizice sau juridice o sum de
bani.
Prile implicate n plata unui CEC sunt:

Trgtorul emitentul este cel care ordon plata unei sume, cel care are de
achitat contravaloarea serviciilor oferite;
Trasul banca la care trgtorul are cont deschis sau banca ce urmeaz s
efectueze plata;
Beneficiarul persoana fizic sau juridic indicat de trgtor, n favoarea creia se
efectueaz plata.
Cele mai importante tipuri de cecuri sunt:
Cecul personal;
Cecul bancar;
Cecul de cltorie particularitatea lor const n faptul c
beneficiarul le achit bncii de la care le cumpr, bncile
care cumpr cecuri de cltorie le achit imediat i suma o
recupereaz trimind cecul bancar de la care au fost cumprate.
Cecurile de cltorie au cea mai mare diversitate, ele fiind vndute de bnci dar i de
companii de transport, de turism, de aceea s-a ncercat tipizarea lor. Acestea au valori fixe 10, 20,
100 imprimate pe ele, sunt vndute ce ctre bnci clienilor pentru a nlocui banii lichizi n
efectuarea plilor pentru cheluielile de cltorie. Cecurile de cltorie au aspectul unei
bancnote i au imprimate denumirea de CEC de cltorie n limba n care au fost emise
(Traveller cheque, cheque de voyage).
Avantajele folosirii cecurilor de cltorie: protejarea turistului de furt (se verific
semntura dat la cumprare cu cea dat de banca unde se solicit achitarea cecului i
cu semntura din paaport).
Dezavantajele folosirii cecurilor de cltorie: beneficiarul cecului nu are certitudinea c
trgtorul are suma respectiv n contul bncii emitente, exist riscul pierderii, riscul furtului,
riscul falsificrii.
Eurocecurile sunt o categorie specific a cecurilor de cltorie ce se prezint
sub forma unei tipizate cu un grad mare de securitate. Particularitile lor sunt:
au limit de sum n valoarea disponibil existent la banca emitent;
nu au imprimat suma (se prezint sub forma unui carnet de cecuri n alb care sunt
completate cu sumele necesare n limita disponibilului existent );
banca emite i o carte de garanie ce mrete credibilitatea lor, fiind n acelai
timp i o protecie mpotriva furturilor.
Visa sunt utilizate relativ recent i au aprut ca o concuren la Eurocard. Avantajele lor
constau n faptul c ele sunt garantate cu sumele existente n contul posesorului la banca
emitent, nefiind achitate la eliberarea lor. Permit ncasarea dobnzii pentru depozitul existent
pn la data utilizrii lor pentru achitarea serviciilor.
Voucherul este un document specific turismului individual i grupurilor mici i const
ntr-un nscris, emis de agenia de voiaj partener.
Coninutul voucher-ului const n:
o numele i adresa ageniei de voiaj;

o
o
o
o
o
o
o
o
o

sigla ageniei;
numele i adresa furnizorului de servicii turistice;
tipul serviciilor turistice oferite;
tarifele serviciilor turistice detaliate;
tampila firmei;
data;
numele clientului, semntura celui ce a ntocmit voucher-ul;
pe verso pot exista condiii de vnzare a serviciilor turistice;
adnotri necesare pentru eliminarea nenelegerilor.

Caracteristicile voucher-ului sunt:

o este n egal msur comand i mijloc de plat;
o reprezint servicii turistice i nu bani (ceea ce nseamn c serviciile turistice nu pot fi
convertite n bani);
o pot fi emise n moneda naional pentru serviciile oferite n ar sau n moned
strin pentru cele oferite n exterior.
Fazele de valabilitate ale voucher-ului sunt:
Emisia voucher-ului const: n rezervarea anticipat a serviciilor turistice;
ntocmirea voucher-ului se face n 5 exemplare i
indicarea tarifului prestat;
originalul la client;
duplicatul transmis furnizorului;
copia contabil pentru casierie;
copia pentru biroul pltitor;
copia ageniei emitente care se pstreaz n dosarele
acesteia.
ncasarea totalului sumei respective.
Onorarea voucher-ului nseamn:
o prestarea serviciilor pentru client;
o semnarea de ctre client pe verso pentru confirmarea serviciilor
primate.
Prezentarea la plat se face astfel:
o furnizorul pretinde ageniei de turism suma corespunztoare
serviciilor oferite;
o furnizorul emite factura pe care o trimite ageniei mpreun cu
originalul luat de la client sau duplicatul primit direct de la agenie.
Faza de plat:
o biroul nsrcinat cu plata facturilor dup primirea facturii i
verificarea actelor (compararea cu originalul clientului,
duplicatul furnizorului i copia biroului de plat) expediaz un
CEC n favoarea furnizorului.

Crile de credit
Cardul este un instrument de plat care permite deintorului su achiziionarea
unor mrfuri sau servicii printr-un sistem de prelucrare electronic (evitnd numerarul). De
aceea, se extinde rapid, ns presupune cheltuieli suplimentare pentru cei ce o folosesc (n
turism consumul este de 10% pentru emiteni). Cardul este, n esen, o cheie de acces la
contul deintorului de card.
Exist n circulaie diferite tipuri de carduri, emise de diferite bnci sau organizaii, dar
anumite caracteristici sunt comune pentru toate sistemele.
Toate cardurile sunt realizate din material plastic i au aceeai
dimensiune (54 mm x 86 mm).
Pe faa fiecruia se afl numele i sigla emitentului de
card (o banc sau o alt organizaie).
n partea de jos se afl incluse numrul de cont al
deintorului de card, numele acestuia, precum i data de
expirare.
O hologram tridimensional pe faa cardului.
O band magnetic pe verso-ul cardului.
Un spaiu destinat semnturii aflat sub banda magnetic.
Unul dintre principiile de baz ale acestor sisteme de plat este acela conform
cruia cardurile sunt proprietatea emitentului i nu a deintorului, deci acesta trebuie s
se supun regulilor impuse de ctre emitent.
Fiecare card va fi folosit exclusiv de ctre persoana al crei nume este tanat pe
faa cardului i a crei semntur se afl n spaiul destinat semnturii, de pe verso-ul cardului.
Pentru informarea clienilor, toi comercianii care accept carduri, ca instrument
de plat pentru bunurile vndute/serviciile prestate, au obligaia de a afia n locuri
vizibile nsemnele organizaiilor emitente.
Cele mai importante tipuri sunt: Dinners Club; American Express; Cartea albastr;
Eurocardurile; Intercart; Traveller CEC.
Tichete restaurant pentru plata serviciilor de alimentaie.
Credite pentru vacane dau posibilitatea de a cltori chiar dac turitii nu au toat
suma necesar n momentul efecturii cltoriei.
Vouchere (tichete) de vacane-bonuri de valoare acordate n condiiile legii de ctre
angajatorii care ncadreaz personal prin ncheierea unui contract individual de munc, fiind
destinate pentru recuperarea i ntreinerea capacitii de munc a personalului salarial. Sunt
reglementate n prezent de Legea nr. 94/2014 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanta (Monitorul Oficial, Partea I, nr.
496, din 3 iulie 2014).
Voucherele de vacanta se acorda in limitele sumelor prevazute cu aceasta destinatie in
bugetul de stat sau, dupa caz, in bugetele locale, pentru unitatile din domeniul bugetar, si in
limitele sumelor prevazute cu aceasta destinatie in bugetul de venituri si cheltuieli aprobat,
6

potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori. Nivelul maxim al sumelor care pot fi
acordate salariatilor sub forma de vouchere de vacanta reprezinta contravaloarea a 6 salarii de
baza minime brute pe tara garantate in plata, pentru un salariat, in decursul unui an fiscal.
Voucherele de vacanta sunt integral suportate de catre angajator. Prestarea serviciilor
achizitionate prin intermediul voucherelor de vacanta se face in unitati turistice, autorizate de
Autoritatea Nationala pentru Turism. Angajatul care beneficiaza de vouchere de vacanta nu mai
beneficiaza de prima de vacanta in cursul anului fiscal sau de bilete de odihna, acordate potrivit
Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Voucherele de vacanta sunt emise de catre Autoritatea Nationala pentru Turism. Fiecare
voucher de vacanta este valabil daca are inscrise urmatoarele mentiuni:
a) emitentul si datele sale de identificare;
b) valoarea nominala a voucherului de vacanta;
c) angajatorul si datele sale de identificare;
d) numele, prenumele si codul numeric personal ale angajatului care este in drept sa utilizeze
voucherul de vacanta;
e) spatiul destinat inscrierii perioadei in care a fost utilizat si aplicarii stampilei unitatii afiliate;
f) interdictia unitatii afiliate de a plati diferenta in bani dintre valoarea voucherului de vacanta si
valoarea pachetului de servicii catre utilizatorii voucherelor de vacanta;
g) perioada de valabilitate a utilizarii voucherului de vacanta.
Autoritatea Nationala pentru Turism are obligatia de a asigura circulatia voucherelor de
vacanta in conditii de siguranta.
Voucherul de vacanta are perioada de valabilitate pana la data de 31 decembrie a anului in
care a fost emis. Sumele corespunzatoare voucherelor de vacanta acordate de catre angajator sunt
deductibile la calculul impozitului pe profit, in limita a 6 salarii de baza minime brute pe tara
garantate in plata pentru fiecare angajat, pe un an calendaristic. Salariul de baza minim brut pe
tara garantat in plata este cel stabilit prin hotarare a Guvernului.
Valorile nominale permise pentru voucherele de vacanta sunt: 10, 20, 30, 40 si 50 lei.
Voucherele de vacanta se emit numai in sistem on-line.
Comisionul maxim perceput de agentiile de turism, in calitate de unitati afiliate, nu poate
depasi 10% din valoarea pachetului de servicii oferit utilizatorilor voucherelor de vacanta.
Autoritatea Nationala pentru Turism va plati unitatilor afiliate cu care a incheiat contracte pentru
decontarea voucherelor de vacanta contravaloarea acestora dupa prestarea serviciilor de turism. e
interzice unitatii afiliate acordarea unui rest de bani la voucherul de vacanta. Contravaloarea
serviciilor turistice prestate de catre unitatile afiliate peste valoarea voucherelor de vacanta se
suporta de catre salariat.
Metode de depistare a falsurilor valutare
Agentul de turism este obligat s cunoasc
bancnotelor autentice n vederea eliminrii celor false.
7

principalele

caracteristici

ale

Moneda cea mai expus falsificrii este dolarul American.

Principalele elemente de depistare a falsurilor sunt:
1. Hrtia: la cele autentice are o calitate deosebit; unele ri folosesc inseria de
fire metalice; grosimea, fonetul, elasticitatea, culoarea i structura sunt specifice;
- desenele trebuie s fie n relief;
- portretele dein detalii de identificare;
- imprimarea seriei se face cu spaii egale;
- au imprimate cifre corespunztoare bncilor emitente.
2. Aspectul: vechimea hrtiei s fie corespunztoare anului imprimrii; s nu
conin zone ncrcate cu cerneal, ciupituri i puncte albe.
Falsificrile curente fcute la dolarul SUA sunt cele de la bancnotele autentice de 1$, 2$
ce au fost transformate n 10$, 20$ i 100$.
Procedeele folosite:
- mecanice (rzuire);
- chimice (splare, albire);
- decuparea cifrelor;
- lipirea peste hrtii a unei folii cu cifre desenate.
Bancnotele americane au imprimate pe fa portretele unor personaliti (personalitate),
astfel c cele falsificate nu mai corespund portretelor iniiale.
Contrafacerile cel mai greu de detectat sunt cele realizate foto, mecanic. Pentru a veni
n ajutorul agenilor de turism, Banca Comercial Romn S.A. a realizat un catalog cu
specimene de bancnote ce permit identificarea mai rapid a falsurilor.