Sunteți pe pagina 1din 4

TEMA 6

Finalitatile educatiei: clasificare (ideal educational, scop, obiective) proceduri de


operationalizare. Avantaje si limite ale operationalizarii
Finalitatile educatiei se structureaza pe 3 niveluri ierarhice:
ideal educational
scopuri educationale
obiective educationale
Idealul educational
exprima cerintele si aspiratiile unei societati intr-o anumita etapa istorica sub forma unui
model dezirabil de personalitate umana
are un nivel ridicat de generalitate si se atinge pe termen lung, la realizarea sa contribuind
sistemul educativ in- ansamblul sau
reprezinta legatura dintre ceea ce este si ceea ce trebuie sa devina omul in procesul educatiei
oricare ar fi societatea in care functioneaza idealul educational, acesta urmareste asadar sa
atinga aspectele definitorii pentru contextul istoric si socio-economic in care acesta urmeaza a
se realiza.Astfel, acesta are valoare orientativa si prezinta generalitate descriptiva pt tot ceea
ce se intreprinde in directia formarii si educarii omului.
Scopurile educationale
reprezint finalitati educationale cu nivel mediu de generalitate care se realizeaza in intervale
medii de timp
sunt anticipari mentale ale diverselor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la
rezultatele ce urmeaza sa se obtina in cadrul unui sir de actiuni educationale
detaliaza practic idealul educational la nivelul diverselor situatii instructiv-educative; astfel,
daca idealul este unul singur, scopurile educationale vizeaza finalitati educationale particulare,
specifice diverselor laturi ale educatiei, diferitelor nivele si profile de invatamant si diferitelor
tipuri de scoli
Obiectivele educationale sunt enunturi cu caracter finalist care dau expresia intentiei de a
produce o schimbare in personalitatea elevului ca urmare a implicarii acestuia intr-o activitate de
predare-invatare.
Functiile obiectivelor educationale:
De orientare valorica a procesului de invatamant (rezultata din conceptia despre societate,
cunoastere si om);
Evaluativa: obiectivul este astfel formulat incat sa fie realizabil si sa devina o norma in
evaluarea rezultatelor elevilor;
De reglare a procesului de invatamant: metodele, formele de organizare, strategiile
didactice, etc, sunt alese in functie de obiectivele preformulate, a.i. sa conduca la
realizarea lor; modificarea sau nerealizarea unui obiectiv atrage dupa sine modificari in
toate componentele procesului de invatamant, fapt ce va genera obligatoriu o regandire,
reproiectare a situatiilor de instruire;
De anticipare a rezultatelor scolare: obiectivele includ, in formularea lor, rezultatul ce se
asteapta sa se obtina la sfaritul unei perioade de desfasurare a activitatii instructiveducative.
Organizarea pe niveluri a obiectivelor educationale
In functie de gradul lor de diferentiere, obiectivele se clasifica in:
Obiective generale
Obiective specifice
Obiective operationale

I.

II.

III.

Obiectivele generale: vizeaza schimbarile pe care dorim sa le producem in personalitatea


elevilor in concordanta cu idealul educational , finalitatile si scopurile educatiei; ele au
caracter global si sintetic, sunt date prin decizii politice si stabilite in functie de nivelul de
dezvoltare culturala, economica, politica atins de societate intr-o anumita etapa istorica.
In elaborarea obiectivelor generale se aplica doua modele
1. Modelul morfologic care are la baza conceptia psihologica despre inteligenta, ca
structura de operatii mentale implicate in invatare; in functie de acest criteriu,
obiectivele tin seama de operatiile mentale implicate in invatare, combinandu-se
intamplator, fara o anumita ordine si ierarhie; acest model este partial acceptat si
neutilizat
2. Modelul clasificarii ierarhice a fost initiat de Benjamin Bloom in 1956 prin
lucrarea Taxonomia obiectivelor educationale, fiind larg acceptat si utilizat.; el
are doua dimensiuni una de continut (bazata pe distinctia dintre componentele
cognitive, afective si psihomotorii ale activitatii psihice implicate in invatare) si
una de diferentiere si ordonare a proceselor psihice implicate in invatare in funtie
de gradul lor de complexitate.
Modelul clasificarii ierarhice (taxonomice) a obiectivelor pedagogice
Obiectivele specifice (intermediare): sunt proprii obiectelor de invatamant si reliefeaza continutul
acestora; acestea decurg din cele generale asigurandu-le un anumit grad de concretete; se definesc in
termeni de capacitati sau de operatii mentale.
Obiectivele specifice sunt asociate cu continuturile ariilor curriculare. Conceptul de arie
curriculara este un concept nou in pedagogia romaneasca, oferind o viziune multi si/sau
interdisciplinara asupra obiectelor de studiu. Curriculum National din Romania este structurat pe sapte
arii curriculare, desemnate pe baza unor principii si criterii de tip epistemologic si psihopedagogic.
Aceste arii curriculare sunt:
Limba si comunicare
Matematica si Stiinte ale Naturii
Om si societate
Arte
Educatie fizica si sport
Tehnologii
Consiliere si orientare
In formularea obiectivelor specifice se coreleaza doua componente:
Una care indica domeniul de continut(informatii, reguli, algoritmi de calcul, etc.)
Cealalta indica procesele psihice sau modul de abordare de catre elev a continutului
respectiv in activitatea de invatare.
La acelasi nivel intermediar, dar cu un grad mai mic de generalitate, se situeaza obiectivele
cadru si obiectivele de referinta.
Obiectivele cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate si de complexitate. In
calitatea lor de dominante disciplinare, ele se refera la formarea unor capacitati si atitudini specifice
disciplinei si sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studiu.
Din obiectivele cadru deriva obiectivele de referinta.
Obiectivele de referinta specifica rezultatele asteptate ale invatarii pentru fiecare an de studiu
si urmaresc progresia in achizitia de cunostinte si de competente de la un an de studiu la altul.
Acestor obiective le sunt asociate situatii de invatare precum si continuturi corespunzatoare si
descriptori de performanta.
Obiectivele operationale sunt exprimate in termeni concreti si foarte precisi, pentru ca se refera la
acele schimbari pe care dorim sa le producem prin invatare la sfarsitul unei perioade de instruire. Mai
precis, ele se refera la ce stie elevul sa faca cu acele cunostinte noi Ele se formuleaza in functie de
cele generale si specifice, utilizand anumite tehnici de operationalizare. A specifica un obiectiv in
termeni operationali implica si cuprinde definirea unei situatii sau categorii de situatii in care elevul
exerseaza sa stapaneasca o deprindere sau un comportament sau face dovada ca a realizat aceasta
stapanire.

Unii autori definesc obiectivele operationale ca performante asteptate.


Obiectivele operationale au doua dimensiuni:
Una de continut, care constituie obiect al invatarii;
Una de forma sau operationala care indica sarcina de invatare pentru elev, adica ce trebuie
elevul sa faca la sfarsit cu acel continut (sa-l aplice, sa-l memoreze, sa-l transfere, etc.).
Obiectivele operationale trebuie sa descrie si conditiile in care urmeaza sa se produca acele
modificari comportamentale, dar si criteriile prin care se va masura gradul lor de realizare.
Obiectivele operationale trebuie sa indeplineasca anumite cerinte de care se va tine seama in
operationalizarea lor:
1. Cerinte de continut:
- precizarea clara a continutului supus invatarii si a modului de abordare a lui;
- precizarea sarcinii de invatare pentru elevi;
- alegerea metodelor, mijloacelor, resurselor necesare pentru insusirea acestui continut;
- sarcina de invatare sa fie accesibila elevilor si sa faca apel la experiente dobandite de ei
pana atunci.
2. Cerinte de forma:
- sa se refere la activitatea elevilor si nu la activitatea cadrului didactic;
- sa aiba aria tematica bine delimitata;
- sa cuprinda o singura sarcina de invatare;
- sa fie redactate in termeni clari, precisi, concisi, concreti, fara redundanta;
- sa specifice mijloacele prin care se va realiza obiectivul si criteriile prin care se va evalua.
Operationalizarea obiectivelor reprezinta actiunea de derivare si de specificare a conditiilor
in care urmeaza sa se produca un comportament.
Operationalizarea are, din punct de vedere pedagogic, are doua sensuri:
1) de derivare a obiectivelor din cele generale si specifice, ceea ce echivaleaza cu prezentarea
aspectelor concrete ale unui concept general si abstract
2) de specificare a conditiilor in care urmeaza sa se produca comportamentul vizat incat
obiectivul sa devina operational, concret.
El are 2 criterii:
Performanta (criteriul comportamental)
Competanta (criteriul dezvoltarii capacitatilor intelectuale)
Performanta este expresia nivelului de realizare a unei sarcini de invatare (Lazar Vlasceanu).
Ea trebuie sa se manifeste intr-un comportament vizibil, masurabil si observabil. Astfel, obiectivul
operational trebuie sa descrie cat mai exact cu putinta comportamentul final asteptat, sa surprinda
specificitatea schimbarii, sa descrie mijloacele prin care se va realiza aceasta si criteriile de
reusita.
Competenta este acea capacitate intelectuala care dispune de posibilitati multiple de transfer si
aplicabilitate in operarea cu continuturiu diverse. Ea se manifesta intr-un timp mai lung si nu poate fi
masurata intotdeauna cu exactitate.
Cei doi indicatori nu se exclud reciproc, ci sunt complementari.
Tehnica de operationalizare a obiectivelor cea mai cunoscuta a fost initiata de R. Mager.
Aceasta consta in respectarea a trei cerinte de baza:
1. Specificarea comportamentului final: orice obiectv operational trebuie sa evidentieze in
formularea sa rezultatul concret ce se asteapta sa se obtina de la elev . Pe baza
continuturilor, a sarcinilor de invatare, a taxonomiilor elaborate si prin utilizarea verbelor e
actiune la modul conjunctiv, se va formula obiectivul a.i. comportamentul final sa fie
observabil si masurabil.
Ex: Elevul sa identifice verbele se refera la capacitatea de identificare care face parte din
categoria cunoasterii iar continutul este gramatica.
2. Descrierea conditiilor in care urmeaza sa se realizeze comportamentrul final, a cadrului in
care se va manifesta acel comportament, a materialelor si mijloacelor utilizate, a
comportamentelor proiectate in realizarea performantelor (prealabile)
Ex.: Astfel, la obiectivul dat se va adauga: dintr-un text care contine 10 verbe.
3. Specificarea nivelului de reusita minimala
Performanta elevului este distribuita pe trei niveluri:

minim vizeaza realizarea comportamentului final, concret, fara de care elevul nu poate
trece intr-o noua secventa de invatare; precizarea acestui nivel conduce la evitarea lacunelor
in invatare si asigurarea succesului in secventele urmatoare.
- mediu si maxim standardele maxime sunt optionale pentru elev; ele depind de nivelul
exigentelor profesorului.
Criteriile de reusita utilizate in formularea obiectivelor operationale sunt:
- numerice (sa identifice un numar de )
- temporale (in 3-5 minute)
- calitative (proportia in care trebuie realizat obiectivul)
Ex.: Un obiectiv operational va fi formulat astfel: Elevul sa identifice 6 verbe dintr-un text care
contine 10 verbe, in 4 minute de munca independenta.